...

METODOLOGIE PRIVIND STABILIREA ORDINII DE PRIORITATE A MĂSURILOR DE

REABILITARE TERMICĂ A CLĂDIRILOR SOCIAL - CULTURALE Şl A INSTALAŢIILOR
AFERENTE ACESTORA

Indicativ: MP 012-2001

Cuprins

1. INTRODUCERE

1.1. OPORTUNITATEA Şl NECESITATEA LUCRĂRI

Prin Legea nr.199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei şi Ordonanţa Guvernului nr.29/2000 privind reabilitarea termică a fondului
construit existent şi stimularea economisirii energiei termice se instituie cadrul legal de reabilitare şi modernizare termică a clădirilor şi
instalaţiilor aferente. Se urmăreşte reducerea pierderilor de căldură, consumurilor de energie şi de combustibil, costurilor de întreţinere
pentru încălzire şi alimentare cu apă caldă de consum, emisiilor poluante generate de producerea, transportul şi consumul de energie,
în paralel cu îmbunătăţirea condiţiilor de igienă şi confort termic interior.

Reabilitarea şi modernizarea termică a clădirilor şi instalaţiilor aferente este parte integrantă a politicii energetice a statului şi se
realizează prin Programe Naţionale armonizate cu prevederile tratatelor internaţionale referitoare la eficienţa energetică, protecţia
mediului şi ale principiilor de bază privind dezvoltarea dinamică .

Prezenta metodologie se înscrie în prevederile Ordonanţei nr.29/2000, care, la articolul 6, aliniatul 2, punctul a), menţionează:
„elaborarea de studii pentru stabilirea ordinii de prioritate a măsurilor de reabilitare termică" în scopul fundamentării programelor de
reabilitare şi modernizare termică a clădirilor şi instalaţiilor aferente.

1.2. OBIECTUL ŞI SCOPUL REGLEMENTĂRII

Reglementarea de faţă se adresează inginerilor de structuri şi de instalaţii, arhitecţilor şi altor specialişti care îşi desfăşoară activitatea
în domeniul energeticii construcţiilor şi are drept scop creşterea eficienţei energetice a construcţiilor şi instalaţiilor termice aferente
acestora.

Reglementarea se referă la clădirile publice (social -culturale) existente, în care se desfăşoară activităţi care necesită asigurarea unui
anumit grad de confort şi regim termic, corespunzător reglementărilor tehnice în vigoare.

Reabilitarea şi modernizarea termică se aplică atât la clădiri şi la instalaţiile interioare de încălzire şi apă caldă de consum, cât şi la
reţelele termice amplasate în interiorul clădirilor deservite sau adiacente acestora, în cazul alimentării din surse comune cu alţi
utilizatori.

În domeniul acţiunilor legate de protecţia termică se impune definirea termenilor de reabilitare şi modernizare.

Reabilitarea constă în efectuarea lucrărilor de reparaţii, completări sau de înlocuire de materiale, elemente de închidere sau de
echipamente pentru readucerea clădirilor şi a instalaţiilor aferente la parametrii iniţiali prevăzuţi în proiect, ţinând seama de degradările
care s-au produs în timp, fie datorită exploatării incorecte, fie a execuţiei sau a utilizării unor echipamente sau materiale
necorespunzătoare.

Modernizarea constă în reconsiderarea soluţiilor aplicate, prin utilizarea de noi materiale, elemente de închidere perimetrală, agregate
şi echipamente, precum şi prin extinderea contorizării, automatizării şi dispecerizării pentru creşterea eficienţei energetice şi atingerea
unor parametri superiori celor prevăzuţi iniţial în proiect.

Scopul reglementării este de a stabili o strategie şi o ordine de prioritate a măsurilor de reabilitare termică a clădirilor şi instalaţiilor
aferente pentru clădirile publice existente în care se desfăşoară activităţi care necesită un anumit grad de confort şi regim termic.

Criteriile pe baza cărora se apreciază prioritatea măsurilor de reabilitare termică sunt:

- destinaţia, tipul clădirii şi importanţa ei;

- dotarea cu instalaţii şi tipul lor;

- starea clădirii şi a instalaţiilor aferente;

...
 ...

- valoarea arhitectonică şi/sau istorică a clădirii;

- posibilităţile financiare (fondurile disponibile pentru finanţare);

- posibilităţile de eliberare ale clădirii pe perioada reabilitării;

- factorii sociali implicaţi.

În cadrul acţiunii de reabilitare/modernizare termică a clădirilor şi instalaţiilor aferente trebuie parcurse cel puţin următoarele etape:

- Evaluarea stării clădirii;

- Evaluarea stării instalaţiilor;

- Evaluarea consumului energetic probabil al clădirii în condiţii normale de utilizare, pe baza caracteristicilor reale ale clădirii şi
instalaţiilor aferente;

- Identificarea măsurilor de reabilitare/modernizare energetică şi analiza eficienţei economice a acestora;

- Întocmirea raportului de audit energetic în care sunt prezentate soluţiile de reabilitare/modernizare termoenergetică a clădirii şi
instalaţiilor aferente.

La evaluarea soluţiei de reabilitare/modernizare se va avea în vedere promovarea soluţiilor de la simplu la complex, propunându-se
soluţii tehnice realiste în condiţiile actuale din ţara noastră.

Soluţiile propuse pentru reabilitarea termică a clădirilor vor urmări satisfacerea exigenţelor utilizatorilor cuprinse în Legea nr. 10/1995 şi,
în mod obligatoriu, cele referitoare la:

- rezistenţă şi stabilitate;

- siguranţă în exploatare;

- siguranţa la foc;

- protecţia împotriva zgomotului (confort acustic).

- igiena, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului;

- izolarea termică, hidrofugă şi economia de energie;

În formă sintetică, etapele actiunii de reabilitare tehnică se referă la :

...
 ...

1.3. REGLEMENTĂRI TEHNICE CONEXE

1. * * * Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii

2. * * * Legea nr. 199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei

3. * * * O.G. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice

4. NP046 -2000 Normativ pentru realizarea auditului energetic al clădirilor existente şi a instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei
calde de consum aferente acestora.

5. NP047-2000 Normativ şi metodologie pentru elaborarea şi acordarea certificatului energetic al clădirilor existente

6. NP048-2000 Normativ pentru expertizarea termică şi energetică a clădirilor existente şi a instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei
calde de consum aferente acestora

7. SR1907/1-97 Instalaţii de încălzire. Necesarul de căldură.Prescripţii de calcul

8. SR1907/2-97 Instalaţii de încălzire. Necesarul de căldură. Temperaturi interioare convenţionale de calcul

9. C107/2-97 Normativ pentru calculul coeficientului global de izolare termică la clădiri cu altă destinaţie decât cele de locuit

10. C107/3-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor

11. C107/5-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie în contact cu solul.

12. * * * Catalog de soluţii pentru reabilitarea termo-higro-energetică a anvelopei clădirilor social-culturale din domeniul sănătăţii şi din
domeniul turismului contract PRODOMUS - MLPTL 584/4 - 2000

13.* * * Catalog de soluţii pentru reabilitarea termo-higro-energetică a anvelopei clădirilor social-culturale din domeniul administraţiei şi
din domeniul educaţiei contract PRODOMUS - MLPTL 582/4 - 2000

...
 ...

14. * * * Catalog de soluţii pentru reabilitarea termo-higro-energetică a anvelopei clădirilor social-culturale din domeniul culturii şi din
domeniul sportului contract PRODOMUS - MLPTL 583/4 - 2000

[top]

2. NIVELURILE DE PERFORMANŢĂ ALE CLĂDIRILOR SOCIAL-CULTURALE EXISTENTE Şl

INSTALAŢIILOR TERMICE AFERENTE

2.1. CONFORTUL INTERIOR ÎN CLĂDIRILE EXISTENTE

Clădirile social-culturale de utilitate publică cuprind o gamă largă de utilizări:

- administrative şi financiar - bancare

- comerciale;

- din domeniul educaţiei;

- din domeniul culturii;

- din domeniul sănătăţii;

- din domeniul turismului;

- din domeniul sportului;

În fiecare dintre aceste tipuri de clădiri, principalele elementele care definesc confortul higrotermic sunt:

- indicii globali de confort termic PMV şi PPD

- temperatura interioară a aerului;

- umiditatea relativă a aerului;

- viteza de deplasare a aerului în interiorul încăperii;

- temperatura pe suprafaţa interioară a elementelor de construcţii (pereţi, pardoseală, plafon, suprafeţe vitrate mari etc).

Cerinţa cea mai importantă a unei clădiri corespunzătoare din punct de vedere al confortului termic este ca, indiferent de condiţiile
higrotermice şi eoliene exterioare, să se asigure un microclimat interior în care elementele ce definesc confortul termic interior să se
păstreze în limite optime.

Asigurarea confortului termic în clădiri este strâns legată de sistemul de încălzire utilizat şi de gradul de izolare termică a elementelor
de construcţie, funcţie, la rândul lor, de materialele utilizate şi de modul de întreţinere şi exploatare.

2.2. PRINCIPALELE TIPURI DE DEGRADĂRI ALE ANVELOPEI, APĂRUTE ÎN EXPLOATAREA CLĂDIRILOR

Principalele degradări ale anvelopei clădirifor care se semnalează în decursul exploatării sunt:

- fenomene de condens interior, care în unele cazuri au dus la apariţia mucegaiului;

- diminuarea în timp a rezistenţei termice a elementelor de închidere;

- infiltraţii de aer;

- infiltraţii de apă;

- degradarea tencuielilor sau placajelor exterioare.

Fenomenele de condens interior apar pe suprafaţa elementelor de închidere în cazul în care elementele respective au o rezistenţă la
transfer termic necorespunzătoare condiţiilor de microclimat interior (temperatură şi umiditate), ceea ce conduce la o temperatură pe
suprafaţa interioară a elementelor de construcţii perimetrale mai mică decât temperatura punctului de rouă.

...
 ...

Diminuarea în timp a rezistenţei termice a elementelor de închidere se datorează, în principal, următoarelor cauze:

- umezirii materialului termoizolant, situaţie în care aerul din porii materialului a fost înlocuit cu apa provenită din condensarea vaporilor
în structura peretelui;

- degradarea materialului termoizolant datorită îngheţului apei din porii materialului;

- creşterii dimensiunilor dintre plăcile termoizolante datorită contracţiilor în timp ale materialului termoizolant;

- apariţiei unor zone neizolate la partea superioară a peretelui, ca urmare a tasării materialelor termoizolante de natură fibroasă.

Infiltraţiile de aer se semnalează în zona elementelor vitrate şi au ca efect scăderea confortului termic interior, în special în zone din
vecinătatea ferestrelor sau uşilor exterioare şi creşterea consumului de combustibil în exploatare.

Infiltraţiile de apă apar la elementele de închidere atunci când s-a degradat stratul impermeabil de protecţie de pe suprafaţa
exterioară.

Cele mai des întâlnite sunt:

- infiltraţiile de apă din acoperiş;

- infiltraţiile de apă din subsoluri;

- infiltraţiile de apă din rosturile dintre elementele prefabricate de faţadă.

Degradarea tencuielilor şi placajelor exterioare este produsă de acumularea, în spatele stratului de finisaj exterior, a apei provenite
din condensarea vaporilor de apă care au trecut prin structura peretelui şi care nu au putut fi evacuaţi în exterior din cauza stratului de
finisaj impermeabil la vapori.

Cauzele care conduc la apariţia acestor degradări sunt:

- cauze de concepţie,

- cauze de execuţie,

- cauze de exploatare,

ponderea lor fiind diferită, dar este de subliniat faptul că, în cele mai multe cazuri, efectele lor se cumulează odată cu trecerea timpului.

2.3. NIVELURILE DE PERFORMANŢĂ ALE CLĂDIRILOR EXISTENTE DIN PUNCT DE VEDERE AL GRADULUI DE EFICIENŢĂ A
INSTALAŢIILOR TERMICE INTERIORE

Instalaţia de încălzire

În marea lor majoritate, elementele principale ale instalaţiilor de încălzire din clădirile social-culturale existente în ţară, au rămas
neschimbate de la darea în folosinţă a clădirilor.

În general, de-a lungul anilor nu s-au efectuat lucrări de reparaţii curente, legiferate prin actele normative, acestea adăugându-se la
uzura instalaţiilor datorită vechimii.

În prezent, în condiţiile vieţii moderne şi ale progresului tehnic actual, se consideră că durata de viaţă pentru o instalaţie de încălzire nu
trebuie să depăşească 15-20 de ani.

Reducerea temperaturii interioare constituie principala cauză a reducerii confortului şi se datorează unor cauze care trebuie evidenţiate
la diagnosticarea instalaţiei, ca de exemplu:

- randamentul transportului energetic de la sursă la consumatori;

- funcţionarea corpurilor de încălzire (existente în funcţiune);

- lipsa de corespondenţă între temperatura de ducere a agentului termic şi temperatura exterioară (temperatura de ducere mai mică
decât cea necesară);

- regimul de livrare a căldurii;

- respectarea proiectului şi calitatea execuţiei.

...
 ...

În cadrul instalaţiilor de încălzire din clădiri, cauzele care conduc la funcţionarea cu randamente scăzute sunt:

- utilizarea în centrala termică a clădirii a unor utilaje şi echipamente uzate fizic şi moral şi cu randament scăzut;

- aspiraţia aerului fals, care duce la răcirea flăcării şi, impicit la reducerea randamentului arderii ;

- depuneri de piatră şi mâl în cazanele de încălzire, care duc la blocarea circulaţiei agentului termic şi deteriorarea cazanelor

- fisuri de elemente de radiator care conduc la demontarea întregului corp de încălzire şi blindarea legăturilor

- deteriorarea izolaţiei termice a utilajelor şi conductelor al căror efect îl constituie pierderile suplimentare de căldură şi consumurile
suplimentare de combustibil

- defectele apărute la conducte şi neetanşeitatea armăturilor, care produc în cazuri extreme inundarea subsolurilor

- lipsa sau nefuncţionarea aparaturii de măsură şi control (termometre, manometer, debitmetre, contoare de căldură)

Instalaţiile sanitare de preparare a apei calde de consum cunosc o depreciere în ultimi ani, din cauza :

- pierderii de apă produse prin deteriorarea conductelor ca urmare a utilizării materialelor de slabă calitate (inclusive ţevi negre), sau
îmbinări prin sudură a ţevilor zincate

- defecţiunilor la armăturile obiectelor sanitare

- furnizării apei la parametrii necorespunzători (presiune, debit, temperatură )

- livrării neritmice a apei calde în timpul zilei

- deteriorării aparatelor de preparare a apei calde de consum şi scăderii randamentului acestora

- deteriorării izolaţiei termice a conductelor de distribuţie

[top]

3. CRITERII DE STABILIRE A ORDINII DE PRIORITATE A MĂSURILOR DE REABILITARE

TERMICĂ A CLĂDIRILOR SOCIAL-CULTURALE ŞI INSTALAŢIILOR AFERENTE

Criteriile pe baza cărora se stabilesc măsurile de reabilitare termică a clădirilor social-culturale şi instalaţiilor aferente sunt, în principal,
următoarele :

- destinaţia, tipul clădirii şi importanţa ei

- dotarea cu instalaţii şi tipul lor

- starea clădirii şi instalaţiilor aferente

- valoarea arhitectonică şi/sau istorică a clădirii

- factorii sociali impicaţi

- posibilităţile financiare (fonduri disponibile pentru finanţare)

- posibilităţile de eliberare ale clădirii pe perioada reabilitării

Soluţiile de reabilitare higrotermică a anvelopei clădirii şi a instalaţiilor aferente au drept scop :

- crearea unui grad de confort termic compatibil cu destinaţia clădirii sau, diferenţiat, a spaţiilor dintr-o clădire cu mai multe destinaţii

- eliminarea sau reducerea în mare măsură a riscului de condens

- realizarea unor rezistenţe termice specifice ale elementelor de construcţie perimetrale cel puţin egale cu valorile cerute de condiţiile
igienico-sanitare specifice fiecărei destinaţii

...
 ...

- realizarea unei valori a coeficientului global de izolare termică (G ) inferioară sau cel puţin egală cu valoarea normată
1

- asigurarea de economii în exploatare prin funcţionarea instalaţiilor cu randament ridicat

- în cazul monumentelor, reducerea la minimum a interven-ţiilor asupra partiului de arhitectură şi faţadelor

- să nu conducă la o valoare exagerată a investiţiei, făcând posibilă recuperarea acesteia, în principal, prin economiile care urmează a
fi obţinute în exploatare.

3.1. DESTINAŢIA, TIPUL CLĂDIRII Şl IMPORTANŢA EI

Diversitatea clădirilor social-culturale existente în prezent, precum şi multiplele posibilităţi de reabilitare termică implică în primul rând o
activitate de inventariere a diverselor tipuri de astfel de clădiri şi, legat de aceasta, de stabilire a tipurilor de elemente constructive
folosite în diverse etape de edificare a lor.

Clădirile social-culturale se pot grupa după destinaţia lor în:

- clădiri din domeniul administrativ: sedii de instituţii, sedii de firme, birouri, bănci;

- clădiri din domeniul comercial: magazine, hale cu vânzare en-gros, restaurante;

- clădiri din domeniul educaţiei: creşe, grădiniţe, şcoli, licee, universităţi, centre de plasament;

- clădiri din domeniul sănătăţii: spitale, policlinici, cămine de bătrâni, sanatorii;

- clădiri din domeniul turismului: hoteluri, moteluri, hoteluri sanatoriale cu baze de tratament;

- clădiri din domeniul culturii: teatre, case de cultură, cinematografe, muzee, biblioteci, case memoriale;

- clădiri din domeniul sportului: săli de sport, săli polivalente, bazine de înot acoperite, patinoare acoperite;

În funcţie de aceste categorii de clădiri, dar şi de diversitatea prezentă în cadrul fiecărei categorii, măsurile de reabilitare şi modernizare
termică prezintă particularităţi specifice, care trebuie studiate pentru situaţia concretă a fiecărei clădiri.

În funcţie de forma şi caracteristicile constructive ale clădirilor social-culturale existente, soluţiile de reabilitare a anvelopei clădirii se vor
studia astfel:

- pentru clădiri cu suprafaţă vitrată mare în raport cu cea opacă, se vor îmbunătăţi etanşeitatea rosturilor de pe conturul ferestrelor şi
apoi se vor reabilita suprafeţele vitrate;

- pentru clădiri cu suprafeţe ale teraselor mari comparativ cu suprafeţele pereţilor (în special clădiri cu număr redus de nivele), se va
îmbunătăţi mai întâi protecţia termică la nivelul teraselor şi a planşeelor peste pod;

- pentru clădiri cu perimetru mare şi cu suprafaţă opacă a pereţilor laterali mare, se vor reabilita în primul rând pereţii, ordinea fiind, în
funcţie de posibilităţile financiare, astfel:

 izolarea la nivelul solului;

 prevederea unei termoizolaţii suplimentare la pereţii exteriori, în primul rând la calcane şi acolo unde schela se poate monta mai
uşor,
 prevederea unei termoizolaţii suplimentare' la pereţii exteriori, în funcţie de orientarea cardinală;
 soluţii complexe de izolare a pereţilor;
 prevederea unei izolaţii suplimentare în interior la clădirile cu valoare istorică şi arhitectonică, cu respectarea măsurilor privind
evitarea acumulării umidităţii şi degradării materialelor de construcţie originare.

3.2. DOTAREA CU INSTALAŢU Şl TIPUL LOR

În general, clădirile publice, ca şi locuinţele, au fost dotate cu instalaţii de încălzire centrală cu distribuţie inferioară, cu coloane verticale
care deservesc toate nivelurile, ţevile fiind din oţel şi radiatoarele din fontă.

Sursa termică poate fi individuală sau comună cu alte clădiri, utilizându-se, în principal, cazanele METALICA şi schimbătoarele de
căldură cu fascicule de ţevi.

Pentru modernizarea instalaţiilor termice trebuie ţinut seama de următoarele elemente principale:

- realizarea unei centrale termice individuale, acolo unde alimentarea se face de la o sursă termică comună cu alte obiective, cu luarea

...
 ...

în considerare a posibilităţilor de amplasare pentru centrală şi pentru coş;

- înlocuirea combustibilului lichid cu gaze naturale, acolo unde aceasta este posibil şi unde sunt îndeplinite condiţiile impuse de
Normativul pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale - I6;

- dotarea centralei cu toate elementele de siguranţă şi de automatizare necesare;

- asigurarea umplerii şi completării pierderilor cu apă dedurizată;

- realizarea instalaţiilor interioare pe ramuri, nivele etc, astfel încât să fie posibilă reducerea funcţionării în anumite zone şi perioade de
timp pentru a se asigura economii de energie.

- utilizarea ventilo-convectoarelor în locul corpurilor statice, pentru a se putea realiza încălzirea cu aer cald iarna şi răcirea aerului vara.

3.3. STAREA CLĂDIRII Şl A INSTALAŢIILOR AFERENTE

Măsurile de reabilitare termică vor avea nivele diferite de complexitate, în funcţie de gradul de uzură în care se află clădirea şi
instalaţiile aferente, astfel încât măsurile de reabilitare termică se vor aplica diferenţiat, astfel:

- în cazul clădirilor cu un grad de uzură redus, cu structura de rezistenţă sănătoasă şi cu anvelopa în stare bună, se vor aplica, în
funcţie de posibilităţile financiare întâi soluţiile pentru reabilitare/modernizarea instalaţiilor şi, dacă sunt fonduri, se pot aplica soluţiile
complexe de reabilitare şi modernizare;

- în cazul clădirilor şi instalaţiilor cu grad de uzură mediu, cu anvelopa în stare relativ bună, se vor aplica, în funcţie de posibilităţile
financiare, soluţiile de reabilitare cu costuri reduse sau soluţiile complexe de reabilitare cu costuri ridicate atât pentru instalaţii cât şi
pentru anvelopă;

- în cazul clădirilor şi instalaţiilor cu grad de uzură avansat, dar cu structura de rezistenţă sănătoasă, se vor aplica soluţiile complexe de
reabilitare pentru instalaţii şi pentru anvelopă, gradul de complexitate stabilindu-se în funcţie de posibilităţile financiare;

- în cazul clădirilor care necesită consolidare, se vor aplica în paralel şi soluţiile complexe de reabilitare a anvelopei, cele de reabilitare
a instalaţiile stabilindu-se în funcţie de posibilităţile financiare.

3.4. VALOAREA ARHITECTONICĂ ŞI/SAU lSTORICĂ A CLĂDIRII

În cazul monumentelor, interesul asupra lor este definit pe categorii de monumente:

- de importanţă internaţională;

- de importanţă naţională;

- de importanţă locală.

În funcţie de categoria de importanţă a monumentului, este permisă sau nu intervenţia asupra lui.

La monumentele de importanţă internaţională, practic nu sunt permise intervenţii asupra elementelor constitutive, singura posibilitate de
ameliorare a caracteristicilor termice fiind reabilitarea instalaţiilor.

În aceste condiţii, prevederile prezentei metodologii se aplică doar construcţiilor care aparţin patrimoniului naţional construit, clasificate
cu valoare ambientală.

În categoria construcţiilor civile monumentale, modalitatea de îmbunătăţire a izolaţiei termice depinde de necesitatea acestei
operaţiuni şi de tipul suprafeţelor opace exterioare (paramentului exterior).

Din punct de vedere al necesităţii reabilitării termice a faţadelor, se disting două categorii principale de clădiri:

- clădiri executate cu pereţi de 50cm grosime şi peste, care nu necesită decât intervenţii la nivelul etanşeizării ferestrelor şi izolării
podurilor (de regulă, neizolate sau izolate cu materiale neeficiente);

- clădiri executate cu zidării până la 35cm grosime (puţine cazuri) care se împart în două categorii: clădiri cu parament exterior valoros
(piatră sau decorate) şi clădiri cu parament fără valoare arhitecturală, dar care prezintă interes din punct de vedere al organizării
spaţiale. În cazul clădirilor cu parament exterior valoros se vor aplica metode speciale de izolare termică: dacă este posibil, la interior
sau prin realizarea unui strat termoizolant sub placajul exterior odată cu lucrările de consolidare. În cazul clădirilor cu parament fără
valoare arhitecturală, se vor aplica metode curente de izolare termică.

Existenţa unor spaţii de depozitare sigure a bunurilor de valoare este o condiţie care poate impune condiţii restrictive drastice în

...
 ...

alegerea soluţiilor de reabilitare.

De asemenea, este frecvent cazul când lucrările de reabilitare termică şi a instalaţiilor se realizează împreună cu acelea de
consolidare, ceea ce duce la durate lungi de execuţie, timp în care funcţiunile clădirii trebuie restrânse sau preluate de alte instituţii cu
profil similar sau asemănător.

3.5. FACTORII SOCIALI IMPLICAŢI

Proprietarii clădirilor existente sunt interesaţi în remedierea deficienţilor care afectează nivelul de confort al utilizatorilor şi, de
asemenea, costul anual fiind mare, în condiţiile în care costul este încă parţial subvenţionat.

Statul este, de asemenea, factorul principal interesat în acţiunea de reabilitare a clădirilor existente deoarece are ca obiectiv strategic
pe termen lung, reducerea consumurilor de energie, în scopul de a nu epuiza rezervele interne existente de combustibil şi în vederea
micşorării necesarului de valută- destinat importului de combustibil; pe de altă parte, gradul de poluare a atmosferei este influenţat în
parte de centralele termice şi termoelectrice şi, în consecinţă, îmbunătăţirea ecologică de viaţă sau direct ameliorate prin reducerea
consumului de combustibil.

3.6. POSIBILITĂŢILE FINANCIARE (FONDURLE DISPONIBILE PENTRU FINANŢARE)

În cazul clădirilor publice din sectorul terţiar la care finanţarea se face de la buget, precum şi prin finanţări sau împrumuturi externe, se
pot aplica pe lângă măsurile simple de reabilitare termică a clădirilor, şi măsuri complexe de modernizare care necesită fonduri ridicate,
iar rezultatele obţinute în exploatare conduc la o recuperare rezonabilă a investiţiei.

Referitor la aspectul financiar al creşterii eficienţei energetice a clădirilor, în paralel cu mărimea fondurilor de investiţie destinate
reabilitării se pune şi problema duratei de recuperare a investiţiei din economiile realizate în exploatare.

În prezent, investiţia pentru creşterea protecţiei termice este o investiţie puţin rentabilă, dată fiind valoarea sa mare şi cu o durată lungă
de recuperare, de ordinul a 10....15 ani.

3.7. POSIBILITĂŢI DE ELIBERARE A CLĂDIRII PE PERIOADA REABILITĂRII

Soluţiile de reabilitare termică a clădirilor publice (social-culturale) existente trebuie alese şi în funcţie de posibilităţile de eliberare sau
nu a clădirii:

- în cazul clădirilor care pot fi eliberate temporar total sau aproape total, pot fi propuse soluţii simple sau complexe de reabilitare a
anvelopei şi de retehnologizare a instalaţiilor;

- în cazul clădirilor care nu pot fi evacuate şi nici nu se poate restrânge activitatea, se vor adopta numai soluţiile de reabilitare care se
pot executa în prezenţa utilizatorilor, având prioritate măsurile de intervenţie în afara spaţiului utilizat.

[top]

4. SOLUŢII TEHNICE PENTRU CREŞTEREA EFICIENŢEI UTILIZĂRII ENERGIEI TERMICE ÎN CAZUL

CLĂDIRILOR SOCIAL - CULTURALE

Soluţiile tehnice pentru creşterea eficienţei utilizării energiei termice în cazul clădirilor publice se grupează în două categorii din punct
de vedere al instalaţiilor termice:

A. Soluţii tehnice comune tuturor categoriilor de astfel de clădiri.

B. Soluţii tehnice funcţie de categoriile principale de clădiri publice.

Pentru reabilitarea elementelor de construcţie ale anvelopei clădirilor, este necesar ca soluţiile şi materialele de construcţie să
îndeplinească o serie de condiţii care să le facă compatibile pentru utilizarea pe scară largă, un timp cât mai îndelungat şi cu rezultate
garantate.

4.1. SOLUŢII TEHNICE COMUNE PRIVIND INSTALAŢIILE TERMICE

Din punct de vedere al instalaţiilor termice, principalele soluţii comune tuturor categoriilor de clădiri publice sunt:

- Asigurarea unei eficiente cât mai ridicate pentru echipamentele din componenţa sistemelor de producere şi de utilizare a energiei
termice (cazane, arzătoare, schimbătoare de căldură, corpuri de încălzire, pompe, ventilatoare, baterii de încălzire, armături de
reglare), prin prisma randamentelor, a consumurilor specifice, a funcţiei de transfer termic a echipamentelor etc;

...
METODOLOGIE PRIVIND STABILIREA ORDINII DE PRIORITATE A MĂSURI... Page 10 of 42

- Asigurarea reglării sarcinii termice de încălzire, conform graficului (curbei) de reglaj termic propriu consumatorului;

- Eliminarea pierderilor de căldură şi agent termic din conductele de distribuţie a agentului termic, amplasate în incinta clădirii, prin
eliminarea defectelor şi termoizolarea eficientă a conductelor;

- Eliminarea depunerilor din interiorul conductelor de alimentare cu agent termic şi a cazanelor de încălzire, prin spălare şi
dezincrustarea acestora şi dotarea instalaţiei de încălzire cu filtre eficiente,

- Înlocuirea armăturilor existente, de slabă calitate, cu armături noi, eficiente, în instalaţiile de încălzire centrală şi de apă caldă de
consum;

- Contorizarea energiei termice pentru încălzire şi a celei încorporate în apa caldă de consum;

- Etanşarea elementelor mobile (uşi, ferestre) din componenţa spaţiilor anexe ale clădirii (holuri, casa scării, subsolul tehnic etc);

- Reducerea consumului de căldură datorat infiltraţiilor de aer rece, prin etanşarea rosturilor elementelor mobile (uşi, ferestre) şi
limitarea cotei de aer proaspăt la valoarea impusă de exigentele de confort fiziologic;

- Reducerea necesarului de căldură al clădirii prin măsuri de protecţie termică suplimentară a elementelor de construcţie transparente
şi opace;

- Recuperarea căldurii din aerul evacuat în cazul instalaţiilor de ventilare mecanică sau/şi climatizare;

- Asigurarea mentenanţei construcţiei şi instalaţiilor aferente.

4.2. SOLUŢII TEHNICE SPECIFICE DIFERITELOR TIPURI DE CLĂDIRI PRIVIND INSTALAŢIILE TERMICE

În afară de aceste soluţii tehnice generale, există şi soluţii tehnice specifice de creştere a eficienţei energetice la diferite tipuri de clădiri
publice.

- la clădirile din domeniul administraţiei şi comerţului, principalele soluţii tehnice de creştere a eficienţei energetice sunt:

 reducerea alimentării cu căldură în perioadele de neocupare a clădirii;

 încălzirea cu aer cald a spaţiilor mari, cu aglomerări de persoane, corpurile statice fiind folosite doar pentru încălzirea de gardă;
 în paralel cu aceasta, recuperarea căldurii din aerul evacuat pentru preîncălzirea aerului introdus;
 dotarea clădirilor la care se înregistrează un flux important de utilizatori cu perdele de aer cald la intrare sau sasuri (windfanguri)
cu rol de tampon termic;

- la clădirile din domeniul educaţiei, cele mai importante soluţii tehnice de creştere a eficienţei energetice sunt:

 reducerea infiltraţiilor de aer rece, prin etanşarea rosturilor elementelor mobile (uşi, ferestre), în paralel cu asigurarea ventilării
naturale organizate sau a ventilării mecanice a spaţiilor ocupate pentru asigurarea raţiei de aer proaspăt, conform normelor
igienice;
 asigurarea reglajului sarcinii termice de încălzire pe tipuri de încăperi/săli de curs;

- la clădirile din domeniul sănătăţii, principalele soluţii tehnice de creştere a eficienţei termo-energetice sunt:

 separarea, în limita posibilităţilor, a distribuţiei energiei termice pe zone cu regim termic şi program de funcţionare identic sau
asemănător (spitalizare, policlinică, tratament);
 realizarea unei distribuţii separate pentru asigurarea încălzirii independente a blocului operator şi secţiilor de terapie intensivă,
obstetrică, nou-născuţi şi copii;
 măsuri de recuperare locală a căldurii (de exemplu din aerul evacuat din instalaţiile de ventilare - în limitele nivelurilor de
contaminare a acestuia - pentru preîncălzirea aerului introdus; din condensul colectat - pentru preîncălzirea apei calde de
consum);
 creşterea gradului de automatizare a instalaţiilor corelat cu regimul de exploatare, felul ocupării, programul de lucru, condiţiile
climatice etc;
 asigurarea dispecerizării consumurilor de energie termică împreună cu alte tipuri de consumuri de combustibili, energie electrică,
fluide tehnologice etc.
 utilizarea, în limita posibilităţilor, a surselor neconvenţionale de energie (energie geotermală, energie solară).

Având în vedere exigenţele referitoare la regimul termic al clădirilor de tip spital, precum şi utilizarea a mai mulţi agenţi termici (apă
caldă cu diverşi parametri, abur de medie şi/sau joasă presiune), se impune ca astfel de clădiri să fie dotate cu centrale termice proprii,
eventual folosind două tipuri de combustibili: gazos şi pentru rezervă, lichid.

- la clădirile din domeniul turismului, principalele soluţii tehnice de creştere a eficienţei energetice sunt:

...
 ...

 separarea distribuţiilor agentului termic de încălzire pe zone funcţionale (cazare, servicii, tratamente balneare - acolo unde este
cazul);
 măsuri de recuperare locală a căldurii (de exemplu: din aerul evacuat din instalaţiile de ventilare, din condensul colectat);
 reglajul local al energiei termice prin dotarea corpurilor de încălzire cu robinete termostatice;
 utilizarea, în limita posibilităţilor, a surselor neconvenţionale de energie (de exemplu: utilizarea în trepte a apei geotermale:
prepararea apei calde de încălzire, prepararea apei calde de consum, tratamente balneare).
 buna etanşare a elementelor mobile (uşi, ferestre), simultan cu asigurarea ventilării sau climatizării spaţiilor ocupate, în funcţie
de gradul de confort solicitat şi de noxele evacuate.

- la clădirile din domeniul culturii, soluţiile principale de creştere a eficienţei energetice sunt:

 reducerea alimentării cu căldură în perioadele de neocupare a clădirii;

 încălzirea cu aer cald a spaţiilor mari, cu aglomerări de persoane, corpurile statice fiind folosite doar pentru încălzire de gardă;
 în paralel cu aceasta, recuperarea căldurii din aerul evacuat pentru preîncălzirea aerului introdus;
 dotarea clădirilor la care se înregistrează un flux important de utilizatori cu perdele de aer cald la intrare sau sasuri cu rol de
tampon termic;
 prevederea unor echipamente de automatizare a instalaţiei de încălzire, ventilare şi preparare a apei calde de consum pentru
asigurarea reglajului sarcinii termice în funcţie de variaţia necesarului real şi, acolo unde este cazul, pentru asigurarea unor
condiţii uniforme de temperatură şi umiditate pentru conservarea unor obiecte de patrimoniu.

- la clădirile din domeniul sportului, creşterea eficienţei energetice se obţine prin:

 reducerea alimentării cu căldură în perioadele de neocupare a clădirii;

 separarea, în limita posibilităţilor, a distribuţiei energiei termice pe zone cu regim termic şi program de funcţionare identic sau
asemănător;
 recuperarea căldurii din aerul de ventilaţie evacuate pentru preîncălzirea aerului introdus;
 utilizarea unor sisteme specifice de încălzire pentru reducerea gradientului spaţial la încălzirea spaţiilor mari, fără consum
suplimentar de energie.

Această menţionare reprezintă o bază de date suplimetare pentru evitarea unor greşeli de concepţie şi de alcătuire.

4.3. SOLUŢII TEHNICE PRIVIND CREŞTEREA EFICIENŢEI TERMICE A ANVELOPEI

La elaborarea detaliilor de execuţie, concomitent cu respectarea condiţiilor termotehnice este obligatoriu a se verifica şi respectarea
exigenţelor de rezistenţă şi stabilitate, durabilitate, izolare hidrofugă şi fonică etc9 conform reglementărilor tehnice în vigoare din legea
nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii.

Materialele de izolare termică utilizate vor fi agrementate de către organismele abilitate din România.

Detaliile de firmă vor fi utilizate numai în condiţiile verificării lor obligatorii din punct de vedere termotehnic de către proiectanţi,
verificatori atestaţi sau instituţii abilitate în acest sens.

La suplimentarea izolaţiei termice a elementelor de construcţie care compun anvelopa clădirilor publice existente trebuie să se
urmărească:

- prevederea unei izolaţii termice suplimentare adecvate, cu caracteristici higrotehnice corespunzătoare, cu grosime suficientă, evitând
materialele care ar necesita dimensiuni oneroase; se recomandă termoizolaţii eficiente ( < 0,05 W/mK): polistiren expandat, polistiren
extrudat, plăci rigide de vată minerală sau de sticlă, spumă poliuretanică etc;

- izolarea termică suplimentară în dreptul punţilor termice, care va urmări, pe cât posibil, diminuarea efectului negativ al acestora
asupra pierderilor de căldură şi asupra câmpului de temperaturi de pe suprafeţele interioare ale elementelor care compun anvelopa
lădirii, evitând în acest fel posibilitatea apariţiei condensului superficial;

- amplasarea judicioasă a izolaţiei termice suplimentare, evitând poziţionarea defectuoasă din punct de vedere al difuziei vaporilor de
apă şi al stabilităţii termice;

- adoptarea unor soluţii eficiente din punct de vedere economic, evitând consumuri suplimentare de materiale şi costuri excesive.

Trebuie urmărite următoarele aspecte importante;

- Corectarea în cât mai mare măsură a punţilor termice, ţinându-se seama şi de zone de influenţă a acestora. Principalele punţi termice
care trebuie avute în vedere în calculele termotehnice sunt următoarele :

 la pereţi: stâlpi, grinzi, centuri, plăci de balcoane, logii şi bowindouri, buiandrugi, stâlpişori, colţuri şi conturul tâmplăriei;
 la planşeele de la terase şi la poduri: atice, cornişe, streşini, coşuri şi ventilaţii;

...
 ...

 la planşeele de peste subsol, termoizolate la partea superioară: pereţii structurali şi nestructurali de la parter şi zona de
racordare cu soclul;
 la planşeele de peste subsol, termoizolate la partea inferioară: pereţii structurali şi nestructurali de la subsol, grinzile (dacă nu
sunt termoizolate) şi zona de racordare cu soclul;
 la plăcile în contact cu solul: zona de racordare cu soclul, precum şi toate zonele cu termoizolaţie întreruptă;
 la planşeele care delimitează volumul clădirii la partea inferioară de aerul exterior: grinzi (dacă nu sunt termoizolate), centuri,
precum şi zona de racordare cu pereţii adiacenţi.

- Realizarea unei continuităţi a izolaţiei termice atât fizic, cât şi ca valoare a rezistenţei termice (aceleaşi rezistenţe termice pentru zone
cu alcătuiri diferite).

- Realizarea unor coeficienţi liniari de transfer termic cât mai reduşi, la nodurile care reprezintă punţi termice geometrice: colţuri ieşite,
intersecţia pereţilor exteriori cu terasa, soclul, conturul ferestrelor etc.

- Poziţionarea izolaţiei termice suplimentare de preferinţă spre exteriorul elementului de construcţie.

În cazurile în care poziţionarea spre interior a stratului termoizolant este temeinic justificată, se analizează cu deosebită atenţie
comportarea la difuzia vaporilor de apă, în vederea evitării apariţiei condensului interior în sezonul de iarnă şi asigurării expandării
acestuia în sezonul cald. Trebuie prevăzute, în mod adecvat, bariere contra vaporilor.

- Asigurarea unei stabilităţi termice corespunzătoare atât pentru condiţiile de iarnă, cât şi pentru cele de vară. în cazul elementelor de
construcţie uşoare, prin suplimentarea izolaţiei termice trebuie urmărită realizarea unor soluţii de elemente de construcţie cu rezistenţe
termice sporite.

- Asigurarea unor tencuieli adecvate la interior şi la exterior, care să asigure impermeabilitatea la apă şi permeabilitatea la vapori de
apă.

La modernizarea termotehnică a clădirilor publice existente, pentru rezistenţele termice corectate valorile sunt cele indicate în
Normativele C107/1-97 şi C107/2-97, fiind admis ca la reabilitare să se obţină 66% din valorile normate, inclusiv pentru clădirile
deosebite.

Valorile indicate pentru rezistenţele termice ţin seama de:

- tipul de clădire;

- tipul de ocupare a clădirii;

- inerţia termică a clădirii.

Alegerea variantei se face de comun acord cu beneficiarul, având în vedere criteriile specifice fiecărei situaţii în parte.

Se recomandă ca lucrările de îmbunătăţire a protecţiei termice să se realizeze concomitent cu alte lucrări de intervenţie la clădirile
existente, cum sunt cele de consolidare structurală antiseismică sau cele de reparaţii capitale.

Îmbunătăţirea nivelului de protecţie termică va fi însoţită şi de modernizarea funcţională şi arhitecturală a clădirii şi, eventual, de
ridicarea nivelului de protecţie acustică, în funcţie de opţiunea utilizatorilor/beneficiarilor.

[top]

5. METODOLOGIE PRIVIND STABILIREA ORDINII DE PRIORITATE A MĂSURILOR DE REABILITARE

TERMICĂ A CLĂDIRILOR SOCIAL - CULTURALE EXISTENTE Şl A INSTALAŢIILOR AFERENTE

5.1.GENERALITĂŢI

În cazul clădirilor existente care urmează a fi reabilitate şi modernizate din punct de vedere termotehnic, arhitectural, funcţional, precum
şi al gradului de dotare cu instalaţii performante, atingerea unor parametri termo-higro-energetici conform reglementărilor tehnice în
vigoare este greu de atins la nivelul acceptat pentru clădirile existente, de multe ori chiar imposibil, în condiţiile unei investiţii raţionale şi
eficiente, cu o durata de recuperare acceptabilă.

De aceea, este mai raţional ca în cazul acţiunii de reabilitare termică a clădirilor existente şi a instalaţiilor aferente să se facă unele
diferenţieri de procedură în privinţa stabilirii soluţiilor care urmează a fi aplicate şi a valorilor parametrilor termoenergetici care trebuie
atinşi.

► Proiectele cele mai atractive din punct de vedere energetic, cum ar fi majorarea nivelului de izolare al tuturor elementelor

...
 ...

componente ale anvelopei, simultan cu modernizarea sistemului de încălzire, având ca rezultat economii maxime de energie, dar şi
mărirea confortului termic, implică adesea şi eforturi financiare considerabile din partea investitorilor.

► Realizarea lucrărilor de reabilitare termică trebuie făcută, în general, odată cu realizarea consolidării clădirilor la cutremur când
trebuie analizată şi necesitatea reparării, înlocuirii sau modernizării instalaţiilor, precum şi modernizarea arhitecturală. Dar oportunitatea
realizării concertate a fiecărei din aceste acţiuni trebuie judecată pe baza unor analize tehnico-economice şi de eficientă, pentru a
stabili dacă. în unele cazuri (în oraşe mari cu aglomeraţii mari de populaţie), nu este mai rentabilă demolarea unor clădiri foarte vechi şi
utilizarea terenului, care este foarte scump, pentru construirea unor clădiri noi, înalte, eficiente din punct de vedere energetic.

Metodologia privind stabilirea ordinii de prioritate a măsurilor de reabilitare termică a clădirilor şi a instalaţiilor aferente cuprinde o
clasificare a soluţiilor de reabilitare şi modernizare în funcţie de următoarele criterii:

- cost redus de investiţie;

- economie ridicată de energie în exploatare;

- durata redusă de recuperare a investiţiei;

- starea fizică a clădirii.

Soluţiile de reabilitare şi modernizare propuse trebuie să rezulte în urma analizei tehnico-economice a unui set de soluţii care poate fi
restrâns la următoarele variante:

- varianta minimală - care să vizeze atingerea unor parametri minimi admişi din punct de vedere al realizării condiţiilor de confort interior
cu consumuri de energie reduse.

- varianta medie - care să vizeze atingerea unor parametri medii din punct de vedere al realizării condiţiilor de confort interior, cât şi din
punct de vedere al reducerii consumurilor de energie;

- varianta maximală - care să vizeze atingerea unor parametri ridicaţi atât din punct de vedere al realizării condiţiilor de confort interior,
cât şi din punct de vedere a reducerii consumurilor de energie;

Alegerea soluţiei optime se face cu ajutorul unor indicatori sintetici şi anume:

- valoarea investiţiei suplimentare;

- economia specifică de energie;

- durata de recuperare a investiţiei suplimentare.

Implementarea efectivă a unui proiect de modernizare energetică presupune analiza finanţării posibile a proiectului, din punct de
vedere al schemei de finanţare posibil de aplicat şi din punct de vedere al suportabilităţii beneficiarului proiectului.

5.2. CRITERIUL STÂRII FIZICE A CLĂDURII

Acesta constituie principalul criteriu privind reabilitarea termică, în funcţie de care se hotărăşte intervenţia asupra clădirii şi instalaţiilor
aferente şi, de asemenea, în funcţie de care se ierarhizează soluţiile de reabilitare şi modernizare:

- în cazul unui grad de uzură redus se aplică cu prioritate măsuri de reabilitare a instalaţiilor şi a construcţiilor cu costuri mici

- în cazul clădirilor vechi, cu grad de uzură mare, la care sunt periclitate condiţiile de sănătate a locatarilor (igrasie, neasigurarea
condiţiilor ulterioare de microclimat) se iau măsuri de reabilitare radicală, cu costuri medii şi mari.

- în cazul necesităţii reabilitării structurii de rezistenţă se adoptă în paralel şi măsuri pentru îmbunătăţirea protecţiei termice a anvelopei
şi retehnologizării instalaţiilor de încălzire.

5.3. CRITERIUL COSTURILOR DE INVESTIŢIE REDUSE

Clasificarea soluţiilor de reabilitare şi modernizare, ţinând cont de criteriul costurilor de investiţie reduse reprezintă o inventariere
calitativă, pornind de la măsurile de întreţinere până la măsurile complexe de reabilitare şi modernizare care necesită investiţii
importante.

La eşalonarea măsurilor de reabilitare în funcţie de criteriul costurilor de investiţie reduse, se vor propune pentru promovare soluţiile de
reabilitare a instalaţiilor înaintea soluţiilor de reabilitare a anvelopei.

Ierarhizarea soluţiilor, în funcţie de criteriul costurilor de investiţie reduse, se va face astfel:

...
 ...

- măsuri generale şi de organizare;

- măsuri asupra instalaţiilor de încălzire;

- măsuri asupra instalaţiilor de preparare apă caldă de consum;

- măsuri asupra ventilării şi încălzirii cu aer cald;

- măsuri asupra clădirilor.

a) Măsuri de întreţinere:

- înlocuirea geamurilor sparte;

- repararea elementelor de construcţie, pentru evitarea infiltraţiilor de ape meteorice;

- înlocuirea garniturilor şi armăturilor defecte de apă caldă de consum;

- înlocuirea robinetelor din reţelele de distribuţie încălzire şi apă caldă de consum;

b) Măsuri cu costuri reduse sau medii:

- asigurarea închiderii a uşilor de intrare inclusiv la sasul protector prin montarea de mecanisme automate pentru închiderea uşilor;

- înlocuirea măştilor de calorifer cu altele care să permită degajarea căldurii;

- izolarea nişelor de calorifer;

- dotarea coloanelor de încălzire cu ventile automate de aerisire;

- spălarea corpurilor statice (prin demontare de pe poziţie) cu jet de apă sub presiune, sau chimic, pentru eliminarea mâlului şi a
depunerilor de nisip;

- detartrarea conductelor prin spălare chimică;

- înlocuirea radiatoarelor fisurate şi a ţevilor de distribuţie colmatate;

- înlocuirea robinetelor cu dublu reglaj defecte;

- izolarea conductelor de distribuţie şi a conductelor de transport apă caldă de consum din subsol;

- montarea de contoare de energie termică pentru apă caldă de încălzire şi pentru apă caldă de consum;

- angajarea unui responsabil energetic sau a unei firme de consultanţă energetică;

- montarea unui rând suplimentar de geam la ferestrele exterioare;

- sporirea gradului de etanşeitate a ferestrelor şi micşorarea infiltraţiilor de aer necontrolate. în paralel cu această măsură se adoptă
soluţii pentru asigurarea debitului minim de aer proaspăt prin montarea unor fante speciale la încăperile cu multe persoane.

c) Măsuri cu costuri ridicate

Ierarhizarea măsurilor porneşte de la reabilitarea instalaţiilor interioare, a sursei de căldură, a reţelei de transport (dacă este cazul), şi
continuă cu soluţiile de reabilitare a structurii clădirilor, după cum urmează:

- instalarea de robinete termostatice la corpurile de încălzire (acolo unde este cazul);

- înlocuirea coloanelor de distribuţie şi a racordurilor la corpurile de încălzire; montarea pe coloane a dispozitivelor de echilibrare a
presiunii;

- înlocuirea corpurilor statice de încălzire cu corpuri având randament termic ridicat;

- adoptarea sistemului de contorizare pe consumatori independenţi, cu separarea corespunzătoare a sistemelor de distribuţie a

agenţilor termici;

...
 ...

- adoptarea unor soluţii de ventilare-climatizare pentru clădirile ce necesită condiţii deosebite de microclimat;

- înlocuirea utilajelor din punctele termice şi centrala termică cu utilaje eficiente cu un randament ridicat;

- adoptarea unei scheme moderne de automatizare, măsură şi control în punctele termice şi centrale termice;

- înlocuirea reţelelor de distribuţie agent termic şi apă caldă de consum cu conducte preizolate;

- înlocuirea suprafeţelor vitrate ale clădirilor;

- suplimentarea izolării termice a ferestrelor

- suplimentarea izolării termice a teraselor

- izolarea planşeelor peste subsol;

- suplimentarea izolaţiei termice a pereţilor exteriori;

- utilizarea energiei solare pentru prepararea apei calde de consum;

- utilizarea surselor neconvenţionale de căldură (geotermală, căldura stocată în sol sau apă freatică) prin transferul direct al energiei
termice sau, eventual, prin pompele de căldură.

5.4. CRITERIUL COSTULUI ENERGIEI

Clasificarea soluţiilor de reabilitare şi modernizare ţinând cont de criteriul economiei de energie reprezintă o inventariere calitativă în
funcţie de economia netă de energie obţinută prin aplicarea soluţiilor propuse, începând cu soluţiile care asigură economia cea mai
mare.

Ierarhizarea soluţiilor în funcţie de economia de energie şi, respectiv, a costului acesteia este următoarea:

- reabilitarea suprafeţelor vitrate a clădirilor;

- reabilitarea pereţilor exteriori;

- reabilitarea teraselor;

- reabilitarea planşeelor peste subsol;

- utilizarea surselor neconvenţionale de căldură (geotermală, căldura stocată în sol sau apa freatică)

- montarea în centralele termice a cazanelor cu condensaţie şi sistemelor cu cogenerare;

- înlocuirea utilajelor în punctele termice şi centrale termice;

- înlocuirea reţelelor de distribuţie agent termic şi apă caldă de consum cu conducte preizolate;

- adoptarea unei scheme moderne de automatizare, măsură şi control în punctele termice şi centralele termice;

- adoptarea sistemului de contorizare pe clădire;

- înlocuirea instalaţiilor interioare de încălzire.

5.5. CRITERIUL DURATEI DE RECUPERARE A INVESTIŢIEI SUPLIMENTARE

O ierarhizare calitativă a soluţiilor de reabilitare termică a clădirilor şi a instalaţiilor aferente din punct de vedere al criteriului duratei de
recuperare simplă a investiţiei suplimentare este următoarea:

- soluţiile de etanşare a tuturor rosturilor ferestrelor cu asigurarea raţiei minime de aer proaspăt pentru persoanele din spaţiu;

- înlocuirea instalaţiilor interioare din clădiri;

- montarea contoarelor de căldură pe clădire, dacă alimentarea se face de la o sursă comună cu alţi utilizatori;

- adoptarea unei scheme moderne de automatizare, măsură şi control în centralele termice şi punctele termice individuale;

...
 ...

- utilizarea energiei solare pentru preparare apă caldă de consum pentru clădirile cu consumuri mari (internate, spitale etc);

- utilizarea surselor neconvenţionale de căldură (geotermală, căldura stocată în sol sau apa freatică) direct sau prin montarea în
centralele termice a pompelor de căldură (în special la hotelurile sanatoriale, unde apa geotermală poate fi utilizată în mai multe trepte
înseriate)

- izolarea ultimului etaj şi/sau a acoperişului - izolarea plafonului;

- înlocuirea tâmplâriei exterioare;

- izolarea planşeului peste subsol;

- izolarea pereţilor exteriori;

- înlocuirea reţelelor de distribuţie agent termic şi apă caldă de consum.

[top]

6. MĂSURI DE REABILITARE TERMICĂ A CLĂDIRILOR SOCIAL CULTURALE Şl INSTALAŢIILOR

TERMICE

6.1.GENERALITĂŢI

Măsurile de reabilitare şi modernizare termică a clădirilor publice (social-culturale) şi instalaţiilor aferente au implicaţii tehnice,
economice, financiare, dar şi sociologice, juridice şi chiar politice.

Soluţiile de reabilitare şi modernizare au în primul rând implicaţii privind creşterea calităţii vieţii, prin:

- îmbunătăţirea condiţiilor de confort interior;

- creşterea nivelului de igienă personală şi colectivă;

- realizarea unui consum redus de energie;

- asigură protecţia mediului înconjurător prin reducerea emisiilor poluante;

- antrenează resurse umane, materiale şi financiare importante;

- creează noi locuri de muncă.

Dificultăţile de alegere a soluţiilor de reabilitare termică se datorează:

- destinaţiei diferite a clădirilor;

- numărului mare de soluţii posibile;

- complexităţii problemelor luate în consideraţie;

- incapacităţii statului, la ora actuală, de a investi în reabilitarea clădirilor existente, având în vedere că fondul de construcţii care trebuie
modernizate este mare şi necesită investiţii importante.

Ordonanţa Guvernului nr.29/2000 răspunde necesităţii ca beneficiarii / utilizatorii clădirilor să intervină asupra principalelor cauze ale
consumului de energie şi combustibili pentru încălzire: rezistenţele termice reduse aie elementelor perimetrale de construcţie, infiltraţiile
de aer rece, precum şi de randamentul scăzut al producerii şi transferului de căldură.

Reabilitarea/modernizarea termică a clădirilor publice şi a instalaţiilor aferente presupune, în general, trei etape privind lucrările: sursa
termică, instalaţia interioară şi anvelopa clădirii.

Fiecare etapă cuprinde mai multe subetape a căror parcurgere trebuie stabilită de beneficiari împreună cu proiectantul şi finanţatorul.

Principalele criterii, care fac ca instalaţiile de alimentare cu căldură şi apă caldă de consum să fie luate în considerare înaintea celor
privind anvelopa clădirilor, sunt:

...
 ...

- simplitatea operaţiilor de înlocuire a echipamentelor din sursele de căldură şi a instalaţiilor;

- perioada de viaţă mai scurtă a instalaţiilor (15-40 ani) faţă de aceea a clădirilor (90 ani şi peste);

- costul mai redus al lucrărilor;

- implicaţiile mai reduse asupra utilizatorilor;

- existenţa pe piaţă a unei game mai mari de echipamente pentru instalaţii;

- posibilitatea unui control direct asupra consumului de combustibil;

- obţinerea mai uşoară a aprobărilor legale necesare.

La clădirile social-culturale, la care instalaţiile termice prezintă un grad avansat de uzură morală şi fizică, există trei etape principale
privind reabilitarea / modernizarea termică a clădirilor şi instalaţiilor:

- sursa de energie termică;

- instalaţiile interioare de încălzire şi distribuţie a apei de consum;

- anvelopa clădirii.

6.2. SURSA DE ENERGIE TERMICĂ

Alimentarea clădirilor publice se poate face în patru moduri cu energie termică:

- de la centrale termice proprii, de imobil;

- de la centrale termice care alimentează ansambluri de clădiri;

- de la termoficare, prin intermediul unui punct termic de imobil;

- de la termoficare, prin intermediul unui punct termic urban care alimentează cu căldură ansamblul de clădiri.

Dintre clădirile social-culturale, 3 categorii sunt, în general, alimentate cu căldură de la centrale termice proprii:

- clădirile realizate înainte de al doilea război mondial, dintre care unele sunt clădiri monumentale, reprezentative;

- clădiri de spitale şi hoteluri (în special cele cu bază de tratament) realizate după 1960;

- clădiri social-culturale realizate după 1990 (în special bănci şi tribunale), la care nu se pun până în prezent probleme de reabilitare a
surselor termice şi a instalaţiilor interioare.

La marea majoritate a clădirilor realizate înainte de al ll-lea război mondial, s-a făcut o modernizare a surselor şi instalaţiilor de încălzire
centrală, înlocuindu-se vechile cazane cu cazane METALICA, pe combustibil lichid sau pe gaze naturale.

Restul echipamentelor : boilere orizontale cu serpentină, vase de expansiune deschise sau închise (recipiente de hidrofor), rezervoare
de combustibil de zi, nu au prezentat probleme deosebite, fiind robuste, astfel că au rămas în funcţiune.

Arzătoarele pe combustibil lichid sau pe gaze erau reglate manual, calitatea arderii depinzând de îndemânarea şi conştiinciozitatea
fochistului, dar se adaptau calităţii neomogene a combustibilului lichid şi, respectiv, marilor variaţii de presiune a gazelor .

În prezent, există posibilitatea înlocuirii acestor echipamente cu altele performante, cu randament ridicat şi care să permită o
funcţionare automatizată, fiind astfel posibilă, în cele mai multe cazuri, funcţionarea fără supraveghere permanentă din partea unui
fochist.

În cadrul acestei modernizări, principalele utilaje care se înlocuiesc sunt cazanele şi arzătoarele, iar ultimul sistem este gospodăria de
combustibil lichid (acolo unde este cazul).

Ordinea de prioritate a măsurilor de reabilitare/modernizare a unei centrale termice proprii, de imobil, cuprinde următoarele etape
obligatorii:

- verificarea următoarelor elemente constructive ale încăperii centralei termice:

...
 ...

 dimensiunile geometrice ale încăperii centralei termice sau spaţiului în care se va monta centrala;
 materialul şi grosimea pereţilor:
 materialul, dimensiunile, modul de deschidere a uşii, modul de evacuare rapidă persoanelor din centrală;
 suprafaţa utilă a încăperii;
 suprafaţa vitrată a încăperii;
 suprafaţa secţiunii coşului/coşurilor;
 suprafaţa golurilor pentru accesul aerului de combustie;
 suprafaţa golurilor pentru ventilarea centralei termice.

În momentul realizării modificărilor, reabilitării, modernizărilor, şi reparaţiilor capitale, condiţiile impuse de normative devin obligatorii,
chiar dacă până acum centrala a funcţionat în conformitate cu norme vechi, abrogate, sau pe baza unor derogări.

- La utilizarea gazelor petroliere lichefiante (GPL), în plus faţă de cele prezentate anterior, se ţine seama de prevederile Normativului I
31 pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu GPL.

- Se verifică încadrarea în normele de prevenire şi stingere a incendiilor (PSI) a încăperii propriu zise a centralei şi a căilor de evacuare.

- Se achiziţionează numai echipamente omologate sau agrementate de către organismele abilitate din România

- Pe baza proiectului, înainte de achiziţionarea utilajelor se va studia, posibilitatea introducerii - evacuării utilajelor demontate, inclusiv
cea a introducerii noilor utilaje în centrală.

- Se urmăreşte respectarea condiţiilor privind protecţia mediului:

 randamentul global al arderii (asigurat de sistemul arzător - cazan -coş);

 emisia de noxe.

- Amplasarea, secţiunea şi înălţimea coşului trebuie să ţină seama de :

 necesităţile funcţionale ale cazanelor;

 conţinutul de noxe al gazelor de ardere;
 parametrii meteorologici locali (direcţia şi viteza vânturilor dominante, stratificarea termică verticală etc.)
 situaţia clădirilor din zonă (poziţionarea faţă de coş şi vânturile dominante, regimul de înălţime);
 caracteristicile altor surse de noxe din zonă

Pentru asigurarea unui tiraj corect în tot timpul anului şi pentru evacuarea rapidă a gazelor de ardere, nu se recomandă montarea de
căciuli deasupra coşurilor

- Rezervoarele metalice de combustibil lichid pentru depozite semiîngropate şi îngropate trebuie să fie:

 fie cu pereţi dubli, cu instalaţie automată de detecţie a prezenţei combustibilului în spaţiul dintre pereţi şi montare direct în sol;
 fie cu pereţi simpli şi montare în cuvă de beton.

- La centralele termice fără supraveghere permanentă este obligatoriu să se respecte cerinţele privind instalaţiile de alimentare cu
combustibili a arzătoarelor, autorizate conform Normativului I 13 privind proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire.

- La arzătoarele automatizate de combustibil gazos sau lichid prevăzute cu dispozitive de protecţie care blochează alimentarea cu
combustibil, deblocarea trebuie făcută numai manual, după înlăturarea defecţiunii.

- În cazul utilizării arzătoarelor tip DUAL, care pot funcţiona pe combustibil gazos sau pe combustibil lichid, trecerea trebuie să se facă
numai manual,

- În afară de automatizarea de protecţie, este necesară şi realizarea automatizării pentru:

 acordarea funcţionării sursei de căldură cu necesarul momentan pentru încălzire şi/sau prepararea apei calde de consum şi de
temperatura exterioară;
 programarea funcţionării în funcţie de orarul de lucru al respectivei clădiri, cu asigurarea unei încălziri de gardă în perioadele în
care clădirea nu este utilizată;
 funcţionarea în cascadă a cazanelor;
 prepararea cu prioritate a apei calde de consum.

- În cazul în care din aceeaşi centrală termică de imobil sunt alimentaţi mai mulţi consumatori distincţi, cu reţele separate de distribuţie,
fiecare ramură trebuie să fie contorizată.

...
 ...

- Odată cu modernizarea centralelor termice se recomandă ca, acolo unde este cazul, să se reducă numărul de agenţi termici
preparaţi, utilizându-se, dacă este posibil şi energia electrică.

În cazul racordării de la o centrală termică care alimentează un ansamblu de clădiri se impune:

- contorizarea consumurilor de energie termică pentru încălzire şi, respectiv, pentru prepararea apei calde de consum;

- pentru crearea independenţei în ceea ce priveşte consumurile de energie termică şi plata combustibilului, se recomandă separarea
clădirilor social-culturale de sistemele colective şi echiparea cu centrale termice proprii, caz în care se va asigura, în primul rând, un
spaţiu corespunzător pentru centrala termică precum şi coş adecvat. În cazul amplasării centralei termice lângă clădire, se are în
vedere şi situaţia juridică a terenului pe care urmează a se amplasa centrala.

- la monumentele istorice şi de arhitectură trebuie acordată atenţie aspectului estetic al centralei termice şi coşului.

La clădirile social - culturale racordate la termoficare prin intermediul unui punct termic de imobil consumatorilor li se asigură
confortul termic în spaţiile utilizate în măsura în care termoficarea asigură parametrii de temperatură şi presiune necesari.

În situaţia în care, parametrii agentului termic primar nu pot realiza condiţiile cerute, se adoptă soluţia suplimentării locale a încălzirii
precum şi prepararea apei calde de consum în perioada de revizie a termoficării. utilizându-se cu precădere energia electrică.

Utilizatorii au posibilitatea de a monta puncte termice compacte, dotate cu schimbătoarele de căldură cu plăci (SCP) pentru încălzire şi
prepararea apei calde de consum, pompe de circulaţie, contoare de energie termică.

- Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească încăperea unui punct termic sunt următoarele:

 să nu prezinte pericol de incendiu,

 să fie protejată contra îngheţului,
 să nu aibă umiditatea interioară peste 70%,
 să fie iluminată natural şi/sau artificial,
 să asigure spaţiul necesar pentru exploatarea normală şi în siguranţă a echipamentelor, precum şi pentru montaj, întreţinere şi
reparaţii,
 să permită un acces uşor din exterior şi din interiorul clădirii deservite.

Realizarea de puncte termice individuale pentru clădirile de utilitate publică permite şi realizarea unei economii de energie prin
reducerea temperaturilor, deci a consumurilor de energie, în perioadele în care clădirile nu sunt folosite, prin utilizarea unui ceas
program care să comande automat reducerea debitului de agent termic. În acest caz, nu trebuie să apară dereglaje la nivelul întregii
reţele de agent primar.

Clădirile publice (social-culturale) racordate la punctele termice urbane trebuie, obligatoriu, dotate cu contoare pentru energia
termică primită sub formă de agent secundar pentru încălzire şi apă caldă de consum pentru evitarea aproximărilor pe baza valorilor
medii de la locuinţe.

Racordarea clădirilor social - culturale la centralele termice urbane sau la punctele termice urbane se face, de preferat, prin reţele
individuale, independente de cele ale locuinţelor.

La reabilitarea reţelelor se recomandă montarea de conducte preizolate prevăzute cu detectori de umiditate şi a căror funcţionare poate
fi supravegheată centralizat de la un dispecerat.

În concluzie, în ceea ce priveşte sursele de energie termică, trebuie să se ţină seama de următoarele aspecte principale:

- centralele termice şi, respectiv, punctele termice individuale trebuie modernizate în totalitate pentru ca elementele componente să
poate funcţiona corect şi cu randament cât mai ridicat, având în vedere că randamentul global este produsul randamentelor fiecărui
echipament;

- la clădirile alimentate din sisteme publice de producere şi distribuţie a energiei termice (centrale termice urbane, termoficare cu
racordare prin punct termic de imobil sau prin punct termic urban), trebuie realizată contorizarea consumurilor de energie;

- la realizarea centralelor termice individuale trebuie respectate condiţiile impuse încăperilor în care se vor monta aceste centrale şi,
totodată, realizarea unui ansamblu arzător - cazan - coş corect calculat şi executat;

- la centralele termice individuale, funcţionarea fără supraveghere permanentă este posibilă pe baza echipării cu aparatură de siguranţă
şi reglare automată având o concepţie unitară, care să nu permită improvizaţiile şi descompletârile

6.3. INSTALAŢIA INTERIOARĂ DE ÎNCĂLZIRE CENTRALĂ

Cea mai mare parte a clădirilor publice (social - culturale) sunt dotate cu instalaţii de încălzire centrală cu radiatoare din fontă şi

...
 ...

conducte din oţel. Acestea au avantajul unei funcţionări îndelungate, depăşind de cele mai multe ori durata de viaţă normală.

În paralel cu încălzirea cu corpuri statice se foloseşte încălzirea cu aer cald, încălzirea prin pardoseală şi încălzirea prin radiaţie.
întotdeauna însă, baza încălzirii o constituie corpurile statice (în special radiatoare) ce folosesc ca agent • termic apa caldă cu
parametrii nominali de calcul (95/75°C), celelalte sisteme fiind de completare a încălzirii de bază.

Reabilitarea instalaţiilor de încălzire centrală din publice constă în efectuarea lucrărilor de reparaţii, completări sau înlocuiri de
echipamente pentru readucerea instalaţiilor la parametrii iniţiali din proiect.

Se recomandă ca reabilitarea să fie realizată asupra instalaţiei în ansamblu deoarece după un anumit timp de exploatare (care depinde
de calitatea materialelor, a execuţiei şi a exploatării), nu se mai pot înlocui unele componente fără a fi afectate şi celelalte ca urmare a
operaţiunilor de tăiere, sudare etc, iar calitatea necorespunzătoare a ansamblului va degrada rapid şi noile elemente înlocuite, chiar
dacă sunt de bună calitate.

Cele mai importante măsuri de reabilitare a instalaţiilor de încălzire centrală sunt:

- Spălarea corpurilor statice (demontate de pe poziţie) cu jet de apă sub presiune, eliminarea nisipului şi a depunerilor de nămol de la
partea inferioară a corpurilor şi apoi remontarea pe poziţie.

- Curăţarea chimică şi protecţia anticorosivă a instalaţiei, care se recomandă a fi făcută după spălarea corpurilor statice.

- Înaintea tratamentului de curăţare chimică, spălare şi protecţie anticorosivă, dar după remontarea corpurilor statice, trebuie realizate
următoarele:

 controlul stării generale a instalaţiei de încălzire centrală;

 controlul calităţii apei din instalaţie;
 verificarea etanşeităţii instalaţiei.

- Montarea robinetelor automate de aerisire în capătul coloanelor şi scoaterea din funcţiune a conductelor de aerisire Ø 3/8" care nu
asigură o aerisire eficientă.

- Se recomandă părăsirea traseelor de distribuţie din canale nevizitabile şi înlocuirea lor cu trasee aparente sau mascate cu elemente
uşoare care pot permite accesul şi remedierea rapidă a defecţiunilor.

- În cazul existenţei unei centrale termice proprii, o atenţie deosebită trebuie acordată coşului de fum, în cazul în care acesta se
păstrează.

Pentru acesta:

- se face curăţarea periodică de cel puţin două ori pe an şi, de asemenea, ori de câte ori este nevoie făcându-se apel la lucrători
calificaţi şi instruiţi inclusiv din punct de vedere al protecţiei muncii;

- se remediază imediat micile defecte care apar în cursul funcţionării;

- se asigură menţinerea unei etanşeităţi corespunzătoare la punctul de racordare al canalelor de tablă sau ceramică cu coşul de fum
pentru a se evita ieşirea gazelor de ardere sau intrarea aerului fals în coş;

- se verifică înălţimea coşului şi se readuce la situaţia iniţială, dacă este cazul, dar în nici un caz prelungirea nu se va face cu porţiuni
din tablă neizolată termic care creează dopuri reci, îngreunând tirajul;

- se verifică periodic coşul pentru a se înlătura corpurile străine ce ar apare în coş sau la gura de evacuare a gazelor de ardere;

- nu se recomandă montarea de căciuli sau apărătoare la gura de evacuare a coşului din cauza faptului că acestea împiedică tirajul,
dar şi dispersarea rapidă a gazelor de ardere în atmosferă.

Modernizarea instalaţiilor de încălzire centrală de la clădirile social - culturale constă în retehnologizarea prin utilizarea de noi soluţii,
scheme şi echipamente performante, precum şi în automatizarea funcţionării instalaţiilor.

Aceste soluţii trebuie privite în strânsă corelare cu realizarea unei noi surse de căldură, modernă şi cu funcţionare automatizată.

- În cadrul soluţiei de modernizare va trebui să ţină seama de traseele, golurile şi şliţurile existente, evitându-se însă zonele nevizitabile.

- În interdependenţa sursă - instalaţie se ţine seama de raportul dintre volumul de apă, respectiv inerţia termică a sursei şi a instalaţiei
deservite (cazane cu volum mic de apă care alimentează o instalaţie cu radiatoare din fontă, cu volum mare de apă).

- În cazul încălzirii prin radiaţie de pardoseală, realizarea unei noi instalaţii se face înlocuind complet instalaţia veche şi asigurând

...
 ...

izolarea termică şi suportul necesar pentru montarea conductelor noi din material plastic. Agentul termic folosit este apa caldă la
temperaturi joase, ceea ce impune asigurarea nedepăşirii temperaturii de 50°C, condiţie ce se poate realiza prin montarea unui
schimbător de căldură şi prin controlul automat al temperaturii de ieşire a agentului.

În concluzie, modernizarea sursei de căldură impune şi modernizarea instalaţiilor deservite.

- În cazul păstrării instalaţiilor existente, se realizează spălarea corpurilor de încălzire şi, apoi, după remontarea lor, se face proba la
presiune şi se face curăţarea chimică după ce, în prealabil, s-a făcut o analiză chimică a apei din instalaţie.

- Modernizarea instalaţiilor interioare de încălzire la clădirile social-culturale trebuie făcută în totalitate evitându-se pericolul ca, la
demontarea şi înlocuirea unui element component, să apară defecte ascunse care să se manifeste după un anumit timp, în timpul
exploatării. De asemenea, există pericolul ca elementele noi introduse în sistem să fie degradate de celelalte elemente uzate, eficienţa
pierzându-se rapid.

- Modernizarea se realizează pe baza unui proiect care ţine seama de creşterea rezistenţei termice a elementelor de construcţie şi de
modificările intervenite în partiul de arhitectură ca urmare a reîmpărţirii spaţiilor şi modificării destinaţiilor.

- Pentru modernizare se utilizează materiale de calitate, omologate sau agrementate având în vedere un raport calitate - preţ optim,
ţinând seama de faptul că astfel de lucrări se pot face doar la intervale relativ mari de timp, între care clădirea trebuie să funcţioneze cu
minimum de reparaţii.

Metodologia de modernizare a instalaţiei interioare de încălzire trebuie să ţină seama de următoarele aspecte:

- Plecarea din sursă (centrală termică sau punct de distribuţie a agentului termic livrat de către o sursă publică) se face prin intermediul
unui distribuitor-colector, ramurile distribuţiei fiind prevăzute să alimenteze zone cu orientare diferită, programe diferite de funcţionare
sau consumatori cu caracteristici termotehnice diferite.

- Se are în vedere utilizarea la maximum a golurilor existente atât în diafragmele subsolului, cât şi în plăci, noile goluri necesare
trebuind să aibă acceptul proiectantului de structură sau specialistului care expertizează clădirea.

- Pe conductele de întoarcere la colector se montează clapete de reglaj şi termometre pentru a se realiza echilibrarea termo-hidraulică
a instalaţiei.

- Dacă este posibil şi debitele de agent termic sunt suficient de mari, pe plecarea spre fiecare ramură se montează pompe de circulaţie
de ţeava.

- Se montează robinete cu obturator sferic („cu bilă") care asigură o închidere etanşă.

- Se recomandă ca în distribuţiile din subsoluri să se monteze conducte din oţel din ţeava trasă având în vedere importanţa clădirilor,
evitarea deteriorărilor, dar şi faptul că, în unele cazuri, în subsoluri sunt depozitate diverse bunuri de valoare ale instituţiilor adăpostite
în clădire.

- Acelaşi considerente sunt valabile şi pentru coloane şi legăturile la corpurile de încălzire, deşi aici se pot folosi şi conducte din PEXAL
sau cupru. La îmbinarea conductelor de cupru cu cele din oţel, se montează manşoane din teflon pentru evitarea fenomenelor de
electrocoroziune. La achiziţionare, se dă prioritate ţevilor de cupru în bare faţă de cele în colaci, pentru a se asigura o rigiditate
corespunzătoare şi un aspect estetic corespunzătoare.

- Conductele din PEXAL trebuie mascate în special în spaţiile publice din cauza faptului că, fiind livrate în colaci, nu pot fi perfect
întinse, şi de asemenea, din cauza pieselor de îmbinare care sunt inestetice.

- Se recomandă ca la baza coloanelor să se monteze robinete de închidere şi golire pentru izolarea fiecărei coloane fără întreruperea
funcţionării încălzirii pe ramură sau chiar în întreaga clădire.

- Aerisirea coloanelor se poate face fie pe coloane, fie la corpurile de încălzire. In cazul coloanelor mascate, trebuie prevăzute capace
de vizitare a robinetelor automate de aerisire de la partea superioară a coloanelor. In cazul montării robinetelor de aerisire pe fiecare
corp de încălzire, panta conductelor va fi asigurată corespunzător pentru evacuarea aerului.

- Corpurile de încălzire pot fi radiatoare din fontă, aluminiu, oţel sau din aluminiu şi oţel, fiecare dintre acestea are avantaje şi
dezavantaje. La calculul de alegere trebuie să se ţină seama de temperaturile de funcţionare indicate în tabelele firmelor furnizoare,
mai ales în cazul utilizării cazanelor cu randament ridicat la care temperaturile nominale sunt mai scăzute decât temperaturile de calcul,
de 95/75°C sau 90/70°C.

6.4. MĂSURI CU COSTURI REDUSE SAU MEDII DE REABILITARE A CLĂDIRILOR ŞI INSTALAŢIILOR AFERENTE

Economia de
Influenţa asupra energie
Nr. consumatorilor de

...
 ...

crt. energie termică şi Ridi- Me- Scă-

Măsura
electrică cată die zută

MĂSURI GENERALE ŞI DE ORGANIZARE

Informarea utilizatorilor asupra    

1. metodelor de ecomisire a energiei X
termice.

Înţelegerea corectă a modului în care    

2. clădirea trebuie să funcţioneze, atât în X
ansamblu cât şi la nivel de detaliu Creşterea eficienţei în
exploatare a clădirilor,
cu efecte asupra
Stabilirea unei politici clare de
cheltuielilor în  
3. administrare în paralel cu o politică de
exploatare.
  X
economisire a energiei în exploatare

Economisirea energiei
4.
Înregistrarea corectă a consumurilor
termice şi electrice prin
    X
de energie
exploatarea raţională a
instalaţiilor clădirii
Analiza consumurilor din facturile de  
energie şi a contractelor de furnizare a
5. X X
energiei şi modificarea lor, dacă e
cazul

6. Instruirea personalului administrativ     X

MĂSURI ASUPRA CLĂDIRII

1.
Eliminarea surselor de umiditate din Creşterea eficienţei în     X
subsoluri şi spaţii tehnice exploatare prin
facilitarea accesului la
Posibilităţi de acces uşor la instalaţiile conductele de distribuţie    
2. de distribuţie din subsol şi spaţiile Reducerea pierderilor X
tehnice de căldură în exterior,
prin micşorarea
3.
Îmbunătăţirea etanşării la suprafeţele infiltraţiilor de aer rece;   X X
vitrate şi acces Reprezintă condiţii
necesare pentru
Etanşarea gurilor de acces la începerea auditului    
4. energetic. X
instalaţiile sanitare

MĂSURI ASUPRA INSTALAŢIILOR DE ÎNCĂLZIRE

Simplificarea sau eliminarea măştilor    

1. de la corpurile statice care împiedică X
cedarea de căldură către încăpere

Introducerea între peretele exterior şi Creşterea eficienţei    

2. radiator a unei suprafeţe reflectante, instalaţiei de încălzire cu X
care să împiedice pierderile de căldură corpuri statice

Verificarea existenţei circulaţiei de    

3. agent termic prin corpul static de X
încălzire

Asigurarea numai a temperaturilor de

Economie de  
gardă în perioadele de weekend,
4.
sărbători, vacanţe etc, prin reducerea
combustibil şi energie X  
electrică
temperaturii agentului termic

MĂSURI ASUPRA INSTALAŢIILOR DE PREPARARE A APEI CALDE DE CONSUM

1.
Înlocuirea garniturilor la robinete şi
      X
repararea armăturilor defecte

2.
Economisirea apei calde prin utilizarea
      X
de dispersoare la lavoare şi duşuri

...
 ...

Optimizarea orarului de funcţionare a  

3. sistemului de preparare a apei calde   X X
de consum

MĂSURI ASUPRA INSTALAŢIEI DE VENTILAŢIE ŞI ÎNCĂLZIRE CU AER CALD

Scurtarea intervalelor de funcţionare a  

ventilării mecanice, dacă nu se
1. X X
dispune de sistem automat de pornire-
oprire
Economie de energie
2.
Oprirea ventilaţiei şi a climatizării în electrică în exploatare   X  
weekwnd, vacanţe, sărbători.

3.
Oprirea sistemului de climatizare pe   X  
timpul nopţii

6.5. MĂSURI CU COSTURI RIDICATE DE REABILITARE A CLĂDIRILOR ŞI INSTALAŢIILOR AFERENTE

Economia de
Influenţa asupra energie
Nr. consumatorilor de
Măsura
crt. energie termică şi
electrică Ridi- Me- Scă-
cată die zută

MĂSURI GENERALE

Asigurarea serviciilor de consultanţă  

energetică din partea unor firme
1. specializate (care să asigure şi X X
întreţinerea corespunzătoare a  
instalaţiilor aferente)

2. Angajarea unui responsabil energetic   X  

MĂSURI ASUPRA CLĂDIRII

Asigurarea închiderii uşilor de intrare, Reducerea pierderilor  

inclusiv la sasuri, prin funcţionarea de căldură prin
1.
corectă a mecanismului automat de micşorarea infiltraţiilor
X  
închidere a uşilor de aer rece şi creşterea
confortului prin
Înlocuirea suprafeţelor vitrate exterioare micşorarea efectului de
2. cu ferestre cu izolare termică ridicată şi “radiaţie rece”   X  
etanşă la infiltraţiile de aer rece

3.
Izolarea pereţilor exteriori - strat   X    
suplimentar termoizolator

Izolarea ultimului etaj şi/sau a Reducerea pierderilor

4.
acoperişului – izolarea plafonului
X    
de căldură prin
elementele de
5. Izolarea planşeului peste subsol construcţie respective   X  

MĂSURI ASUPRA INSTALAŢIILOR EXISTENTE

Spălarea corpurilor statice (prin  

demontare de pe poziţie) cu jet de apă
1. sub presiune sau chimic pentru X X
eliminarea mâlului şi a depunerilor de Creşterea eficienţei în
nisip funcţionare a instalaţiilor
de încălzire

2.
Detratarea conductelor de distribuţie prin     X
spălare chimică

Eliminarea pierderilor de  

...
 ...

agent termic şi
Înlocuirea tuturor robinetelor defecte de
3.
pe conductele de distribuţie
posibilitatea sectorizării   X
pentru reparaţii, revizii

Înlocuirea radiatoarelor fisurate şi a Creşterea eficienţei în  

4. ţevilor colmatate funcţionare a instalaţiei X  
de încălzire

5.
Înlocuirea robinetelor cu dublu reglaj Posibilităţi de reglare a     X
defecte. debitului şi temperaturii

Asigurarea unei bune  

Dotarea corpurilor statice de la ultimul circulaţii a agentului
6.
nivel cu robinete automate de aerisire termic în instalaţia   X
interioară

Izolarea termică a conductelor de Reducerea pierderilor  

7. distribuţie din subsolul clădirii cu de căldură prin X  
materiale eficiente conducte

Dotarea clădirilor cu contoare de căldură Cunoaşterea  

(în cazul alimentării de la surse consumurilor reale şi
8. centralizate) asigurarea unei facturări X  
corecte a energiei
termice

MĂSURI ASUPRA INSTALAŢIILOR DE PREPARARE A APEI CALDE DE CONSUM

1. Înlocuirea armăturilor defecte

Eliminarea pierderilor de   X  
apă

Izolarea termică a conductelor de

Eliminarea pierderilor de  
2. transport apă caldă de consum din
căldură prin conducte   X
subsol

Montarea de contor de energie termică Cunoaşterea    

pe branşamentul de alimentare cu apă consumurilor reale şi
3. X
caldă de consum (în cazul alimentării de asigurarea unei facturări
la surse centralizate) corecte

MĂSURI ASUPRA INSTALAŢIEI DE VENTILAŢIE ŞI ÎNCĂLZIRE CU AER CALD

Creşterea eficienţei  
Înlocuirea bateriilor de încălzire a aerului utilizării energiei termice
1.
de ventilare cu aparate performante şi creşterea confortului
X  
interior

Înlocuirea grilelor de introducere şi Creşterea eficienţei    

evacuare a aerului pentru asigurarea ventilării şi a confortului
2. unui reglaj corespunzător, în funcţie de în încăperi X
necesarul fiecărui spaţiu

Înlocuirea ventilatoarelor existente cu  

3. echipamente moderne cu randament X  
ridicat

Montarea de atenuatoare de zgomot pe

Micşorarea nivelului de  
4.
tubulatura de ventilaţie
zgomot produs de   X
instalaţia de ventilare

[top]

7. RECOMANDĂRI PRIVIND CONDIŢIILE DE EXPLOATARE A CLĂDIRILOR EXISTENTE DUPĂ

REABILITAREA TERMICĂ

...
 ...

Pentru asigurarea menţinerii confortului termic după îmbunătăţirile aduse construcţiilor şi instalaţiilor aferente, trebuie acordată o atenţie
deosebită condiţiilor de utilizare a unităţilor funcţionale.

Utilizatorii trebuie să ia măsuri corespunzătoare de exploatare care constă, în principal, în:

- Verificări periodice a bunei funcţionări a instalaţiilor de încălzire pe ansamblul instalaţiei şi pe elementele componente:

 cazane;
 corpuri de încălzire;
 armături;
 termoizolaţii;
 contoare de măsurare a consumurilor;
 instalaţii de reglare, automatizare şi AMC.

Trebuie verificată şi evitată mascarea radiatoarelor de calorifer cu perdele sau draperii groase, pe toata înălţimea încăperii, aplicarea
de grilaje decorative din lemn etc, mai ales în condiţiile actuale în care corpurile de încălzire au un aspect estetic deosebit.

- Măsuri împotriva formării condensului interior:

 limitarea cantităţilor de vapori de apă produse în încăperi, în special în perioada sezonului rece;
 ventilarea corespunzătoare a încăperilor, în vederea eliminării în exterior a umidităţii interioare datorită aglomerării cu oameni
peste limitele la care a fost dimensionat volumul util al încăperii;
 limitarea cultivării în exces a plantelor de interior sau amplasarea de acvarii, care contribuie la creşterea umidităţii aerului
interior;
 etanşarea optimală a ferestrelor şi uşilor (ţinând seama de necesitatea ventilării .corespunzătoare a încăperilor); folosirea în
grupurile sanitare, ia pereţi, a unor finisaje interioare cu rol de barieră contra vaporilor de apă (placaje din placi ceramice
smălţuite, vopsitorie în ulei), iar la tavane către spaţii calde a unor finisaje permeabile (spoieli cu var, zugrăveli cu humă);
 folosirea în încăperile de cazare şi birouri a unor finisaje permeabile la vapori (zugrăveli cu humă, spoieli cu var. tapete
semilavabile);
 prevederea de lambriuri de lemn pe suprafeţele pereţilor care pot veni în contact cu corpul omului;
 utilizarea, pentru acoperirea pardoselilor reci, de covoare sau mochete pe suport textil; nu se recomandă mochetele pe suport
cauciucat, care nu permit eliminarea umidităţii apărute accidentai sub mochete.

- Măsuri de protejare a pereţilor şi pardoselilor:

 în cazul în care s-au executat lucrări de îmbunătăţire a protecţiei termice pe interior, pe elementele de închidere respective se
interzice agăţarea de obiecte sau baterea de cuie (cu excepţia punctelor de agăţare încastrate în elementele de închidere
respective, înainte de începerea lucrărilor de placare şi care străpung structura suplimentară);
 evitarea amplasării elementelor de mobilier cu suprafaţă mare de-a lungul pereţilor exteriori, iar în cazul în care aceasta nu este
posibil, se va lăsa un spaţiu de aer de circa 5cm grosime care să permită circulaţia liberă a aerului, între mobilier şi peretele de
faţadă.

- Măsuri de păstrare a calităţilor acustice a clădirilor:

 interzicerea folosirii de agregate tehnice, cu subansambluri generatoare de zgomote şi vibraţii, fără adoptarea măsurilor de
protecţie corespunzătoare;
 evitarea modificării pardoselilor calde din încăperi (parchet, mochete) cu pardoseli reci;
 evitarea desfiinţării totale sau parţiale a unor plafoane suspendate;
 limitarea intervenţiilor care pot conduce ia crearea de goluri în elementele de construcţie;
 întreţinerea corespunzătoare a armăturilor aferente instalaţiilor sanitare;
 înlocuirea la timp a subansamblurilor defecte (corpuri de robinet, supape de la rezervoarele de WC etc).

[top]

8. MODALITĂŢI DE FINANŢARE A LUCRĂRILOR DE REABILITARE TERMICĂ

Pentru finalizarea oricărei strategii de reabilitare termică a clădirilor este necesară o investiţie financiară. Tipul investiţiei poate fi o
alocare internă a fondurilor (autofinanţare) şi/sau un terţ finanţator.

Asigurarea resurselor financiare pentru realizarea unor programe de reabilitare energetică a clădirilor depinde în primul rând de natura
proprietăţii clădirii şi anume:

- clădiri proprietate particulară, care reprezintă majoritatea fondului de locuinţe (peste 95%) şi un procent din clădirile din sectorul terţiar
(clădiri social - culturale);

...
 ...

- clădiri proprietate de stat, care reprezintă 5% din fondul de locuinţe şi majoritatea clădirilor social - culturale.

8.1. POSIBILITĂŢI DE FINANŢARE A REABILITĂRII TERMICE A CLĂDIRILOR

Posibilităţile de finanţare a reabilitării termice a clădirilor sunt următoarele:

► Autofinanţarea

Autofinanţarea modernizării energetice se bazează pe fondul special pentru renovare, obţinut de obicei prin mărirea fondului obişnuit
de întreţinere a clădirii cu o sumă prestabilită şi distribuirea fondurilor suplimentare colectate către fondul de modernizare. De-a lungul
timpului se poate strânge o sumă substanţială care să fie folosită în scopul achitării costurilor implicate în modernizarea energetică.
Bineînţeles, există impedimentul că proiectele de modernizare trebuie amânate până când se strânge suma necesară.

O metodă de a atrage bani pentru modernizarea energetică a clădirilor cu mai mulţi proprietari sau utilizatori este colectarea fondului de
întreţinere la nivelul cheltuielilor ridicate din timpul iernii, astfel că, în timpul verii, când cheltuielile sunt mult mai scăzute, se va obţine
un surplus.

În fine, economiile obţinute ca urmare a aplicării unui proiect de modernizare energetică pot fi folosite pentru a constitui în continuare
fondul de modernizare.

O metodă comună de autofinanţare des folosită în toată lumea, denumită ,.Descurcă-te singur", presupune că proprietarul se ocupă de
o parte sau de întreg proiectul modernizării, fâcăndu-şi el singur rost de materiale, fără să mai apeleze la vreun antreprenor şi, în
măsura în care dispune de persoane calificate, să execute parţial sau în întregime lucrările de renovare. Având în vedere că forţa de
muncă costă cel mai mult în cazul unui proiect de renovare, această metodă „descurcă-te singur" oferă şansa unor serioase economii
şi face ca finanţarea renovării să fie mult mai uşoară.

► Alocaţii din bugetele locale

Alocaţiile din bugetele locale se obţin în limita prevederilor aprobate de Consiliile locale, Consiliile judeţene şi Consiliul general al
municipiului Bucureşti, în condiţiile legii.

► Împrumuturile

Împrumuturile au, de regulă, o structură uşor de înţeles. O instituţie care acordă împrumuturi (bancă) furnizează un credit pe o perioadă
specifică de timp unui împrumutat în schimbul unei serii de plăţi care vor returna creditul plus dobânda aferentă într-o perioadă de timp.

Utilizarea acestui tip de finanţare se bazează pe existenţa unor condiţii favorabile de acordare a împrumuturilor, prin prisma duratei de
rambursare a creditelor, a ratei lunare de plată a datoriei şi a dobânzii practicate de bancă. Aceste condiţii diferă de la o bancă la alta şi
sunt influenţate de situaţia economică şi financiară la nivel naţional, precum şi de politica energetică a statului.

Protocolul de acordare a unui împrumut este în principiu simpiu: după o analiză atentă a situaţiei financiare a solicitanţilor şi a raportului
de audit energetic al clădirii, efectuat de către un consultant energetic (în general acceptat de bancă), banca este în măsură să ia
decizia finală pentru fiecare împrumut. Uneori se solicită garanţii, solicitantul trebuie să facă dovada unor venituri ce acoperă de un
număr de ori rata lunară, precum şi să aibă unul sau mai mulţi giranţi, care să îndeplinească aceleaşi condiţii de venituri.

► Leasingul

Leasingurile sunt mai complexe decât împrumuturile. Un contract de leasing este un acord încheiat între un proprietar, un leasor şi un
utilizator al proprietăţii. în schimbul utilizării proprietăţii (în contextul ghidului de faţă a sistemelor eficiente energetic sau a
echipamentelor implicate de modernizare energetică a clădirii), cel din urmă reiurnează periodic o sumă fixă către leasor ca o
compensare a folosirii proprietăţii respective. Un acord de leasing diferă de un împrumut prin faptul că la sfârşitul contractului va trebui
luată în consideraţie o valoare reziduală a proprietăţii.

Plăţile vor acoperi diferenţa dintre suma iniţială cerută leasorului pentru a cumpăra sistemul sau echipamentele precum şi profitul
lesorului şi valoarea reziduală.

De regulă, finanţarea investiţiei legate de echipamentele necesare modernizării energetice prin leasing se realizează prin intermediul
unor Companii de Servicii Energetice (ESCO).

Compania de Servicii Energetice este o firmă specializată în elaborarea unor pachete de măsuri de eficienţă energetică: audit
energetic, studii de fezabilitate, proiectare, instalare şi urmărire şi. în multe cazuri. întreţinere şi operare. Sursa de venit a ESCO
provine din economiile făcute la costurile energetice, care se constituie în suportul financiar al unei afaceri - şi anume aceea de a
investi şi în a realiza eficienţă energetică.

► Finanţarea prin terţi

O operaţiune financiară specifică sistemului de lucru al Companiilor de Servicii Energetice este finanţarea prin a treia parte. Ea se

...
 ...

traduce prin gruparea asistenţei tehnice şi a finanţării necesare investiţiilor de eficienţă energetică într-o singură companie - alta decât
consumatorul de energie - şi folosirea economiilor făcute la cheltuielile energetice ca o sursă de finanţare a investiţiilor.

Avantaje ale finanţării prin terţi:

- ESCO beneficiază de experienţă şi competenţă tehnică atât în privinţa proceselor tehnologice cât şi în problemele legate de eficienţa
energetică, astfel încât proiectul poate fi realizat şi implementat mai repede decât dacă ar fi gestionat de un antreprenor sau beneficiar
pentru care domeniul nu este familiar;

- investiţia în eficienţă energetică este făcută fără cheltuieli iniţiale din partea consumatorului de energie, lucru extrem de important mai
ales pentru consumatorii care nu dispun de capital, cărora finanţarea prin a treia parte le oferă posibilitatea de a realiza şi reducerea
consumurilor energetice.

- atât riscul tehnic, cât şi, în mare măsură, cel financiar este transferat de la consumatorul de energie la ESCO.

Dezavantaje finanţării prin a treia parte:

- deşi conceptul este foarte simplu, negocierea unui contract de finanţare prin a treia parte consumă foarte mult timp şi energie;

- costurile implicate sunt mai ridicate decât cele necesare consumatorului dacă acesta ar dispune de capitalul şi capacitatea tehnică
necesară pentru a-şi autofinanţa proiectul în loc să folosească finanţarea prin a treia parte, aceasta deoarece ESCO-ul care face
investiţia îşi asumă un risc, care - pentru a obţine un profit presupune un preţ suplimentar.

Etapele finanţării prin a treia parte:

- Studiul de fezabilitate;

- Negocierea contractului;

- Auditul energetic;

- Proiectul;

- Instalarea şi punerea în funcţiune;

- Calificare şi întreţinere;

- Contorizarea şi calcularea economiilor, respective măsurarea şi verificarea performanţei;

- Finalizarea contractului.

Tipuri de contract utilizat de ESCO

ESCO folosesc două tipuri generale :

- contracte care acoperă doar serviciile energetice;

- contracte ce acoperă atât serviciile energetice cât şi întreaga finanţare.

Contracte care acoperă doar serviciile energetice:

Consumatorul încheie două angajamente separate, unul pentru serviciile energetice (cu ESCO) şi celălalt pentru finanţare cu o bancă.
ESCO poate facilita finanţarea, dar nu o asigură în mod direct.

Structura unui asemenea angajament este arătată în figura de mai jos :

...
 ...

Structura unui contract cu două angajamente separate, unul cu ESCO şi celălalt pentru finanţare

Asemenea angajamente conţin în mod frecvent garantarea unui anumit nivel al economiilor, sau garanţia că economiile vor acoper cel
puţin costurile finanţării împrumutului pentru echipament şi pentru auditul energetic. Cel de-al doilea angajament, între consumator şi
bancă, se referă la un împrumut returnabil în rate ce acoperă preţul echipamentelor. ESCO poate să nu fie parte în acest angajament,
dar dacă este, unicul său rol este de a transmite plăţile consumatorului către bancă .

Riscul este asumat de către bancă şi nu de către ESCO .

Contracte care acoperă atât serviciile energetice cât şi întreaga finanţare.

În contractile ce acoperă atât serviciile energetice cât şi întreaga finanţare, toate obligaţiile ESCO şi ale consumatorului sunt cuprinse
într-un singur contract .

Acest tip de angajament este arătat în figura de mai jos :

Structura unui contract care acoperă atât serviciile energetice, cît şi finanţarea

...
 ...

Plăţile consumatorului se fac lunar sau anual pe baza economiilor măsurate, în funcţie de varianta de contract (economii împărţite,
contract de management energetic, contract „First Out", sau leasing).

8.2. PROPUNERI PRMND FINANŢAREA LUCRARLOR DE REABILITARE TERMICĂ LA CLĂDIRI SOCIAL - CULTURALE Şl
FACILITĂŢI FISCALE

Conform Legii 199/2000, agenţii economici şi unităţile din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale pot finanţa lucrări pentru
reabilitarea şi modernizarea energetică din surse proprii, din surse constituite din cote din profit destinate special pentru aceste
investiţii, din Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic, din ajutoare de stat conform legii, din investiţii realizate de terţi sau
prin cofinanţare, precum şi prin credite.

Consumatorii energetici pot beneficia pentru realizarea investiţiilor de reabilitare şi modernizare energetică a clădirilor şi instalaţiilor
aferente, de sprijin financiar de până la 50% din valoarea Fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic.

Finanţarea proiectelor de reabilitare şi modernizare energetică din Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic se aprobă de
Guvern, la propunerea ARCE, odată cu aprobarea sintezei programelor de eficienţă energetică.

Prin OG 29/2000 se acordă facilitatea persoanelor fizice sau juridice care vor să reabiliteze termic clădirile de locuit aflate în
proprietate, de a fi scutite de taxe la eliberarea certificatului energetic al clădirii şi a autorizaţiei de construire pentru lucrările de
reabilitare.

Pe baza Ordonanţei de Urgenţă nr.215/29.12.1999 privind modificarea şi completarea unor reglementări referitoare la taxa pe valoare
adăugată (TVA), rezultă că lucrările de reabilitare termică a clădirilor sunt scutite de TVA, conform următoarei prevederi:

Art.17 - în România se aplică următoarele cote:

A. Cota de 19% pentru operaţiunile de bunuri, transferurile imobiliare şi prestările de servicii din ţara şi din import, cu excepţia celor
prevăzute la litera B.

B. Cota zero, pentru:

- construcţia de locuinţe, extinderea, consolidarea şi reabilitarea locuinţelor existente".

Prin Legea 199/2000 se prevăd următoarele facilităţi fiscale:

- pentru cotele din profit alocate investiţiilor destinate reabilitării şi modernizării energetice se acordă scutire la plata impozitului pe
profit;

- creditele pentru lucrări de reabilitare şi modernizare energetică se acordă cu o dobândă de maximum 75% din cea stabilită de bănci,
diferenţa urmând să fie asigurată prin alocaţii anuale de la bugetul de stat;

- importurile de aparate, utilaje, echipamente şi tehnologii destinate realizării proiectelor de reabilitare şi modernizare energetică
beneficiază de scutire de taxe vamale, cu condiţia obţinerii avizului favorabil al ARCE ;

- societăţile comerciale de management şi servicii energetice a căror activitate se încadrează în domeniul promovării iniţiativei private şi
dezvoltarea serviciilor energetice, pot beneficia de o reducere de 50% a impozitului pe profit pe o perioada de 5 ani de la data înfiinţării,
iar pentru cele existente, de ia data intrării în vigoare a legii mai sus menţionate.

[top]

Anexa 1

TERMINOLOGIE

Audit energetic - Operaţiune prin care se stabilesc, din punct de vedere tehnic şi economic, soluţiile de reabilitare şi/sau modernizare
termo-energetică a construcţiei şi a instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de consum aferente acesteia;

Consumator de energie termică - Persoană fizică sau juridică care utilizează energia termică în instalaţiile sale legate nemijlocit la
instalaţiile unui furnizor;

Dezvoltare durabilă - Dezvoltarea care satisface nevoile prezentului fără a compromite şansele generaţiilor viitoare de a-şi satisface la
rândul lor aceste nevoi;

Expertiză energetică a clădirii - Operaţiune prin care se identifică principalele caracteris-tici termoenergetice ale construcţiei şi ale

...
 ...

instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de consum aferente acesteia;

Furnizor de energie termică - Persoană juridică, titulară a unei licenţe de furnizare, care asigură alimentarea cu energie termică a
unui consumator, pe baza unui contract de furnizare;

Indicatori de performanţă - Parametri ai serviciului de furni-zare ale căror niveluri minime de calitate se stabilesc prin standarde de
performanţă ;

Instalaţii de alimentare cu energie termică - Totalitatea instalaţiilor de producere, energie termicătransport şi distribuţie a energiei
termice executate în scopul asigurării consumatorului cu aceasta;

Intensitate energetică - Raportul dintre cantitatea de energie (primară sau finală) şi produsul intern brut obţinut pe baza acestui
consum energetic;

Managementul energiei - Ansamblul de măsuri instituţionale şi funcţionale luate pentru a garanta aplicarea politicii energetice şi/sau
pentru a asigura la nivel microeconomic (întreprindere sauinstalaţie) aprovizionarea cu energie, stocarea, transformarea, distribuţia,
utilizarea acesteia şi tratarea deşeurilor rezultate conform unor condiţii precise;

Modernizarea instalaţiilor termice - Retehnologizarea instalaţiilor prin utilizarea de noi soluţii, scheme şi echipamente performante cu
funcţionare automată şi grad redus de poluare;

Randament energetic global al instalaţiilor de încălzire - Produsul dintre randamentele de componentelor sistemului (sursa,
sistemul de transport, instalaţia interioară, reglarea instalaţiei);

Raport de expertiză energetică - Document tehnic care conţine descrierea detaliată a modului de efectuare a expertizei energetice,
precum şi rezultatele şi concluziile acestei activităţi;

Reabilitarea instalaţiilor termice - Efectuarea lucrărilor de reparaţii, completări şi/sau înlocuiri de echipamente pentru readucerea
instalaţiilor la parametrii iniţiali din proiect;

Soluţie (măsură ) de modernizare energetică - Intervenţie asupra construcţiei sau/şi instalaţiei de încălzire interioară şi preparare a
apei calde de consum, cu scopul reducerii consumului de căldură al clădirii;

Strategia şi ordinea de prioritate a soluţiilor de modernizare energetică - Activitatea de identificare şi ierarhizare a măsurilor de
reabilitare şi modernizare termică a clădirilor şi instalaţiilor aferente în funcţie de particularităţile şi caracteristicile energetice ale cădirii
şi de aspectele sociale şi de comportament ale utilizatorilor;

Utilizarea eficientă a energiei - îndeplinirea condiţiilor specifice utilizării raţionale a energiei pentru asigurarea condiţiilor normale de
utilizare, cu consum de căldură cât mai redus;

Utilizarea raţională a energiei - Utilizarea energiei în scopul asigurării condiţiilor normale de utilizare, cu un consum de căldură cât
mai redus;

[top]

Anexa 2

BIBLIOGRAFIE

1. *** Legea nr. 199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei

2. *** Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii

3. *** O.G. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice

4. SR1907/1 – 97 Instalaţii de încălzire. Necesarul de căldură. Prescripţii de calcul.

5. SR1907/2 – 97 Instalaţii de încălzire. Necesarul de căldură. Temperaturi interioare convenţionale de calcul.

6. C 107/2 – 97 Normativ pentru calculul coeficientului global de izolare termică la clădiri cu lată destinaţie decât cele de locuit.

7. C 107/3 – Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor.

8. C 107/5 – 97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie în contact cu solul.

...
 ...

9. NP 046 – 2000 Normativ pentru realizarea auditului energetic al clădirilor existente şi a instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei
calde de consum aferente acestora.

10. NP 047 – 2000 Normativ şi metodologie pentru elaborarea şi acordarea certificatului energetic al clădirilor existente.

11. NP 048 – 2000 Normativ pentru expertizarea termică şi energetică a clădirilor existente şi a instalaţiilor de încălzire şi preparare a
apei calde de consum aferente acestora.

12. *** Metodologie privind stabilirea ordinii de prioritate a măsurilor de reabilitare termică a clădirilor şi instalaţiilor aferente – Cpntract
IPCT 203/2000.

13. Prof. dr. ing Liviu Dumitrescu Reabilitarea şi modernizarea protecţiei termice a clădirilor şi a instalaţiilor aferente – în „Instalaţii
pentru începutul mileniului trei” – XXXV-a Conferinţă de instalaţii.

14. Prof. dr. ing. Mihai Ilina, Asist. Ing. M. Lungu Omul, construcţiile şi mediul înconjurător. Strategii de politică energetică – în
“Instalatorul” nr. 8/2000.

15. *** Catalog de soluţii pentru reabilitarea termo-higro-energetică a anvelopei clădirilor social-culturale din domeniul sănătăţii şi din
domeniul turismului, contract PRODOMUS 584/4-2000

16. *** Catalog de soluţii pentru reabilitarea termo-higro-energetică a anvelopei clădirilor social-culturale din domeniul administraţiei şi
din domeniul educaţiei, contract PRODOMUS 582/4 – 2000.

17. *** Catalog de soluţii pentru reabilitarea termo-higro-energetică a anvelopei clădirilor social-culturale din domeniul culturii şi
domeniul sportului, contract PRODOMUS 583/4 - 2000

[top]

Anexa 3

EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA COEFICIENŢILOR GLOBALI DE IZOLARE TERMICĂ

(G1) LA CLĂDIRI PUBLICE (SOCIAL - CULTURALE)

I. Tribunalul judeţean Covasna

II. Grădiniţa 8 grupe

III. Şcoală generală cu 16 clase

IV. Sediul politico - administrativ Cornetu

I. TRIBUNAL JUDEŢEAN COVASNA

I.1. DATE DE INTRARE

- Clădire din categoria 1: ocupare discontinuă şi inerţie termică mare

- Numărul de nivele = S + P + 2E

- Pereţi din cărămidă plină 375 cm cu 20% punţi termice: R = 0,677 x 0,8 = 0,54 m2K/W
1

- Planşeu terasă termoizolat cu 20cm BCA cu 15% punţi termice: R = 1,039 x 0,85 = 0,88 m2K/W
2

- Subsol - pardoseală mozaic, placa neizolată termic R3= 2,00 m2K/W

- Transmisia căldurii pe contur: R4 = 0,44 m2K/W

- Tâmplărie cuplată din lemn: R5 = 0,39 m2K/W

- V = 6184 m3

...
 ...

- G 1 ref = [ A1/a + A2/b + A3/c + d.P + A4/e ] [W/(m2K)]

I.2. CALCULUL VALORII NORMATE A COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICĂ conf. C 107/2-97

Zona climatică I Te = -12oC    

Suprafaţa (m2) Coeficienţii

Coloanele Coloanele
Tipul de element sau perimetrul 1:2 1x2
de control
(m) (W/K) (W/K)

0 1 2 3 4

Pereţi exteriori opaci A1 = 5987 a = 0,80 6652,22  

Planşeu terasă A2 = 518 b = 2,10 225,22  

Placa pe sol A3 = 402 c = 0,90 402,00  

Perimetru exterior P = 108 d = 1,30   140,40

Suprafaţa vitrată A4 = 3991 e = 0,30 13303,33  

TOTAL     21620,82

G 1 ref. = 21620,82 : 6184 = 3,496 W/m3K

Zona climatică II Te = -15oC    

Suprafaţa (m2) Coloanele Coloanele

Coeficienţii
Tipul de element sau perimetrul 1:2 1x2
de control
(m) (W/K) (W/K)

0 1 2 3 4

Pereţi exteriori
opaci
A1 = 5987 a = 0,90 6652,22  

Planşeu terasă A2 = 518 b = 2,30 225,22  

Placa pe sol A3 = 402 c = 1,00 402,00  

Perimetru exterior P = 108 d = 1,30   140,40

Suprafaţa vitrată A4 = 3991 e = 0,30 13303,33  

TOTAL     20723,17

G 1 ref. = 20723,17 : 6184 = 3,351 W/m3K

Zonele climatice III…IV Te = -180C Te = -210C

Suprafaţa (m2) Coloanele Coloanele

Tipul de Coeficienţii
sau perimetrul 1:2 1x2
element de control
(m) (W/K) (W/K)

0 1 2 3 4

Pereţi exteriori

...
 ...

opaci A1 = 5987 a = 1,00 5987,00  

Planşeu
terasă
A2 = 518 b = 2,50 207,20  

Placă pe sol A3 = 402 c = 1,10 365,45  

Perimetrul
exterior
P = 108 d = 1,30   140,40

Suprafaţă
vitrată
A4 = 3991 e = 0,30 13303,33  

TOTAL     20003,38

G 1 ref = 20003,38 : 6184 = 3,235 W/m3K

I.3. CALCULUL COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICĂ G1 EFECTIV AL CLĂDIRII conf. C 107/2-97

Suprafaţa Rezistenţa
(m2) sau termică specifică Coloanele Coloanele
Tipul de
corectată 1:2 1x2
element perimetrul (W/K) (W/K)
(m) R’ (m2K/W)

0 1 2 3 4

Pereţi exteriori
opaci
A1 = 5987 0,54 11087,04  

Planşeu terasă A2 = 518 0,80 647,50  

Placă pe sol A3 = 402 2,00 201,00  

Perimetrul
exterior
P = 108 0,44   47,52

Suprafaţă
vitrată
A4 = 3991 0,39 10233,33  

TOTAL     22216,39

G 1 efectiv = 22157,53 : 6184 = 3,592 W/m3K>G 1 ref. pt. zonele I, II, III, IV

I.4. PROPUNERI DE REABILITARE TERMICĂ

- Alegerea soluţiilor de reabilitare termică se va face împreună cu beneficiarul în funcţie de fondurile de investiţie disponibile şi în funcţie
de concluzia raportului de expertiză stabilit de un specialist.

- Se vor respecta şi prevederile “Metodologiei privind stabilirea ordinii de prioritate a clădirilor social-culturale şi a instalaţiilor aferente
acestora”.

- Adăugarea unei cercevele suplimentare la ferestre (R5’ = 0,57 m2K/W).

- Suplimentarea izolaţiei termice a terasei cu polistiren extrudat ( = 0,044 W/mK) cu = 12 cm; rezultă R2' = 3,31 m2K/W.

- Izolarea pereţilor exteriori cu polistiren extrudat (= 0,044 W/mK) cu  = 5 cm pentru a se respecta T = 4grd la (T -T ) = 41grd;
i e
rezultă R1' = 0,9 x 1,813 = 1,45 m2K/W.

- Montarea în zonele de lucru a oamenilor din subsol de pardoseli calde.

...
 ...

I.5. CALCULUL COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICĂ G1 EFECTIV AL CLĂDIRII DUPĂ REABILITARE conf. C
107/2-97

Suprafaţa Rezistenţa
(m2) sau termică specifică Coloanele Coloanele
Tipul de
corectată 1:2 1x2
element perimetrul (W/K) (W/K)
(m) R’ (m2K/W)

0 1 2 3 4

Pereţi exteriori
opaci
A1 = 5987 1,30 4605,38  

Planşeu terasă A2 = 518 3,31 156,49  

Placă pe sol A3 = 402 2,00 201,00  

Perimetrul
exterior
P = 108 0,44   47,52

Suprafaţă
vitrată
A4 = 3991 0,57 7001,75  

TOTAL     12012,14

G 1 ef. iz = 12012,14 : 6184 = 1,942 W/m3K<G 1 ref. pt. zonele I, II, III, IV

II. ŞCOALĂ GENERALĂ CU 16 CLASE

II.1. DATE DE INTRARE

- Clădire din categoria 1: ocupare discontinuă şi inerţie termică mare

- Numărul de nivele = S + P + 3E

- Pereţi din cărămidă plină 375 cm cu 20% punţi termice: R = 0,677 x 0,8 = 0,54 m2K/W
1

- Planşeu terasă termoizolat cu 20cm BCA cu 15% punţi termice: R = 1,039 x 0,85 = 0,88 m2K/W
2

- Subsol tehnic

- Placă peste subsol parchet laminat pe placa de beton armat neizolată

- R3= 0,44 m2K/W

- Tâmplărie cuplată din lemn: R5 = 0,39 m2K/W

- V = 7000 m3

- G 1 ref = [ A1/a + A2/b + A3/c + d.P + A4/e ] [W/(m2K)

II.2. CALCULUL VALORII NORMATE A COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICĂ conf. C 107/2-97

Zona climatică I Te = -120C    

Suprafaţa
(m2) sau Coloanele Coloanele
Coeficienţii
Tipul de element 1:2 1x2
perimetrul de control
(W/K) (W/K)
(m)

...
 ...

0 1 2 3 4

Pereţi exteriori
opaci
A1 = 1048,20 a = 0,90 1164,67  

Planşeu terasă A2 = 559,52 b = 2,30 243,27  

Placă pe sol A3 = 515,51 c = 0,90 572,79  

Perimetrul
exterior
P = 110,20 d = 1,30   143,26

Suprafaţă vitrată A4 = 443,40 e = 0,39 1136,92 1136

TOTAL     3260,91

G 1 ref =3260,91 : 7000 = 0,466 W/m3K

Zona climatică II Te = -150C      

Suprafaţa
(m2) sau Coloanele Coloanele
Coeficienţii
Tipul de element 1:2 1x2
perimetrul de control
(W/K) (W/K)
(m)

0 1 2 3 4

Pereţi exteriori
opaci
A1 = 1048,20 a = 1,00 1048,20  

Planşeu terasă A2 = 559,52 b = 2,50 223,81  

Placă pe sol A3 = 515,51 c = 1,00 515,51  

Perimetrul exterior P = 110,20 d = 1,30   143,26

Suprafaţă vitrată A4 = 443,40 e = 0,39 1136,92  

TOTAL     3067,70

G 1 ref =3067,70 : 7000 = 0,438 W/m3K

Zonele climatice III…IV Te = -180C Te = -210C

Suprafaţa Coloanele
Tipul de (m2) sau Coeficienţii Coloanele
1x2
element de control 1:2 (W/K)
perimetrul (m) (W/K)

0 1 2 3 4

Pereţi
exteriori opaci
A1 = 1048,20 a = 1,10 952,91  

Planşeu
terasă
A2 = 559,52 b = 2,70 207,23  

Placă pe sol A3 = 515,51 c = 1,10 468,65  

Perimetrul P = 110,20 d = 1,30   143,26

...
 ...

exterior

Suprafaţă
vitrată
A4 = 443,40 e = 0,43 1031,16  

TOTAL     2803,21

G 1 ref =2803,21 : 7000 = 0,400 W/m3K

II.3. CALCULUL VALORII NORMATE A COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICĂ G1 EFECTIV AL CLĂDIRII conf. C
107/2-97

Suprafaţa Rezistenţa
(m2) sau termică specifică Coloanele Coloanele
Tipul de
corectată 1:2 1x2
element perimetrul (W/K) (W/K)
(m) R’ (m2K/W)

0 1 2 3 4

Pereţi
exteriori opaci
A1 = 1048,20 0,54 1941,11  

Planşeu
terasă
A2 = 559,52 0,88 635,82  

Placă pe sol 585,81

A3 = 515,51 0,44  
(= 0,5)

Perimetrul
exterior
P = 110,20 0,86   94,77

Suprafaţă
vitrată
A4 = 443,40 0,39 1136,92  

TOTAL     4394,43

G 1 efectiv =4394,43 : 7000 = 0,628 W/m3K>G 1 ref. pt. zonele I, II, III, IV

II.4. PROPUNERI DE REABILITARE TERMICĂ

- Alegerea soluţiilor de reabilitare termică se va face împreună cu beneficiarul în funcţie de fondurile de investiţie disponibile şi în funcţie
de concluzia raportului de expertiză stabilit de un specialist.

- Se vor respecta şi prevederile “Metodologiei privind stabilirea ordinii de prioritate a clădirilor social-culturale şi a instalaţiilor aferente
acestora”.

- Adăugarea unei cercevele suplimentare la ferestre (R’ = 0,57 m2K/W).

- Suplimentarea izolaţiei termice a terasei cu polistiren extrudat (= 0,044 W/mK) cu = 15 cm; rezultă R2' = 3,37 m2K/W

- Izolarea pereţilor exteriori cu polistiren extrudat ( = 0,044 W/mK) cu  = 5 cm pentru a se respecta Ti = 4grd la (Ti - Te) = 41grd;
rezultă R3' = 0,9 x 1,813 = 1,45 m2K/W

- Izolarea planşeului peste subsol cu polistiren extrudat (= 0,044 W/mK) cu  = 6 cm pentru a se respecta ti = 2grd la (Ti - Tsubsol);
rezultă R3' = 1,80 m2K/W

II.5. CALCULUL VALORII NORMATE A COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICĂ G1 EFECTIV AL CLĂDIRII DUPĂ
REABILITARE conf. C 107/2-97

Suprafaţa Rezistenţa

...
 ...

(m2) sau termică specifică Coloanele Coloanele

Tipul de corectată
perimetrul 1:2 1x2
element
(m) R’ (m2K/W) (W/K) (W/K)

0 1 2 3 4

Pereţi
exteriori A1 = 1048,20 1,45 722,90  
opaci

Planşeu
terasă
A2 = 559,52 3,37 166,03  

Placă pe sol  143,19

A3 = 515,51 1,80  
( = 0,5)

Perimetrul
exterior
P = 110,20 0,86   94,77

Suprafaţă
vitrată
A4 = 443,40 0,57 777,89  

TOTAL     1904,78

G 1 ef. iz =1904,78 : 7000 = 0,272 W/m3K<G 1 ref. pt. zonele I, II, III, IV

III. GRĂDINIŢĂ 8 GRUPE

III.1. DATE DE INTRARE

- Clădire din categoria 1 :ocupare discontinuă şi inerţie termică mare

- Numărul de niveluri = P + 1E

- Pereţi din BCA de 24 cm cu 20% punţi termice :

- R1 = 0,935 x 0,8 = 0,75 m2 K/W

- Planşeu sub pod izolat cu 25 cm zgură furnal ( = 0,35 W/mK ) cu 15% punţi termice R = 1,03 x 0,88 m2K/W
2

- Placa sol – parchet 2,5 cm lipit cu şapă, placa de beton armat 15 cm, pietriş R3 = 2,00 m2K/W

- Tâmplărie dublă din lemn R = 0,43 m2K/W

5

- V = 2965 m3

- G 1 ref = [ A1/a + A2/b + A3/c + d.P + A4/e ] [W/(m2K)]

III.2. CALCULUL VALORII NORMATE A COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICĂ conf. C 107/2-97

Zona climatică I Te = -12oC    

Suprafaţa Coloanele Coloanele

Coeficienţii
Tipul de element (m2) sau de control
1:2 1x2
perimetrul (m) (W/K) (W/K)

0 1 2 3 4

Pereţi exteriori
opaci
A1 = 529,22 a = 0,75 705,63  

...
 ...

Planşeu spre pod A2 = 502,80 b = 2,00 251,40  

Placa peste sol A3 = 495,74 c = 0,90 550,82  

Perimetru exterior P = 107,80 d = 1,30   150,92

Suprafaţa vitrată A4 = 173,30 e = 0,39 444,36  

TOTAL     2103,13

G 1 ref. = 2103,13 : 2965 = 0,709 W/m3K

Zona climatică II Te = -15oC    

Suprafaţa Coloanele Coloanele

Coeficienţii
Tipul de element (m2) sau de control
1:2 1x2
perimetrul (m) (W/K) (W/K)

0 1 2 3 4

Pereţi exteriori
opaci
A1 = 529,22 a = 0,80 661,53  

Planşeu spre pod A2 = 502,80 b = 2,25 223,47  

Placa peste sol A3 = 495,74 c = 1,00 495,74  

Perimetru exterior P = 107,80 d = 1,40   150,92

Suprafaţa vitrată A4 = 173,30 e = 0,39 444,36  

TOTAL     1976,02

G 1 ref. = 1976,02 : 2965 = 0,666 W/m3K

Zona climatică III…IV Te = -18oC  Te = -21oC

Suprafaţa
Coloanele Coloanele
Tipul de element (m2) sau Coeficienţii
1:2 1x2
perimetrul de control
(W/K) (W/K)
(m)

0 1 2 3 4

Pereţi exteriori
opaci
A1 = 529,22 a = 0,85 622,61  

Planşeu spre pod A2 = 502,80 b = 2,45 205,22  

Placa peste sol A3 = 495,74 c = 1,10 450,67  

Perimetru exterior P = 107,80 d = 1,40   150,92

Suprafaţa vitrată A4 = 173,30 e = 0,43 403,02  

TOTAL     1832,64

G 1 ref. = 1832,64 : 2965 = 0,618 W/m3K

...
 ...

III.3. CALCULUL COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICĂ G1 EFECTIV AL CLĂDIRII conf. C 107/2-97

Suprafaţa
Coloanele Coloanele
(m2) sau Coeficienţii
Tipul de element 1:2 1x2
perimetrul de control
(W/K) (W/K)
(m)

0 1 2 3 4

Pereţi exteriori opaci A1 = 529,22 0,75 705,63  

Planşeu spre pod A2 = 502,80 0,88 571,36  

Placa peste sol A3 = 495,74 2,00 247,87  

Perimetru exterior P = 107,80 1,50   161,70

Suprafaţa vitrată A4 = 173,30 0,43 403,02  

TOTAL     2089,58

G 1 ref. = 2089,58 : 2965 = 0,705 W/m3K = G1 ref. Pt. zona I > G1 ref. Pt. zonele II, III, IV

III. 4. PROPUNERI DE REABILITARE TERMICĂ

- Alegerea soluţiilor de reabilitare termică se va face împreună cu beneficiarul în funcţie de fondurile de investiţie disponibile şi în funcţie
de concluzia raportului de expertiză tehnică stabilit de un specialist .

- Se vor respecta prevederile “Metodologiei privind stabilitatea ordinii de prioritate a clădirilor social-culturale şi a instalaţiilor aferente
acestora” .

- Adăugarea unei cercevele suplimentare la ferestre (R5’ = 0,57 W/m2K)

- Izolarea pereţilor exteriori cu polistiren extrudat ( = 0,044 W/mK) cu  = 5 cm pentru a se respecta Ti = 4grd la (Ti - Te) = 41grd ;
rezultă R3’ = 0,9 x 2,288 = 2,06 m2K/W

- Înlocuirea izolaţiei termice a planşeului spre pod cu pâslă minerală (= 0,044 W/mK) cu  = 12 cm pentru a se respecta Ti = 3 grd
la (Ti - Tpod) = 38 grd ; rezultă R2’ = 0,9 x 2,684 = 2,42 m2K/W

- Izolarea plăcii pe sol cu polistiren extrudat ( = 0,044 W/mK) cu  = 12 cm pentru a se respecta Ti = 2grd la (Ti - Tsol) = 12 grd ;
rezultă R3’ = 3,20 m2K/W

III.5. CALCULUL COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICĂ G1 EFECTIV AL CLĂDIRII DUPĂ REABILITARE conf. C
107/2-97

Suprafaţa
Coloanele Coloanele
(m2) sau Coeficienţii
Tipul de element 1:2 1x2
perimetrul de control
(W/K) (W/K)
(m)

0 1 2 3 4

Pereţi exteriori
opaci
A1 = 529,22 2,06 256,90  

Planşeu spre pod A2 = 502,80 2,42 207,77  

Placa peste sol A3 = 495,74 3,20 154,92  

...
 ...

Perimetru exterior P = 107,80 0,86   92,71

Suprafaţa vitrată A4 = 173,30 0,57 304,03  

TOTAL     1016,33

G 1 ref. = 1016,33 : 2965 = 0,342 W/m3K < G1 ref. zonele I, II, III, IV

IV. SEDIU POLITICO-ADMINISTRATIV CORNETU

IV.1. DATE DE INTRARE

- Clădire din categoria 1 :ocupare discontinuă şi inerţie termică mare

- Numărul de niveluri = P + 2E

- Pereţi din BCA de 35 cm cu 20% punţi termice : R1 = 1,22 x 0,8 = 0,98 m2 K/W

- Planşeu sub pod izolat cu 25 cm zgură furnal ( = 0,35 W/mK ) cu 15% punţi termice R = 1,00 m2K/W
2

- Placa sol – parchet 2,5 cm lipit cu şapă, placa de beton armat 15 cm, pietriş R3 = 2,00 m2K/W

- Tâmplărie cuplată din lemn R5 = 0,39 m2K/W

- V = 5191 m3

- G 1 ref = [ A1/a + A2/b + A3/c + d.P + A4/e ] [W/(m2K)]

IV.2. CALCULUL VALORII NORMATE A COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICĂ conf. C 107/2-97

Zona climatică I Te = -12oC    

Suprafaţa
Coloanele Coloanele
Tipul de element (m2) sau Coeficienţii
1:2 1x2
perimetrul de control
(W/K) (W/K)
(m)

0 1 2 3 4

Pereţi exteriori
opaci
A1 = 565,83 a = 0,80 707,29  

Planşeu spre pod A2 = 470,05 b = 2,10 223,83  

Placa peste sol A3 = 534,64 c = 0,90 594,04  

Perimetru
exterior
P = 96,00 d = 1,30   124,80

Suprafaţa vitrată A4 = 333,82 e = 0,30 1112,73  

TOTAL     2762,69

G 1 ref. = 2762,69 : 5191 = 0,532 W/m3K

Zona climatică II Te = -15oC    

...
 ...

Suprafaţa Coloanele Coloanele

Coeficienţii
Tipul de element (m2) sau 1:2 1x2
de control
perimetrul (m) (W/K) (W/K)

0 1 2 3 4

Pereţi exteriori
opaci
A1 = 565,83 a = 0,90 628,70  

Planşeu spre pod A2 = 470,05 b = 2,30 204,37  

Placa peste sol A3 = 534,64 c = 1,00 534,64  

Perimetru exterior P = 96,00 d = 1,30   124,80

Suprafaţa vitrată A4 = 333,82 e = 0,30 1112,73  

TOTAL     2605,24

G 1 ref. = 2605,24 : 5191 = 0,502 W/m3K

Zona climatică III…IV Te = -18oC Te = -21oC

Suprafaţa
Coloanele Coloanele
Tipul de element (m2) sau Coeficienţii
1:2 1x2
perimetrul de control
(W/K) (W/K)
(m)

0 1 2 3 4

Pereţi exteriori
opaci
A1 = 565,83 a = 1,00 565,83  

Planşeu spre pod A2 = 470,05 b = 2,50 188,02  

Placa peste sol A3 = 534,64 c = 1,10 486,04  

Perimetru exterior P = 96,00 d = 1,30   124,80

Suprafaţa vitrată A4 = 333,82 e = 0,30 1112,73  

TOTAL     2477,42

G 1 ref. = 2477,42 : 5191 = 0,477 W/m3K

IV.3. CALCULUL COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICĂ G1 EFECTIV AL CLĂDIRII conf. C 107/2-97

Suprafaţa
Coloanele Coloanele
(m2) sau Coeficienţii
Tipul de element 1:2 1x2
perimetrul de control
(W/K) (W/K)
(m)

0 1 2 3 4

Pereţi exteriori
opaci
A1 = 565,83 1,00 565,83  

Planşeu spre pod A2 = 470,05 1,00 470,05  

...
 ...

Placa peste sol A3 = 534,64 2,00 267,32  

Perimetru exterior P = 96,00 1,50   144,00

Suprafaţa vitrată A4 = 333,82 0,39 855,95  

TOTAL     2303,15

G 1 ref. = 2303,15 : 5191 = 0,444 W/m3K = G1 ref. pt. zonaele I, II, III, IV

IV. 4. PROPUNERI DE REABILITARE TERMICĂ

- Deşi G1 efectiv < G1 referinţă, totuşi nu sunt respectate diferenţele maxime de temperatură între aerul interior şi elementul perimetral
(pereţi). De aceea este necesară suplimentarea izolaţiei termice a pereţilor pentru a se realiza R ’ = 1,3 m2K/W
1

- Alegerea soluţiilor de reabilitare termică se va face împreună cu beneficiarul în funcţie de fondurile de investiţie şi în funcţie de
concluzia raportului de expertiză stabilit de un specialist.

- Se vor respecta prevederile “Metodologiei privind stabilirea ordinii de prioritate a clădirilor social-culturale şi a instalaţiilor aferente
acestora ”

- Izolarea pereţilor exteriori cu polistiren extrudat ( = 0,044 W/mK) cu  = 5 cm pentru a se respecta  Ti = 2grd la (Ti - Te) = 41grd ;
rezultă R1’ = 0,9 x 2,354 = 2,12 m2K/W

- Nu se mai propun alte intervenţii, având în vedere şi utilizarea clădirii cu multe spaţii pentru publicul care poartă hainele de iarnă şi în
interior

IV.5. CALCULUL COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICĂ G1 EFECTIV AL CLĂDIRII DUPĂ REABILITARE conf. C
107/2-97

Suprafaţa
Coloanele Coloanele
Tipul de element (m2) sau Coeficienţii
1:2 1x2
perimetrul de control
(W/K) (W/K)
(m)

0 1 2 3 4

Pereţi exteriori
opaci
A1 = 565,83 2,12 266,90  

Planşeu spre pod A2 = 470,05 1,00 470,05  

Placa peste sol A3 = 534,64 2,00 267,32  

Perimetru exterior P = 96,00 1,50   144,00

Suprafaţa vitrată A4 = 333,82 0,39 855,95  

TOTAL     2004,22

G 1 ref. = 2004,22 : 5191 = 0,386 W/m3K < G1 ref. zonele I, II, III, IV

[top]

...