GHID PRIVIND REABILITAREA TERMIC A CL DIRILOR DE

LOCUIT

PARTEA I
PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA LUCR RILOR DE REABILITARE
TERMIC A ANVELOPEI
Elaborat de:
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE IN CONSTRUC II, URBANISM SI DEZVOLTARE
TERITORIAL DURABIL „URBAN-INCERC”, SUCURSALA INCERC BUCUREŞTI

Director: Conf. dr. arh. Vasile Mei

Şef proiect: Ing. Sergiu Melinte
Intocmit : Arh. Vincen iu Toma

Responsabil de tem MDRT: ing. C t lina Butoianu

PARTEA a II-a
SOLU II CADRU PENTRU REABILITAREA TERMIC A ANVELOPEI
Elaborat de:
UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR ŞI URBANISM “ION MINCU” BUCUREŞTI - UAUIM

Preşedinte UAUIM: Prof. dr. arh. Emil Barbu Popescu

Şef de proiect UAUIM: Conf. dr. ing. Mihaela Georgescu

Responsabil de tem MDRT: ing. Carmen B lan

Avizat de:
DIREC IA TEHNIC ÎN CONSTRUC II - M.D.R.T.
Director : dr. ing. Cristian Paul STAMATIADE

Iunie 2012
 PARTEA I
PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA LUCR RILOR DE REABILITARE
TERMIC A ANVELOPEI

1
CUPRINS PARTEA I:

CAPITOLUL I: Prevederi generale

SEC IUNEA 1: Obiect
SEC IUNEA a 2-a: Domeniul de aplicare
SEC IUNEA a 3-a: Referin e principale
SEC IUNEA a 4-a: Terminologie

CAPITOLUL II: Proiectarea lucr rilor de reabilitare

SEC IUNEA 1: Generalit i

CAPITOLUL III: Condi ii pentru proiectarea lucr rilor de izola ii termice

SEC IUNEA 1: Generalit i
SEC IUNEA a 2-a: Sisteme preconizate pentru termoizolarea pere ilor exteriori (partea opac ):
SEC IUNEA a 3-a: Sisteme propuse pentru termoizolarea acoperişurilor teras
SEC IUNEA a 4-a: Sisteme pentru termoizolarea acoperişurilor cu şarpant
SEC IUNEA a 5-a: Sisteme pentru termoizolarea planşeelor peste spa ii neânc lzite
SEC IUNEA a 6-a: Sisteme pentru termoizolarea pl cilor de pe sol
SEC IUNEA a 7-a: Criterii şi niveluri de performan ale sistemelor preconizate pentru lucr rile de
reabilitare termic
SEC IUNEA a 8-a: Criterii şi niveluri de performan ale produselor utilizate pentru lucr rile de
reabilitare termic

CAPITOLUL IV: Condi ii pentru proiectarea lucr rilor de izola ii hidrofuge

SEC IUNEA 1: Date de tem (informative) privind izola iile hidrofuge/termohidrofuge:
SEC IUNEA a 2-a: Criterii şi niveluri de performan ale sistemelor şi produselor propuse pentru
lucr rile de reabilitare hidrofug

CAPITOLUL V: Condi ii pentru proiectarea lucr rilor de reabilitare a elementelor exterioare vitrate
(ferestre şi uşi)
SEC IUNEA 1: Date de tem
SEC IUNEA a 2-a: Modalit i de reabilitare a tâmpl riei exterioare
SEC IUNEA a 3-a: Criterii şi niveluri de performan ale tâmpl riei pentru cerin ele esen iale
SEC IUNEA a 4-a: Criterii şi niveluri de performan ale componentelor tâmpl riei propuse pentru
lucr rile de reabilitare
SEC IUNEA a 5-a Elemente fixate pe fa ad adiacente golurilor de ferestre şi uşi

CAPITOLUL VI: Prevederi pentru proiectarea lucr rilor de instala ii

SEC IUNEA 1: Generalit i
SEC IUNEA a 2-a: Date de tem
SEC IUNEA a 3-a: Solu ii posibile de reabilitare energetica a instala iilor
SEC IUNEA a 4-a: Principii privind proiectarea lucr rilor de reabilitare a instala iilor
SEC IUNEA a 5-a: Criterii de performan ale lucr rilor de instala ii:
CAPITOLUL VII: Condi ii tehnice pentru execu ie
SEC IUNEA 1: Generalit i
SEC IUNEA a 2-a: Lucr ri pentru preg tirea suprafe elor suport
SEC IUNEA a 3-a: Montarea tâmpl riei (ferestre şi uşi exterioare)
SEC IUNEA a 4-a: Aplicarea straturilor ansamblului termoizolant compact la pere i
SEC IUNEA a 5-a: Aplicarea termoizola iei la planşeele peste spa ii neânc lzite
SEC IUNEA a 6-a: Aplicarea termoizola iei la acoperişuri
SEC IUNEA a 7-a: Aplicarea stratului/sistemului hidroizolant
SEC IUNEA a 8-a: Reabilitarea instala iilor
2
ANEXA 1 - CORELARE ÎNTRE SOLU IILE SAU DETALIILE DE PRINCIPIU ŞI
DOMENIUL DE UTILIZARE AL PRODUSELOR

ANEXA 2 - CERIN E MINIME PENTRU CARACTERISTICILE TEHNICE ALE

PRODUSELOR TERMOIZOLANTE
Tabelul 2.1 – Cerin e minime pentru caracteristicile tehnice ale produselor din polistiren
expandat (EPS);
Tabelul 2.2 – Cerin e minime pentru caracteristicile tehnice ale produselor din polistiren
extrudat (XPS);
Tabelul 2.3 – Cerin e minime pentru caracteristicile tehnice ale produselor din vat
mineral (MW);

ANEXA 3 - PREVEDERI LEGATE DE INSCRIP IONAREA PRODUSELOR

ANEXA 4 - REFERIN E TEHNICE ŞI LEGISLATIVE

3
 PARTEA I
PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA LUCR RILOR DE REABILITARE
TERMIC A ANVELOPEI

CAPITOLUL I: PREVEDERI GENERALE

SEC IUNEA 1: Obiect

Art.1
Prezentul ghid se refer la proiectarea şi executarea lucr rilor de reabilitare termic necesare pentru
creşterea performan ei energetice a cl dirilor de locuit.

Art.2
Prezentul ghid se citeşte împreun cu Partea a II-a: Solu ii cadru pentru reabilitarea termic a
anvelopei.

Art.3
Ghidul include în conceptul de reabilitare termic ansamblul de lucr ri de renovare/modernizare
termo-higro-energetic necesare şi posibil de aplicat pe ansamblul cl dirii (elemente de construc ie
şi instala ii) şi op ional pe fiecare unitate func ional independent (de regul apartament).

Art.4
Ghidul prezint alc tuiri constructive, niveluri de performan pentru materialele termo şi
hidroizolante şi sistemele utilizate, precum şi diverse moduri de realizare ale solu iilor de
renovare/modernizare adoptate în vederea reducerii consumului de energie pentru îmbun t irea
performan ei energetice şi anume:
(1) Sporirea rezisten elor termice inând seama de performan ele prev zute în reglement rile
tehnice în vigoare, sau superioare acestora acolo unde este posibil, pentru partea opac a
pere ilor exteriori, planşee la exterior sau peste subsol neînc lzit, placa pe sol (la cl diri cu sau
f r subsol) şi planşeul de peste ultimul nivel, prin izolare termic , cu men iunea c în prezenta
reglementare nu se specific grosimea termoizola iei, determinarea prin calcule a acesteia
f cându-se pe baza altor reglement ri tehnice în domeniu;
(2) Utilizarea tâmpl riei eficiente energetic realizat fie prin recondi ionarea tâmpl riei exterioare
existente, aferent spa iilor comune şi apartamentelor, fie prin înlocuirea acesteia cu tâmpl rie
nou , adecvat ;
(3) Refacerea instala iilor, înlocuirea sau completarea acestora utilizându-se componente cu
randament îmbun t it şi consum redus de energie.

Art.5
Ghidul indic proiectan ilor şi executan ilor cl dirilor, în principal, precum şi celorlal i factori
interesa i:
(1) Reglement rile tehnice actuale şi standardele na ionale armonizate, care trebuie respectate la
proiectarea şi executarea lucr rilor de reabilitare/modernizare termo-higro-energetic ;
(2) Clasele şi nivelurile minime de performan ale sistemelor în ansamblu şi ale produselor din
alc tuirea acestora (în principal termo şi hidroizolante) care stau la baza alegerii, în etapa de
proiectare-ofertare, şi la departajarea sistemelor, în etapa de licitare;
(3) Condi iile care se impun în execu ie pentru realizarea diferitelor categorii de lucr ri şi
coordonarea acestora din punct de vedere tehnologic.

4
Art.6
Ghidul sintetizeaz şi coreleaz informa iile generale diseminate în reglement rile tehnice şi
standardele na ionale şi europene, referitoare la reabilitarea/modernizarea cl dirilor de locuit.

Art.7
Ghidul r spunde necesit ii de specificare/explicitare a caracteristicilor produselor utilizate ca
termosistem la pere i, planşee sau pl ci şi termohidroizola ii la acoperişuri cuprinse în detaliile din
reglement rile tehnice în vigoare sub denumirea generic de termoizola ie sau hidroizola ie.

Art.8
Ghidul completeaz lista m surilor pentru îmbun t irea performan ei energetice cu interven ii
asupra instala iilor existente şi rela iile de coordonare a acestora cu lucr rile de reabilitare a
anvelopei.

SEC IUNEA a 2-a: Domeniul de aplicare

Art.9
Ghidul se adreseaz proiectan ilor, verificatorilor de proiecte şi exper ilor tehnici atesta i pentru
cerin ele esen iale, auditorilor energetici pentru cl diri, executan ilor, responsabililor tehnici cu
execu ia atesta i, dirigin ilor de şantier, fabrican ilor şi furnizorilor de produse din domeniu,
organismelor administrative, organelor desemnate s exercite control în domeniul construc iilor,
beneficiarilor / investitorilor, cercet torilor, asocia iilor profesionale de profil.

Art.10
Ghidul se utilizeaz în etapa de stabilire a sistemelor de reabilitare a cl dirilor, asigur date necesare
pentru elaborarea proiectului tehnic, a detaliilor de execu ie şi în principal a caietelor de sarcini
pentru executarea lucr rilor şi pentru furnizorii principalelor produse utilizate la lucr rile de
reabilitare/modernizare energetic a cl dirilor de locuit (produse pentru termoizola ie, hidroizola ie
şi tâmpl rie);

Art.11
Prevederile prezentului ghid se aplic la lucr rile de interven ie la anvelopa şi instala iile cl dirilor
de locuit, care au ca scop sc derea consumului specific pentru înc lzire sub valorile prescrise
precum şi, cu titlu informativ, la proiectarea cl dirilor noi de locuin e.

Art.12
Ghidul nu se refer la lucr rile de reabilitare pentru:

(1) Cl diri cuprinse în lista de patrimoniu sau situate în zonele protejate stabilite potrivit legii;
(2) Cl diri de locuin e cu strat de protec ie şi finisaj a anvelopei din: lambriuri de lemn, produse
polimerice sau compozite combustibile;
(3) Locuin e individuale cu alte structuri decât cele din zid rie şi beton;
(4) Cl dirile cu pere i cortin .

SEC IUNEA a 3-a: Referin e principale

Art.13
Prezentul ghid va fi utilizat împreun cu reglement rile tehnice şi standardele în vigoare indicate în
anex .

5
SEC IUNEA a 4-a: Terminologie
Art.14
În prezenta lucrare se aplic termenii şi defini iile urm toare:
(1) Anvelopa
totalitatea elementelor de construc ie care separ şi protejeaz volumul interior, locuit, al unei
cl diri, de mediul exterior sau de spa ii interioare cu medii higrotermice diferite;
(2) Sistem
structur multicomponent realizat din diferite produse compatibile reunite într-un ansamblu
unitar cu atestare de conformitate alc tuit în scopul îndeplinirii uneia sau mai multor func iuni
(exemplu: sistem termohidroizolant);
(3) Termoizola ie sau izola ie termic , strat termoizolant
strat component al anvelopei având ca principal caracteristic valoarea mic a conductivit ii
termice de calcul şi care contribuie preponderent la asigurarea parametrilor de performan
higrotermic a acesteia stabili i prin legisla ia şi reglement rile tehnice în vigoare;
(4) Tasare
caracteristic mecanic privind deformabilitatea unui material, exprimat prin varia ia relativ a
grosimii acestuia, sub efectul unei înc rc ri statice prestabilite func ie de tipul de material;
(5) Hidroizola ie sau izola ie hidrofug
component a anvelopei cl dirii cu rol de protec ie a acesteia şi a spa iului aferent împotriva
ac iunii de infiltrare a apei provenit din diferite surse;
(6) Structur (alc tuire) hidroizolant
ansamblu multistrat de produse cu propriet i hidrofuge (în principal) care compun o
hidroizola ie;
(7) Strat d.d.c. (difuzie, decompresiune, compensare)
component al anvelopei cl dirilor, realizat cu produse hidroizolante şi piese prefabricate, care
asigur egalizarea presiunii şi evacuarea în exterior a vaporilor de ap din straturile alc tuitoare
ale anvelopei;
(8) Etanşeitate la ap
proprietate definitorie a hidroizola iei, caracterizat prin clase de impermeabilitate şi care
const în stoparea ac iunii de p trundere a apei în elementele de construc ie sau în spa iile
delimitate de acestea;
(9) Sudare
proces de îmbinare (lipire) realizat dup înmuierea suprafe elor care urmeaz a fi unite (fie prin
înc lzire, fie cu ajutorul unui solvent) prin presarea zonei de suprapunere;
(10) Lipire cu adeziv
proces de îmbinare realizat prin aplicarea unor adezivi sau a unor benzi adezive, pe suprafe ele
care vor fi unite, urmat de presarea suprapunerilor;
(11) Plas din fibre de sticl
denumire generic a es turii (plasei) din fire continui de sticl utilizat ca arm tur a stratului
de grund de baz al termosistemului compact;
(12) VLP (Valoare limit dat de produc tor)
valoare limit , minim sau maxim , declarat de produc tor şi care trebuie ob inut în timpul
încerc rilor de verificare a caracteristicilor produsului;
(13) VDP (valoare declarat de produc tor)
valoare declarat de produc tor înso it de o toleran declarat ;
(14) Exploatare
utilizarea anvelopei în limitele prescrise cu respectarea m surilor obligatorii de între inere şi
verificare;
(15) Durat de exploatare
perioada de timp în care o component a anvelopei asigur cerin ele stabilite privind
aptitudinea sa de utilizare, condi ionat de verificare şi între inere periodic ;
6
(16) Nivel
valoare dat care corespunde limitei superioare sau inferioare a unei cerin e; nivelul este dat de
valoarea declarat pentru caracteristica respectiv ;
(17) Clas
o combina ie de dou niveluri ale aceleiaşi caracteristici, între care trebuie s se situeze
performan a, unde nivelurile sunt date de valoarea declarat a caracteristicii respective;
(18) Fluaj
varia ie continu şi lent a deforma iilor materialelor supuse la solicit ri continue de lung
durat ;
(19) ETICS (External Thermal Insulation Composite System)
sistem compus de izolare termic la exterior sau termosistem compact;
(20) Fa ad ventilat , termoizolat
sistem de anvelop multistrat în care între fa a exterioar a termoizola iei lipit de pere ii suport
şi componenta de protec ie şi finisare, fixat mecanic, se creaz un strat de aer aflat în legatur
cu aerul exterior cl dirii;
(21) IGU (isolating glass unit): EVI, element de vitraj izolant;
(22) HPL (High Pressure Laminates)
produse sub form de pl ci (panouri) impregante cu r şini termosudabile, presate la temperaturi
şi presiuni ridicate;
(23) ACP (Aluminium Composite Panels)
panouri compozite din aluminiu alc tuite dintr-un miez din material termoplastic între dou foi
de aluminiu finisate în diferite culori;
(24) PP-R: polipropilen reticulat ;
(25) Nota ii preluate din versiunea în limba român (SR EN) a standardelor europene pentru
produsele termoizolante fabricate din:
EPS – polistiren expandat; XPS – spum de polistiren extrudat; MW – vat mineral
(bazaltic , de sticl sau din fibre ceramice); GW – vat mineral de sticl (vat mineral din
nisip sau sticl topit ); SW – vat mineral bazaltic ; CG – sticl celular
PUR – spum rigid de poliuretan; PF – spum fenolic ;
WW – vat de lemn; WF – fibre de lemn; EPB – perlit expandat;
ICB – plut expandat ; PIR – poliizocianurat.
(26) Principalele materiale sintetice utilizate ca foi flexibile hidroizolante pentru acoperişuri:
a) Materiale plastice:
PE – polietilen ; PE-C – polietilen clorurat ; PP – polipropilen ; PVC – policlorur de
vinil;
PIB – poliizobutilen ; CSM sau PE-CS – polietilen cloro-sulfonat ; EBA – etilen/butil
acetat;
EEA –etilen/etilacetat, Terpolimer etilen/etilacetat; ECB sau EBT – etilen, copolimer, bitum;
EVAC – etilen/vinilacetat; FPO sau PO-F – poliolefin flexibil ; EPP sau PP-F –
polipropilen ;
TPO – poliolefin termoplastic
b) Cauciucuri tip elastomeri:
BR – cauciuc butadienic; CR – cauciuc cloroprenic; CSM – cauciuc polietilen cloro-sulfonil;
EPDM –etilen-propilen-dien-terpolimer; IIR – cauciuc izopren-izobuten (butil cauciuc);
NBR – cauciuc acrilonitril-butadienic (nitril cauciuc);
c) Cauciucuri termoplastice:
EA – amestec elastomeric; MPR – topitur de cauciuc procesabil ;
SEBS – stiren etilen butilen stiren; TPS sau TPS-SEBS – SEBS copolimeri;
TPE – elastomeri termoplastici, nereticula i; TPE-X – elastomeri termoplastici, reticula i;
TPV – cauciuc termoplastic vulcanizat;
7
(27) TABEL cuprinzând simbolurile nivelelor declarate ale caracteristicilor de performan ale
produselor termoizolante, notate conform standardelor armonizate:

Metoda de
încercare
Nr. Simbolul nivelului, valorii sau clasei declarate pentru:
Standardul
crt.
SR EN sau EN
Simbol Denumirea Num r:
0 1 2 3
1. RD Rezisten termic declarat
12667 sau 12939
2. D Conductivitate termic
3. L Toleran e lungime
822
4. W Toleran e l ime
5. T Toleran e grosime 823
6. S Toleran e perpendicularitate 824
7. P Toleran e planeitate 825
8. DS(N) Stabilitate dimensional în condi ii de laborator 1603
normale constante
9. DS(TH) Stabilitate dimensional în condi ii specificate de 1604
temperatur şi umiditate
10. BS Rezisten a la încovoiere 12089
11. DLT Stabilitatea dimensional , deforma ia, în condi ii de 1605
sarcin la compresiune şi temperatur
12. CS (10) Efortul de compresiune la o deformare de 10% 826
13. FT Rezisten a la înghe -dezghe 12091 sau 12087
14. TR Rezisten a la trac iune perpendicular pe fe e 1607
15. CC(i1/i2/y) Fluajul de compresiune 1606
16. SD Rigiditatea dinamic 29052-1
17. CP Compresibilitate
Grosimea, d L 12431
Grosimea, d B
Reducerea de lung durat a grosimii 1606
18. WL(T) Absorb ia de ap de lung durat prin imersie 12087
19. WD(V) Absorb ia de ap de lung durat prin difuziune 12088
20. MU Factor de rezisten la difuzia vaporilor de ap , μ,
(pentru produsele omogene);
12086
21. Z Rezisten a la vaporii de ap , (pentru produsele
acoperite)
22. ρa Densitatea aparent 1602
23. AF Rezisten a la trecerea aerului 29053
24. PL(P) Penetrarea sub sarcin concentrat
12430
25. PL(5) Sarcina concentrat pentru 5 mm deforma ie
26. FW Varia ia abaterii de la planeitate dup imersia
825
par ial
27. TP Rezisten a la trac iune paralel cu fe ele 1608

8
CAPITOLUL II: PROIECTAREA LUCR RILOR DE REABILITARE

SEC IUNEA 1: Generalit i

Art.15
(1) Conform legisla iei în vigoare proiectarea lucr rilor de interven ie asupra cl dirilor existente
cuprinde urm toarele etape:
a) efectuarea Expertizei Tehnice referitoare la structura de rezisten a cl dirii de locuit la care
se solicit reabilitarea/modernizarea din punct de vedere energetic:
i. în situa ia unei concluzii favorabile a expertizei tehnice cu privire la rezisten a
mecanic şi stabilitatea imobilului, cu specificarea clar a permisiunii de realizare a
lucr rilor de reabilitare, se trece la etapa urm toare de întocmire a Auditului
Energetic;
ii. în cazul în care expertiza tehnic constat deficien e ale structurii de rezisten , care
impun necesitatea efectu rii unor lucr ri de repara ii şi/sau consolid ri, care
condi ioneaz executarea lucr rilor de reabilitare, întocmirea Auditului Energetic şi
a celorlalte documenta ii tehnice se suspend pân la remedierea deficien elor
semnalate.
b) efectuarea Auditului Energetic şi elaborarea Certificatului de performan energetic
corespunz tor consumului energetic actual al cl dirii
c) întocmirea documenta iei de avizare pentru lucr rile de interven ie (DALI);
d) elaborarea documenta iei tehnice (DTAC) pentru autorizarea execut rii lucr rilor de
interven ie şi ob inerea avizelor şi acordurilor solicitate pentru emiterea autoriza iei de
construire;
e) întocmirea proiectului tehnic, inclusiv a detaliilor de execu ie, verificarea tehnic a acestuia
cel pu in pentru cerin ele esen iale (A – rezisten mecanic şi stabilitate, B – securitate la
incendiu, C – igien , s n tate şi mediu, E – economie de energie şi izolare termic ,) şi
elaborarea caietelor de sarcini pentru executarea lucr rilor, pentru furnizorii sistemelor şi a
principalelor materiale, caietelor de sarcini pentru recep ii, pentru urm rirea în timp şi
pentru întocmirea c r ii tehnice;
f) asigurarea asisten ei tehnice şi participarea la inspec ia fazelor determinante;
g) efectuarea (dup caz) a verific rii prin termografie a lucr rilor executate şi elaborarea
referatului cu ocazia recep iei la terminarea lucr rilor
h) întocmirea şi înmânarea proprietarului a noului Certificat de performan energetic
corespunz tor imobilului reabilitat;
i) propunerea m surilor de monitorizare energetic a cl dirilor reabilitate.

(2) Interven ia pentru reabilitarea termic a cl dirilor de locuin e const în proiectarea şi executarea
urm toarelor lucr ri (enumerarea, nu este limitativ ):
a) realizarea unei componente termoizolante aplicat imobilului existent, pe pere ii exteriori,
peste planşeul ultimului nivel şi sub planşeul dintre primul nivel sau parter şi spa iile reci
sau mai pu in înc lzite adiacente (hol, subsol, gang);
b) realizarea componentei hidroizolante cu rol de protec ie împotriva p trunderii apei în
interior:
i. hidroizola ie, aplicat pe acoperişurile teras ale imobilului sau pe elemente
adiacente acestuia (copertine, logii, balcoane);
ii. învelitoare, executat pe acoperişuri cu şarpant ;
iii. hidroizola ie subteran , aferent subsolurilor şi soclurilor cl dirilor.
c) recondi ionarea sau înlocuirea ferestrelor şi a uşilor exterioare cu tâmpl rie performant
energetic şi realizarea, concomitent cu înlocuirea tâmpl riei, pe lâng ventilarea natural ,
sistemelor de ventilare mecanic sau higroreglabile adecvate pentru a asigura o rat a
ventil rii spa iilor de minimum 0,5 l/h;
9
 d) reabilitarea şi modernizarea instala iilor aferente cl dirii;
e) refacerea sau executarea rampelor pietonale, copertinelor, balustradelor la sc ri şi la terase,
precum şi a altor elemente de construc ie sau instala ii necesare pentru asigurarea tuturor
cerin elor esen iale ale construc iilor;
f) dotarea (dup caz) cu echipamente/instrumente utile necesare monitoriz rii.

CAPITOLUL III: CONDI II PENTRU PROIECTAREA LUCR RILOR DE IZOLA II

TERMICE

SEC IUNEA 1: Generalit i

Art.16
Datele tehnice referitoare la realizarea componentei termoizolante a cl dirii se asigur de c tre
proiectantul de arhitectur , având cunoştin e tehnice în domeniu, în colaborare cu expertul de
specialitate atestat pentru cerin a „economie de energie şi izolare termic ”, pe baza calculelor de
dimensionare a protec iei termice cuprinse în solu ia propus de auditorul energetic şi a
reglement rilor tehnice în vigoare indicate în acest ghid.

Art.17
Datele de tem se asigur de autoritatea contractant prin cartea tehnic şi proiectul ini ial al
cl dirilor existente şi se completeaz de proiectantul de specialitate prin participarea direct la
elaborarea lor şi/sau culegerea din urm toarele documenta ii:
(1) Expertiza tehnic privind rezisten a mecanic şi stabilitatea construc iilor (cerin a A) asigur
informa ii privind:
a) istoria, func iunea, caracteristicile structurale ale cl dirii, ale terenului de fundare, ale
elementelor nestructurale şi ale finisajelor;
b) starea de afectare fizic a construc iei;
c) comportarea în timp la ac iuni naturale sau accidentale şi degrad rile produse de acestea sau
de lipsa între inerii cl dirii;
d) aspecte func ionale (modific ri, ad ugiri);
e) abilitatea sistemului structural de a rezista la ac iuni seismice;
f) starea tehnic actual a elementelor constructive ale imobilului (pere i, balcoane, atice,
terase/şarpante, tâmpl rie, socluri, trotuare, etc.);
g) eviden ierea eventualelor lucr ri de interven ie efectuate în trecut (care ar putea condi iona
realizarea m surilor de izolare termic );
h) evaluarea calitativ a construc iei şi propunerea solu iilor de interven ie dac este cazul.
(2) Auditul energetic cuprinde:
a) analiza termic şi energetic a cl dirii, pe baza c reia se elaboreaz Certificatul de
performan energetic a cl dirii;
b) solu iile în vederea creşterii performan ei energetice a cl dirii înso ite de analiza eficien ei
economice care indic durata de recuperare a investi iei, calculat pe baza materialelor şi
tehnologiilor de execu ie alese, costul estimat al lucr rilor de investi ie şi economia de
energie;
c) caracteristicile izola iei termice (materiale, rezisten /conductivitate termic grosime, etc.) şi
ale tâmpl riei exterioare;
d) m surile de reabilitare a instala iilor aferente cl dirii;
e) concluziile privind lucr rile de interven ie la anvelopa imobilului şi pe ansamblu acestuia.
(3) Proiectul ini ial sau releveul cl dirii (întocmit în lipsa documenta iei) indic :
a) dimensiuni în plan şi eleva ii ale construc iei şi alc tuirea termohidroizola iilor;
b) dimensiunile golurilor şi caracteristicile tâmpl riei (material, modul de deschidere) cuprinse
în tabloul de tâmpl rie;
c) grosimea pere ilor şi alc tuirea acestora;
10
 d) dispunerea şi dimensiunile elementelor structurale (stâlpi, grinzi, centuri, buiandrugi) şi
nestructurale (atice, parapete).
(4) Expertiza tehnic de specialitate (pentru cerin a E - de izolare termic şi economie de energie)
precizeaz :
a) starea suprafe elor (finisajul) elementelor care se reabiliteaz (pere i, planşee) şi care devin
suport pentru termoizola ie şi starea tâmpl riei exterioare;
b) eventualele lucr ri necesare corect rii suportului;
c) starea şi caracteristicile izola iei termice existente determinate pe baza observa iilor vizuale,
şi dup caz a analizei imaginilor termografice ale pere ilor şi a rezultatelor încerc rilor de
laborator asupra eşantioanelor reprezentative extrase prin sondajele efectuate asupra
termohidroizola iei acoperişului.

SEC IUNEA a 2-a: Sisteme preconizate pentru termoizolarea pere ilor exteriori (partea opac ):
Art.18
Prevederi generale
(1) Pentru reabilitarea termic a blocurilor de locuin e se utilizeaz de regul pozi ionarea
termoizola iei pe fa a exterioar a pere ilor pentru a nu se reduce suprafa a apartamentelor şi
pentru a se asigura tratarea unitar a imobilului şi a continuit ii protec iei în scopul elimin rii
pun ilor termice;
(2) Termoizola ia aplicat la exterior este integrat într-un ansamblu termoizolant compact
(termosistem, ETICS) sau într-o fa ad cu strat de aer ventilat;
(3) Termoizola ia aplicat la interior se va aplica în situa ia unor pere i f r acces la fa a exterioar
(pere i la rosturi), în cazul în care se impune p strarea fa adei ini iale sau la locuin ele
individuale de vacan (cu regim de înc lzire discontinuu);
(4) Pentru realizarea componentei termoizolante a unui imobil se poate utiliza numai unul sau o
combina ie de ansambluri termoizolante alese de proiectant în func ie de caracteristicile zonei
pe care se va aplica (orientare, ac iuni mecanice, cerin e estetice sau func ionale, etc.);
(5) Detalii de principiu pentru interven ia la pere ii exteriori sunt prezentate în Partea a II-a: Solu ii
cadru pentru reabilitarea termic a anvelopei.
Art.19
Ansamblurile termoizolante şi alc tuirea acestora se vor înscrie în clasele de reac ie la foc indicate
în SR EN 13501-1+A1:2010, astfel înc t s respecte cerin ele privind securitatea la incendiu
enumerate în partea a II-a a acestui ghid (solu ii cadru);

Art.20
Componenta termoizolant şi componenta de protec ie şi finisaj se vor aplica pe componenta
rezistent constituit din pere ii existen i ai imobilului numai dup efectuarea opera iunilor de
preg tire a acestora, opera iuni care vor trebui cuprinse în documenta ia tehnico-economic şi care
constau în:
(1) Localizarea şi înl turarea por iunilor cu tencuial neaderent şi a zonelor cu beton segregat sau
cu alte degrad ri;
(2) Înl turarea tencuielilor atacate de mucegai, alge, licheni, muşchi, etc. şi a plac rilor ceramice;
(3) Rectificarea tencuielii şi a suprafe elor de beton carbonatat, utilizându-se mortar compatibil;
(4) Rectificarea rosturilor de pe conturul panourilor prefabricate sau dintre tronsoanele imobilelor
învecinate;
(5) Efectuarea str pungerilor necesare instala iilor (hote, coşuri centrale termice);
(6) Încheierea lucr rilor de repara ii sau de înlocuire a tâmpl riei exterioare (ferestre şi uşi) precum
şi a izola iei hidrofuge a terasei, dar înainte de fixarea copertinelor pe atice.
11
Art.21
Termosistem compact (ETICS) (figura 1 – schem de principiu). Detaliile de racordare şi
îmbinare sunt prezentate în Partea a II-a: Solu ii cadru pentru reabilitarea termic a anvelopei.
(1) Termosistemul compact constituie un ansamblu unitar realizat prin prepararea şi/sau aplicarea
pe şantier a mai multor straturi, într-o succesiune definit , alc tuite din produse prefabricate sau
predozate livrate ca un sistem compatibil specific fiec rui ansamblu;
(2) Componenta termoizolant şi componenta de protec ie şi finisaj formeaz un ansamblu compact
solidarizat pe componenta rezistent şi între ele prin adezivitatea produselor utilizate;
(3) În detaliu, termosistemul compact este alc tuit din urm toarele straturi indicate în ordinea
tehnologic , de la componenta rezistent (constituit de pere ii din beton, zid rie de B.C.A. sau
produse ceramice) spre exterior:
a) adezivul specific pentru lipirea izola iei termice pe suport (partea opac a pere ilor);
b) pl cile termoizolante (componenta termoizolant );
c) mijloace de fixare mecanic (ancore, dibluri expandabile, profile);
d) unul sau dou straturi de protec ie (grund sau mas de şpaclu din mortar adeziv) din care cel
pu in unul con ine o arm tur ( es tur din fire de sticl , plas metalic , etc.);
e) materialul de finisare specific sistemului (tencuial decorativ , placaj ceramic, etc.).

(4) Proiectantul va indica pentru termosistemul ales, urm toarele:

a) particularit ile constructive şi ordinea opera iunilor;
b) cota la care se fixeaz profilul de soclu sau cota bazei termoizola iei;
c) zonele expuse ac iunilor mecanice pe care se vor executa m suri de protec ie suplimentare:
armare cu dou rânduri de plas şi/sau placaj ceramic în loc de tencuiala decorativ sau
înlocuirea pl cilor de polistiren expandat (EPS) sau vat mineral (MW) cu pl ci din
polistiren expandat (EPS) cu rezisten m rit la compresiune (de exemplu EPS 150), sau
utilizarea la socluri a pl cilor din polistiren extrudat (XPS) cu caneluri sau stria ii;
d) modul în care se lipesc pl cile termoizolante: în aderen total (cu mortar adeziv) sau în
benzi continue pe contur şi puncte (cu adeziv), în func ie de produsul ales şi indica iile din
fişa tehnic a acestuia;
e) modul de dispunere şi caracteristicile diblurilor adaptate fiec rui tip de strat suport;
f) elementele privind respectarea unor caracteristici de culoare, materiale şi detalii, având în
vedere regulamentul de interven ie al zonei şi faptul c pentru evitarea apari iei cr p turilor
şi desprinderilor în stratul de protec ie şi finisare este necesar sc derea tensiunilor datorate
impactului temperaturii asupra suprafe ei acestuia prin alegerea culorii în func ie de
orientarea fa adei din punct de vedere al expunerii la soare şi al coeficientul de reflexie
indicat în catalogul de culori din documenta ia termosistemului;
g) etapele lucr rii pentru care se va întocmi Proces Verbal de Lucr ri Ascunse şi propune
fazele determinante.

12
FIGURA 1 – TERMOSISTEM COMPACT
SCHEMA DE ALC TUIRE A ANSAMBLULUI COMPOZIT

protec ie şi finisaj
componenta de

componenta

componenta
termoizolant

rezistent
TENCUIAL
DECORATIV

INTERIOR
ARM TUR DIN
PLAS DIN FIRE
DE STICL

GRUND (MAS DE
ŞPACLU) DIN
MORTAR ADEZIV

DIBLU EXPANDABIL
PENTRU FIXARE
MECANIC
PERETE
PRODUSE TERMOIZOLANTE EXISTENT
ATESTATE PENTRU ACEST
DOMENIU DE UTILIZARE (BETON,
C R MID
sau BCA)
ADEZIV SAU
MORTAR ADEZIV

NOT : Aceast figur este o schem de principiu şi nu constituie un detaliu de execu ie

13
Art.22
Sistem termoizolant cu strat de aer ventilat (Figura 2 – schem de principiu). Detaliile de
racordare şi îmbinare sunt prezentate în Partea a II-a: Solu ii cadru pentru reabilitarea termic a
anvelopei.

(1) Sistemul termoizolant cu strat de aer ventilat const în realizarea unor alc tuiri multistrat din
produse fabricate industrial şi asamblate pe şantier cu toleran e mici proprii construc iilor
metalice, la care spa iul dintre termoizola ie şi protec ie (placare) constituie un strat de aer
ventilat natural cu rol constructiv şi de eliminare a vaporilor de ap din anvelop ;
(2) Componenta de protec ie şi finisaj (placare) se fixeaz pe un schelet metalic ancorat mecanic de
pere i, amplasat peste termoizola ie pentru a nu crea pun i termice şi a nu întrerupe continuitatea
acesteia; placarea poate fi executat din pl ci, casete sau panouri metalice (plane sau profilate
monostrat sau multistrat termoizolante), stratificate HPL, elemente ceramice, pl ci armate cu
fibre sau panouri compozite din aluminiu (ACP sau similare);
(3) Profilele scheletului metalic (montan i, traverse, console) şi caracteristicile ancorelor de fixare
(diametru, tip, num r) sunt indicate de furnizor şi trebuie verificate prin calcule de rezisten la
condi iile impuse de amplasament (zona seismic , expunere la vânt), de tipul suportului (beton,
B.C.A., corpuri ceramice) de grosimea izola iei şi de tipul placajului;
(4) Componenta termoizolant se va realiza din produse hidrofobizate, ignifugate, sub form de
pl ci sau saltele, suplimentate cu m suri de limitare a transmiterii incendiilor de la un nivel la
altul pe fa ad , având clasa de reac ie la foc corelat cu în l imea imobilului conform
preciz rilor de la articolul 19 şi în principal respectând cerin ele de securitate la incendiu şi
conformarea la foc cuprinse în normativele în vigoare;
a) pl cile se fixeaz cu prinderi mecanice (în majoritatea sistemelor) sau prin lipire cu
adezivi;
b) saltelele se ancoreaz prin fixare mecanic
(5) Planeitatea pere ilor se realizeaz prin reglarea profilelor scheletului metalic, dar acest lucru nu
exclude rectificarea pere ilor existen i (cu excep ia efectu rii egaliz rii şi planeit ii tencuielilor
– art.20)
(6) Ansamblul multistrat termoizolant cu strat de aer ventilat se realizeaz , dup efectuarea
str pungerilor, fixarea componentelor instala iilor, preg tirea suportului (pere ilor) şi înlocuirea
tâmpl riei exterioare, în urm toarea ordine tehnologic de montaj:
a) ancorarea scheletului metalic pe componenta rezistent a imobilului;
b) fixarea termoizola iei din pl ci sau saltele având folia de protec ie antivânt, permeabil la
vaporii de ap , spre exterior. Pentru situa iile în care din calcul reiese necesitatea prevederii
unei bariere contra vaporilor, aceasta se va aplica pe peretele existent înainte de fixarea
termoizola iei;
c) fixarea profilelor de închidere pe contur a str pungerilor;
d) montarea elementelor de placare (componenta de protec ie şi finisaj).

14
NOT : Aceast figur este o schem de principiu şi nu constituie un detaliu de execu ie

15
SEC IUNEA a 3-a: Sisteme propuse pentru termoizolarea acoperişurilor teras (Figura 3 şi 4)

Art.23
Majoritatea blocurilor de locuin e existente au acoperişul de tip teras necirculabil , cu acces
ocazional pentru interven ii cu urm toarea alc tuire:
(1) structur din beton armat;
(2) termoizola ia actual (din diverse produse: pl ci de BCA, zgur sau cenuş , etc.) este acoperit
cu o şap de egalizare şi protec ie care constituie suportul pentru învelitoarea de tip hidroizola ie
bituminoas .

Art.24
Reabilitarea acoperişurilor tip teras se concepe pentru întreaga alc tuire termohidroizolant
conform reglement rilor în vigoare, specifice domeniului, indicate în anexa 1, cu urm toarele
recomand ri:
(1) deoarece durata de exploatare a hidroizola iei este în general mai redus decât a termoizola iei,
solu iile propuse şi alese ar trebui s fie structurate astfel încât efectuarea ulterioar a
interven iilor la hidroizola ie s nu afecteze termoizola ia;
(2) având în vedere spa iul cu acces nerestric ionat al teraselor şi condi iile climatice ale
amplasamentului, varianta de aplicare a termoizola iei ranversate trebuie condi ionat de:
a) m suri de realizare a planeit ii suportului şi de protec ie contra efrac iei;
b) calcularea greut ii stratului de lestare în func ie de caracteristicile produselor termoizolante
(grosime, densitate) pentru evitarea deplas rii pl cilor termoizolante sub ac iunea apei sau a
vântului;
c) întocmirea instruc iunilor pentru efectuarea verific rilor periodice privind comportarea
termoizola iei în timp şi dup fiecare fenomen meteorologic deosebit (furtun , ploaie
toren ial , etc.).
(3) în vederea reducerii solicit rilor asupra construc iilor existente alc tuirile termohidroizolante
prev zute în cadrul reabilit rilor ar trebui s cuprind , când este posibil:
a) produse cu greut i specifice reduse (pl ci EPS, PUR, PIR sau similare în loc de produse
vrac sau din pl ci de BCA care necesit şap );
b) straturi drenante din materiale sintetice în loc de pietriş sau alte agregate;
c) reducerea utiliz rii procedeelor „umede” (şape).
(4) pentru protejarea mediului s se înlocuiasc lipirea cu bitum topit cu tehnologiile de sudare („la
cald”) a membranelor cu bitum preaplicat ori a membranelor termoadezive, sau cu lipirea cu
adezivi („la rece”) ori cu membrane autoadezive;
(5) pentru îmbun t irea condi iilor de mediu s se prevad , în toate cazurile posibile, în limita
rezervei de capacitate portant a planşeului suport, ca terasele protejate cu dale sau pietriş s se
refac în sistem de terase gr din (verzi).
(6) s se înlocuiasc membranele cu autoprotec ie din paiete de ardezie cu membrane autoprotejate
cu granule din compuşi chimici absorban i de CO2

16
FIGURA 3 – ALC TUIRI DE TERMOHIDROIZOLA II (TH)
LA ACOPERIŞURI TERAS
LEGENDA
1 Strat suport existent rectificat şi curăţat
(şapă, beton de pantă)
2 Strat suport hidroizolaţie existentă reparată
şi curăţată
Amorsaj
3
4 Barieră contra vaporilor cu strat de difuzie-
decompresiune - compensare
5 Strat de protecţie şi separare
6 Strat pentru lipirea plăcilor termoizolante pe
toată suprafaţa (mastic de bitum, adezivi,
membrane termoadezive)
7 Strat termoizolant din plăci lipite în benzi
sau nelipite
8 Strat hidroizolant aplicat flotant cu lipire doar
la suprapunerile membranelor
9 Strat hidroizolant lipit pe toată suprafaţa
NOT : Aceast figur este o schem de principiu şi nu constituie un detaliu de execu ie
TH LIPITE
10 Strat de 5 cm grosime din pietriş, pentru
lestare şi protecţie
11 Dale prefabricate pe strat de nisip sau pe
suporturi (ploturi) fixe sau reglabile
12 Strat termoizolant din plăci lipite pe toată
suprafaţa sau din produse aplicate in situ*)
Strat hidroizolant caşerat în fabrică pe plăcile
13
termoizolante sau lipite in situ (cu adezivi, cu
membrane termoadezive, etc.)
14 Şapă armată din mortar de ciment
15 Hidroizolaţie mono sau bistrat lipită, având pe
faţa superioară protecţie la UV (autoprotecţie
sau o vopsea reflectantă aplicată in situ)
*) Termoizolaţia din spumă rigidă de poliuretan
se aplică pe suport (reper 2 sau 4) fără strat
de lipire (6), şi se protejează la UV cu vopsea,
iar contra acţiunilor mecanice cu pietriş (10),
dale (11) sau şapă (14)
17
 FIGURA 4 – ALC TUIRI DE TERMOHIDROIZOLA II (TH)
LA ACOPERIŞURI TERAS GR DIN

LEGENDA:
1 Strat suport existent, şapă sau beton de pantă, 9 Strat hidroizolant aplicat flotant cu lipire doar
rectificat şi uscat la suprapuneri
2 Amorsaj 10 Strat hidroizolant cu autoprotecţie sau
3 Barieră contra vaporilor cu strat de difuzie- protejat cu un strat barieră contra rădăcinilor
decompresiune - compensare 11 Strat drenant din agregate naturale sau
4 Strat de protecţie tehnologică reciclate
5 Termoizolaţie din produse, aplicate in situ sau 12 Strat drenant (membrane cu ploturi, plăci
prefabricate sub formă de plăci, atestate pentru profilate drenante şi de retenţie, etc.)
acest domeniu de utilizare 13 Strat filtrant (geodren)
6 Idem 5, din plăci greu compresibile 14 Substrat vegetal (sol)
7 Şapă armată din mortar de ciment
8 Strat hidroizolant cu strat de difuzie-
decompresiune - compensare

NOT : Aceast figur este o schem de principiu şi nu constituie un detaliu de execu ie

18
SEC IUNEA a 4-a: Sisteme pentru termoizolarea acoperişurilor cu şarpant

Art.25
Proiectantul va concepe detaliile de execu ie pentru termoizolarea acoperişurilor în conformitate cu
documenta ia tehnic a produc torului, respectând principiile din solu iile cadru cuprinse în partea a
II-a şi prevederile din NP 064 Normativ pentru proiectarea mansardelor la cl diri de locuit.

Art.26
Termoizola ia amplasat în pod pe planşeul de peste ultimul nivel, cu grosimea determinat pe baza
calculelor termotehnice, va fi prev zut din spum poliuretanic rigid aplicat prin pulverizare in
situ sau din pl ci din produse organice sau anorganice rezistente la compresiune, protejate cu o şap
din mortar de ciment armat cu plas metalic dimensionat adecvat înc rc rilor.

Art.27
La locuin ele individuale se accept ca termoizola ia s se execute din saltele sau produse vrac f r
rezisten la compresiune, acoperite cu folie antipraf şi de pardoseala podului realizat din duşumea
din produse de lemn (scânduri, dulapi, pl ci OSB) fixat pe grinzişoare (cuşaci) din lemn.

Art.28
Acoperişurile înclinate vor avea termoizola ia amplasat :
(1) Pe intradosul şi între c priorii şarpantei (la interior);
a) aceast alc tuire împreun cu materialul termoizolant trebuie s asigure, prin straturile de
aer create, ventilarea natural a elementelor din lemn ale şarpantei;
b) straturile termoizolante vor fi dispuse astfel încât permeabilitatea acestora s creasc de la
interior spre exterior, pentru evitarea acumul rii umidit ii în termoizola ie;
c) termoizola ia va fi protejat pe fa a superioar împotriva p trunderii apei din exterior, a
curen ilor de aer şi atacurilor biologice (roz toare, insecte, etc);
d) termoizola iile din produse sub form de pl ci sau saltele, f r condi ii de rezisten la
compresiune, vor fi protejate la interior de folii cu rol de barier contra vaporilor de ap şi
cu lambriuri sau pl ci de gips carton în structura indicat în detaliul de şarpant (Figura 5);
e) în situa ia utiliz rii pl cilor din polistiren se vor prevedea, dac este cazul, straturi de
separare pentru a se evita contactul acestora cu produse pe baz de solven i sau conservan i
ai lemnului care ar putea provoca dizolvarea sau umflarea polistirenului;
(2) Peste astereala acoperişului.
a) acest sistem impune utilizarea de panouri termoizolante rezistente la compresiune, cu
stabilitate dimensional la temperaturile extreme la care este supus uneori o învelitoare
(sub -25˚C sau peste +60˚C);
b) executarea sistemelor constructive (opritoarelor) necesare pentru împiedicarea alunec rii
sau smulgerii ansamblului alc tuit din învelitoare şi suportul din şipci al acesteia;
c) sistemul necesit urm toarele opera iuni: desfacerea învelitorii existente, repararea
asterelei, aplicarea barierei contra vaporilor, a termoizola iei şi a foliei anticondens,
executarea caroiajului de şipci şi asamblarea învelitorii;

19
NOT : Aceast figur este o schem de principiu şi nu constituie un detaliu de execu ie

20
SEC IUNEA a 5-a: Sisteme pentru termoizolarea planşeelor peste spa ii neînc lzite

Art.29
Protec ia termic a apartamentelor din blocurile de locuin e fa de spa iile neînc lzite adiacente se
va prevedea pe fa a exterioar a planşeului (respectiv intradosul planşeului de peste subsol, hol, etc.,
inclusiv grinzile şi aproximativ 50 cm zidurile sau diafragmele aferente).

Art.30
Izola ia termic se va proiecta în una din urm toarele solu ii:
(1) produse termoizolante (pl ci, saltele, etc.) ca strat de umplutur a spa iului dintre planşeul din
beton armat şi plafonul din pl ci de gips-carton rezistente la umiditate fixate pe un caroiaj din
profile din tabl zincat ;
(2) pl ci de vat mineral (MW) caşerate pe fa a v zut şi fixate de planşeu cu dibluri;
(3) spum poliuretanic aplicat prin pulverizare şi protejat cu vopsea;
(4) pl ci termoizolante (EPS, MW, etc.) acoperite cu tencuial armat cu plas din fire de sticl sau
din sârm zincat (rabi );

Art.31
Detaliile pentru termoizolarea planşeelor spre spa iile neînc lzite se concep în conformitate cu
prevederile din documenta ia tehnic a produc torului şi din solu iile cadru din partea a 2-a.

SEC IUNEA a 6-a: Sisteme pentru termoizolarea pl cilor de pe sol

Art.32
La blocurile de locuin e care nu au subsol, termoizola ia se poate aplica în interiorul apartamentelor
de la parter, în una din urm toarele variante:
(1) nu se modific cota actual a pardoselii;
(2) se p streaz sau se asigur , cel pu in, în l imea minim a înc perilor conform reglement rilor
în vigoare şi dac exist acceptul proprietarului, în cunoştin de cauz , cu implica iile
modific rii cotei actuale a pardoselii (de obicei în l area ei) ca urmare a aplic rii termoizola iei,
protec iei acesteia şi a noii pardoseli peste placa din beton existent .

Art.33
Ridicarea cotei pardoselii nu se recomand datorit numeroaselor dezavantaje şi necesit o analiz
am nun it , înainte de adoptarea acestei solu ii, deoarece implic :
(1) reducerea în l imii utile a camerelor;
(2) modificarea în l imii golurilor de trecere şi a uşilor;
(3) desfacerea pardoselii actuale şi refacerea pantelor şi racordului sifonului de pardoseal din
grupurile sanitare;
(4) revizuirea sau acceptarea în l imilor diferite ale treptelor sc rilor de acces şi spre etajul 1;
(5) reducerea în l imii parapetelor ferestrelor;
(6) uneori, în func ie de grosimea termoizola iei, demontarea corpurilor de înc lzire şi
repozi ionarea lor mai sus, dac în l imea parapetelor permite; în caz contrar este necesar
înlocuirea acestora sau în l area parapetelor cu modificarea golurilor ferestrelor.

Art.34
În cazul adopt rii acestei solu ii, produsele termoizolante aplicate sub pardoseal vor avea rezisten
m rit la compresiune şi absorb ie de ap redus , iar detaliile se vor concepe în conformitate cu
prevederile din documenta ia tehnic a furnizorului sau din solu iile cadru.

21
Art.35
În situa ia în care placa sau pere ii perimetrali prezint zone umede executarea pardoselilor se va
face numai dup efectuarea unei expertize de specialitate care va indica m surile de eliminare a
cauzelor infiltra iilor şi tratamentul antiigrasie precum şi dup executarea acestor lucr ri şi uscarea
complet a suportului.
Art.36
În cazul în care termoizolarea pardoselii nu se poate executa prin interior, reabilitarea se va limita la
termoizolarea soclului, prev zut a se efectua odat cu lucr rile de la fa ade care vor elimina puntea
termic de la racordarea soclului cu placa şi care vor coborâ termoizola ia cu aproximativ 50 cm sub
cota trotuarului.

SEC IUNEA a 7-a: Criterii şi niveluri de performan ale sistemelor preconizate pentru lucr rile de
reabilitare termic
Art.37
Cerin e aplicabile utiliz rii sistemelor furnizate ca ansamblu unitar
(1) Se admite utilizarea unui sistem furnizat ca ansamblu unitar sub numele sau sub marca unui
operator economic dac se respect urm toarele cerin e:
a) sistemul este marcat şi etichetat conform specifica iei tehnice aplicabile;
b) sistemul este furnizat înso it de declara ia de conformitate / declara ia de performan emise
de c tre operatorul economic, conform specifica iei tehnice aplicabile, dup caz agrementul
tehnic în construc ii şi avizul tehnic în valabilitate al acestuia, precum şi instruc iunile şi
informa iile de siguran , redactate în limba român ;
c) performan ele declarate ale sistemului corespund prevederilor din proiectul de reabilitare
termic a cl dirii.
(2) Se admite utilizarea unui sistem alc tuit de c tre executantul lucr rii de reabilitare termic din
componente achizi ionate independent, dac se respect urm toarele cerin e pentru componentele
achizi ionate:
a) sunt marcate şi etichetate conform specifica iei tehnice aplicabile;
b) sunt înso ite de declara ia de conformitate / declara ia de performan emise de c tre
fabrican ii acestora, conform specifica iei tehnice aplicabile, dup caz agrementul tehnic în
construc ii şi avizul tehnic în valabilitate al acestuia, precum şi instruc iunile şi informa iile de
siguran , redactate în limba român ;
iar concomitent cu acestea se respect şi urm toarele cerin e pentru sistem:
c) face obiectul unui agrement tehnic în construc ii şi avizul tehnic aferent acestuia în
valabilitate, având ca titular executantul lucr rii de reabilitare termic a cl dirii;
d) este înso it de declara ia de conformitate a emis de c tre executantul lucr rii de reabilitare
termic a cl dirii, conform agrementului tehnic prev zut la lit. a);
e) performan ele sistemului determinate şi prev zute în agrementul tehnic corespund
prevederilor din proiectul de reabilitare termic a cl dirii.
(3) Documenta ia prev zut la alin. (1) lit. b), alin. (2) lit. b), c) şi d) se ad ug la cartea tehnic a
construc iei, prin grija investitorului şi cu concursul executantului lucr rii de reabilitare termic
(4) Instruc iunile şi/sau informa iile de siguran sau, dup caz, agrementul tehnic în construc ii
trebuie s furnizeze cel pu in urm toarele informa ii:
a) lista de produse, detaliile de execu ie şi rezultatele încerc rilor referitoare la bariera antifoc,
în cazul în care este prev zut pentru împiedicarea propag rii focului prin izola ia termic ;
b) studiu privind comportarea în timp a termosistemului propus (furnizat), sau prezentarea
documentat a unor lucr ri importante realizate în trecut cu sistemul ofertat;
c) buletine de încerc ri care s ateste calitatea termosistemului (rezisten la înghe -dezghe ,
performan e higrotermice, etc.);
d) detalii de execu ie cu modul de realizare al zonelor cu racorduri dificile: rosturi de dilata ie,
socluri, atice, ferestre, copertine, etc.;
22
 e) referin e privind timpii tehnologici obligatorii pe fiecare strat şi faze determinante;
f) lista m surilor necesare pentru asigurarea durabilit ii;
g) durabilitatea estimat (cel pu in egal cu perioada de recuperare a investi iei) şi garan ia
acordat dup montaj termosistemului;
h) descriere produse auxiliare şi detalii de montaj.

Art.38
Investitorul şi executantul lucr rii de reabilitare termic a cl dirii se vor asigura c proiectul este
conform reglement rilor tehnice aplicabile la data ordinului de începere a lucr rilor. În caz contrar,
investitorul va lua m surile legale necesare pentru conformarea proiectului cu aceste reglement ri
tehnice.

Art.39
Criterii şi niveluri de performan pentru termosistemul compact (ETICS)
(1) Caracteristicile minime ale c ror performan e trebuie prev zute în proiectul de reabilitare
termic a cl dirii sunt cuprinse în SR EN 13499:2004 şi respectiv SR EN 13500:2004;
(2) Termosistemul compact (ETICS) cu termoizola ie din polistiren expandat (EPS) şi/sau vat
mineral (MW) va îndeplini cerin ele şi nivelurile determinate pentru sistem şi pentru produsele
din alc tuirea acestuia conform metodelor de eşantionare, condi ionare şi încercare indicate în
tabelul 4 din SR EN 13499:2004 şi respectiv SR EN 13500:2004 cu urm toarele preciz ri:
Cerin e conform standardelor referitoare la termosistem (ETICS)
Nr. SR EN SR EN
Crt. Caracteristici 13499:2004 13500:2004
EPS MW
1. Rezisten a termic a termosistemului Valoare minim conform 4.2
Rezisten a mecanic şi stabilitatea Conform 4.3
a) Rezisten a la aderen a grundului de protec ie
(de baz ) de placa termoizolant ; Conform 4.3.1
2. b) Rezisten a la aderen a adezivului la plac şi
suprafa a minim de lipire a pl cilor pe suport; Conform 4.3.2
c) Rezisten a la smulgere a ETICS fixat cu
mijloace mecanice. Conform 4.3.3
3. Reac ia la foc a termosistemului Conform 4.4
Toleran e geometrice şi caracteristici fizico-
4. Conform 4.5
mecanice ale produselor termoizolante.
5. Rezisten a la trac iune a plasei de armare. Conform 4.6
Permeabilitatea la ap a suprafe ei sistemului
6. Conform 4.7
(grundul de protec ie).
Rezisten a la impact:
7. I 2 – în zona de câmp a fa adei; Conform tabel 2
I 10 – în zona soclului şi a intr rilor.
Rezisten a la penetrare:
8. PE 200 – în zona de câmp a fa adei; Conform tabel 3
PE 500 – în zona soclului şi a intr rilor.
Permeabilitatea la vaporii de ap a stratului de
9.
protec ie şi a finisajului Conform 4.10
10. Durabilitatea şi aderen a stratului de finisaj Conform 4.11

(3) Furnizorul va efectua marcarea şi etichetarea conform articolului 8 şi va indica codul de

identificare al termosistemul propus conform articolului 6 din SR EN 13499:2004 sau SR EN
13500:2004 în func ie de materialul termoizolant utilizat.
23
Art.40
Criterii şi niveluri de performan pentru sistemul termoizolant cu strat de aer ventilat
(1) Acest ansamblu este livrat de o firm care centralizeaz produsele compatibile necesare (profile
de aluminiu şi o el inox, produse termoizolante, şuruburi, nituri şi dibluri metalice, adezivi,
panouri de placare şi finisaj) fabricate în sec iile proprii şi/sau de c tre firme specializate;
(2) Firma furnizoare trebuie s respecte cerin ele precizate în art.37;
(3) Furnizorul va prezenta urm toarele date sus inute de documentele aferente:
a) clasificarea privind reac ia la foc a ansamblului;
b) rezisten a la smulgere a ancorajelor mecanice;
c) rezisten a scheletului de sus inere a elementelor de placare la înc rc rile statice, seismice şi
din vânt şi indicarea procedeului de calcul a ansamblului precum şi valorile principalelor
caracteristici (s geat maxim admisibil , module de elasticitate, momente de iner ie,
greutate proprie, etc.);
d) caracteristicile adezivului şi în principal aderen a în cazul fix rii plac rilor cu adeziv;
e) rezisten a la smulgere a plac rilor fixate mecanic pe scheletul metalic (date referitoare la
niturile sau şuruburile pentru fixare, num r, distan e interax, diametrul g urii pentru
asigurarea dilat rii libere a elementului de placare), rezisten a placajului la UV, umiditate şi
înghe -dezghe ;
f) dimensiuni maxime şi minime ale panourilor de placare, stabilitatea dimensional şi
rezisten termic ;
g) caracteristicile produselor termoizolante.
(4) Furnizorul va asigura şi urm toarea documenta ie:
a) tehnologia de asamblare a sistemului termoizolant şi lista tuturor elementelor componente
precum şi detaliile de asamblare cu indicarea toleran elor de montaj;
b) date privind comportarea în timp a ansamblului sau prezentarea documentat a unor lucr ri
importante realizate în trecut cu sistemul ofertat şi durabilitatea estimat ;
c) lista cu activit i de între inere şi condi ii de exploatare pentru asigurarea durabilit ii
sistemului pentru o perioad cel pu in egal cu perioada de recuperare a investi iei;
(5) executantul agreat de produc tor şi atestat profesional va acorda o garan ie la lucr rile efectuate
în conformitate cu legisla ia în vigoare;
(6) proiectantul va verifica, va adapta sistemul la condi iile reale de amplasament şi va indica
caracteristicile produselor termoizolante conform codului de identificare aferent acestora.

Art.41
Criterii şi niveluri de performan pentru lucr rile de reabilitare termic a acoperişurilor
(1) La acoperişurile tip teras lucr rile de reabilitare termic se execut împreun cu lucr rile de
refacere a izola iei hidrofuge. Clasele şi nivelurile caracteristicilor produselor de izolare termic
utilizate sunt conform Sec iunii a 8-a, iar ale produselor hidroizolante sunt indicate în Cap.IV.;
(2) Izola ia termic la acoperişurile cu şarpant se execut fie p strându-se învelitoarea existent ,
func ional , fie împreun cu lucr rile de refacere a învelitorii. Caracteristicile cerute izola iei
termice sunt indicate în Sec iunea a 8-a, în conformitate cu cerin ele cuprinse în standardele de
produse din anexa 4.
(3) Pentru izola ia termic a şarpantelor din lemn produc torul trebuie s declare urm toarele
caracteristici cerute de standardele aferente produselor utilizate:
a) rezisten a termic RD – trebuie declarat întotdeauna;
b) conductivitatea termic D – trebuie declarat atunci când este posibil;
c) lungimea, l imea, grosimea, stabilitatea dimensional ;
d) clasa de reac ia la foc (mai ales în cazul în care este diferit de A1 sau A1FL);
e) absorb ia de ap şi transmisia vaporilor de ap ;
f) rezisten a la trecerea aerului;

24
SEC IUNEA a 8-a: Criterii şi niveluri de performan ale produselor utilizate pentru lucr rile de
reabilitare termic

Art.42
Produse termoizolante pe baz de polistiren
(1) Produsele pe baz de polistiren expandat (EPS) cu specifica ie în SR EN 13163:2009 sau
polistiren extrudat (XPS) cu specifica ie în SR EN 13164:2009, se livreaz sub form de pl ci
cu dimensiunile de 1000×500 mm respectiv 1250×600 mm şi grosimi la comand (uzual 50
pân la 120 mm);
(2) Pl cile din polistiren se utilizeaz la toate tipurile de izola ii termice cu restric iile impuse în
principal de comportarea la foc, rezisten a la trac iune-forfecare, rezisten a la compresiune şi
rezisten a la înghe -dezghe , pentru:
a) pere i şi planşee la exterior în cadrul termosistemului compact;
b) pere ii subsolurilor, la exterior sau interior;
c) planşee peste subsoluri, la intrados;
d) planşee peste ultimul nivel, în pardoseala podurilor;
e) acoperişuri înclinate;
f) acoperişuri teras în structuri termohidroizolante.
(3) pl cile din polistiren extrudat (XPS), nu se prev d ca suport pentru hidroizola ia din membrane
cu autoprotec ie, la acoperişurile teras , deoarece temperaturile pozitive (>+60˚) conduc la
deform ri ireversibile ale produselor:
(4) Suplimentar fa de cerin ele termosistemului compact (ETICS) furnizorul va completa
documenta ia pentru pl cile din polistiren EPS propuse cu urm toarele caracteristici determinate
pe baza standardelor indicate în SR EN 13163:2009:
a) rezisten a termic (RD) şi conductivitatea termic ( D);
b) caracteristicile geometrice: lungimea (L), l imea (W), grosimea (T), perpedicularitatea (S)
şi planeitatea pl cilor (P) se vor încadra în clasele de L2, W2, T2, S2 şi respectiv P4 cu
toleran ele indicate în tabelul 1 din SR EN 13163:2009;
c) stabilitatea dimensional în condi ii normale de laborator. Valoarea nu trebuie s dep şeasc
cerin a clasei DS (N) 2 indicat în tabelul 2 din SR EN 13163:2009;
d) stabilitatea dimensional în condi ii specificate de temperatur şi umiditate. Modific rile
relative în lungime, l ime şi grosime trebuie s se încadreze în cerin ele şi condi iile
cuprinse în tabelul 3 din SR EN 13163:2009 aferente cel pu in nivelului DS (70, -) 2;
e) efortul de compresiune la o deforma ie de 10% trebuie s fie mai mare decât nivelul
declarat: CS (10) 100, corespunz tor cerin ei indicate în tabelul 5 din SR EN 13163:2009;
f) comportarea la foc încadrat în clasa de reac ie la foc (pentru cazul în care este diferit de
clasa E);
g) rezisten a la trac iune perpendicular pe fe e se consider ca minimum nivelul TR 100 cu
cerin a indicat în tabelul 6 din SR EN 13163:2009;
h) rezisten a la încovoiere – valorile vor fi mai mari decât nivelul declarat: BS 150 cu cerin a
corespunz toare cuprins în tabelul 7 din SR EN 13163:2009;
i) rezisten a la înghe -dezghe determinat conform prevederilor de la 4.3.10 din SR EN
13163:2009;
j) factorul de rezisten la difuzia vaporilor de ap , µ, se va determina şi declara conform
4.3.11 din SR EN 13163:2009. La proiectarea ansamblului se va avea în vedere varianta de
utilizare a pl cilor de polistiren cu microcanale pentru ventilarea straturilor alc tuitoare ale
termosistemului.
(5) Proiectantul va indica în proiect produsul din polistiren expandat (EPS) prev zut pentru
termosistemul compact (ETICS) utilizând codul de identificare conform SR EN 13163:2009 cu
urm toarele clase şi niveluri minime:
EPS – EN 13163 – T2 – L2 – W2 – S2 – P4 – BS 150 – CS (10) 100 –– DS (N) 2 –
DS (70, -) 2 – TR 100
25
(6) Pentru polistirenul expandat prev zut în zona soclului proiectantul va modifica valoarea
rezisten ei la încovoiere, nivelul devenind: BS 200. Se vor introduce:
a) condi iile de deforma ie în condi ii specificate pentru sarcina de compresiune şi temperatur :
DLT (2) 5 cu cerin a indicat în tabelul 4 din SR EN 13163:2009;
b) absorb ia de ap de lung durat prin imersia total va avea nivelul WL (T) 2 cu valoarea
încadrat conform tabelului 8 din SR EN 13163:2009;
c) absorb ia de ap prin difuziune va avea nivelul WD (V) 5 cu cerin a conform tabelului 9 din
SR EN 13163:2009.
Codul de identificare pentru polistirenul prev zut în zona de soclu-subsol va fi:
EPS – EN 13163 – T2 – L2 – W2 – S2 – P4 – BS 200 – CS (10) 150 – DS (N) 2 –
DLT (2) 5 – WL (T) 2 – WD (V) 5
(7) Pentru pl cile de polistiren expandat (EPS) utilizate ca termoizola ie la acoperişurile teras ,
proiectantul va solicita produc torului şi va indica suplimentar fa de clasele enumerate,
urm toarele:
a) nivelurile declarate pentru fluajul de compresiune (εct) şi reducerea total a grosimii (εt) sub
efortul de compresiune declarat ( c) determinate cel pu in corespunz tor pentru 10 ani ca
timp de extrapolare conform 4.3.8 din SR EN 13163:2009;
b) concomitent cu nivelul declarat pentru efortul de compresiune la o deformare de 10 %
propus/solicitat, pl cile din polistiren expandat trebuie s satisfac simultan cerin ele
nivelului declarat (BS) pentru rezisten a la încovoiere ( B) şi rezisten a la forfecare ( )
cuprinse în tabelele 5, 7, C1 şi D1 din SR EN 13163:2009 care indic şi standardele pentru
determinarea acestor caracteristici.
c) în proiect se va indica tipul de produs din EPS, notând urm torul cod de identificare:
EPS – EN 13163 – T3 – L2 – W2 – S2 – P4 – BS 170 – CS (10) 120 – DS (N) 5 –
CC (2/1,5/10) 5 – CP3
d) efortul de compresiune, CS (10) 120, se va nota ca nivel minim pentru termoizola ia din
pl ci de polistiren acoperite cu şap de ciment, iar pentru termoizola ia din pl cile de
polistiren care sus in direct hidroizola ia se va alege CS (10) 150 ca nivel minim.

(8) Pentru zonele de soclu, subsol, pere i la parter din zona intr rilor în cl diri şi în alte zone expuse
ac iunilor mecanice distructive, ca izola ie termic a termosistemului compact se prevede
utilizarea pl cilor din polistiren extrudat cu fe e striate (XPS) pentru care furnizorul trebuie s
indice urm toarele caracteristici determinate prin metodele de încercare cuprinse în tabelul 9 din
SR EN 13164:2009:
a) rezisten a termic declarat (RD) şi conductivitatea termic declarat ( D) determinate în
conformitate cu standardele şi anexele A şi C indicate la 4.2.1 din SR EN 13164:2009;
b) caracteristicile geometrice (lungime, l ime, perpendicularitate şi planeitate) vor avea
toleran ele din tabelul 1, iar grosimea (d) va fi clasa T3 cu toleran ele indicate în tabelul 2
din SR EN 13164:2009;
c) comportarea la foc încadrat în clasa de reac ie la foc (dac este superioar clasei E);
d) stabilitatea dimensional în condi ii specificate de temperatur şi umiditate determinat
conform 4.2.4 sau 4.3.2 cu nivelul DLT(2)5 indicat în tabelul 4 din SR EN 13164:2009;
e) efort de compresiune la o deforma ie de 10% ( 10) sau rezisten a la compresiune ( m) –
determinat conform 4.2.5 cu nivelul minim CS (10\Y)300 şi cerin a aferent conform
tabelului 3 din SR EN 13164:2009;
f) rezisten a la trac iune perpendicular pe fe e – TR 200 cu cerin a conform tabelului 5 din
SR EN 13164:2009.
g) fluajul de compresiune – CC (i1 / i2 / y) c indicat pentru pl cile utilizate la pere ii
subsolurilor în contact cu p mântul, se va determina şi declara conform 4.3.4 din SR EN
13164:2009;
h) absor ia de ap de lung durat prin imersie – WL(T)1,5 cu cerin a conform tabelului 6 din
SR EN 13164:2009;
26
 i) absor ia de ap de lung durat prin difuzie – WD(V)3 cu cerin a diferen iat în func ie de
grosimea pl cilor conform tabelului 7 din SR EN 13164:2009;
j) rezisten a la înghe -dezghe – FT2 cu cerin a conform tabelului 8 din SR EN 13164:2009.

(9) În proiect se va indica tipul de produs din XPS, notând codul de identificare conform SR EN
13164:2009, ilustrat în exemplul de mai jos:
XPS – EN 13164 – T2 – DLT(2)5 –CS (10\Y) 300 –CC (2/1,5/10) 5 – WL(T)1,5 –
WD(V)3 – FT2

Art.43
Produse termoizolante pe baz de vat mineral (MW)
(1) Produsele din vat mineral se livreaz cu diferite dimensiuni, sub form de:
a) pl ci rigide – utilizate ca termoizola ie pentru toate tipurile de izola ii termice inclusiv
termoizola ia acoperişurilor teras cu excep ia izol rii pe exterior a subsolurilor şi a
soclurilor;
b) pl ci semirigide – utilizate la termoizola ii sub înc rc ri reduse: termosistem cu strat de
ventilare sau la acoperişuri cu pod (nu se pun sub hidroizola ie la terase sau pe exterior la
subsoluri);
c) saltele rulate în suluri – utilizate la termoizola ii f r înc rc ri (la acoperiş între c priori, la
planşeele podurilor necirculabile sau ca umplutur între grinzişoarele pardoselii podurilor,
izolare pe intrados a planşeelor de peste subsoluri).

(2) Suplimentar fa de cerin ele termosistemului compact furnizorul trebuie s asigure pentru
pl cile din vat mineral (MW) urm toarele caracteristici determinate prin metodele de
încercare cuprinse în tabelul 4 din SR EN 13162:2009:
a) rezisten a termic şi conductivitatea termic cu valori determinate în conformitate cu
standardele şi anexa A indicate la 4.2.1 din SR EN 13162:2009, pentru produse groase;
b) caracteristicile geometrice (lungime, l ime, perpendicularitate şi planeitate) vor avea
toleran ele indicate în SR EN 13162:2009;
c) grosimea (d) încadrat în clasa T5 determinat conform 4.2.3 va avea toleran ele indicate în
tabelul 1 din SR EN 13162:2009;
d) stabilitatea dimensional se va determina şi va avea varia iile maxime indicate la 4.2.6 în SR
EN 13162:2009 ;
e) rezisten a la trac iune paralel cu fe ele determinat conform 4.2.7 din SR EN 13162:2009;
f) comportarea la foc încadrat în clasa de reac ie la foc (dac difer de A1);
g) nivelul declarat pentru efortul de compresiune sau rezisten a la compresiune corespunz tor
la 10% deforma ie determinat şi declarat conform 4.3.3 din SR EN 13162:2009;
h) nivelul declarat pentru rezisten a la trac iune perpendicular pe fe e ≥TR 10 conform 4.3.4
din SR EN 13162:2009;
i) sarcina concentrat , Fp necesar pentru a provoca o deforma ie de 5 mm trebuie declarat
conform 4.3.5 din SR EN 13162:2009;
j) caracteristicile WL(P) şi WS, privind absorb ia de ap de lung şi respectiv de scurt durat ,
nu vor dep şi valorile indicate la 4.3.7 din SR EN 13162:2009.
(3) Proiectantul va indica în proiect produsul din pl ci rigide de vat mineral (MW) prev zut
pentru termosistemul compact (pl ci fixate cu un adeziv pe toat suprafa a), conform codului
de identificare din SR EN 13162:2009 cu urm toarele clase şi niveluri minime:
MW – EN 13162 – T5 – DS (T+) – CS (10/Y) 20 – TR 10 – WS
(4) Pentru sistemul termoizolant cu strat de aer ventilat proiectantul va indica produsele din pl ci
de vat mineral , conform codului de identificare din SR EN 13162:2009 cu urm toarele clase
şi niveluri minime:
a) Pl ci lipite cu adeziv pe toat suprafa a:
MW – EN 13162 – T4 – DS (T+) – CS (10/Y) 10 – TR 7,5 - WS
27
 b) Pl ci fixate mecanic:
MW – EN 13162 – T4 – DS (T+) – CS (10/Y) 15 – TR 10 - WS
(5) Datorit existen ei stratului de aer ventilat pl cile vor fi din vat mineral hidrofobizat şi/sau
vor fi protejate (caşerate) cu o folie antivânt, permeabil la vaporii de ap .
(6) Pentru pl cile rigide de vat mineral (MW) utilizate ca termoizola ie la acoperişurile teras , se
vor indica: grosimea încadrat în clasa T6, determinat conform 4.3.10 cu toleran ele cuprinse
în tabelul 2 din SR EN 13162:2009, fluajul de compresiune (Xct) şi reducerea total a grosimii
(Xt) sub efortul de compresiune declarat ( c) determinate conform 4.3.6 din SR EN
13162:2009;
a) Proiectantul va indica în proiect tipul de produs din MW, notând urm torul cod de
identificare:
MW – EN 13162 – T6 – DS (T+) – CS (10/Y) 50 – CC (2,5/2/10) 50 – TR 10 – CP3
– PL(5)550 – WL(P)
b) Efortul de compresiune, CS (10) 50, se va nota ca nivel minim pentru termoizola ia din pl ci
de vat mineral acoperite cu şap de ciment, iar pentru termoizola ia din pl ci de vat
mineral care sus in direct hidroizola ia se va alege CS (10) 60 ca nivel minim.
(7) Dac , în exploatare, sarcina pe şap este mai mare de 5 kPa suplimentar fa de nivelul declarat
de compresibilitate CP2 (tabel 3 din SR EN 13162:2009) se va determina reducerea grosimii
sub înc rcare de lung durat conform 4.3.10.4 din SR EN 13162:2009;
(8) Izola ia termic aplicat sub învelitoare la acoperişurile în pant se execut din vat mineral
sub form de saltele sau pl ci, sau combina ii ale acestora (un strat saltele + un strat pl ci) din
gama de produse prezentate de produc tori, cu grosimea determinat prin calcule termotehnice,
pentru care proiectantul va indica codul de identificare al produsului / produselor şi m surile
obligatorii de protec ie a termoizola iei acoperişului:
a) la interior: strat cu rol de barier contra vaporilor (strat continuu impermeabil) protejat
cu lambriuri sau pl ci gips carton;
b) la exterior, sub învelitoare: folie antivânt permeabil la vapori şi impermeabil la ap .
Art.44
Produse pe baz de poliuretan (PUR)
(1) Spuma rigid de poliuretan (PUR) aplicat prin pulverizare în situ se utilizeaz ca termoizola ie
peste planşeul ultimului nivel, în podurile necirculabile, ca termoizola ie a pardoselii podurilor
circulabile sau sub învelitoarea acoperişurilor mansardate, sub planşeele de peste subsolurile
neînc lzite, la pere ii exteriori în sistem ventilat restric ionat la cerin ele impuse de comportarea
la incendiu şi cu m suri de protec ie împotriva atacului p s rilor, roz toarelor sau insectelor;
(2) Pl cile din spum rigid de poliuretan (PUR), de preferat caşerate, se utilizeaz la
termoizolarea acoperişurilor teras , ca suport al hidroizola iei în structuri de termohidroizola ii;
(3) Proiectantul va indica codul de identificare al pl cilor PUR atribuit de produc tor pentru
domeniul preconizat în conformitate cu codul de notare din SR EN 13165:2009:
PUR – EN 13165 – T3 – DS(TH)9 – CS(10/Y)150 – DLT(3)5 – TR 80 –
– CC (2/2/10) 5 – FW2.
cu urm toarele semnifica ii:
a) T3: clasa de toleran e pentru grosime conform tabel 2 din SR EN 13165:2009;
b) DS(TH)9: stabilitate dimensional în condi ii specificate de temperatur şi umiditate cu
nivelul conform tabel 4 din SR EN 13165:2009;
c) DLT(2)5: deforma ia în condi ii specificate pentru sarcina de compresiune şi temperatur
conform tabel 6 din SR EN 13165:2009;
d) TR80: nivelul rezisten ei la trac iune perpendicular pe fe e determinat conform 4.3.3 din SR
EN 13165:2009;

28
 e) CC (2/2/10) 5: nivelurile declarate pentru fluajul de compresiune (εct) şi reducerea total a
grosimii (εt) sub efortul de compresiune declarat ( c) determinate cel pu in corespunz tor
pentru 10 ani ca timp de extrapolare conform 4.3.5 din SR EN 13165:2009;
f) FW2: nivelul pentru abaterea de la planeitate dup udare pe o singur fa conform tabel 8
din SR EN 13165:2009;
Art.45
Produse pe baz de sticl celular (CG)
(1) Pl cile din sticl celular (CG) se utilizeaz în sistemele termohidroizolante ale acoperişurilor
teras sau fa ade, inclusiv la pere ii subsolurilor;
(2) Proiectantul va indica codul de identificare al produsului propus ca material termoizolant având
caracteristicile determinate prin standardele de încercare indicate în tabelul 4 din SR EN
13167:2009:
CG – EN 13167 – PL (P) 1 – CS (Y) 700 – BS400 – WS – WL (P)
cu urm toarele semnifica ii:
a) PL (P) 1: nivelul minim al deforma iei sub sarcina concentrat cu cerin a conform
tabelul 1 din SR EN 13167:2009
b) CS (Y) 700: nivelul minim pentru rezisten a la compresiune conform tabelul 2 din SR EN
13167:2009
c) BS 400: nivelul pentru rezisten a la compresiune conform tabelul 3 din SR EN
13167:2009
d) WS: nivelul declarat pentru absorb ia de ap de scurt durat şi WL (P): nivelul declarat
pentru absorb ia de ap de lung durat care nu trebuie s dep şeasc valorile indicate la
4.3.8 din SR EN 13167:2009
Art.46
Produse pe baz de plut expandat (ICB) cu specifica ie în SR EN 13170:2009
(1) Pl cile din plut expandat (ICB) se utilizeaz la realizarea termoizola iei acoperişurilor teras
sau a izola iei pardoselilor;
(2) În proiect se va preciza codul pentru identificarea produsului propus ca strat termoizolant în
conformitate cu codul de notare din SR EN 13170:2009 cu urm toarele caracteristici:
ICB – EN 13170 – L1 – W1 – T1 – CS (10) 100 – TR 50
a) L1: clasa pentru toleran ele lungimii conform tabel 1 din SR EN 13170:2009;
b) W1: clasa pentru toleran ele l imii conform tabel 2 din SR EN 13170:2009;
c) T1: clasa pentru toleran ele grosimii conform tabel 3 din SR EN 13170:2009;
d) CS(10)100: nivelul efortului de compresiune pentru o deforma ie de 10% conform tabel 4
din SR EN 13170:2009;
e) TR 50: nivelul pentru rezisten a la trac iune perpendicular pe fe e conform tabel 5 din SR
EN 13170:2009
Art.47
Adezivi şi mortare adezive
(1) Pentru lipirea pl cilor termoizolante pe suport se utilizeaz adezivi specifici pentru polistiren
sau mortare adezive pentru polistiren sau vat mineral , indicate de furnizorul termosistemului
compact (ETICS) şi livrate predozate sau gata preparate;
(2) Rezisten a la aderen a acestor produse va fi determinat şi va avea valorile în conformitate cu
prevederile punctelor 4.3.1 şi 4.3.2 din SR EN 13499:2004 sau SR EN 13500:2004;
(3) Pentru realizarea protec iei termoizola iei se utilizeaz un strat de grund de baz (din mortar
adeziv predozat), armat cu plas ( es tur de fire de sticl sau metalic ) pentru a împiedica
fisurarea; grundul de baz trebuie s fie elastic, rezistent la şocuri, cu grad de impermeabilitate
ridicat şi cu absorb ia de ap la suprafa redus .
29
Art.48
Dibluri
(1) Diblurile pentru fixarea mecanic a pl cilor termoizolante vor respecta cerin ele ETAG 014 şi
ETAG 020 – (Ghid de Agrement Tehnic European pentru dibluri din material plastic utilizate la
fixarea sistemelor compozite de izolare termic exterioare şi pentru aplica ii nestructurale);
(2) Tipul diblurilor se va alege în func ie de alc tuirea constructiv a stratului suport conform
tabelului de mai jos:
Lungimea Legend :
Grosimea Tipul minim de - diblu expandat prin batere:
Strat suport 1a – cui de polimeri
izola iei diblului ancorare
1b – cui de metal
mm - diblu expandat prin înşurubare:
1a, 1b, Beton 2a – şurub metalic cu diblu
<10 cm
2a C r mid plin Conform
C r mid cu raportului
>10 cm 1b, 2a
goluri tehnic al
toate fabricantului
2a BCA
grosimile
(3) Num rul minim de dibluri pentru ancorarea termoizola iei în câmp curent este de 6 buc./m2
pân la în l imea de 50 m. Peste aceast în l ime num rul de dibluri se va determina pe baz de
calcule, asimilând aceste zone cu zonele expuse de la col urile cl dirilor;
(4) Pentru zonele de margine (col ) num rul de dibluri se va calcula pentru for a de smulgere ≥ 0,8
kN/diblu, iar num rul acestora va fi în func ie de valoarea vitezei vântului, expunerea terenului
şi în l imea cl diri conform tabelului urm tor:

Num r dibluri/m2 Legend :

I – Teren deschis, obiect
Valori ale Expunere, În l imea cl dirii izolat, puterea vântului
vitezei teren sau ≤ 10 10-25 m >25-50 nu este redus de cl diri
vântului Zon m m înconjur toare
II – Puterea vântului este
<85 km/h I, II, III 6 6 6
uşor redus de obiectele
I 8 8 10
din jur (cl diri risipite
85-115 km/h II 6 6 8
şi H<10 m)
III 6 6 8
III – Puterea vântului este
I 10 12 12 puternic redus de
>115-135 II 8 10 10
km/h obiectele dimprejur
III 6 8 10 (aglomer ri urbane)
(5) Lungimea tijei diblului se calculeaz prin însumarea grosimii straturilor str b tute
(termoizola ie, adeziv, tencuial şi par ial perete din zid rie BCA, c r mid sau beton); Stratul
de tencuial nu se ia în calculul adâncimii g urii de ancorare, dar influen eaz lungimea total a
tijei indicat orientativ în tabelul de mai jos:
Lungimea g urii de ancorare +
Grosimea
grosimea tencuielii cuprinse Lungimea
termoizola iei
între 0,5 şi 2,5 cm tijei diblului
Suport Suport mm
Beton BCA
beton BCA
50 30 100
70 50 120
50 mm 70 mm
90 70 140
110 90 160
30
(6) Termoizola ia cu grosimea mai mare de 100 mm se poate fixa cu dibluri de ancorare şi lipire.
Diblurile (≥6 buc./ m2) se fixeaz pe pere i la nivelul tencuielii existente, eliminându-se astfel
diblurile cu tija lung care str pung termoizola ia şi creeaz pun i termice. Adezivul se aplic
conform instruc iunilor produc torului sau a proiectului (de exemplu: pe capul profilat al
diblului şi pe conturul pl cii termoizolante care urmeaz a fi aplicat ), dup care se execut
punerea la pozi ie a pl cii şi se reiau opera iunile.

Art.49
Profile
Termosistemul compact (ETICS) include urm toarele profile realizate din aliaj de aluminiu livrate
împreun cu celelalte componente ale ansamblului:
(1) profil de soclu – profilul în form de Z se fixeaz cu dibluri metalice ancorate în componenta
rezistent (pere i). Cota de fixare şi lungimea profilelor, tipul şi num rul diblurilor se indic în
detaliile de execu ie cuprinse în proiect;
(2) profil de col – profil cornier cu sau f r plas din fire de sticl se monteaz înglobat în
tencuiala armat de protec ie a termoizola iei împreun cu arm tura din plas de fire de sticl
pentru protec ia muchiilor verticale şi asigurarea rectiliniarit ii acestora;
(3) profil cu picur tor – se fixeaz asem n tor profilului de col , asigur protec ia muchiilor
orizontale (glaf deasupra ferestrelor, plac balcoane, etc.) şi evit prelingerea apei pe intradosul
elementelor de fa ad (glafuri, copertine, etc.).

Art.50
Plas pentru armare ( es tur din fire de sticl sau metalic )
(1) caracteristicile rezisten ei la trac iune a plasei pentru armare vor fi conform punctului 4.6 din
SR EN 13499:2004 şi SR EN 13500:2004;
(2) Dac armarea stratului de protec ie a termoizola iei se realizeaz cu plas de fibre de sticl
aceasta trebuie s prezinte rezisten la substan e alcaline şi urm toarele caracteristici,
suplimentar fa de cerin ele termosistemului în ansamblu:
a. tipul de esere s previn deformarea şi deplasarea firelor şi ochiurilor plasei;
b. dimensiunea de livrare: l ime >100 cm,
c. dimensiunea golurilor ochiurilor: minimum 3×3 mm (maximum condi ionat de greutatea şi
rezisten a la trac iune a plasei şi de rezisten a la impact şi la penetrare a termosistemului);
d. greutatea >140 g/m2;
Art.51
Material de finisare specific sistemului
(1) Stratul final cu rol de protec ie şi finisaj a termosistemului compact (ETICS) este precizat de
proiectant, la cererea investitorului, pe baza variantelor de sistem prezentate de produc tor;
(2) Acest strat poate fi alc tuit din amors , tencuieli decorative, vopsitorii sau diferite tipuri de
placaje, componente ale ansamblului, care se vor utiliza conform indica iilor produc torului;
(3) Produsele pot fi de natur mineral sau organic , specifice sistemului;
(4) Tencuiala decorativ poate fi din categoria tencuielilor acrilice, silicatice sau siliconice şi este
livrat predozat în saci sau gata preparat sub form de past ;
(5) Straturile de finisare vor avea caracteristicile privind durabilitatea şi aderen a produselor pe
stratul de protec ie armat, grund de baz , (grad de b şicare, grad de fisurare, grad de exfoliere)
conform punctului 4.11 din SR EN 13499:2004 şi SR EN 13500:2004.
(6) Proiectantul va avea în vedere , pentru reducerea tensiunilor în stratul de finisaj, alegerea unor
culori pentru tencuieli sau vopsele cu un coeficientul de reflexie a luminii peste valorile minime
recomandate (de exemplu: >25% pentru tencuielile acrilice). Proiectantul va preciza în caietul
de sarcini caracteristica stratului de finisaj referitoare la coeficientul de reflexie a luminii pe
baza valorilor indicate de produc tor pentru fiecare culoare;
(7) Tencuielile decorative pot avea, la cerere, un con inut suplimentar de substan e care împiedic
formarea mucegaiului şi ciupercilor.
31
Art.52
Criterii de evaluare pentru procedurile de realizare a lucr rilor de izola ii termice
(1) Procedurile de realizare constituie un ansamblu de opera iuni efectuate într-o succesiune logic
de etape constructive, care utilizeaz resurse materiale, manoper şi utilaje pentru executarea
unei lucr ri cu urm toarele obiective declarate:
a) costuri / m2 sc zute;
b) timp redus de executare;
c) durabilitate îndelungat ;
d) garan ie extins .
(2) Clasele şi nivelurile indicate pentru ansamblu şi pentru produsele din componen a acestora sunt
minime;
(3) Calculele economice pentru diferen ierea sistemelor propuse vor include ansamblul costurilor
raportat la durata de via a sistemelor: cost de investi ie, cost de între inere (exploatare) şi cost
de dezafectare.
(4) Costurile sc zute sunt rezultatul fie a utiliz rii unor materiale sau a unei manopere mai ieftine
cu repercusiuni negative asupra durabilit ii şi calit ii lucr rii, fie a reducerii timpului de
executare prin adoptarea unei tehnologii superioare care utilizeaz produse cu timp mic de
uscare şi înt rire (adezivi) sau prin utilizarea montajelor uscate cu grad de toleran mic şi grad
de finisare şi precizie ridicat;
(5) Pentru compararea duratelor de execu ie furnizorul trebuie s indice timpii tehnologici, pe faze
de execu ie, necesari întocmirii graficului de organizare a lucr rilor;
(6) Se recomand ca furnizorul odat cu indicarea componentelor s prezinte şi date privind
comportarea în exploatare a termosistemului propus;
(8) Durabilitatea termosistemului trebuie s fie mai mare sau cel pu in egal cu durata de
recuperare a investi iei.
Art.53
Condi ii pentru asigurarea posibilit ii urm ririi în exploatare a elementelor structurale:
(1) Anvelopa termic se va realiza pe o singur parte a componentei rezistente, de regul pe
exteriorul pere ilor existen i; pentru a se asigura astfel posibilitatea urm ririi în exploatare a
elementelor structurale ale imobilului;
(2) În cazul aplic rii termoizola iei pe ambele fe e ale pere ilor sau pe fa a interioar a pere ilor
desp r itori dintre tronsoanele blocurilor sau pe soclu, atunci cel pu in unul din ansamblurile
termoizolante va fi de tip termosistem compact, lipit în aderen de perete pentru a conlucra cu
acesta. Aceast prevedere se aplic şi pentru tavanele apartamentelor de sub teras şi ale
subsolurilor sau se asigur posibilitatea demont rii protec iei cel pu in în zonele structurii de
rezisten urm rite la efectuarea expertizei tehnice (zone de efort maxim).

CAPITOLUL IV: CONDI II PENTRU PROIECTAREA LUCR RILOR DE IZOLA II

HIDROFUGE

SEC IUNEA 1: Date de tem (informative) privind izola iile hidrofuge/termohidrofuge:

Art.54
Date generale de referin , privind izola iile hidrofuge:
(1) Disfunc ionalit ile cu privire la etanşeitatea acoperişurilor teras realizate cu produse bitumate
(în majoritatea cazurilor), în diverse structuri hidroizolante/termohidroizolante;
(2) Structura suportului (beton, şap , pl ci termoizolante, etc.) şi metoda de aplicare a straturilor
hidroizolante existente:
a) total aderen (lipire pe toat suprafa a);
b) lipire în puncte sau benzi;
c) flotant-lestat.
32
(3) Alc tuirea structurilor hidroizolante:
a) cu materiale bitumate în foi cu suport din carton asfaltat (CA), pânz bitumat (PA),
es tur sau împâslitur din fibre de sticl bitumat (TSA, BAl, respectiv IA sau IB) lipite
cu bitum fierbinte, utilizate din ce în ce mai pu in dup 1990;
b) cu membrane bitumate lipite cu bitum fierbinte, cu adeziv specific la rece, sau prin sudur
cu flac ra, utilizate dup anul 1990.
(4) Structurile termoizolante la construc iile realizate înainte de 1990 sunt alc tuite din pl ci BCA-
GBN-T, perlit, zgur expandat şi cenuşe de termocentral şi uneori din pl ci de vat mineral ,
protejate la partea inferioar de o barier contra vaporilor de ap din împâslitur din fibre de
sticl bitumat (IA) aplicat peste un strat cu rol de difuzie a vaporilor lipit în puncte cu bitum
fierbinte şi realizat din împâslitur bitumat perforat (IBP) sau din carton bitumat perforat
(CBP), fie dintr-un strat cu rol de barier şi difuzie din împâslitur bitumat blindat (IB),
dispus cu granulele pe fa a inferioar şi lipit în puncte sau benzi cu bitum topit.

Art.55
Evaluarea st rii de degradare a izola iei hidrofuge/termohidrofuge la acoperişuri teras :
(1) Cazuri de structuri degradate – situa ii generale, tipice:
a) Hidroizola iile vechi realizate în structuri şi cu materiale prev zute în Normativul C112 (în
vigoare la data punerii în oper ) s-au degradat şi au suferit multiple repara ii constând în
aplicarea unor straturi hidroizolante peste structurile vechi existente. Acestea pot fi
considerate şi datorit termoizola iei ineficiente şi deteriorate ca fiind total degradate şi
nefunc ionale necesitând înlocuirea întregii structuri termohidroizolante;
b) Hidroizola iile realizate în structuri şi cu materiale prev zute în Normativul NP 040,
necesit verificarea de specialitate, care pe baza expertiz rii va stabili starea de degradare a
hidroizola iei/termohidroizola iei şi va indica solu ia de reabilitare.
(2) Solu ii posibile de reabilitare:
a) aplicarea unei hidroizola ii peste cea existent , amorsat cu solu ii pentru regenerare;
b) executarea unei structuri termohidroizolante peste hidroizola ia existent ;
c) aplicarea unei hidroizola ii pe suportul din şap /beton rectificat dup îndep rtarea
hidroizola iei vechi, degradate;
d) executarea unei termohidroizola ii dup îndep rtarea hidroizola iei existente şi rectificarea
suportului;
e) executarea unei termohidroizola ii noi, în structur lestat , lipit sau teras gr din , dup
îndep rtarea tuturor straturilor din alc tuirea terasei pân la stratul suport (planşeu din
beton armat sau betonul de pant ).
(3) Modalit ile de evaluare a st rii de degradare şi m surile de reabilitare a hidroizola iei
/termohidroizola iei sunt cuprinse în reglement rile tehnice specifice în vigoare, privind
proiectarea şi executarea lucr rilor de remediere a hidroizola iilor bituminoase la acoperişuri
din beton;
(4) Pentru stabilirea st rii de degradare a termohidroizola iei şi prevederea solu iei optime de
reabilitare/modernizare este necesar culegerea şi corelerea datelor furnizate de investiga ii
nedistructive sau distructive (sondaje, determin ri în laborator) constând din urm toarele
activit i:
a) informarea asupra perioadei de edificare a construc iei şi corelarea cu reglement rile în
vigoare la acea dat ;
b) informare asupra con inutului interven iilor ulterioare, asupra structurii hidroizolante;
c) apreciere vizual şi tactil a suprafe ei termohidroizolante;
d) în cazul informa iilor incomplete sau incerte se recomand efectuarea unui sondaj la
nivelul hidroizola iei sau prin întreaga structur termohidroizolant care s eviden ieze
componen a structurii, nivelul de degradare şi prezen a sau absen a apei între straturi;

33
 e) observa ii în interiorul construc iei asupra zonelor afectate de infiltra ii şi stabilirea
coresponden ei acestora pe planul acoperişului (infiltra ii de câmp, racord la elemente
verticale, la receptoare pluviale, etc.);

Art.56
Evaluarea st rii de protec ie hidrofug a soclului şi subsolului cl dirii:

(1) La construc iile existente problema reabilit rii hidroizola iei trebuie analizat sub urm toarele
aspecte:
a) gradul de accesibilitate la nivelul hidroizola iei;
b) nivelul de permeabilitate admis al pere ilor în func ie de destina ia spa iului din subsol;
(2) Cl dirile de locuin e colective au urm toarele alc tuiri ale infrastructurii:
a) f r subsol cu soclu pu in în l at;
b) cu subsol (demisol) tehnic şi/sau utilitar (boxe, garaje, ad posturi), cu plac din beton
armat la subsol turnat pe strat de rupere a capilarit ii şi în unele cazuri hidroizolat ;
c) cu canal tehnic f r plac din beton armat pe sol (cu p mânt compactat);
(3) Structuri şi materiale hidroizolante utilizate:
a) hidroizola ia subsolurilor şi soclurilor (înainte de 1990) se executa, în majoritatea cazurilor
pe suprafe ele verticale şi pe suprafe ele orizontale pe zona de separare între funda ie şi
pere i, cu rol de întrerupere a ascensiunii capilare, şi dup caz, sub placa pe sol, fiind
constituit din unul sau dou straturi din produse (foi) bitumate: carton bitumat (CA),
pânz bitumat (PA) sau es tur din fire de sticl (TSA), lipite cu bitum topit şi protejate
cu zid rie de c r mid , f r s se pun problema izol rii termice;
b) dup 1990 hidroizola iile la pere ii subterani şi la socluri s-au executat cu membrane
bitumate sau cu diverse emulsii bituminoase protejate cu folii polimerice cu ploturi
amprentate sau pl ci de polistiren extrudat (pe zona soclurilor şi a subsolurilor înc lzite);
(4) Cauze ale infiltra iilor şi deficien e în zona infrastructurii:
a) deteriorarea, îmb trânirea hidroizola iei verticale;
b) degradarea trotuarului perimetral care nu mai asigur îndep rtarea apei fa de soclul şi
funda ia construc iei datorit tas rilor şi cr p turilor neetanşe care conduc la acumul ri şi
infiltra ii de ap ;
c) ridicarea nivelului pânzei freatice ulterior edific rii cl dirii în urma unor lucr ri de
construc ie in zona respectiv ;
d) distrugerea hidroizola iei urmare unor lucr ri de str pungere a acesteia cu diverse instala ii.
(5) Pentru evaluarea st rii de degradare a izola iei hidrofuge şi prevederea solu iei optime de
reabilitare suplimentar fa de culegerea de date asupra structurii hidroizola iei, inform rii
asupra interven iilor ulterioare, la nivelul soclului, hidroizola iei sau trotuarului, observa iile în
interiorul construc iei asupra soclului şi pardoselii subsolului, se recomand efectuarea minim a
unui sondaj, prin executarea în p mânt a unei tranşee locale, pe în l imea dintre baza funda iei
şi nivelul terenului şi prin desfacerea local a tencuielii soclului, pentru a se vedea starea
funda iei/soclului, a hidroizola iei şi a compozi iei şi omogenit ii solului (acest sondaj poate
furniza date şi pentru cerin a de rezisten şi stabilitate);
(6) Proiectul va prevedea m surile de eliminare a infiltra iilor din subsoluri constând din aplicarea
unui procedeu sau a unui ansamblu din urm toarele procedee (cu tehnologii şi produse curente
sau moderne):
a) executarea unei hidroizola ii, împotriva apelor cu sau f r presiune, pe fa a exterioar a
pere ilor (acolo unde se poate asigura accesul);
b) aplicarea unei tencuieli hidrofuge pe fa a de la interior a pere ilor;
c) aplicarea de tencuieli de asanare pentru uscarea pere ilor şi eliminarea depunerilor de s ruri;
d) injectarea de produse impermeabilizante pentru stoparea ascensiuni apei prin capilaritate;
e) executarea unor sisteme de drenare a apelor subterane sau de infiltra ie.

34
Art.57
Izolarea hidrofug a logiilor şi balcoanelor
(1) Situa ii generale, tipice:
a) pardoselile logiilor şi balcoanelor existente sunt executate cu dale mozaicate sau mozaic
turnat, far straturi hidroizolante şi f r s se pun problema termoizol rii acestora şi a
pun ilor termice adiacente;
b) eliminarea apei din precipita ii se face, în prezent, prin garguie, far racord la burlane,
indiferent de în l imea cl dirii;
(2) Eviden ierea st rii de degradare a etanşeit ii logiilor şi balcoanelor
a) urm rile inexisten ei hidroizola iei şi implicit a etanşeit ii sunt vizibile în zona garguielor
de evacuare a apei şi se prezint sub form de pete de umezeal , exfolieri şi distrugeri
locale ale tencuielii din jurul acestora;
b) în lungul şi la baza parapetelor din zid rie sau prefabricate;
c) pe intradosul logiilor/balcoanelor sub form de pete datorit infiltra iilor în câmp şi
desprinderi de tencuial datorit lipsei l crimarelor pe contur.
(3) Evaluarea st rii de degradare a etanşeit ii logiilor şi balcoanelor se realizeaz prin observa ii
vizuale asupra suprafe ei pardoselii şi intradosului logiilor sau balcoanelor precum şi prin
observa ii în interiorul cl dirii, pe zonele adiacente logiilor şi balcoanelor, predispuse la
umeziri din condens (datorit existen ei pun ilor termice din aceast zon ) sau infiltra iilor, la
partea inferioar a pere ilor, cauzate de absen a izola iei hidrofuge în zona plintei pardoselii
exterioare;
(4) Solu ia optim de reabilitare termic şi hidrofug a logiilor şi balcoanelor const în tratarea
unitar a acestora şi cuprinde realizarea unei hidroizola ii a pardoselii şi a unei structuri
termoizolante pe intrados (inclusiv la balcoanele închise);
(5) Varianta de închidere a balcoanelor sau logiilor, cu dezavantajele datorate m ririi suprafe ei
vitrate, se va propune dup ce se va ob ine acordul proiectantului cl dirii şi este o solu ie
recomandat numai pentru balcoanele sau logiile aferente unei singure înc peri, iar pentru
celelalte situa ii se vor asigura cerin ele cuprinse în reglement rile tehnice specifice în vigoare,
privind proiectarea cl dirilor de locuin e.

SEC IUNEA a 2-a: Criterii şi niveluri de performan ale sistemelor şi produselor propuse pentru
lucr rile de reabilitare hidrofug

Art.58
Criteriile şi nivelurile de performan trebuie corelate cu cele ale izola iei termice, în structurile
termohidroizolante şi se determin pe baza prevederilor din NP 040 „Normativ privind proiectarea,
executarea şi exploatarea hidroizola iilor la cl diri”.

Art.59
Criterii şi niveluri de performan pentru produsele hidroizolante:

(1) Proiectantul va indica caracteristicile produsului hidroizolant în func ie de nivelul de

performan impus de categoria şi clasa de importan a cl dirii şi de parametri caracteristicilor
esen iale declarate de fabricantul produselor similare comparate.

(2) Proiectantul va indica tehnologia de aplicare a produselor hidroizolante în func ie de:

a) alc tuirea în ansamblu a structurii termo-hidroizolante;
b) caracteristicile stratului suport referitoare la rezisten a la înc rc rile statice sau dinamice.

(3) Proiectantul va solicita produc torului fişa tehnic a produselor hidroizolante bituminoase care
va cuprinde pe lâng informa iile generale referitoare la denumirea comercial a produsului,
produc torul, componentele alc tuitoare (tipul şi num rul arm turilor, tipul bitumului utilizat,
35
 tipul finisajului suprafe elor), domeniul de utilizare, metoda de aplicare, dimensiuni, mas ,
precum şi urm toarele caracteristici ale produselor:
a) etanşeitatea la ap determinat , conform procedurilor tehnice de execu ie întocmite pe baza
standardului SR EN 1928:2003, pentru membrane folosite în aplica ii cu presiunea apei de
maximum 60 kPa (izola ii la acoperişuri teras sau strat pentru controlul vaporilor de ap );
b) performan la foc exterior, clasificarea pe baza încerc rilor acoperişurilor expuse la un foc
exterior (SR EN 13501-5+A1:2010);
c) reac ia la foc, clasificarea folosind rezultatele încerc rilor de reac ie la foc (SR EN 13501-
1+A1:2010);
d) for a de rupere la trac iune (N/50 mm) şi alungirea la rupere (%) longitudinal şi transversal,
propriet i la trac iune determinate conform procedurilor întocmite pe baza prevederilor
din standardul SR EN 12311-1:2002;
e) rezisten a la impact (SR EN 12691:2006) exprimat în „mm” reprezentând în l imea de
c dere a capului de poansonare şi metoda de încercare: metoda „A” suport rigid şi metoda
„B” suport moale (EPS);
f) rezisten a la sarcin static (SR EN 12730:2003) exprimat în „kg” ca sarcina care nu a
provocat str pungeri în membrana aplicat pe un suport moale (ex. EPS) în metoda „A” şi
pe un suport dur (ex.dal din beton) în metoda „B”;
g) stabilitatea dimensional (SR EN 1107-1:2002) exprimat în „%” reprezentând varia iile
dimensionale ale produselor bitumate ca rezultat al producerii-inducerii tensiunilor interne
datorate efectului c ldurii;
h) flexibilitatea la temperatur sc zut (SR EN 1109:2001) exprimat în „ºC” permite
determinarea susceptibilit ii la fisurare a membranelor bitumate sub efectul unei îndoiri în
condi ii de temperaturi negative;
i) limita rezisten ei la fluaj la temperatur ridicat (SR EN 1110:2011) m surat în „ºC”
exprimând temperatura la care stratul superficial al membranei fixat vertical se deplaseaz
în raport cu stratul de armare al acesteia (limita este o valoare medie a deplas rilor pe fa a
superioar şi inferioar a membranei).
(4) Suplimentar fa de aceste caracteristici în func ie de condi iile locale şi structura termo-
hidroizolant propus se pot solicita date privind:
a) rezisten a la p trunderea r d cinilor (SR EN 13948:2007);
b) rezisten a la desprindere şi la forfecare a îmbin rilor (SR EN 12316-1:2002, respectiv SR
EN 12317-1:2002);
c) rezisten a la sfâşiere (SR EN 12310-1:2003);
d) îmb trânirea artificial (SR EN 1296:2003 şi SR EN 1297:2006);
e) aderen a granulelor care constituie stratul de autoprotec ie al membranelor (SR EN
12039:2002);
f) propriet i de transmisie a vaporilor de ap (SR EN 1931:2003 şi SR EN
1931:2003/AC:2003);
g) rezisten a la impactul grindinei (SR EN 13583:2002) necesar pentru membranele aplicate
în structuri hidroizolante neprotejate cu dale sau pietriş.
(5) Pentru produsele hidroizolante din material plastic sau cauciuc documentele tehnice înso itoare
trebuie s cuprind în fişa de produs (întocmit aşa cum este prev zut la punctul 7 din SR EN
13956:2006) urm toarele:
a) lungimea şi l imea cu valoarea declarat de produc tor (VDP) m surate în metri (m) cu
toleran e conform metodei de încercare din SR EN 1848-2:2003;
b) pentru produsele livrate în suluri (role), valoarea limit maxim declarat de produc tor
(VLP) pentru abaterea de la liniaritate (g) şi abaterea pentru planeitate (p);
c) grosimea efectiv a foii care asigur func ia de hidroizolare incluzând orice textur a
suprafe ei dar excluzând orice profil de suprafa , aşa cum prevede SR EN 1849-2:2010,
grosimea cu VDP m surat în „mm”;
36
 d) masa specific (determinat împreun cu grosimea efectiv prin metoda de încercare având
ca baz SR EN 1849-2:2010) cu VDP în kg/ m2;
e) etanşeitatea la ap determinat , conform procedurilor tehnice de execu ie întocmite pe baza
standardului SR EN 1928:2003, folosind metoda B la o presiunea a apei de minimum 10 kPa
(0,1 bar);
f) efecte ale diferitelor medii chimice; produc torul va indica condi iile şi domeniul de aplicare
pentru care membranele din material plastic sau cauciuc sunt sau nu sunt adecvate,
furnizând informa ii referitoare la rezisten a la atacul chimic (SR EN 1847:2010) ;
g) caracteristicile referitoare la performan a la foc exterior, reac ia la foc, rezisten a la impact şi
rezisten a la sarcin static se vor determina conform procedurilor întocmite pe baza
prevederilor din standardele aferente produselor hidroizolante bituminoase;
h) for a de rupere la trac iune (N/50 mm) şi alungirea la rupere (%) longitudinal şi transversal,
propriet i la trac iune determinate conform procedurilor întocmite pe baza prevederilor din
standardul SR EN 12311-2:2010;
i) stabilitatea dimensional (SR EN 1107-2:2001) exprimat în „%” reprezentând media
varia iei dimensionale a lungimii (ΔL) şi a l imii (ΔT), ca rezultat al producerii-inducerii
tensiunilor interne datorate varia iilor de temperatur , trebuie s fie mai mic decât sau egal
cu valoarea limit dat de produc tor (VLP);
j) rezisten a la sfâşiere (SR EN 12310-2:2001) trebuie s fie mai mare decât sau egal cu
valoarea limit dat de produc tor (VLP) pentru direc ia longitudinal şi transversal a foii;
k) rezisten a la desprindere şi la forfecare a îmbin rilor (SR EN 12316-2:2001), respectiv SR
EN 12317-2:2002) exprimate în N/50 mm, trebuie s fie mai mare decât sau egal cu
valoarea limit dat de produc tor (VLP);
l) pliabilitatea la temperaturi sc zute dat în °C trebuie s aibe temperaturi negative sub VLP
declarat (SR EN 495-5:2003);
m) compatibilitate la contact cu bitum (SR EN 1548:2008);

(6) Pentru membranele din material plastic sau cauciuc suplimentar fa de caracteristicile
enumerate, în func ie de condi iile locale şi structura termo-hidroizolant propus se pot solicita
date privind: urm toarele:

a) durabilitatea, comportarea dup expunerea la radia ii UV (SR EN 1297:2006, anexa B)

considerându-se ca satisf c toare numai produsele cu fisuri de suprafa încadrate în clasele
0; 1 şi 2. (produsele încadrate în clasa 3 sunt neconforme)
b) rezisten a la p trunderea r d cinilor (SR EN 13948:2007);
c) rezisten a la ozon, pentru foile pe baz de cauciuc (SR EN 1844:2003)

Art.60
Caracteristici privind procedurile tehnologice de realizare a lucr rilor:

(1) Procedurile tehnologice de aplicare a membranelor hidroizolante sunt dictate de structura

hidroizolant /termohidroizolant în ansamblu (cu sau f r lestare), de natura suportului pe care
se aplic hidroizola ia (suport dur, constituit din beton sau şap de ciment armat , sau suport
moale din termoizola ie de vat mineral , polistiren, etc.), de condi iile privind amplasamentul
(expunere, zon climatic ), pozi ia suprafe elor ce se etanşeaz (orizontale sau verticale).
Aceste elemente sunt eviden iate în normativul NP 040 „Normativ privind proiectarea,
executarea şi exploatarea hidroizola iilor la cl diri”.

(2) Hidroizola ia (figura 3 şi 4) poate avea o alc tuire:

a) monostrat, realizat dintr-un singur strat de membrane bitumate, membrane din material
plastic sau cauciuc;
b) bistrat, numai atunci când se utilizeaz membrane bitumate.
37
(3) Proiectantul va indica procedurile tehnologice de realizare a structurilor hidroizolante
referitoare la aplicarea membranelor şi rela ia acestora cu suportul:
a) aplicare flotant : membranele hidroizolante sunt liber aşezate pe suport şi se lipesc
numai între ele pe zonele de suprapunere (lateral şi la capete);
b) aplicare semiflotant : membranele hidroizolante se lipesc la suprapuneri, iar pe
restul suprafe ei lipirea pe suport se face în puncte sau benzi;
c) aplicare în aderen total : pe suprafe e cu pant ≤ 7% se utilizeaz membrane
autoadezive, fie termoadezive, membrane lipite cu adezivi „la rece”, cu mastic fierbinte,
sau prin sudur cu flac ra (procedeu care a înlocuit lipirea cu mastic fierbinte, topit);
d) aplicarea în aderen total pe suprafe e verticale: membranele se lipesc prin sudur cu
flac ra sau prin autoaderen (nu se utilizeaz lipirea cu adezivi, la rece şi nici membranele
termoadezive);
e) aplicarea cu fixare mecanic : procedeu recomandat şi utilizat pentru fixarea membranele
din material plastic sau cauciuc pe suport din tabl profilat sau pe suprafe ele verticale ale
rebordurilor.

(4) Suprapunerile între membrane

În toate cazurile produc torul va indica modul de îmbinare şi materialele compatibile pentru
asigurarea etanşeit ii:
a) Membranele bitumate din structurile hidroizolante bistrat (multistrat) se lipesc între ele
numai în total aderen ;
b) În general suprapunerile la capetele membranelor sunt >12 cm iar transversal acestora sunt
>8 cm; în particular, fiecare produc tor de membrane hidroizolante indic m rimea
suprapunerilor, iar în unele cazuri aplic marcaje longitudinale pe produse;
c) Indiferent de modul de lipire în câmp, la suprapuneri membranele bitumate se sudeaz cu
flac ra;
d) La lipirea suprapunerilor membranelor bitumate din alc tuirea hidroizola iilor verticale nu
se utilizeaz lipirea la rece cu adezivi sau lipirea prin termoaderen ;
e) Membranele din material plastic sau cauciuc au îmbin rile sudate cu aer cald ori prin
ac iunea unui solvent, sau sunt lipite fie cu un adeziv, fie cu o band autoadeziv .

Art.61
Condi ii privind asigurarea posibilit ii interven iilor şi urm ririi în exploatare a hidroizola iilor
(1) Proiectantul va avea în vedere la alegerea sistemului hidroizolant posibilitatea interven iilor:
a) La structurile hidroizolante/termohidroizolante la care s-au produs disfunc ionalit i
(infiltra ii de ap , umeziri ca efect al pun ilor termice, etc.) se poate interveni pentru
refaceri sau repara ii numai în cazul în care acestea sunt direct accesibile (acoperişuri) sau
indirect accesibile (socluri sau pere i ai subsolurilor accesibili numai prin decopertare-
s p tur ).
b) Sistemele izolante cuprinse între elementele masive (funda ii, radiere, etc.) din beton armat
nu sunt accesibile; interven iile în aceste zone pentru refacerea etanşeit ii pot fi realizate
prin alte tehnologii, de exemplu prin injectarea de produse hidrofobe, difuzante, în
elementele suport sau în straturile adiacente.
(2) Urm rirea în exploatare a sistemelor hidroizolante/termohidroizolante implic :
a) constat ri privind func ionalitatea (etanşeitatea);
b) constat ri vizuale şi tactile asupra suprafe elor expuse, inclusiv a elementelor conexe
(tencuieli de protec ie, plac ri, copertine din tabl , etc.).
(3) Proiectantul va indica un plan de urm rire în exploatare a sistemului hidroizolant sau
termohidroizolant ales; observa iile, cu privire, în principal, la integritatea stratului de protec ie
al hidroizola iei sau la desprinderea copertinelor, se fac periodic, cel pu in trimestrial, la
începutul şi la sfârşitul sezonului rece, în perioada de c lduri excesive, dup evenimente
atmosferice deosebite (ploi toren iale, furtuni) şi în cazul apari iei unor disfunc ionalit i.
38
CAPITOLUL V: CONDI II PENTRU PROIECTAREA LUCR RILOR DE REABILITARE ALE
PERE ILOR EXTERIORI – PARTE VITRAT (FERESTRE ŞI UŞI)

SEC IUNEA 1: Date de tem

Art.62
Proiectul tehnic pentru reabilitarea din punct de vedere higrotermic a tâmpl riei exterioare se
întocmeşte de proiectantul de specialitate în colaborare cu expertul pentru cerin a „economie de
energie şi izolare termic ” pe baza concluziilor Auditului energetic şi a reglement rilor tehnice în
vigoare.

Art.63
Datele necesare se asigur de de in torul cl dirii (asocia ie de proprietari, persoan fizic sau
juridic ) şi se completeaz de proiectantul de specialitate prin participarea direct la elaborarea lor
şi/sau culegerea acestora din urm toarele documenta ii:
(1) Auditul energetic precizeaz :
a) nivelul minim de rezisten termic unidirec ional al tâmpl riei;
b) concluziile privind modul de realizare a reabilit rii tâmpl riei: prin recondi ionarea
acesteia (incluzând repararea, modificarea şi etanşarea) sau prin înlocuirea ei cu modele
mai performante.
(2) Proiectul ini ial al cl dirii sau releveul (întocmit în lipsa documenta iei) indic în tabloul de
tâmpl rie:
a) tipul tâmpl riei şi al vitrajului;
b) dimensiunile geometrice ale golurilor, locul şi num rul acestora;
c) grosimea actual a pere ilor, pentru calcularea l imii glafurilor;
d) destina ia spa iilor delimitate de tâmpl rie;
e) num rul ochiurilor de geam şi modul de deschidere al acestora.
(3) Expertiza tehnic de specialitate asigur informa ii privind:
a) starea de degradare a lemnului (material utilizat predominant la confec ionarea tâmpl riei)
şi a vopselelor de protec ie a acestuia;
b) modul de asigurare a etanşeit ii, la infiltra iile de aer din exterior, între cercevele şi toc
precum şi între toc şi glafurile golului din perete, atât pe partea interiorar cât şi la exterior;
c) starea solbancurilor, panta, existen a şi forma l crimarului, etanşarea fa de toc şi de
perete;
d) existen a şi func ionarea fantelor de eliminare a apei rezultat din condens sau infiltra ii şi
starea l crimarelor cercevelelor;
e) modul de fixare al geamurilor pe cercevele şi integritatea fizic a acestuia;
f) func ionarea feroneriei pentru asigurarea închiderii-deschiderii, bloc rii sau fix rii;
g) etanşarea hidrofug a pragurilor uşilor exterioare precum şi a conturului acestora;
h) existen a obloanelor sau a rulourilor exterioare, starea şi modul de func ionare al acestora.

SEC IUNEA a 2-a: Modalit i de reabilitare a tâmpl riei exterioare

Art.64
Reabilitarea tâmpl riei din punct de vedere al comport rii termotehnice se realizeaz inând seama
de prevederile din “SR EN 14351-1+A1:2010 Ferestre şi uşi. Standard de produs, caracteristici de
performan ” şi din ghidul privind îmbun t irea calit ilor termoizolatoare ale ferestrelor la
cl dirile civile existente, în una din urm toarele variante:
(1) înlocuirea tâmpl riei metalice f r rupere de punte termic ;
(2) recondi ionarea tâmpl riei existente din lemn;
39
(3) înlocuirea cu tâmpl rie nou , performant din lemn, PVC, aluminiu sau combina ii ale acestora,
prezentate în partea a II-a.

Art.65
Indiferent de op iune, varianta aleas va fi înso it de m surile pentru asigurarea unei ventil ri
naturale corespunz toare a spa iilor interioare;

Art.66
Alegerea uneia din aceste modalit i de reabilitare se bazeaz pe nivelul de performan dorit de
beneficiar /proprietar şi pe plafonul disponibil al cheltuielilor din fonduri publice şi din fonduri
private;

Art.67
Cerin ele op ionale, suplimentare, aferente creşterii performan elor tâmpl riei, se consider a fi:
m rirea num rului de camere ale profilelor din care este confec ionat tâmpl ria unui apartament
peste num rul stabilit pentru restul imobilului şi modificarea caracteristicilor vitrajului referitoare la
distan a între foile de geam, grosimea acestora, tratamentul suprafe elor şi num rul geamurilor
vitrajului termoizolant prin majorarea de la dou la trei straturi (utilizarea geamurilor triple necesit
prevederea profilelor adecvate pentru preluarea înc rc rilor suplimentare şi a diferen ei de grosime
a vitrajului);

Art.68
Proiectantul va întocmi tabloul de tâmpl rie, va indica pozi ia în cadrul golului de perete,
caracteristicile termotehnice şi caracteristicile tâmpl riei referitoare la permeabilitatea la aer,
etanşeitatea la ap şi rezisten a la înc rcarea din vânt, având în vedere nivelurile de performan
cuprinse în sec iunea urm toare, iar pentru alte preciz ri se vor consulta reglement rile tehnice şi
standardele indicate în Anexa 4;

Art.69
Detaliile de execu ie se concep în conformitate cu documenta ia produc torului de tâmpl rie şi cu
prevederile cuprinse în ghidul privind îmbun t irea calit ilor termoizolatoare ale ferestrelor la
cl dirile civile existente şi în celelalte normative în vigoare indicate în Anexa 4.

SEC IUNEA a 3-a: Criterii şi niveluri de performan ale tâmpl riei pentru cerin ele esen iale

Art.70
Rezisten a mecanic şi stabilitate:
Tâmpl ria constituie un element neportant al anvelopei care nu influen eaz rezisten a mecanic şi
stabilitatea imobilului.

Art.71
Securitatea la incendiu
(1) Furnizorul tâmpl riei va prezenta documentele privind rezultatele încerc rilor la foc care vor
indica clasa de performan privind reac ia la foc încadrat în clasa de reac ie la foc de la A1 la
E şi rezisten a la foc pentru criteriile E (etanşeitatea la foc), EI (etanşeitatea la foc+izolare
termic la foc), EW (etanşeitatea la foc+radia ia termic ) determinate pe o fereastr şi uş
curent ;
(2) Clasificarea privind rezisten a la foc se va completa cu simbolurile „(i→0)” „(0→i)” sau
„(i↔0)” pentru a indica faptul c elementul a fost încercat şi satisface cerin ele la o expunere la
foc numai dinspre interior, numai dinspre exterior sau din ambele p r i. Proiectantul, în func ie
de cerin ele impuse de reglement rile tehnice privind siguran a la foc a construc iilor, în
vigoare, va indica clasele minime acceptate pentru fiecare fa ad a imobilului.
40
Art.72
Igien , s n tate şi mediu
(1) Tâmpl ria se realizeaz din lemn, PVC, aluminiu sau combina ii ale acestora, materiale care nu
sunt toxice şi nu degaj noxe; produc torii vor preciza dac materialele componente prezint
pericol pentru s n tate sau mediu şi ,dac este cazul, m surile de protec ie;
(2) Deoarece noile tipuri de profile utilizate la confec ionarea tâmpl riei asigur o etanşare
superioar fa de modelele tradi ionale, în proiecte, pe lâng posibilitatea de deschidere
manual a ferestrelor, se va propune revizuirea sau realizarea, dup caz, a sistemului de
ventilare a apartamentului sau a fiec rei înc peri;
(3) Pentru activarea ventil rii înc perilor uşile interioare nu se vor etanşa şi vor fi prev zute la
partea inferioar cu fante de ventilare;
(4) Documenta ia furnizorului va indica clasa de performan privind etanşeitatea la ap a
ferestrelor şi uşilor pentru metoda de încercare „A” (elemente expuse neprotejate fa de ap ),
determinat pe componenta cu cea mai defavorabil performan a ansamblului (ochiul mobil),
conform clasific rii din tabelul 1 din SR EN 12208:2002. Clasa minim 5A poate fi considerat
satisf c toare pentru tâmpl ria amplasat în zone ad postite (neexpuse presiunii create de
vânt).
Art.73
Siguran în exploatare
Tâmpl ria va fi înso it de documentele care vor atesta urm toarele:
(1) Rezisten a la înc rcarea de vânt clasificat conform SR EN 12210:2002 şi SR EN
12210:2002/AC:2003 va fi calculat în func ie de dimensiunile ochiurilor mobile, alc tuirea
geamurilor termoizolante şi condi iile reale ale amplasamentului;
(2) Capacitatea de rezisten a dispozitivelor de siguran exprimat printr-o valoare prag;
(3) Dimensiunile maxime ale ochiurilor mobile şi fixe precum şi corelarea acestora cu greutatea
vitrajului; de asemenea coresponden a între grosimea total a geamului termoizolant şi l imea
profilelor utilizate la confec ionarea tâmpl riei;
(4) Num rul şi distan a minim între elementele de fixare ale tâmpl riei în componenta rezistent ;
(5) Rezisten a la şoc pentru uşile cu geam cu risc de r nire;
(6) Rezisten a la deschidere şi închidere repetat a ferestrelor şi uşilor. Clasele vor fi conform
tabelul 1 din SR EN 12 400: 2002 corespunz toare cu num rul de cicluri care trebuie s asigure
func ionarea în condi ii de utilizare normal la cel pu in 10 000 de cicluri pentru tâmpl ria
apartamentelor şi cel pu in 50 000 de cicluri pentru uşile de acces în cl dire;
(7) Rezisten a la şoc a uşilor;
(8) Rezisten a la efrac ie pentru uşile exterioare.
Art.74
Protec ia împotriva zgomotului
(1) Izolarea la zgomote aeriene este asigurat prin alc tuirea constructiv a tâmpl riei (simpl ,
dubl , cuplat ), de caracteristicile geamului utilizat (dimensiunile şi num rul foilor de geam,
alc tuirea geamului termoizolant – distan a între geamuri şi grosimea acestora) şi de tipul
profilelor din care s-a confec ionat tâmpl ria (material, dimensiuni, garnituri);
(2) Indicele de izolare acustic Rw (C; Ctr) (dB) va fi declarat de furnizor pe baza testelor
efectuate şi va avea valoarea minim 30 (-1; -5) dB.
Art.75
Economia de energie şi izolare termic
Furnizorul va preciza valorile aferente urm toarelor cerin e:
a. Transmitan a termic sau coeficientul de transfer termic Uw [W/(m2K)];
b. Propriet i de radia ie: factor solar (g) şi transmitan a luminoas ( v);
c. Permeabilitatea la aer minimum clasa 3 conform clasific rilor din tabelul 1 şi 2 din SR EN
12207:2002
41
SEC IUNEA a 4-a: Criterii şi niveluri de performan ale componentelor tâmpl riei propuse pentru
lucr rile de reabilitare

Art.76
Cerin ele, criteriile şi nivelurile de performan ale tâmpl riei (ferestre şi uşi) sunt cuprinse în
standardele indicate în anexa 4;

Art.77
Suplimentar cerin elor esen iale indicate în Cap.V, Sec iunea a 2-a, pentru ansamblul elementelor
(fereastr sau uş ) trebuie respectate cerin ele proprii ale componentelor care intr în alc tuirea
tâmpl riei: profile (ram , toc, cercevea, canat), garnituri de etanşare, feronerie, vitraj;

Art.78
Calitatea ansamblului (fereastr sau uş ) se realizeaz din utilizarea unor componente cu
caracteristici optime şi din modul de asamblare al acestora precum şi cu un sistem de organizare a
produc iei, certificat pe baza standardului SR EN ISO 9001:2008;

Art.79
Înlocuirea componentelor ofertate ini ial se va face numai cu avizul factorilor implica i deoarece
schimbarea caracteristicilor acestor componente conduce de cele mai multe ori la modificarea
performan elor ansamblului;

Art.80
Tabelul A1 din SR EN 14351-1+A1:2010 prezint interdependen a între principalele caracteristici
şi componente şi indic cazurile în care, ca urmare a unor modific ri, produsul va trebui s fie supus
unor noi încerc ri.

Art.81
Tâmpl rie din PVC
Clasificarea şi cerin ele profilelor din PVC utilizate la confec ionarea tâmpl riei se indic aşa cum
prevede SR EN 12608:2004 cu urm toarele preciz ri:
(1) performan a în func ie de zonele climatice – aceast cerin necesit ca proiectantul s indice
utilizarea acelor profile proiectate şi realizate pentru a fi utilizate într-un climat sever (S) sau
moderat (M) clasificate conform tabel 1 din SR EN 12608:2004;
(2) tipul materialului reprocesabil şi reciclabil va fi conform 5.1.2 din SR EN 12608:2004;
(3) rezisten a profilelor la impact (clasa I);
(4) aspectul suprafe elor;
(5) clasa de performan privind reac ia la foc;
(6) rezisten a la îmb trânirea climatic ;
(7) caracteristicile profilelor metalice de armare;
(8) grosimea sec iunii pere ilor exteriori sau interiori ai profilelor şi toleran ele – aceste
caracteristici influen eaz masa şi rezisten ele profilelor transmise în final etanşeit ii,
permeabilit ii şi rezisten ei ansamblului (fereastr sau uş ). Grosimea minim a pere ilor
profilelor se va încadra în clasa B cu valorile minime indicate la 5.3.2 în SR EN 12608:2004.
(9) Toleran ele la dimensiunile exterioare ale profilelor vor fi conform tabel 4 din SR EN
12608:2004
(10) material şi caracteristici ale garniturilor de etanşare;

42
Art.82
Tâmpl rie din profile de aluminiu
(1) Profilele din aluminiu utilizate la confec ionarea tâmpl riei sunt profile cu sec iunea
transversal şi accesorii de asamblare unicat, proprii firmei produc toare. Profilele şi
accesoriile sunt integrate într-o serie caracterizat de obicei dup l imea profilelor, denumirea
seriei şi numele firmei.
(2) Furnizorul va asigura documenta ia complet referitoare la profile, accesorii de montaj,
feronerie şi modul lor de asamblare, de montare şi între inere.
(3) Profilele de aluminiu se produc cu sau f r rupere a pun ii termice. Pentru tâmpl ria de
exterior, izolant termic, se utilizeaz numai profile cu întreruperea pun ii termice, care constau
din asamblarea a dou profile de aluminiu cu barete din poliamide armate cu fibre de sticl sau
alte produse.
(4) Caracteristicile principale ale profilelor sunt.
a) propriet ile fizico-chimice ale aliajului de aluminiu din care sunt fabricate profilele;
b) greutatea şi toleran ele dimensiunilor profilelor extrudate;
c) distan a realizat de baretele de poliamide între cele dou profile ale ansamblului;
d) valoarea transmitan ei termice (conform rapoartelor de încercare);
e) valorile modulului de elasticitate şi a momentului de iner ie al tuturor profilelor utilizate la
confec ionarea cercevelelor, tocurilor, montan ilor;
f) grosimea minim şi maxim a vitrajului termoizolant care se poate fixa pe profile;
g) dimensiunile maxime şi minime ale ochiurilor mobile;
h) protec ia şi finisajul profilelor, conform catalogului RAL;
i) grosimea protec iei pe p r ile vizibile: minimum 50 m.

Art.83
Tâmpl rie din profile de lemn
Suplimentar fa de cerin ele esen iale pentru ansamblu (fereastr sau uş ) trebuie avute în vedere şi
urm toarele cerin e pentru lemn şi produsele pe baz de lemn utilizate la confec ionarea ferestrelor,
foilor şi tocurilor de uşi exterioare:
(1) cerin e de aspect pentru fiecare element component (toc, ram , cercevea, montan i, etc.) şi
pentru fiecare fa a acestora în func ie de modul de finisare: opac sau transparent . Pentru
tâmpl ria acoperit cu pelicule se vor aplica standardele respective pentru pelicule;
(2) cerin e de durabilitate biologic – elementele din lemn cu o fa expus la intemperii sunt
considerate ca f când parte din clasa de utilizare 3. Speciile de lemn cu durabilitate sc zut
trebuie s primeasc un tratament de protec ie;
(3) cerin ele privind propriet ile fizice:
a) con inutul de umiditate nu trebuie s dep şeasc 16%;
b) calitatea suprafe elor vizibile – acestea trebuie s poat suporta o finisare f r alt opera ie
în afar de o şlefuire uşoar ;
c) densitatea minim a esen ei lemnului.

Art.84
Vitrajul
Pentru tâmpl ria exterioar (ferestre sau uşi) se utilizeaz elemente de vitraj termoizolant (IGU)
constituite din cel pu in dou panouri de sticl separate prin unul sau mai multe distan iere etanşate
ermetic pe contur, stabile şi rezistente din punct de vedere mecanic;
Elementele de vitraj difer în func ie de:
(1) caracteristicile produsele pe baz de sticl (panourile de geam) utilizate:
(2) modul de prelucrare a geamului, peliculizat, securizat, stratificat:
a) trasparent;
b) translucid sau opac;
c) clar sau colorat.
43
(3) distan a dintre foile de geam – l imea cavit ii şi num rul acestora, uzual 1 sau 2 cavit i;
(4) umplutura cavit ii – spa iul dintre geamuri poate fi umplut cu aer şi/sau alte gaze;
(5) forma geamurilor – uzual dreptunghiular (B×H);
(6) dimensiunile foilor de sticl – l ime, în l ime sau grosimea acestora – toleran a la grosimea
elementului de vitraj este în func ie de tipul de geam utilizat uzual ± 0,1 mm;
(7) Valoarea transmitan ei termice a vitrajului termoizolant difer în func ie de:
a) l imea cavit ii (distan a dintre foile de geam);
b) caracteristicile de rezisten la transfer termic ale umpluturii cavit ii;
c) grosimea foilor de geam şi grosimea total a vitrajului; existen a sau absen a geamurilor
peliculizate.
(8) Durabilitatea caracteristicilor izolante ale vitrajului se asigur prin performan ele etanş rii
ansamblului:
a) indicele de p trundere a umidit ii un Iav valoarea medie a indicilor de p trundere a
umidit ii ≤ 20;
b) aderen a materialului de etanşare la geam care influen eaz debitul de aer pierdut.
(9) Performan ele de etanşare pentru vitrajul izolant (IGU) umplut cu gaz sunt evaluate în func ie
de:
a) concentra ia gazului;
b) debitul de gaz pierdut (Li <1,0%/an) iar în cazul utiliz rii unui geam peliculizat se ia în
calcul şi;
c) aderen a materialului de etanşare/pelicul şi interstraturi.
(10) Calitatea optic şi vizual a vitrajului:
a) imagine f r distorsiuni;
b) deflexii reduse ale foilor de geam (deflexiile produse urmare varia iilor de temperatur şi
de presiune barometric care contract sau dilat aerul şi sau gazul din cavitatea vitrajului).

Art.85
Furnizorul va asigura documenta ia necesar , constând din:
(1) descrierea componentelor;
(2) desen cu sec iunea transversal a marginii etanşate a elementului de vitraj izolant (IGU) cu
fiecare component numerotat şi înso it de informa ii detaliate despre denumire, descriere,
furnizor sau furnizori;
(3) o list cu umpluturi de cavitate, distan ieri şi desicant utilizat.

SEC IUNEA a 5-a Elemente fixate pe fa ad adiacente golurilor de ferestre şi uşi

Art.86
Aceste elemente, cu un rol bine definit, sunt prev zute:
a) obligatoriu;
b) op ional.

Art.87
Elementele care sunt prev zute obligatoriu:
(1) Elementele de racord perimetrale golurilor:
a) glafuri (şor uri);
b) profile cornier (col are) pentru rectiliniaritatea muchiilor;
c) profile l crimar.
(2) Glafurile (şor urile) din tabl existente se vor înlocui (indiferent de solu ia aleas pentru
tâmpl rie) pentru a acoperi creşterea grosimii pere ilor exteriori c urmare a aplic rii
termoizola iei;
(3) Documenta ia tehnic va cuprinde:
a) desfacerea glafurilor actuale;
44
 b) termoizolarea glafurilor de pe întreg conturul fiec rui gol;
c) înglobarea în tencuial a profilelor de înt rire a muchiilor verticale şi orizontale (la
racordul termoizola iei pere ilor cu termoizola ia glafurilor); profilul orizontal de la partea
superioar a golului va fi de tip „l crimar”, iar pe celelalte trei laturi ale golului profilele
vor fi de tip cornier; cu plas pentru armarea tencuielii;
d) executarea glafurilor cu l crimar racordate la ferestre şi etanşate pe contur cu chit de
exterior, pentru protec ia glafurilor orizontale şi împotriva infiltra iilor apei pluviale între
peretele existent şi anvelopa termoizolant ;

Art.88
Elementele op ionale
(1) Elementele care se fixeaz pe fa ad sunt:
a) grilaje de protec ie antiefrac ie (amplasate de regul la parter, la etajul 1, la ultimul etaj şi
la ieşirile pe teras din casa sc rii);
b) radiatoare ale instala iei de aer condi ionat;
c) hote exterioare (amplasate sub ferestre) pentru devierea diverselor noxe degajate din
apartamentele vecine de la etajele inferioare;
d) jaluzele, persiane, storuri, obloane cu deschidere pe ax vertical, obloane culisante cu sau
f r sistem de înclinare în afar , copertine, ac ionate manual, cu sau f r resort de
compensare, sau ac ionate mecanic cu ajutorul motoarelor electrice, pentru protec ia
ferestrelor/uşilor de însorirea direct ;
e) r citoare (la fereastra de la buc t rie);
f) jardiniere;
g) coşuri aferente centralelor termice de apartament sau necesare refacerii sistemului de
ventilare general a buc t riilor, în situa ia în care acesta a fost obturat total sau par ial în
urma modific rilor aduse recompartiment rii interioare a locuin elor.
(2) Având în vedere c aceste elemente se pot monta la distan în timp, dup încheierea lucr rilor
de anvelopare, pentru realizarea unitar a fa adei unui imobil este necesar ca proiectul s
prevad condi iile pentru fixarea acestora f r s fie necesar desfacerea local sau
str pungerea componentei termoizolante dup finisarea acesteia şi pe cât este posibil s se
fixeze amplasamentul şi accesoriile de montaj ale acestora.

CAPITOLUL VI: PREVEDERI PENTRU PROIECTAREA LUCR RILOR DE INSTALA II

SEC IUNEA 1: Generalit i

Art.89
Proiectarea lucr rilor de reabilitare şi modernizare energetic a instala iilor trebuie s se realizeze
numai de c tre societ i (agen i economici) care au primit certificarea profesional din partea
MDRT;

Art.90
Proiectele se elaboreaz de c tre proiectan i cu competen e în domeniu şi se verific de c tre
verificatori atesta i MDRT. Proiectele de reabilitare a instala iilor se vor întocmi pe specialit i şi
faze de proiectare (Documenta ia de avizare a lucr rilor de interven ie – DALI, Proiect Tehnic –
PT, Detalii de Execu ie –DE);

Art.91
În cazul modific rii traseului conductelor de gaze naturale datorit moderniz rii elementelor de
anvelop , sau modific rii diametrelor acestora datorit apari iei unor noi consumatori (de exemplu o
central termic nou ) este necesar şi un proiect pentru aceast specialitate. Acesta se va elabora de
c tre un proiectant autorizat ANRE avand gradul I D, ce activeaz în cadrul unei societ i (agent
economic) autorizate ANRE;
45
Art.92
În cadrul procesului de proiectare a lucr rilor de instala ii aferente lucr rilor de reabilitare trebuie s
se in seama de solu iile date de auditorul energetic, prezentate în cadrul raportului de audit
energetic al cl dirii;

Art.93
Lucr rile de reabilitare a instala iilor unui imobil cuprind:
(1) lucr ri de verificare, reparare şi modernizare a instala iilor existente, lucr ri obligatoriu de
efectuat înainte de realizarea anvelopei termohidroizolante. În categoria acestor lucr ri se
includ:
a) modific ri ale traseului instala iei de gaze naturale, datorit condi ion rilor care apar
urmare aplic rii termosistemului la exterior, pe fa ade, sau la interior, sub planşee. Pentru
efectuarea modific rilor este necesar ob inerea unei autoriza ii de execu ie care se acod
pe baza unui proiect întocmit de c tre o persoan juridic , autorizat ANRE;
b) verificarea, repararea sau înlocuirea coloanelor de ap pluvial . Aceste lucr ri sunt în
leg tur cu interven ia asupra hidroizola iei terasei;
c) modificarea traseelor aparente ale instala iilor (altele decât cele de gaze naturale) care ar
împiedica executarea termosistemului.
(2) lucr ri de înlocuire a instala iilor existente, lucr ri op ionale, care se pot executa înainte, în
timpul sau dup realizarea interven iilor asupra anvelopei f r s-o afecteze;
(3) lucr ri de integrare în cadrul instala iilor existente a unor noi surse de energie, de preferin
surse regenerabile, care se pot executa independent de reabilitarea anvelopei.

SEC IUNEA a 2-a: Date de tem

Datele necesare se asigur de beneficiar şi se completeaz de proiectan ii de specialitate prin
participarea direct la elaborarea lor şi/sau culegerea acestora din urm toarele documenta ii:

Art.94
Auditul energetic, precizeaz :
(1) starea actual a tuturor instala iilor;
(2) concluziile privind lucr rile necesare pentru reabilitarea instala iilor.

Art.95
Proiectul ini ial al instala iilor cl dirii sau releveul (întocmit în lipsa documenta iei) cuprinde date
tehnice ale instala iei termice, electrice şi sanitare.

Art.96
Expertiza tehnic de specialitate evalueaz starea actual a componentelor şi a ansamblului
instala iilor termice, sanitare, electrice şi de ventila ie, conform documentelor de referin din anexa
4 şi procesul de diagnosticare eviden iaz urm toarele:
(1) Instala ii de înc lzire a spa iilor:
a) func ionarea corpurilor de înc lzire;
b) coresponden a dintre temperatura de tur a agentului termic şi temperatura exterioar (curba
de reglaj termic);
c) regimul de livrare a c ldurii;
d) deterioarea instala iilor termice şi a protec iei acestora din spa iile neânc lzite;
e) respectarea proiectului şi calitatea execu iei;
f) regimul hidraulic al re elei de distribu ie şi/sau al instala iei interioare;
g) vechimea instala iilor aferente cl dirii;
h) eventuale defec iuni la re eaua de conducte interioare;
i) eventuale defec iuni ale instala iilor de înc lzire din subsolurile tehnice;
46
 j) probleme de disconfort termic, acustic şi vizual;
k) dotarea cu repartitoare de cost şi robinete de reglaj cu cap termostatic,
l) existen a robinetelor de separare a corpurilor de înc lzire;
m) verificarea câmpului de temperaturi pe suprafa a corpurilor de înc lzire, dup caz;
n) tipul robinetelor de reglaj şi manevrabilitatea acestora;
o) anul ultimei sp lari a corpurilor de înc lzire;
p) dotarea cu contor de c ldur pe scar /cl dire/unitate locuit (ocupat ).
(2) Instala ii centrale de preparare a apei calde de consum
a) starea arm turilor obiectelor sanitare, defec iuni, pierderi de ap ;
b) starea conductelor de ap cald de consum şi a izola iei termice a acestora (tasat şi uscat ,
tasat şi umed , par ial deteriorat (peste 30%), f r izola ie termic );
c) existen a/inexisten a conductei de recirculare;
d) existen a şi tipul debitmetrelor de scar /cl dire/consumatori independen i (societ i
comerciale etc.) – şi verificarea metrologic a acestora;
e) existen a/inexisten a debitmetrelor la racordurile individuale de consum;
f) evaluarea pierderilor de ap cald de consum din instala ie.
(3) Instala ii de iluminat artificial:
a) evaluarea st rii corpurilor de iluminat;
b) evaluarea performantei tehnice a sistemului de iluminat artificial;
c) starea conductoarelor de energie electric ;
d) existen a dispozitivelor de control şi reglare automat a fluxului luminos (impactul asupra
consumului de energie electric );
e) existen a dispozitivelor de alimentare controlat cu energie electric (impactul asupra
consumului de energie electric ).
(4) Instala ii de ventilare si climatizare
Locuin ele colective executate înainte de 1990 nu sunt prev zute cu instala ii centralizate de
ventilare şi climatizare. În cazul în care exist sisteme locale de înc lzire/r cire cu aer şi
sisteme de ventilare mecanic (refulare, refulare/aspiratie), se eviden iaz :
a) starea filtrelor de praf;
b) consumul de energie electric fa de valoarea de catalog;
c) tipul de agent frigorific utilizat (ecologic, neecologic);
d) pierderi de agent frigorific;
e) viteze medii ale aerului în gurile de refulare;
f) viteze medii ale aerului în gurile de aspira ie;
g) dispozitive de reglare a debitelor de aer (manevrabilitate);
h) gradul de etanşare a îmbin rilor canalelor de aer.
(5) Instala ii de gaze naturale
a) necesitatea redimension rii instala iei în cazul apari iei altor consumatori (montarea unor
noi centrale termice);
b) necesitatea schimb rii traseului instala iei datorit condi ion rilor care apar urmare
opera iunilor de modernizare a anvelopei;
c) existen a sau necesitatea detectoarelor automate a scurgerilor de gaze naturale, acolo unde
se impune legal.

SEC IUNEA a 3-a: Solu ii posibile de reabilitare energetic a instala iilor

Art.97
Schimbarea/modernizarea instala iilor de înc lzire, ventilare-climatizare, ap cald de consum şi
iluminat prin prevederea urm toarelor m suri:
(1) schimbarea, acolo unde este cazul, a conductelor de distribu ie a agentului termic aferente
p r ilor comune ale blocurilor de locuin e, montarea dispozitivelor de reglare automat a

47
 cantit ii de energie consumat (robinete cu cap termostatic programabil, robinete de reglare
debit/presiune), izolarea conductelor şi nu numai, în instala iile de înc lzire;
(2) implementarea, acolo unde este fezabil din punct de vedere tehnico-economic, a surselor de
r cire cu agent care nu afecteaz stratul de ozon, de preferat în sistem centralizat;
(3) schimbarea şi termoizolarea, acolo unde este cazul, a conductelor de distribu ie a apei calde de
consum aferente p r ilor comune ale blocurilor de locuin e;
(4) efectuarea de reglaje periodice şi depistarea pierderilor de c ldur şi de ap ale re elelor de
distribu ie aferente p r ilor comune ale blocurilor de locuin e pentru alimentarea cu c ldur şi
ap cald de consum şi efectuarea cu prec dere a remedierilor necesare, aşa cum prevede Legea
325/2002;
(5) montarea recuperatoarelor de c ldur (în cadrul instala iilor de climatizare centralizate) pentru
preânc lzirea/prer cirea aerului introdus din exterior;
(6) implementarea, acolo unde este posibil din punct de vedere tehnic şi economic a unor surse noi
de energie, regenerabile, pentru producerea energiei termice şi/sau electrice (captatoare solare
termice sau fotovoltaice, pompe de c ldur , turbine eoliene, etc.);
(7) utilizarea surselor de iluminat cu consum redus de energie electric .

Art.98
Contorizarea consumurilor de agent termic pentru înc lzire şi ap cald de consum, atât la
consumatorul individual, cât şi la nivelul cl dirii. Interven iile asupra instala iilor de înc lzire şi ap
cald de consum aferente cl dirii vizeaz reducerea consumului de energie pentru satisfacerea
necesarului determinat (înc lzire, ap cald de consum). Se poate interveni la mai multe niveluri
(producere, distribu ie, utilizare), atât pentru înc lzire, cât şi pentru apa cald de consum:

(1) la nivelul producerii c ldurii (în cazul cl dirilor dotate cu surs proprie de c ldur ):
a. înlocuirea aparatelor învechite sau neadaptate (arz toare mai vechi de 9-10 ani şi cazane
mai vechi de 12-15 ani);
b. adaptarea puterilor surselor de c ldur în centrala termic ;
c. substituirea par ial sau total a formei de energie;
d. utilizarea de tehnici specifice (pompe de c ldur cu compresie mecanic , cu absorb ie,
cazane cu condensa ie, instala ie solar ).

(2) la nivelul distribu iei c ldurii:

a. izolarea termic a conductelor de distribu ie din spa iile neînc lzite;
b. inlocuirea in subsolul tehnic a vanelor defecte pe conductele de distributie care prezinta
pierderi de agent termic;
c. montarea robinetelor de golire la baza coloanelor;
d. reducerea temperaturilor de reglaj a instala iei de înc lzire în scopul satisfacerii necesarului
de c ldur ;
e. separarea circuitelor ai c ror parametri func ionali sunt net diferi i;
f. contorizarea energiei termice la nivel de bloc (scara);
g. reechilibrarea circuitelor care alimenteaz corpurile de înc lzire func ionând cu apa cald
(din punct de vedere termic - prin schimbarea aparatului sau ameliorarea local a izola iei,
iar din punct de vedere hidraulic - prin ameliorarea distribu iei debitelor).

(3) la nivelul utilizatorului (spa iile înc lzite şi punctele de consum a.c.m.):
a. instalarea de robinete termostatice la corpurile de înc lzire şi, în cazul înc lzirii colective,
combinarea acestei m suri cu montarea sistemelor de repartizare individual a costurilor de
înc lzire;
b. sp larea tuturor corpurilor statice de înc lzire (prin demontarea de pe pozitie) cu jet de ap
sub presiune, eliminarea depunerilor de nisip si n mol de la partea inferioara a corpurilor
statice şi repunerea pe pozi ie;
48
 c. cur area chimic şi protec ia anticoroziv a instala iei;
d. înlocuirea tuturor ventilelor nefunc ionale.

Art.99
Solutii complexe de modernizare energetic a instala iilor de înc lzire, constând în înlocuirea
par ial sau total a urm toarelor componente:
(1) corpurile de înc lzire;
(2) conductele de distribu ie din subsolul blocurilor şi izolarea lor;
(3) coloanele de înc lzire.
Art.100
Solu iile tehnice specifice de creştere a eficien ei energetice, cu referire la instala iile de ventilare
mecanic şi de iluminat artificial, sunt în principiu urm toarele:
(1) reglarea debitelor refulate/aspirate în func ie de necesarul de ventilare normal;
(2) reglarea parametrilor termodinamici al aerului refulat în func ie de necesarul de c ldur /frig şi
de ventilare;
(3) prevederea de filtre de aer eficiente;
(4) înlocuirea ventilatoarelor cu eficien energetic redus ;
(5) reglarea vitezelor aerului în spa iile ocupate;
(6) prevederea de l mpi cu eficien energetic ridicat ;
(7) automatizarea func ion rii instala iei de iluminat în func ie de ocuparea spa iilor;
(8) protec ia împotriva perturba iilor electromagnetice prin limitarea influen ei liniilor şi
echipamentelor electrice.

SEC IUNEA a 4-a: Principii privind proiectarea lucr rilor de reabilitare a instala iilor

Art.101
Pentru alegerea şi aplicarea solu iilor de reabilitare şi modernizare a instala iilor la cl dirile de
locuit vor fi respectate urm toarele principii:
(1) solu ia de reabilitare termic , s asigure condi iile de confort necesare şi s conduc la
ob inerea de economii de energie pe ansamblul cl dirii;
(2) tratarea în ansamblu a cl dirii: construc ii şi instala ii;
(3) m rirea gradului de gestionare individual a consumurilor;
(4) implementarea m surilor de reabilitare s se realizeze, pe cât posibil, f r afectarea spa iului
locuit;
(5) propunerea de reabilitare/modernizare s indice toat gama de solu ii (de la cele complexe pân
la m surile minime, obligatorii) urmând ca solu iile finale s fie alese în func ie de
disponibilit ile financiare.
Art.102
Elementele exterioare de instala ii nu trebuie s fie ingropate in stratul termoizolant; interven iile
asupra acestora trebuie s fie efectuate inainte de izolarea termic a cl dirii, urm rindu-se pozarea
conductelor şi a echipamentelor inând seama de grosimea suplimentar total a termosistemului.

Art.103
Ca urmare a diminu rii necesarului de c ldur al cl dirii, consecin a reabilit rii termice /
moderniz rii energetice a acesteia, este necesar ca solu ia tehnic proiectat s asigure reducerea
corespunzatoare a debitului de c ldur furnizat de sursa de înc lzire (centrala termic de cartier sau
punct termic), simultan cu asigurarea stabilit ii hidraulice a instala iei de înc lzire interioar (fie
prin reducerea debitului volumic de agent termic la racordul instala iei de înc lzire interioar , fie
prin reducerea temperaturii de ducere a agentului termic, prin injec ie de agent termic din conducta
de întoarcere şi redirijarea excedentului de debit c tre sursa de c ldur , împreun cu men inerea
constant a diferen ei de presiune la baza coloanelor de distribu ie a agentului termic în instala ia de
49
înc lzire interioar , reglat în raport cu debitul volumic de agent termic vehiculat în regim normal
de func ionare).
Art.104
In toate cazurile trebuie s se prevad montarea robinetelor cu cap termostatic şi repartitoare de cost
la fiecare corp de înc lzire;

Art.105
In cazul înlocuirii ferestrelor existente cu ferestre noi, care produc o creştere a etanşeit ii anvelopei
cl dirii, trebuie s se indice m surile necesare pentru asigurarea necesarului minim de aer proasp t
pentru confortul fiziologic conform prevederilor din normativul I 5 – 2010 Normativ pentru
proiectarea şi executarea instala iilor de ventilare şi climatizare;

Art.106
Coloanele de ventilare existente se vor verifica, repara sau înlocui în vederea asigur rii
func ionalit ii, iar în cazul cl dirilor care au coşuri de fum dezafectate se va studia posibilitatea
utiliz rii acestora cu rol de coloane de ventilare pentru evacuarea aerului de la interior;

Art.107
În cazul introducerii sistemelor de instala ii în variante hibride, pentru utilizarea/valorificarea
energiilor neconven ionale, se va analiza rela ia acestora cu celelalte obiective din cadrul planului
urbanistic zonal sau de detaliu;

Art.108
Proiectarea lucr rilor de instala ii aferente lucr rilor de modernizare energetic a cl dirilor se va face
cu respectarea reglement rilor tehnice specifice, în vigoare privind :

a) proiectarea şi executarea instala iilor de înc lzire central ;

b) reabilitarea şi modernizarea instala iilor de înc lzire din cl diri de locuit;
c) instala ii interioare de înc lzire utilizînd noi sisteme de producere a agentului
termic.
d) proiectarea şi executarea instala iilor sanitare;
e) proiectarea, execu ia şi exploatarea instala iilor electrice aferente cl dirilor.
f) proiectarea, executarea şi exploatarea instala iilor de ventilare şi climatizare.
g) proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale.

SEC IUNEA a 5-a: Criterii de performan ale lucr rilor de instala ii:

Art.109
Proiectele lucr rilor de reabilitare a instala iilor vor cuprinde materiale şi echipamente pentru care
exist atestarea conformit ii cu specifica iile tehnice armonizate, recunoscute sau prin agrementare
tehnic ;

Art.110
La proiectarea lucr rilor de instala ii se vor respecta criteriile şi cerin ele de calitate cuprinse în
ghidurile aferente urm toarelor specialit i:

(1) instala ii termice:

GT-060-2003 - Ghid privind criteriile de performan ale cerin elor de calitate
conform legii nr.10/1995 privind calitatea în construc ii, pentru instala iile de înc lzire
central .

50
 (2) instala ii sanitare:
GT-063-2004 - Ghidul criteriilor de performan a cerin elor de calitate conform Legii
nr. 10/1995 privind calitatea în construc ii pentru instala ii sanitare din cl diri.
(3) instala ii electrice:
GT-059-2003 - Ghid privind criteriile de performanta ale cerintelor de calitate
conform legii nr.10/1995 privind calitatea în construc ii, pentru instala iile electrice
din cladiri;

(4) instala ii de ventilare-climatizare:

GT-058-2003 - Ghid privind criteriile de performan ale cerin elor de calitate
conform legii nr.10/1995 privind calitatea în construc ii, pentru instala ii de ventilare-
climatizare;

(5) instala ii de gaze naturale:

Codul tehnic al sectorului gazelor naturale.

CAPITOLUL VII: CONDI II TEHNICE PENTRU EXECU IE

SEC IUNEA 1: Generalit i

Art.111
Executantul trebuie s -şi organizeze activitatea conform sistemului de management al calit ii
pentru care este certificat şi s asigure personal calificat pentru executarea, urm rirea, verificarea şi
predarea lucr rilor, conform legisla iei în vigoare.

Art.112
În baza proiectului tehnic şi a documenta iei furnizate de produc tor, se realizeaz planificarea
etapelor şi a graficului lucr rilor precum şi programarea resurselor materiale şi umane necesare
realiz rii acestora. Executantul va trebui s poat prezenta la începerea lucr rilor, în principal,
piesele scrise şi desenate cu urm toarele date referitoare la tehnologia de execu ie:
(1) datele de recunoaştere a categoriei de lucr ri;
(2) condi ii pentru depozitarea şi transportul materialelor;
(3) organizarea de şantier, inclusiv schela;
(4) graficul de realizare a lucr rilor;
(5) ordinea opera iunilor, necesar de scule, dispozitive, utilaje, calificarea personalului;
(6) modul de preparare al materialelor, consumuri, condi iile de mediu pentru preparare şi aplicare,
timpi de lucrabilitate şi aşteptare;
(7) faze de control;
(8) m suri pentru realizarea calit ii lucr rilor;
(9) m suri de protec ia muncii şi PSI specifice;
(10) detalii de execu ie pentru toate racordurile anvelopei cu indicarea etapelor tehnologice de
aplicare.

Art.113
Pentru asigurarea calit ii şi în principal a durabilit ii lucr rilor de anvelopare este necesar ca dup
încheierea fiec rei etape de montaj şi înainte de aplicarea straturilor acoperitoare s se încheie
procesele verbale de verificare a lucr rilor ascunse;
(1) Pentru termosistemul compact, deoarece fiecare strat depinde de calitatea stratului aplicat
anterior, iar deficien ele oric rui strat pot afecta stabilitatea întregului ansamblu, se consider
necesar încheierea Procesului Verbal de lucr ri ascunse pentru fiecare din urm toarele lucr ri:
a) preg tirea suportului;
b) aplicarea adezivului şi pl cilor termoizolante;
51
 c) fixarea diblurilor;
d) aplicarea grundului de baz şi înglobarea plasei de armare;
e) executarea amorsajului şi aplicarea materialului de finisare specific sistemului.
(2) Pentru termosistemul cu strat de ventilare, etapele de execu ie pentru care se încheie Procesul
Verbal al lucr rilor ascunse, sunt:
a) preg tirea suportului;
b) fixarea scheletului metalic şi reglarea planeit ii acestuia;
c) executarea termoizola iei şi a continuit ii ei;
d) fixarea placajului de protec ie şi finisare.

(3) Pentru termohidroizola ia acoperişurilor teras se vor întocmi procesele verbale de lucr ri
ascunse dup încheierea execut rii fiec rui strat care devine suport şi condi ioneaz aplicarea
stratului urm tor:
a) preg tirea suportului, inclusiv amorsarea;
b) lipirea stratului de barier contra vaporilor (cu sau f r strat de difuzie);
c) aplicarea termoizola iei (cu sau f r şap de protec ie);
d) lipirea straturilor hidroizolante.

SEC IUNEA a 2-a: Lucr ri pentru preg tirea suprafe elor suport

Art.114
Preg tirea pere ilor exteriori pentru aplicarea termosistemului compact
(1) Suprafa a suport pentru aplicarea termosistemului compact o constituie partea opac a pere ilor
exteriori ai cl dirilor existente executa i din panouri prefabricate din beton armat, zid rie din
blocuri BCA sau c r mizi ceramice; aceşti pere i fac parte din categoria „suporturi tencuite”
care impun pentru termosistem executarea fix rii cu dibluri suplimentar fa de opera iunea de
lipire;
(2) Executantul va efectua lucr rile indicate în documenta ia tehnic şi va lua acordurile care se
impun în cazul în care pe parcursul lucr rilor constat necesitatea execut rii şi a altor lucr ri de
remediere a suportului atât cantitativ cât şi calitativ;
(3) Opera iunile pentru remedierea suportului se efectueaz manual sau mecanizat dup verificarea
st rii acestuia şi constau în:
a) desfacerea tencuielilor neaderente şi raşchetarea rosturilor de mortar;
b) înl turarea placajelor din produse ceramice sau alte materiale pân la stratul portant,
rezistent;
c) îndep rtarea tencuielilor degradate urmare atacurilor biologice (mucegai, muşchi, etc.);
d) sp larea cu jet de ap şi detergen i adecva i a petelor de gr simi sau a altor substan e care
ar împiedica aderen a termoizola iei pe perete;
e) despr fuirea suprafe elor – const în înl turarea prin periere manual sau mecanic a
prafului, a eflorescen elor, a exfolierilor şi a zonelor friabile;
f) rectificarea suprafe elor prin aplicarea unui strat de tencuial din mortar compatibil pentru
nivelarea cu urm toarele toleran e:
Distan e, cm 100 250 400
Abaterea suprafe ei, mm 2 3 5
(4) Modul de preg tire al suprafe elor va fi consemnat în Procesul Verbal de lucr ri ascunse înainte
de începerea aplic rii termosistemului şi comport urm toarele verific ri f cute pe toat
suprafa a prin sondaje:
a) aderen a tencuielii pe stratul suport: – s nu prezinte tendin a de desprindere de suport
(valoarea for ei de smulgere s fie mai mare de 0,08 N/mm2 );
b) gradul de umiditate şi de absorb ie a apei: conform cerin elor adezivului sau mortarului
adeziv utilizat;
52
 c) duritatea suprafe ei: la lovire s nu sune „a gol”;
d) coeziunea şi lipsa prafului şi a eflorescen elor: verificare vizual şi tactil .

Art.115
Preg tirea pere ilor exteriori pentru aplicarea sistemului termoizolant cu strat de aer ventilat
Preg tirea suprafe elor suport şi verificarea acesteia se efectueaz conform Art.112, excep ie
f când rectificarea tencuielii pentru care nu se impun condi iile de planeitate.

Art.116
Preg tirea straturilor suport ale acoperişurilor tip teras

(1) În func ie de varianta de solu ie adoptat pentru refacerea termohidroizola iei acoperişurilor
stratul suport poate fi:
a) planşeul de beton armat de peste ultimul nivel al imobilului, în varianta în care se desface
întreaga structur termohidroizolant existent ;
b) şapa de protec ie a termoizola iei în varianta în care se desfac numai straturile
hidroizola iei;
c) hidroizola ia existent (în varianta în care aceasta se consider c poate deveni suport
pentru noua hidroizola ie).
(2) Opera iunile de preg tire proprii fiec rui tip de suport sunt indicate în reglement rile tehnice
specifice privind proiectarea şi execu ia lucr rilor de remediere a hidroizola iilor bituminoase la
acoperişuri de beton.

Art.117
Preg tirea stratului suport la acoperişurile cu şarpant

(1) La acoperişurile cu pod nelocuibil suportul termoizola iei îl constituie planşeul din beton armat
de peste ultimul nivel, planşeu care se va cur a în vederea aplic rii stratului termoizolant, aşa
cum este prev zut în GP 110-04 sau în reglement rile tehnice specifice privind proiectarea şi
execu ia lucr rilor de remediere a hidroizola iilor bituminoase la acoperişuri de beton;
(2) În cazul amplas rii termoizola iei pe intradosul şarpantei se vor încheia lucr rile de reabilitare a
structurii şarpantei, a asterelei, a etanşeit ii învelitorii şi a protec iei fungicide a elementelor
din lemn aşa cum este prev zut în GP 110-04.

Art.118
Preg tirea planşeelor de peste spa ii neânc lzite
(1) Suprafa a acestor planşee se va cur a de straturile neaderente (tencuial , zugr veal , vopsitorii
sau praf);
(2) Suprafe ele se vor rectifica şi preg ti conform Art.112 şi Art.115 în vederea lipirii şi/sau fix rii
mecanice a pl cilor termoizolante, a pulveriz rii spumei de poliuretan sau a aplic rii caroiajului
de ancorare a pl cilor de ghips carton şi de sus inere a produselor termoizolante (saltele, pl ci,
etc.)

SEC IUNEA a 3-a: Montarea tâmpl riei (ferestre şi uşi exterioare)

Art.119
Opera iunile de recondi ionare a tâmpl riei existente sau la înlocuirea a acesteia cu modele mai
performante, din punct de vedere a protec iei termice şi a func ionalit ii, se efectueaz înainte de
aplicarea termosistemului dup opera iunile de rectificare a suprafe ei suport (partea opac a
pere ilor);

53
Art.120
La montarea ferestrelor şi uşilor se vor respecta pozi ia, num rul şi distan ele între şuruburile de
ancorare indicate de produc tor;

Art.121
Dup fixarea tâmpl riei în golul zid riei şi a glafului interior se va executa umplerea rostului dintre
toc şi zid rie cu material termoizolant (band izolant comprimat , chituri siliconice, spum
poliuretanic , etc.) şi protec ia acestuia pe fa a de la interior şi de la exterior;

Art.122
Glaful exterior al ferestrelor se va monta dup aplicarea pe fa ad a termoizola iei şi a stratului de
tencuial armat , inclusiv racordul acestora cu tocul tâmpl riei;
Art.123
Dup fixarea glafului exterior, pe conturul acestuia se va aplica produsul etanşant (chit) indicat în
proiect pentru evitarea infiltra iei apei din precipita ii între perete şi izola ia termic ;

Art.124
Montarea şi efectuarea probelor de func ionare a tâmpl riei constituie faz determinant şi se
consemneaz într-un proces verbal încheiat înainte de începerea lucr rilor de termoizolare a
pere ilor.

SEC IUNEA a 4-a: Aplicarea straturilor ansamblului termoizolant compact la pere i

Art.125
Aplicarea alc tuirii termoizolante se va face în conformitate cu proiectul de execu ie şi ghidul de
aplicare utilizând produsele indicate de ofertantul sistemului;
Art.126
Garan ia de in torului (ofertantului) de sistem se aplic numai în situa ia în care proiectarea şi
executarea este conform cu ghidul de aplicare al termosistemului (inclusiv finisajul) şi cu
produsele indicate de acesta, iar în caz contrar, constând în modific ri ale tehnologiei sau înlocuirii
de materiale, etc., atunci responsabilitatea revine proiectantului, executantului sau beneficiarului,
dup caz.
Art.127
Executantul va respecta indica iile din documenta ia tehnic (proiect tehnic şi detalii de execu ie)
precum şi ale produc torului referitoare la:

(1) temperaturile minime şi maxime de lucru; (este interzis aplicarea la temperaturi sub +5oC a
suportului, materialelor şi temperatura în aer, iar la tencuiala silicatic sub +8 oC)
(2) m surile de protec ie a lucr rilor în curs de executare pe timpul perioadelor de întrerupere
datorate condi iilor atmosferice nefavorabile (ploaie, cea , vânt, etc.);
(3) plasa de protec ie împotriva ac iunii directe a razelor solare;
(4) depozitarea şi prepararea produselor componente ale termosistemului;
(5) distan a de montare a schelei fa de pere i şi lungimea ancorelor (corelat cu grosimea
termoizola iei).
(6) opera iunea de aplicare a alc tuirii termoizolante se efectueaz dup :
a) încheierea şi verificarea montajului elementelor vitrate;
b) preg tirea suprafe elor suport şi efectuarea probei de lipire pentru a stabili dac suportul
este uscat;
c) protejarea cu folii a suprafe elor de sticl , lemn, PVC sau aluminiu;
d) încheierea fix rii tuturor elementelor care penetreaz ansamblul (suporturi, conducte);
54
 e) asigurarea m surilor de protec ie a aticelor, coronamentelor zidurilor sau ale altor suprafe e
orizontale astfel încât s fie împiedicat infiltrarea apei între termoizola ie şi suport;
f) încheierea lucr rilor de eliminare a umidit ii ascensionale şi a depunerilor de s ruri din
zona soclului.
Art.128
Montajul termosistemului începe prin trasarea orizontalit ii şi fixarea cu ajutorul diblurilor
metalice, la fiecare 30 cm, a profilului de soclu la cota indicat în proiect; abaterile de planeitate ale
peretelui vor fi compensate prin intercalarea de distan ieri între profil şi perete, îmbin rile dintre
profile se vor realiza cu ajutorul pieselor de leg tur , iar suplimentar, profilul de soclu poate fi lipit
cu adeziv pentru profile;

Exemplu de fixare a
profilului de soclu
Vederi şi sec iune

Art.129
Se recomand ca de la data fabric rii blocurilor de polistiren şi pân la t ierea în pl ci s treac
minimum 2 s pt mâni, cu asigurarea condi iilor de depozitare, iar la o ultim verificare, la ruperea
unei pl ci s nu cad perle şi ruptura s se produc şi în masa perlelor de polistiren;

Art.130
Aplicarea pl cilor termoizolante se execut în rânduri paralele începând de jos (din profilul de
soclu) în sus:
(1) pozi ia pl cilor este orizontal cu lungimea paralel cu profilul de soclu;
(2) pl cile se aşeaz în şiruri orizontale, cu rosturile esute (inclusiv la col urile cl dirii);
(3) rândurile sunt decalate la ½ plac ;
(4) tipul adezivului şi modul de aplicare pe plac (pe toat suprafa a, sau în benzi pe contur) vor fi
conform prevederilor din proiect şi ale produc torului, orice modificare a tehnologiei de
aplicare se va face numai cu acceptul produc torului (furnizorului) ansamblului;

55
 Unul din modurile de dispunere a
mortarului pe plac (benzi pe contur şi
puncte în interior)

(5) pl cile se pozi ioneaz al turat f r distan între ele şi f r adeziv pe canturi; în cazul în care
între pl ci s-a format un rost, acesta se va umple numai cu material termoizolant sau cu spum
adeziv ;
(6) t ierea pl cilor, pentru modulare sau în dreptul golurilor de fereastr şi/sau uş , se va executa
prin topire cu fir (fer str u) electric;
(7) nu se vor folosi pl ci cu margini sau col uri lips ;
(8) la muchiile verticale ale fa adei şi în zona adiacent rosturilor se vor utiliza numai panouri
întregi sau jum t i de panouri între esute;
(9) rosturile dintre pl cile fixate perimetral golurilor ferestrelor şi uşilor nu trebuie s fie în
prelungirea muchiilor golurilor.

Pozi ionarea pl cilor în

zona ferestrelor

Îmbinarea pl cilor la
col urile cl dirii

56
Art.131
Fixarea diblurilor se va executa conform prevederilor din documenta ia tehnic referitoare la tipul şi
num rul acestora, pozi ia şi adâncimea g urii în stratul suport:
(1) executarea g urilor se va efectua numai dup uscarea şi înt rirea adezivului în timpul prescris
de produc tor;
(2) g urirea prin percu ie nu se va utiliza în cazul pere ilor din c r mizi cu goluri sau BCA;
(3) se va verifica prin sondaj rezisten a la smulgere a diblurilor (un diblu la zece dibluri montate),
iar în cazul în care sunt neancorate se vor îndep rta şi vor fi înlocuite cu alt diblu fixat la o
distan de minimum 6 cm fa de pozi ia ini ial (sau conform prevederilor din proiect) şi se va
relua sondajul; golurile abandonate în stratul suport se vor umple cu mortar adeziv, iar golurile
din termoizola ie se vor umple cu material termoizolant identic;
(4) diblurile se vor fixa numai în zona în care placa termoizolant st pe stratul adeziv;
(5) capetele talerelor (rozetelor) diblurilor se vor îngropa pân la fa a exterioar a pl cilor, nu vor
dep şi dup fixare suprafa a izola iei, iar adânciturile rezultate se vor netezi cu grund de baz ,
cu minimum 24 ore înainte de armarea general ;
(6) în cazul utiliz rii termoizola iei din pl ci de vat mineral diblurile se fixeaz dup aplicarea
unei pelicule din mortar adeziv de asperizare-amorsare a suprafe elor pl cilor;
(7) pe zona de aplicare a placajelor ceramice g urirea pentru introducerea diblurilor se efectueaz
prin plasa şi stratul de armare cât acesta este înc proasp t, iar diblurile şi plasa de armare se
vor acoperi cu un strat de grund de baz „ud-pe-ud” care, la rândul lui se va arma cu plas , dac
se prevede în documenta ie armarea dubl .
(8) Tija diblurilor se va ancora în zid respectând adâncimea şi lungimea de ancorare prev zute în
documenta ia tehnic specific (pentru a ob ine rezisten la smulgere) iar adâncimea în zid a
g urii pentru diblu va dep şi cu cca 10 mm lungimea de ancorare.
(9) La lipirea pl cilor din zona buiandrugilor, pentru a împiedica alunecarea, se vor folosi cleme de
fixare sau alte elemente ajut toare.
(10) Pentru fixarea în câmp a pl cilor din polistiren se va respecta documenta ia tehnic de execu ie
care poate prevedea una din urm toarele variante:
a) Dibluirea tuturor punctelor de intersec ie dintre rosturile verticale şi cele orizontale (un
diblu comun la trei pl ci) şi câte un diblu în mijlocul fiec rei pl ci (model T) sau
b) Câte 3 dibluri pe plac . Distan a diblurilor fa de marginea pl cilor se va alege astfel încât
sub fiecare diblu s se g seasc mortar adeziv (model W).

Dispunerea diblurilor în “T” Dispunerea diblurilor în “W”

Art.132
Pentru ancorarea pl cilor din vat bazaltic trebuie s se foloseasca un diblu cu rozeta suplimentar
cu diametrul de minimum 140 mm

57
 Dispunerea diblurilor pentru fixarea pl cilor din vat mineral
bazaltic (MW) în zona soclului, la col şi în câmp curent.

Art.133
Aplicarea grundului de baz şi înglobarea plasei pentru armare se execut dup încheierea şi
verificarea ancor rii pl cilor termoizolante şi dup şlefuirea acestora pentru planeizarea suprafe ei,
iar dac dup şlefuire pl cile au stat mai mult de 2 s pt mâni neacoperite cu grundul de baz , se va
face o nou şlefuire.
(1) Grundul de baz se aplic cu gletiera dup un timp de aşteptare indicat de produc torul
adezivului utilizat;
(2) Plasa din es tur de sticl , rezistent în mediul alcalin, se întinde şi se va îngloba, f r cute, în
stratul de grund de baz proasp t aplicat, prin derulare în fâşii verticale, de sus în jos;
(3) Fâşiile de plas , cu l imea uzual de 1,0 m se vor suprapune lateral şi la capete minimum 10
cm şi se vor îngloba astfel încât plasa s fie pozi ionat la mijloc sau în treimea exterioar a
stratului de grund de baz şi s fie acoperit minimum 0,5 mm în zonele de suprapunere;
(pentru o acoperire optim plasa se va acoperi cu un strat de grund de baz aplicat „ud-pe-ud”;
(4) Grosimea grundului de baz armat va fi cuprins între 2 mm şi 4 mm, sau conform indica iilor
produc torului;
(5) Acoperirea plasei de armare cu grund de baz va fi de minimum 1,0 mm şi de maximum 3 mm,
iar în zonele de suprapunere între fâşii de minimum 0,5 mm;
(6) Col urile golurilor de fereastr se vor arma suplimentar cu ştraifuri din acelaşi tip de plas
(20/40 cm), aplicate, la 45o pe fa ad şi pe l imea glafurilor, înainte de armarea general ;

Armarea suplimentar a
col urilor

(7) Pe în l imea soclului şi a parterului se vor aplica dou straturi de armare;

(8) La muchiile cl dirii şi adiacent ferestrelor se vor aplica profile metalice de col din aluminiu, cu
plas de armare integrat ;

58
(9) În situa ia în care se folosesc profile de col f r plas integrat (numai pentru muchiile
verticale), acestea se înglobeaz la pozi ie în grundul de baz şi se acoper cu plasa de armare,
care se continu pe cealalt latur a muchiei pe o l ime de cel pu in 20 cm;

(10) Muchiile intrânde se execut similar celor ieşinde f r profil, cu minimum 10 cm suprapunere.
(11) Armarea muchiilor orizontale (intradosul balcoanelor, glaful superior al ferestrelor sau uşilor)
se realizeaz folosind profile l crimar (picur tor) cu plas care se monteaz înainte de armarea
general .

(12) Dup uscare (timp indicat de firma produc toare) grundul de baz se va şlefui f r deteriorarea
plasei de armare, pentru nivelarea suprafe ei.

Art.134
Aplicarea finisajului
(1) Aplicarea amorsei şi a materialului de finisare se va executa numai dup încheierea timpilor de
aşteptare recomanda i de produc tor pentru uscarea suportului; de exemplu: minimum 3 zile la
20ºC şi 65% umiditate maxim , în cazul tencuielii decorative;
(2) Plac rile ceramice se vor executa numai dup trecerea timpului de aşteptare indicat de
produc tor sau minimum 2 zile cu 65% umiditate maxim ;
(3) Grunduirea se execut , peste masa de şpaclu uscat , cu trafaletul sau cu bidineaua, într-un strat,
iar pe vreme foarte c lduroas în dou straturi, al doilea strat fiind aplicat dup minimum 24
ore fa de primul;
(4) Dup grunduire suprafe ele trebuie s aib o culoare uniform ;
(5) Tencuielile decorative se aplic cu fierul de glet inoxidabil şi se niveleaz la grosimea granulei.
Grosimea stratului ≈ 2-3 mm, minimum 1,5 mm la tencuieli periate şi minimum 2 mm la
tencuieli striate;
(6) Dup aplicare tencuiala se drişcuieşte cu drişca de plastic (liniar sau circular).
(7) Uniformitatea de culoare se asigur prin utilizarea aceleiaşi şarje de produc ie, iar pentru
evitarea apari iei înn dirilor în câmpul finisat aplicarea va fi continu pe fâşii orizontale, în
scar , de sus în jos.
59
(8) Pân la uscare (conform normei dat de firm sau aproximativ 24 de ore) se va evita atingerea,
zgârierea sau umezirea suprafe ei, iar toat fa ada va fi protejat de ac iunea direct a razelor
solare, de ac iunea ploii şi vântului puternic, cu plas de protec ie.
(9) Tencuielile decorative pot fi livrate la cerere, cu con inut suplimentar de substan e care
împiedic formarea mucegaiului şi ciupercilor. Peste tencuiala decorativ se poate aplica o
vopsea cu coeficient de reflexie mai mare de 25%.

SEC IUNEA a 5-a: Aplicarea termoizola iei la planşeele peste spa ii neînc lzite

Art.135
Stratul termoizolant se va aplica pe intradosul planşeului, pe grinzile aferente şi pe pere ii adiacen i
conform uneia din urm toarele solu ii şi tehnologii de executare indicate în proiect:
(1) Termosistem compact prin lipirea cu adeziv, fixarea pl cilor termoizolante cu dibluri şi
protejarea cu tencuial armat cu plas din fire de sticl conform structurii ETICS executate la
fa ade;
(2) Spum poliuretanic aplicat in situ cu instala ie pneumatic de amestecare a componentelor şi
pulverizare;
(3) Fixarea mecanic , pe un schelet de sus inere, a termoizola iei şi a unui strat de protec ie şi
finisaj din pl ci de gips carton;
(4) Pl ci din vat mineral , caşerate cu un strat de finisaj, montate cu dibluri.

Art.136
La executarea g urilor în planşeele din beton armat, pentru fix rile mecanice, se vor localiza
traseele instala iei electrice pentru evitarea sec ion rii acestora

Art.137
Opera iunile de aplicare a alc tuirilor stabilite în documenta ia de execu ie se vor începe dup
încheierea lucr rilor de instala ii, a eventualelor lucr ri de eliminare a infiltra iilor şi a urm rilor
acestora şi a preg tirii suprafe ei suport (cur are, rectificare, verificare coeziune);

Art.138
La aplicarea termosistemului compact se vor respecta condi iile enun ate la Sec iunea anterioar (a
4-a) cu privire la fixarea pl cilor şi a diblurilor, aplicarea masei de şpaclu, a arm turii şi a tencuielii;

Art.139
La executarea sistemului termoizolant protejat cu pl ci de gips carton scheletul de sus inere se va
realiza din profilele indicate de produc tor fixate la distan a de 60 cm modulat la l imea pl cilor
de gips-carton, înainte de fixarea profilelor se va aplica pe toat suprafa a suportului stratul cu rol
de barier contra vaporilor; în spa iul dintre plafon şi pl cile de gips-carton se va introduce
termoizola ia din diverse produse (saltele sau pl ci de vat mineral MW sau GW, etc.) realizându-
se un strat continuu, f r întreruperi;

SEC IUNEA a 6-a: Aplicarea termoizola iei la acoperişuri

Art.140
Aplicarea termoizola iei se diferen iaz în func ie de tipul acoperişurilor şi pozi ia în cadrul
acestora, astfel:
(1) la acoperişurile tip teras (figura 3 şi 4), termoizola ia se execut într-o structur complex
termohidroizolant , cu personal calificat în specialitatea hidroizola ii şi termoizola ii, care
utilizeaz tehnologii curente şi mijloacele tehnice proprii realiz rii acestor lucr ri, în
conformitate cu prevederile din proiectul de execu ie, din documenta ia produc torului şi din
reglement rile tehnice în vigoare;
60
(2) la acoperişurile cu şarpant termoizola ia se aplic :
a) sub pardoseala podului realizat dintr-o şap armat ;
b) sub astereala şi învelitoarea acoperişului mansardei (figura 5) şi va fi protejat de panouri
de gips carton sau conform detaliilor din proiectul de execu ie şi recomand rilor
produc torului.

SEC IUNEA a 7-a: Aplicarea stratului/sistemului hidroizolant

Art.141
Condi iile tehnice privind aplicarea stratului/sistemului hidroizolant şi verificarea etanşeit ii
acestuia, prin inundarea acoperişului, sunt prev zute în NP 040 „Normativ privind proiectarea,
executarea şi exploatarea hidroizola iilor la cl diri”.

Art.142
Executarea acestor lucr ri se va realiza de c tre firme cu personal avînd calificarea de hidroizolator.

Art.143
Acoperişuri teras sau cu pant , hidroizolate/termohidroizolate
La construc iile existente aplicarea structurilor izolante se face dup îndep rtarea hidroizola iei sau
termohidroizola iei sau dup regenerarea hidroizola iei existente, în conformitate cu prevederile
reglement rilor tehnice specifice privind proiectarea şi execu ia lucr rilor de remediere a
hidroizola iilor bituminoase la acoperişuri de beton şi a reglement rilor cuprinse în anexa 1.

Art.144
La realizarea hidroizola iilor din membrane bitumate se vor respecta urm toarele:
(1) Aplicarea membranelor se va executa începând de la cota joas spre coama acoperişului cu
lungimea membranelor perpendicular pe linia de cea mai mare pant ;
(2) aplicarea membranelor la hidroizola iile monostrat va respecta decalarea longitudinal indicat
în urm toarele exemple:
a) Aplicarea membranelor cu decalare longitudinal la ½ din lungime (L)

b) Aplicarea membranelor cu decalare longitudinal la ⅓ din lungime (L)

61
(3) se vor respecta suprapunerile între membrane indicate (uzual 12-15 cm la capete şi 8-10 cm
transversal) sau limitele marcate din fabric de produc tor pe suprafa a membranelor;
(4) suprapunerile se vor lipi la cald cu arz toare cu flac r reglabil şi se vor presa cu role;
(5) la suprapunerile capetelor se va executa decuparea col urilor:

(6) Pentru evitarea suprapunerii a patru membrane se va executa un decalaj între suprapunerea
capetelor membranelor de minimum 0,50 m ;
(7) O variant de etanşare, f r suprapunerea capetelor, se poate realiza utilizând o membran ori
benzi de 1/3 sau 1/2 din l imea acesteia lipite peste zona de întrerupere pentru asigurarea
continuit ii hidroizola iei:

Band de 1/3 din l imea membranei bitumate, Mod de dispunere a membranelor bitumate
derulat pe linia de pant pentru etanşarea zonei de cap t

(8) la executarea hidroizola iilor bistrat al doilea strat se va aplica decalat cu ½ din l imea
membranelor:

62
(9) la intersec ia între planul orizontal şi planul vertical paralel cu lungimea membranei se va
aplica un strat suplimentar din membran bitumat , cu l imea cuprins între 250 şi 330 mm,
înainte de lipirea primului strat al hidroizola iei:

(10) la muchia de intersec ie perpendicular pe lungimea membranei racordarea se poate face f r

strat suplimentar cu prelungirea membranei la vertical, cu sau f r scaf de racord:

Art.145
Logii şi balcoane
(1) La construc iile existente izolarea termic şi hidrofug a acestor elemente se va executa
conform detaliilor din proiect.
(2) La balcoanele şi logiile închise (transformate în spa ii locuibile, solu ie nerecomandat )
hidroizola ia se va executa etanş pe contur, f r eliminare de ap în exterior.
(3) La balcoanele şi logiile neînchise se va avea în vedere etanşarea racordului hidroizola iei cu
elementele de evacuare a apei în exterior.
(4) În ambele situa ii precedente (2) şi (3) izola ia hidrofug se va executa din mortare
impermeabile sau cu un strat din membrane bitumate lipite cu adezivi, la rece, aplicate cu
tehnologii uzuale indicate în normativele din anexa 1.
(5) Burlanele pentru colectarea apei se vor fixa aparent pe fa ade, peste termosistem, dup
încheierea lucr rilor de finisaj.

Art.146
Subsoluri
(1) Hidroizolarea subsolurilor se va executa conform detaliilor şi cu tehnologia indicat în proiect,
proprie produselor utilizate:
a) membrane bitumate lipite la cald prin sudur cu flac ra,
b) tencuieli cu mortare hidrofuge,
c) inject ri de produse impermeabilizante.
63
SEC IUNEA a 8-a: Reabilitarea instala iilor:
Art.147
La executarea lucr rilor de instala ii de gaze naturale se vor avea în vedere urm toarele:
(1) Permisiunea de a construi în sectorul gazelor naturale se acord pe baz de autoriza ie emis de
ANRE numai persoanelor juridice autorizate sau persoanelor fizice, angajate ale acestora,
autorizate la gradul corespunz tor lucr rilor ce le efectueaz . Începerea construc iei din sectorul
gazelor naturale este condi ionat de ob inerea autoriza iei de modificare pentru
obiective/sisteme existente în cazul lucr rilor de modificare, modernizare, reabilitare sau
repara ie capital , dup caz.
(2) Agen ii economici autoriza i trebuie s fac dovada atât la începerea lucr rilor cât şi pe
parcursul derul rii acestora c dispun de dotarea tehnic corespunz toare categoriilor de lucr ri
şi c au personal calificat pentru a asigura calitatea execu iei şi respectarea termenelor
prev zute în contracte. Controlul calit ii lucr rilor în timpul execu iei este obliga ie a
operatorului licen iat.
(3) Terminarea lucr rilor de execu ie a obiectivelor/sistemelor din sectorul gazelor naturale este
condi ionat de efectuarea verific rilor, a probelor de presiune şi de etanşeitate aşa cum
prevede proiectul, normele tehnice sau standardele aplicabile în vigoare.
Art.148
La executarea celorlalte lucr ri de instala ii, aferente procesului de modernizare energetic a
cl dirii, se vor avea în vedere urm toarele:
(1) Inceperea lucr rilor de reabilitare a instala iilor este permis numai dup ce executantul a
primit:
a) proiectul instala iei, la fazele Detalii de execu ie şi Proiect Tehnic;
b) avizele şi acordurile necesare;
c) autoriza ia de construire.
(2) Executarea lucr rilor de reabilitare a instala iilor poate fi realizat numai de c tre societ i
(agen i economici) care au primit certificarea profesional din partea organismelor abilitate de
MDRT şi agreerea tehnic din partea distribuitorului de energie sau beneficiarului, dup caz.
(3) Se va asigura controlul execu iei lucr rilor de reabilitare a instala iilor pe şantier de c tre
beneficiar (proprietarul sau administratorul imobilului) şi executant prin persoane specializate
şi atestate: dirigin i de şantier atesta i MDRT, responsabili cu execu ia lucr rilor atesta i MDRT
şi dup caz, consultan i tehnici – exper i, în scopul asigur rii cel pu in a nivelurilor minime de
performan , în conformitate cu cerin elor esen iale definite conform legisla iei în vigoare
privind calitatea în construc ii.
Art.149
Firmele furnizoare vor livra materialele şi echipamentele la caracteristicile corespunz toare
prevederilor din proiect înso ite de certificate de conformitate.
Art.150
La executarea lucr rilor de instala ii se vor respecta reglement rile tehnice specifice, în vigoare
privind :
h) proiectarea şi executarea instala iilor de înc lzire central ;
i) reabilitarea şi modernizarea instala iilor de înc lzire din cl diri de locuit;
j) instala ii interioare de înc lzire utilizînd noi sisteme de producere a
agentului termic.
k) proiectarea şi executarea instala iilor sanitare;
l) proiectarea, execu ia şi exploatarea instala iilor electrice aferente cl dirilor.
m) proiectarea, executarea şi exploatarea instala iilor de ventilare şi climatizare.
n) proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze
naturale.
64
 ANEXA 1
CORELARE ÎNTRE SOLU IILE SAU DETALIILE DE PRINCIPIU ŞI
DOMENIUL DE UTILIZARE AL PRODUSELOR
TABELUL 1.1 – CORELARE ÎNTRE SOLU IILE SAU DETALIILE DE PRINCIPIU ŞI DOMENIUL DE UTILIZARE AL
PRODUSELOR DIN POLISTIREN EXPANDAT (EPS) - utilizate pentru reabilitarea termic a cl dirilor de locuit multietajate
Domeniul de Indicativ
Cod Solu ii/alc tuiri principale Observa ii
utilizare SOLU IE / DETALIU
1 2 3 4 5
Strat aplicat la exterior ca sistem compozit compact de
E1a izolare termic (ETICS), pe pere i din zid rie sau din Cap.E, detalii: E1.1 – E1.8
beton
Idem pe partea inferioar a planşeelor balcoanelor, Cu polistiren extrudat (XPS)
E1b Cap.E, detalii: E1.9, E1.10
logiilor sau bowindourilor la pardoseal
Strat aplicat la exterior ca sistem de izolare termic cu POAB –protec ie împotriva
Pere i exteriori
E2 strat de aer ventilat, cu restric iile impuse de clasa de Cap.E, detalii: E2.2 – E2.8 oxid rii, c ldurii şi atacurilor
reac ie la foc şi aplicarea stratului POAB biologice.
Strat termoizolant aplicat pe fa a de la interior a Datorit grosimii sporite se
pere ilor protejat cu tencuial armat . (sau panouri de reduce suprafa a şi implicit
E3 Cap.E, detaliu: E3.1
gips carton pe schelet, solu ie nerecomandat , vezi volumul înc perilor
observa ii)
Strat termoizolant protejat la partea superioar de o Cap.T,
hidroizola ie, iar la partea inferioar de o barier contra Detalii: T0.1, T0.2a, T0.2b,
teras T vaporilor de ap , utilizat în cadrul acoperişurilor cu T0.3a, T0.3b, T0.5a, T1.3,
circula ie ocazional sau la terasele gr din . T1.4, T1.5, T1.6, T1.8,
T3.1, T3.2,
Strat aplicat ca izola ie termic a planşeelor de pod şi Cap.A,
Acoperiş A1 a podurilor neînc lzite. Detalii: A0.1, A0.3,
A1.1 – A1.8,
Strat termoizolant amplasat între capriori şi/sau sub Cap.A, Vezi nota de la E2
mansard
c priori, cu strat de ventilare sub astereal , cu strat de Detalii: A2.1, A2.2
A2 protec ie şi finisaj la partea inferioar , cu restric iile
impuse de clasa de reac ie la foc şi strat POAB la fa a
superioar .
65
 Tabelul 1.1 continuare
Strat orizontal de termoizolare suplimentar aplicat pe Cap.S,
S1 planşeul de peste subsol Detalii S0.1,
Planşee peste S1.1, S1.2
subsol Strat termoizolant amplasat sub planşeul de peste Cap.S,
S2 subsol Detalii, S0.2,
S2.1, S2.2

Strat aplicat peste placa de beton, pe un strat de Cap.P,

Placa pe sol P
etanşare, sub pardoseala cu înc rcare distribuit , Detalii P1.1, P1.2, P1.4

66
 TABELUL 1.2 – CORELARE ÎNTRE SOLU IILE SAU DETALIILE DE PRINCIPIU ŞI DOMENIUL DE UTILIZARE AL
PRODUSELOR DIN POLISTIREN EXTRUDAT (XPS) - utilizate pentru reabilitarea termic a cl dirilor de locuit multietajate

Domeniul de Indicativ
Cod Solu ii/alc tuiri principale Observa ii
utilizare SOLU IE / DETALIU
1 2 3 4 5
Strat termoizolant aplicat pe partea superioar a
E1b Cap.E, detalii: E1.9, E1.10
planşeelor balcoanelor sau logiilor
Pere i exteriori Strat la exterior ca sistem compozit compact de
E1 Cap.E, detalii: E1.4, E2.8,
izolare termic (ETICS), pe pere i în zona soclurilor
E2 E2.10, E2.11
sau subsolurilor
Strat termoizolant utilizat la terase ranversate sau la Cap.T, .
terasele gr din . Detalii: T0.4a, T0.4b,
teras T
T0.4c, T0.5c, T0.5d, T1.1,
Acoperiş T1.2, T1.7, T1.9, T2.1
Posibil de utilizat ca izola ie termic la planşeele de Cap.A, POAB –protec ie mecanic
mansard A1 mansard sau a podurilor neînc lzite circulate (cu strat Detalii: A0.1, A0.2.3, şi împotriva oxid rii, c ldurii
POAB). A1.1 – A1.8, şi atacurilor biologice
Strat orizontal de termoizolare suplimentar aplicat pe Cap.S,
Planşee peste
S1 planşeul de peste subsol Detalii S0.1,
subsol
S1.1, S1.2

Strat aplicat peste placa de beton, pe un strat de Cap.P,

Placa pe sol P
etanşare, sub pardoseala cu înc rcare distribuit , Detalii P1.1, P1.2

67
 TABELUL 1.3 – CORELARE ÎNTRE SOLU IILE SAU DETALIILE DE PRINCIPIU ŞI DOMENIUL DE UTILIZARE AL
PRODUSELOR DIN VAT MINERAL (MW) - utilizate pentru reabilitarea termic a cl dirilor de locuit multietajate

Domeniul de Indicativ
Cod Solu ii/alc tuiri principale Observa ii
utilizare SOLU IE / DETALIU
1 2 3 4 5
Strat aplicat la exterior ca sistem compozit compact de
E1a izolare termic (ETICS), pe pere i din zid rie sau din Cap.E, detalii: E1.1 – E1.8
beton
Idem pe partea inferioar a planşeelor balcoanelor, Cu polistiren extrudat (XPS)
E1b Cap.E, detalii: E1.9, E1.10
logiilor sau bowindourilor la pardoseal
Pere i exteriori
Strat aplicat la exterior ca sistem de izolare termic cu Cap.E, detalii: E2.2 – E2.9, PVAB –protec ie la vânt şi
E2
strat de aer ventilat şi strat PVAB E2.12 la atacuri biologice,.
Strat termoizolant aplicat pe fa a de la interior a
E3 pere ilor protejat cu strat de finisaj aplicat peste un Cap.E, detaliu: E3.1
strat cu rol de barier împotriva vaporilor de ap
Strat termoizolant protejat la partea superioar de o Cap.T,
hidroizola ie, iar la partea inferioar de o barier contra Detalii: T0.2a, T0.2b,
teras T vaporilor de ap , utilizat în cadrul acoperişurilor cu T0.5a, T1.3, T1.4, T1.5,
circula ie ocazional sau la terasele gr din . T1.6, T1.8,
T3.1, T3.2,
Strat aplicat ca izola ie termic a planşeelor de pod şi Cap.A, Vezi nota de la E2
a podurilor neînc lzite cu strat PVAB la fa a Detalii: A0.1, A0.2.4,
A1
superioar permeabil la vaporii de ap şi impermeabil A0.3, A0.4
Acoperiş la ap .. A1.1 – A1.9,
Strat termoizolant amplasat între capriori şi/sau sub Cap.A, Vezi nota de la E2
c priori, cu strat de ventilare sub astereal , cu strat de Detalii: A2.1, A2.2
mansard
protec ie şi finisaj la partea inferioar , cu strat PVAB
la fa a superioar permeabil la vaporii de ap şi
A2
impermeabil la ap .

68
 Tabelul 1.3 continuare
Strat orizontal de termoizolare suplimentar aplicat pe Cap.S,
S1 planşeul de peste subsol Detalii S0.1,
Planşee peste S1.1, S1.2
subsol Strat termoizolant amplasat sub planşeul de peste Cap.S,
S2 subsol Detalii, S0.2,
S2.1, S2.2
Cap.P,
Strat aplicat peste placa de beton, pe un strat de
Placa pe sol P Detalii P1.1, P1.2,
etanşare, sub pardoseala cu înc rcare distribuit ,
P1.3, P1.4

69
 ANEXA 2
CERIN E MINIME PENTRU CARACTERISTICILE TEHNICE ALE PRODUSELOR TERMOIZOLANTE

TABELUL 2.1
CERINŢE MINIME PENTRU CARACTERISTICILE TEHNICE ALE PRODUSELOR DIN POLISTIREN EXPANDAT (EPS)
Indicativ solu ii (vezi P.II)
DOMENIU DE UTILIZARE

condiţii normale de laborator

Toleranţa perpendicularităţii

Stabilitatea dimensională în

Stabilitatea dimensională în

Efortul de compresiune la o
deformare (tasare) de 10%

Absorţia de apă, de lungă

Absorţia de apă, de lungă

sarcină la compresiune şi
Deformarea în condiţii de
temperatură şi umiditate

Rezistenţa la încovoiere

Fluajul de compresiune
perpendiculară pe feţe
Rezistenţa la tracţiune
condiţii specificate de

durată, prin difuziune

ALC TUIRI

Toleranţa planeităţii

durată, prin imersie

Toleranţa grosimii
Toleranţa lungimii

Compresibilitate
TERMO-

Toleranţa lăţimii

temperatură

DENUMIRE
IZOLANTE

Li Wi Ti Si Pi DS(N)i DS(TH)i DLT(i)5 CS(10)i TRi BSi CC(i1/i2/y)σc WL(T)i WD(V)i CPi EPS

Termosistem compact EPS

L2 W2 T2 S2 P4 DS(N)2 DS(70,-)2 - CS(10)100* TR100 BS150 - - - -
E1 (ETICS) (vezi nota*) 100
EPS
Idem zona parter L1 W2 T2 S2 P4 DS(N)2 DS(70,-)1 - CS(10)120 TR150 BS170 - WL(T)2 WD(V)5 -
120
Pereţi exteriori

E2 Sistem termoizolant EPS

L1 W1 T1 S1 P4 DS(N)5 DS(70,-)3 DLT(1)5 CS(10)70 - BS115 - - - -
cu strat de aer ventilat 70
E3 Termoizolaţie aplicată EPS
L1 W1 T2 S1 P4 DS(N)5 DS(70,-)3 - CS(10)100 TR100 BS150 - - WD(V)5 -
la interior 100
Termoizolaţie protejată
EPS
cu şapă suport al L1 W1 T1 S1 P4 DS(N)5 DS(70,-)2 - CS(10)120 - BS170 CC(2/1,5/10)150 - - CP5
120
T hidroizolaţiei
Terasă

Hidroizolaţie aplicată EPS

L1 W1 T2 S2 P4 DS(N)5 DS(70,-)1 DLT(1)5 CS(10)150 - BS200 CC(2/1,5/10)150 - - CP3
Acoperiş

direct pe termoizolaţie 150

Termoizolaţie, protejată
EPS
A1 cu şapă, amplasată pe L1 W1 T1 S1 P4 DS(N)5 DS(70,-)3 - CS(10)120 - BS170 CC(2/1,5/10)100 - - CP5
120
planşeele de pod
mansardă

Termoizolaţie între şi
EPS
A2 sub căpriori aplicată L1 W1 T1 S1 P4 DS(N)5 DS(70,-)1 DLT(1)5 CS(10)60 - BS100 - - - -
60
condiţionat (vezi nota**)

70
 Termoizolaţie aplicată EPS
S1 L1 W1 T1 S1 P4 DS(N)5 DS(70,-)3 - CS(10)100 - BS150 CC(2/1,5/10)100 - - CP5
Planşeu
pe planşeu 100
subsol
peste
Termoizolaţie aplicată EPS
S2 L1 W1 T2 S1 P4 DS(N)5 DS(70,-)3 - CS(10)70 TR100 - - - - -
sub planşeu 70
Planşeu Termoizolaţie sub EPS
P L1 W1 T1 S1 P4 DS(N)5 DS(70,-)3 - CS(10)120 - BS170 CC(2/1,5/10)100 - - CP5
pe sol şapă 120

Nota*: Plăcile din EPS utilizate în sistem ETICS, la faţade, pe zone care nu sunt expuse acţiunii distructive a grindinei pot avea CS(10)80, cu o densitate minimă de 16,8 kg/m3 .

Nota**: Termoizolaţia se amplasează în structurile din lemn cu restricţii impuse de clasa de reacţie la foc, cu obligativitatea aplicării unui strat de protecţie mecanică împotriva
atacurilor biologice şi care să prevină contactul dintre EPS şi conservanţii lemnului care ar putea provoca dizolvarea sau umflarea polistirenului, precum şi cu asigurarea
unei protecţii împotriva temperaturilor ridicate ale învelitorii.

71
TABELUL 2.2

CERINŢE MINIME PENTRU CARACTERISTICILE TEHNICE ALE PRODUSELOR DIN POLISTIREN EXTRUDAT (XPS)

Indicativ solu ii (vezi P.II)

DOMENIU DE UTILIZARE

DENUMIRE PRODUS
Efortul de compresiune la o
Toleranţa perpendicularităţii

deformare (tasare) de 10%

Stabilitatea dimensională în

Absorţia de apă, de lungă

Absorţia de apă, de lungă

sarcină la compresiune şi
Deformarea în condiţii de
temperatură şi umiditate

Factorul de rezistenţă la
difuzia vaporilor de apă
Fluajul de compresiune
perpendiculară pe feţe
Rezistenţa la tracţiune
condiţii specificate de

durată, prin difuziune

ALC TUIRI

Rezistenţa la îngheţ-
Toleranţa planeităţii

durată, prin imersie

Toleranţa grosimii
Toleranţa lungimii
TERMO-

Toleranţa lăţimii

temperatură
IZOLANTE

dezgheţ
L W Sb Smax T DS(TH)i DLT(i)5 CS(10\y)i TRi CC(i1/i2/y)σc WL(T)i WD(V)i MUi FTi XPS
Termosistem
XPS
Aceste caracteristici se determină pentru plăcile termoizolante
compact (ETICS) pe T3 DS(70,-)5 - CS(10\y)200 TR200 - WL(T)3 WD(V)5 MU50 FT2

în conformitate cu 4.2.2, tabelul 1 din SR EN 13164:2009

E1 200
zona parter
exteriori
Pereţi

Termoizolaţie la soclu XPS

T2 DS(70,90)5 DLT(2)5 CS(10\y)300 TR200 CC(2/1,5/10)100 WL(T)1,5 WD(V)3 MU100 FT2
şi pereţii subsolurilor 300
Termoizolaţie protejată XPS
T2 - DLT(2)5 CS(10\y)200 - CC(2/1,5/25)150 - WD(V)5 MU100 FT2
cu hidroizolaţiei pe şapă 200
Terasă

T
Termoizolaţie la XPS
T2 DS(70,90)5 DLT(2)5 CS(10\y)300 CC(2/1,5/10)150 WL(T)0,7 WD(V)3 MU150 FT2
terase ranversate 300
Acoperiş

Termoizolaţie, protejată
XPS
A1 cu şapă, amplasată pe T2 DS(70,-)5 - CS(10\y)200 - CC(2/1,5/25)100 - WD(V)5 MU100 FT2
200
planşeele de pod
mansardă

Termoizolaţie peste
XPS
A2 căpriori aplicată T2 DS(70,-)5 DLT(1)5 CS(10\y)500 TR200 CC(2/1,5/25)200 - WD(V)5 MU50 FT2
500
condiţionat (vezi nota)
Planşeu
Termoizolaţie aplicată XPS
peste S1 T2 DS(70,-)5 - CS(10\y)300 - CC(2/1,5/25)150 - WD(V)5 MU100 FT1
pe planşeu 300
subsol
Planşeu Termoizolaţie sub XPS
P T2 DS(70,90)5 - CS(10\y)300 - CC(2/1,5/25)150 WL(T)0,7 WD(V)5 MU150 FT1
pe sol şapă 300
Nota: Termoizolaţia se amplasează în structurile din lemn cu restricţii impuse de clasa de reacţie la foc, cu obligativitatea aplicării unui strat de protecţie mecanică împotriva atacurilor biologice şi care să
prevină contactul dintre XPS şi conservanţii lemnului care ar putea provoca dizolvarea sau umflarea polistirenului, precum şi cu asigurarea unei protecţii împotriva temperaturilor ridicate ale învelitorii.

72
TABELUL 2.3
CERINŢE MINIME PENTRU CARACTERISTICILE TEHNICE ALE PRODUSELOR DIN VATĂ MINERALĂ (MW)

Indicativ solu ii (vezi P.II)

DOMENIU DE UTILIZARE

Absorţia de apă, de scurtă

Efortul de compresiune la
Stabilitatea dimensională
în condiţii specificate de

o deformare (tasare) de

Fluajul de compresiune
perpendiculară pe feţe
Rezistenţa la tracţiune

Sarcina concentrată
ALC TUIRI

durată, prin imersie

Toleranţa grosimii

Compresibilitate
TERMO- Observaţii

temperatură
IZOLANTE

10%
Ti DS(T+) CS(10\y)i TRi PL(5)i CC(i1/i2/y)σc WSi CPi

Termosistem

Se determină pentru plăcile utilizate ca termosistem ETICS în conformitate

E1 T5 CS(10\y)20 TR10 PL(5)250 - -
compact (ETICS)
Pereţi exteriori

Se determină pentru plăcile termoizolante în conformitate

Idem zona parter T5 CS(10\y)30 TR10 PL(5)300 - - -
E2 Sistem termoizolant *) cu *) - termoizolaţie fixată mecanic, acoperită cu un strat
T3 CS(10\y)10 TR7,5 - - -
strat de aer ventilat **) de protecţie la vânt şi la atacuri biologice (PVAB)
E3 Termoizolaţie la interior
T3 CS(10\y)5 TR1 - - - -

cu 4.3.7 din SR EN 13162:2009

sub plăci de gipscarton
cu 4.3.2 din SR EN 13162:2009

Termoizolaţie protejată
T6 CS(10\y)50 - PL(5)550 CC(2/1,5/10)4 CP4
cu hidroizolaţiei pe şapă
terasă

T
Hidroizolaţie lestată
T6 CS(10\y)50 TR10 PL(5)600 CC(2/1,5/10)3 CP3
aplicată pe termoizolaţie
Acoperiş

Termoizolaţie, protejată
A1 cu şapă, amplasată pe T6 CS(10\y)50 - PL(5)550 CC(2/1,5/10)4 CP5
planşeele de pod
mansardă

Termoizolaţie între şi **) Termoizolaţia va avea rezistenţa la trecerea

A2 sub căpriori aplicată T2 - - - - - aerului ≥AFr 5 şi se amplasează în structurile cu
condiţionat **) strat de aer ventilat protejată cu un strat PVAB
Termoizolaţie aplicată
Pe planşee
sub pardo-

T6 CS(10\y)50 - PL(5)600 CC(2/1,5/10)4 CP4

pe planşeu sub şapă
S1
seală

Termoizolaţie între Termoizolaţie plăci sau vrac protejată cu un strat

T2 CS(10\y)0,5 TR1 - - -
grinzişoare PVAB
Sub Termoizolaţie lipită
S2 T4 CS(10\y)20 TR10 - - -
planşee sub planşeu

73
 ANEXA 3
(informativ )

PREVEDERI LEGATE DE INSCRIP IONAREA PRODUSELOR DIN

POLISTIREN EPS sau XPS

1. Marcarea CE şi etichetarea produselor vor respecta prevederile anexei ZA din specifica iile
tehnice europene armonizate aferente acestor produse;
2. Suplimentar fa de informa iile care înso esc simbolul marcajului de conformitate CE
cuprinse în anexa ZA, din specifica iile tehnice, pentru produsele din polistiren expandat
(EPS) se recomand urm toarele:

a. Pentru verificarea şi recunoaşterea/identificarea ulterioar a produselor puse în

oper s se efectueze inscrip ionarea pe partea lateral a pl cilor de polistiren aşa
cum se prevede şi în anexa ZA.3 din SR EN 13163:2009 respectiv SR EN
13164:2009;

b. Pentru identificarea vizual , rapid , a produselor la achizi ionare, manipulare,

transport, depozitare şi control se recomand la inscrip ionarea produselor
utilizarea codurilor de culoare prezentate în tabelul 1:
Tabelul 1
Clasa de prod Cod de culoare Observa ii
EPS 50 1 x MARO
EPS 60 1 x ALBASTRU
EPS 70 2 x ALBASTRU
EPS 80 1 x ROSU
EPS 100 1 x GALBEN
EPS 120 2 x GALBEN
EPS 150 1 x NEGRU
EPS 200 2 x NEGRU
EPS T 2 1 x VERDE
EPS T 4 2 x VERDE
EPS T 5 3 x VERDE

3. Modul de dispunere al benzilor, locul şi dimensiunile acestora se vor stabili de asocia iile
profesionale de profil.

74
 ANEXA 4
REFERIN E TEHNICE

Reglement ri tehnice:

1. NP 040-2002 Normativ privind proiectarea, execu ia şi Aprobat prin Ordinul M.L.P.T.L.

exploatarea hidroizola iilor la cl diri. nr. 607/21.04.2003 publicat în
Monitorul Oficial al României
Partea I nr.776 bis/05.11.2003
2. NP 064-2002 Normativ pentru proiectarea mansardelor Aprobat prin Ordinul M.L.P.T.L.
la cl diri de locuit. nr. 1991/12.12.2002 publicat în
Monitorul Oficial al României
Partea I nr. 944 / 23.12.2002
3. NP 069-2002 Normativ privind proiectarea, execu ia şi Aprobat prin Ordinul M.L.P.T.L.
exploatarea învelitorilor acoperişurilor în pant la nr. 606/21.04.2003 publicat în
cl diri. Monitorul Oficial al României
Partea I nr. 776 bis / 05.11.2003
4. NP 121-2006 Normativ privind reabilitarea Aprobat prin Ordinul M.T.C.T.
hidroizola iilor bituminoase ale acoperişurilor nr. 1732/21.09.2006 publicat în
cl dirilor. Monitorul Oficial al României
Partea I nr. 910/08.11.2006
5. NP 064-2002 Ghid privind proiectarea, execu ia şi Aprobat prin Ordinul M.L.P.T.L.
exploatarea elementelor de construc ii hidroizolate cu nr. 605/21.04.2003 publicat în
materiale bituminoase şi polimerice. Monitorul Oficial al României
Partea I nr. 576 bis /12.08.2003
6. GP 110-2004 Ghid privind reabilitarea termic a Aprobat prin Ordinul M.T.C.T.
blocurilor de locuin e cu regim de în l ime pân la nr. 364/08.03.2005 publicat în
P+9E, realizate dup proiecte tip, prin transformarea Monitorul Oficial al României
acoperişurilor tip teras în acoperişuri înclinate, cu Partea I nr. 1177bis / 27.12.2005
amenajarea de poduri neînc lzite sau mansarde.
7. GP 112-2004 Ghid privind proiectarea, execu ia şi Aprobat prin Ordinul M.T.C.T.
exploatarea învelitorilor din membrane polimerice nr. 219/2005 publicat în Monitorul
realizate ,,in situ”. Oficial al României Partea I nr.
435 bis / 23.05.2005
8. GP 114-2006 Ghid privind proiectarea, execu ia şi Aprobat prin Ordinul M.T.C.T.
exploatarea hidroizola iilor cu membrane bituminoasenr. 1734/21.09.2006 publicat în
aditivate cu APP şi SBS. Monitorul Oficial al României
Partea I nr. 928/15.11.2006
9. C 107-2005 Normativ privind calculul termotehnic al Aprobat prin Ordinul M.T.C.T.
elementelor de construc ie ale cl dirilor. nr. 2055/29.11.2005 publicat în
Monitorul Oficial al României
Partea I nr. 1.124 bis/ 13.12.2005
10. Ordinul M.D.R.T. nr. 2513 din 22/11/2010 de publicat în Monitorul Oficial al
modificare a reglement rii tehnice C 107-2005 României Partea I nr. 820/ 8.12.2010
Normativ privind calculul termotehnic al elementelor
de construc ie ale cl dirilor.

75
 11. GT 058-2003 Ghid privind criteriile de performan ale Aprobat prin Ordinul M.T.C.T.
cerin elor de calitate conform legii nr.10/1995 privind nr. 902/25.11.2003; publicat în
calitatea în construc ii, pentru instala ii de ventilare- Monitorul Oficial al României
climatizare. Partea I nr. 877/10.12.2003
12. GT 059-2003 Ghid privind criteriile de performan ale Aprobat prin Ordinul M.T.C.T.
cerin elor de calitate conform legii nr.10/1995 privind nr. 903/25.11.2003; publicat în
calitatea în construc ii, pentru instala iile electrice din Monitorul Oficial al României
cl diri. Partea I nr. 867/5.12.2003
13. GT 060-2003 Ghid privind criteriile de performan Aprobat prin Ordinul M.T.C.T.
ale cerin elor de calitate conform legii nr.10/1995 nr. 901 /25.11.2003; publicat în
privind calitatea în construc ii, pentru instala iile de Monitorul Oficial al României
înc lzire central . Partea I nr. 877/10/12/2003
14. GT 063-2004 Ghidul criteriilor de performan a Aprobat prin Ordinul M.T.C.T.
cerin elor de calitate conform Legii nr. 10/1995 privind nr. 173 /15.02.2005; publicat în
calitatea în construc ii pentru instala ii sanitare din Monitorul Oficial al României
cl diri . Partea I nr. 375 bis/04.05.2005
15. Mc 001/1- 2006 Metodologie de calcul al performan ei Aprobat prin Ordinul M.T.C.T.
energetice a cl dirilor. Partea I-Anvelopa cl dirii. nr. 157/01.02.2007; publicat în
Monitorul Oficial al României
Partea I nr. 126 bis/21.02.2007
16. Mc 001/2- 2006 Metodologie de calcul al performan ei Aprobat prin Ordinul M.T.C.T.
energetice a cl dirilor. Partea II – Performan a nr. 157/01.02.2007; publicat în
energetic a instala iilor din cl diri. Monitorul Oficial al României
Partea I nr. 126 bis/21.02.2007
17. Mc 001/3- 2006 Metodologie de calcul al performan ei Aprobat prin Ordinul M.T.C.T.
energetice a cl dirilor. Partea III – Auditul şi nr. 157/01.02.2007; publicat în
certificatul de performan al cl dirii. Monitorul Oficial al României
Partea I nr. 126 bis/21.02.2007
18. C107/7-2002 Normativ pentru proiectarea la stabilitate Aprobat prin Ordinul M.L.P.T.L.
termica a elementelor de inchidere ale cladirilor nr. 1574/15.10.2002; publicat în
Monitorul Oficial al României
Partea I nr. 126 bis/21.02.2007
19. I 5 – 2010 Normativ pentru proiectarea, executarea si Aprobat prin Ordinul M.D.R.T.
exploatarea instalatiilor de ventilare si climatizare. nr.1659 / 22.06.2011 publicat in
Monitorul Oficial al Romaniei
Partea I, nr. 504 / 15.07.2011

Standarde:

1. SR EN 13707+A2:2009 Foi flexibile pentru hidroizola ii. Foi bituminoase armate

pentru hidroizolarea acoperişurilor. Defini ii şi caracteristici;

2. SR EN 13956:2006 şi Foi flexibile pentru hidroizola ii. Foi hidroizolante de material

SR EN 13956:2006/AC:2006 plastic şi cauciuc pentru acoperiş. Defini ii şi caracteristici
3. ETAG 004:2000 Ghidului European pentru Agrementarea Tehnic a Sistemelor
de Izolare Termic Exterioar ;
4. ETAG 014:2011 şi ETAG Ghid de Agrement Tehnic European pentru dibluri din material
020:2006 plastic utilizate la prinderea sistemelor compozite de izolare
termic exterioare;

76
5. SR EN 13496:2003
6. SR EN 13497:2004
7. SR EN 13498:2004
8. SR EN 13499:2004
9. SR EN 13500:2004
10. SR EN 13162:2009
11. SR EN 13163:2009
12. SR EN 13164:2009
13. SR EN 13165:2009
14. SR EN 13167:2009
15. SR EN 13170:2009
16. SR EN 822:1997
17. SR EN 823:1997
18. SR EN 824:1997
19. SR EN 825:1997
20. SR EN 826:1997
21. SR EN 1602+AC:1998
22. SR EN 1603+AC:1998/
A1:2007
23. SR EN 1604+AC:1998
SR EN 1604+AC:1998
/A1:2007
24. SR EN 1607+AC:1999
25. SR EN 1935:2003
şi
SR EN 1935:2003 /AC:2004
Produse termoizolante destinate utiliz rii la cl diri.
Determinarea rezisten ei la smulgere a sistemelor compozite de
izolare termic la exterior (ETICS) (încercare cu bloc de spum );
Produse termoizolante destinate utiliz rii la cl diri.
Determinarea rezisten ei la impact a sistemelor compozite de
izolare termic la exterior (ETICS);
Produse termoizolante destinate utiliz rii la cl diri.
Determinarea rezisten ei la penetrare a sistemelor compozite de
izolare termic la exterior (ETICS);
Produse termoizolante pentru cl diri. Sisteme compozite de
izolare termic la exterior (ETICS) pe baz de polistiren
expandat. Specifica ie;
Produse termoizolante pentru cl diri. Sisteme compozite de
izolare termic la exterior (ETICS) pe baz de vat mineral .
Specifica ie;
Produse termoizolante pentru cl diri. Produse fabricate din vat
mineral (MW). Specifica ie;
Produse termoizolante pentru cl diri. Produse fabricate din
polistiren expandat (EPS). Specifica ie;
Produse termoizolante pentru cl diri. Produse fabricate din
spum de polistiren extrudat (XPS) Specifica ie;
Produse termoizolante pentru cl diri. Produse fabricate din
spum rigid de poliuretan (PUR). Specifica ie;
Produse termoizolante pentru cl diri. Produse fabricate din
sticl celular (CG). Specifica ie;
Produse termoizolante pentru cl diri. Produse fabricate din
plut expandat (ICB). Specifica ie;
Produse termoizolante destinate utiliz rii la cl diri.
Determinarea lungimii şi l imii;
Produse termoizolante destinate utiliz rii la cl diri.
Determinarea grosimii;
Produse termoizolante destinate utiliz rii la cl diri.
Determinarea perpendicularit ii;
Produse termoizolante destinate utiliz rii la cl diri.
Determinarea planit ii;
Produse termoizolante destinate utiliz rii la cl diri.
Determinarea comport rii la compresiune;
Produse termoizolante destinate utiliz rii la cl diri.
Determinarea densit ii aparente;
Produse termoizolante destinate utiliz rii la cl diri.
Determinarea stabilit ii dimensionale în condi ii normale şi
constante de laborator (23 grade C / 50% umiditate relativ );
Produse termoizolante destinate utiliz rii la cl diri.
Determinarea stabilit ii dimensionale în condi ii specificate de
temperatur şi umiditate;
Produse termoizolante destinate utiliz rii la cl diri.
Determinarea rezisten ei la trac iune perpendicular pe fe e;
Accesorii pentru construc ii. Balama cu ax simplu. Cerin e şi
metode de încercare;
77
26. SR EN 12051:2001
27. SR EN 12087:1999
SR EN 12087:1999/A1:2007
28. SR EN 12086:1999
29. SR EN 12091:1999
30. SR EN 12207:2002
31. SR EN 12208:2002
32. SR EN 12210:2002
SR EN 12210:2002/AC:2003
33. SR EN 12365-1:2004
34. SR EN 12608:2004
35. SR EN 14351-1+A1:2010
36. SR EN 13501-1+A1:2010
37. SR EN 13501-2+A1:2010
38. SR EN 13501-5+A1:2010
Accesorii pentru construc ii. Închiz tori pentru uşi şi ferestre.
Condi ii şi metode de încercare;
Produse termoizolante destinate utiliz rii la cl diri.
Determinarea absorb iei apei de lung durat prin imersie.
Produse termoizolante destinate utiliz rii la cl diri.
Determinarea propriet ilor de transmisie a vaporilor de ap ;
Produse termoizolante destinate utiliz rii la cl diri.
Determinarea rezisten ei la efectul de înghe -dezghe ;
Ferestre şi uşi. Permeabilitate la aer. Clasificare;
Ferestre şi uşi. Etanşeitate la ap . Clasificare;
Ferestre şi uşi. Rezisten la înc rcarea din vânt. Clasificare;
Feronerie pentru cl diri. Profile de etanşare pentru vitraj şi
garnituri de etanşare pentru uşi, ferestre, obloane şi pere i
cortin . Partea 1: Cerin e de performan şi clasificare.
Profile din policlorur de vinil neplastifiat (PVC-U) pentru
fabricarea ferestrelor şi uşilor. Clasificare, cerin e şi metode de
încercare;
Ferestre şi uşi. Standard de produs, caracteristici de
performan . Partea 1: Ferestre şi uşi exterioare pentru pietoni,
f r caracteristici de rezisten la foc şi / sau etanşeitate la fum;
Clasificare la foc a produselor şi elementelor de construc ie.
Partea 1:Clasificare folosind rezultatele încerc rilor de reac ie
la foc
Clasificare la foc a produselor şi elementelor de construc ie.
Partea 2: Clasificare folosind rezultatele încerc rilor de
rezisten la foc, cu excep ia produselor utilizate în instala iile
de ventilare
Clasificare la foc a produselor şi elementelor de construc ie.
Partea 5: Clasificare pe baza rezultatelor încerc rilor
acoperişurilor expuse la un foc exterior
78
 PARTEA a II-a
SOLU II CADRU PENTRU REABILITAREA TERMIC A ANVELOPEI

79
 CUPRINS :
CAPITOLUL I: PREVEDERI GENERALE
SEC IUNEA 1: Obiect şi domeniu de aplicare
SEC IUNEA a 2-a: Terminologie şi abrevieri

CAPITOLUL II: PRINCIPII GENERALE ŞI MODUL DE UTILIZARE AL SOLU IILOR

CADRU
SEC IUNEA 1: Generalit i

CAPITOLUL III: SOLU II CONSTRUCTIVE DE PRINCIPIU PENTRU

ÎMBUN T IREA PROTEC IEI TERMICE LA CL DIRILE DE LOCUIT EXISTENTE.
SOLU II PENTRU PERE I EXTERIOR - PARTE OPAC (E)
SEC IUNEA 1: Generalit i
SEC IUNEA a 2-a: Solu ii cu suplimentare a termoizola iei pere ilor exteriori – parte opac , prin
interven ie la exterior
SEC IUNEA a 3-a: Solu ii cu suplimentare a termoizola iei pere ilor exteriori – parte opac , prin
interven ie la interior

CAPITOLUL IV: SOLU II CONSTRUCTIVE DE PRINCIPIU PENTRU

ÎMBUN T IREA PROTEC IEI TERMICE LA CL DIRILE DE LOCUIT EXISTENTE.
SOLU II PENTRU PLANŞEE DE TERAS (T)
SEC IUNEA 1: Generalit i
SEC IUNEA a 2-a: Recomand ri pentru terasa ranversat
SEC IUNEA a 3-a: Recomand ri pentru terasa gr din
SEC IUNEA a 3-a: Recomand ri pentru terasa gr din
SEC IUNEA a 4-a: Recomand ri generale pentru terase

CAPITOLUL V: SOLU II CONSTRUCTIVE DE PRINCIPIU PENTRU ÎMBUN T IREA

PROTEC IEI TERMICE LA CL DIRILE DE LOCUIT EXISTENTE. SOLU II PENTRU
PLANŞEE DE POD (A)
SEC IUNEA 1: Generalit i
SEC IUNEA a 2-a: Recomand ri de principiu şi detalii de racordare

CAPITOLUL VI: SOLU II CONSTRUCTIVE DE PRINCIPIU PENTRU

ÎMBUN T IREA PROTEC IEI TERMICE LA CL DIRILE DE LOCUIT EXISTENTE.
SOLU II PENTRU PLANŞEE PESTE SUBSOLURI NEÎNC LZITE (S)
SEC IUNEA 1: Generalit i
SEC IUNEA a 2-a: Prevederi de principiu şi detalii de racordare

CAPITOLUL VII: SOLU II CONSTRUCTIVE DE PRINCIPIU PENTRU

ÎMBUN T IREA PROTEC IEI TERMICE LA CL DIRILE DE LOCUIT EXISTENTE.
SOLU II PENTRU PLANŞEE PE SOL (P)
SEC IUNEA 1: Generalit i
SEC IUNEA a 2-a: Prevederi de principiu şi detalii de racordare

CAPITOLUL VIII: SOLU II CONSTRUCTIVE DE PRINCIPIU PENTRU

ÎMBUN T IREA PROTEC IEI TERMICE LA CL DIRILE DE LOCUIT EXISTENTE.
SOLU II PENTRU FERESTRE ŞI UŞI EXTERIOARE (F)

80
SEC IUNEA 1: Generalit i
SEC IUNEA a 2-a: Prevederi de principiu şi detalii de racordare
SEC IUNEA a 3-a: Prevederi de principiu pentru elemente auxiliare

CAPITOLUL IX: SOLU II PENTRU ALTE ELEMENTE DE CONSTRUC IE

PERIMETRALE
SEC IUNEA 1: Generalit i

CAPITOLUL X: SCHEME ŞI DETALII DE PRINCIPIU PENTRU SOLU II DE

REABILITARE ŞI MODERNIZARE TERMIC A CL DIRILOR

ANEXA 1 (informativ ) – Ferestre şi uşi exterioare

ANEXA 2 (informativ ) – Geamuri termoizolante
ANEXA 3 (informativ ) – Sisteme de protec ie la ac iunea radia iei solare
ANEXA 4 (informativ ) – Grile de admisie şi evacuare la tâmpl rii
ANEXA 5 (informativ ) – Benzi de etanşare la montarea ferestrelor noi
ANEXA 6 - Referin e tehnice şi legislative

81
 PARTEA a II-a
SOLU II CADRU PENTRU REABILITAREA TERMIC A ANVELOPEI
Înlocuieşte: SC 007- 02

CAPITOLUL I: PREVEDERI GENERALE

SEC IUNEA 1: Obiect şi domeniu de aplicare

Art.1
Prezenta reglementare tehnic cuprinde prevederi şi solu ii de principiu referitoare la concep ia şi
proiectarea sub aspectul realiz rii cerin ei esen iale de izolare termic şi de economie a energiei, la
nivelul zonelor opace şi a celor vitrate ale elementelor de închidere ale cl dirilor de locuit care se
reabiliteaz şi se modernizeaz din punct de vedere higrotermic, în conformitate cu prevederile
legisla iei în vigoare.

Art.2
Reglementarea se refer , în principal, la urm toarele elemente de construc ie perimetrale:
(1) pere i exteriori - parte opac ;
(2) pere i exteriori - parte vitrat - tâmpl ria exterioar .
(3) planşee de teras ;
(4) planşee care delimiteaz volumul înc lzit al cl dirii de spa ii neînc lzite adiacente (planşee de
pod, planşee peste subsoluri neînc lzite, ş.a.);
(5) pl ci pe sol, peste cota terenului sistematizat (CTS);

Art.3
Lucr rile de îmbun t ire a protec iei termice se recomand ca s se realizeze:
(1) concomitent cu alte lucr ri de interven ie la cl dirile existente cum sunt cele de consolidare
structural antiseismic şi cele de repara ii capitale.
(2) înso ite şi de modernizarea func ional şi arhitectural a cl dirii şi eventual de ridicarea nivelului
de protec ie acustic , în func ie de op iunea utilizatorilor, respectând, de câte ori este posibil, şi
cerin ele de siguran în exploatare, igien , sanatate şi mediu, precum şi cea de securitate la
incendiu.

Art.4
Prevederile se adreseaz proiectan ilor, exper ilor tehnici, auditorilor energetici, verificatorilor de
proiecte atesta i MDRT, executan ilor, responsabililor tehnici cu execu ia, autorit ilor publice,
asocia iilor profesionale şi organismelor de verificare şi control.

Art.5
(1) Reglementarea ofer solu ii generale, de principiu, pe baza c rora vor putea fi proiectate în mod
corect detaliile de execu ie în cadrul proiectelor de reabilitare/modernizare termic şi energetic .
(2) Aplicarea prezentei reglementari se face în corelare cu prevederile din alte documente: acte
normative, reglementari tehnice şi standarde. Referirile la alte documente sunt date în continuare
în text în cazurile în care este necesar şi sunt enumerate în Anexa nr.6 – Referin e tehnice şi
legislative.

82
SEC IUNEA a 2-a: Terminologie şi abrevieri

Art. 6
În prezenta lucrare se aplic termenii şi defini iile urm toare:

(1) reabilitare termic /energetic

ansamblu de m suri care conduc la atingerea parametrilor de izolare termic /consumuri energetice
prev zu i la proiectarea ini ial a cl dirii.

(2) modernizare termic

ansamblu de m suri care conduc la îmbun t irea izola iei termice a anvelopei unei cl diri existente
şi a etanşeit ii la aer, reducând fluxul termic disipat prin conduc ie, în scopul realiz rii condi iilor
minime de confort şi igienico-sanitare (inclusiv evitarea riscului de condens superficial şi intersti ial)
dar şi a reducerii consumurilor de energie şi implicit a emisiilor poluante la nivelul stabilit de
legisla ia în vigoare, în condi iile unei investi ii optime pe întreg ciclul de via al cl dirii, minime în
raport cu performan a ob inut şi a unei durate de recuperare a investi iei cât mai scurte.

(3) modernizare energetic

ansamblu de m suri care conduc la creşterea performan ei energetice a unei cl diri, analizate
independent de comportamentul instala iilor şi al utilizatorilor, prin interven ii atât asupra anvelopei
unei cl diri cât şi asupra instala iilor aferente cl dirii, în scopul realiz rii atât a condi iilor minime de
confort şi igienico-sanitare (inclusiv evitarea riscului de condens superficial şi intersti ial) cât şi a
reducerii consumurilor de energie şi implicit a emisiilor poluante la nivelul stabilit de legisla ia în
vigoare, în condi iile unei investi ii optime pe întreg ciclul de via al cl dirii, minime în raport cu
performan a ob inut şi a unei durate de recuperare a investi iei cât mai scurte.

(4) modernizare termic /energetic complex , integrat , a unui ansamblu de cl diri

ansamblu de m suri care conduc la îmbun t irea performan ei unui ansamblu de cl diri – evaluat
prin analiz multicriterial , inînd cont de resursele locale, de condi iile climatice, economice,
sociale, etc. ale amplasamentului şi de toate cerin ele esen iale în domeniul cl dirilor pe întreaga
durat de via a cl dirii, în condi iile unei investi ii optime pe întreg ciclul de via al cl dirii,
minime în raport cu performan a ob inut şi a unei durate de recuperare a investi iei cât mai scurte.

(5) sistem compozit compact de izolare termic la exterior (ETICS = External Thermal Insulation
Composite System) / termosistem
sistem aplicat pe şantier, format din produse fabricate industrial, livrat ca sistem complet de c tre
produc torul de sistem şi con inând, ca un minimum, urm toarele componente alese în mod specific
de produc torul de sistem pentru sistem şi substrat: adeziv şi mijloace de fixare mecanic , material
termoizolant, straturi de grund de baz din care cel pu in unul con ine arm tur , arm tur , material
de finisare care poate include o acoperire decorativ ; toate componentele unui sistem ETICS sunt
proiectate în mod specific pentru sistem şi substrat de c tre produc torul de sistem.

83
CAPITOLUL II: PRINCIPII GENERALE ŞI MODUL DE UTILIZARE AL SOLU IILOR
CADRU

SEC IUNEA 1: Generalit i

Art. 7
Lucrarea con ine solu ii şi detalii curente de izolare termic suplimentar a elementelor de
construc ie perimetrale ale cl dirilor de locuit existente (pere i exteriori, planşee de teras , planşee de
pod, planşee peste subsol, planşee pe sol, tâmpl rie exterioar , ş.a.) care se realizeaz la reabilitarea
/modernizarea termic şi energetic a acestora.

Art. 8
Solu iile şi detaliile prezentate în figurile anexate au caracter general, de principiu, exemplificativ,
neavând preten ia s epuizeze gama de solu ii posibile, dar reprezint o baz de date pentru
proiectarea corect a izola iei termice suplimentare şi evitarea unor greşeli de concep ie şi de
alc tuire. Preluarea detaliilor de principiu din prezenta lucrare, în cadrul proiectelor de execu ie, va fi
înso it în mod obligatoriu de adaptarea acestora la situa iile concrete, de dezvoltarea lor ca detalii de
execu ie, precum şi de completarea lor cu elemente tehnologice.

Art. 9
La elaborarea detaliilor de execu ie, concomitent cu respectarea condi iilor termotehnice, este
obligatoriu a se verifica şi respectarea exigen elor de rezisten şi stabilitate, durabilitate, izolare
hidrofug şi fonic , siguran în exploatare etc., conform reglement rilor tehnice în vigoare.

Art. 10
Detaliile cuprinse în documenta iile tehnice ale firmelor vor fi utilizate numai în condi iile verific rii
lor obligatorii din punct de vedere termotehnic de c tre proiectan i, verificatori şi exper i atesta i sau
de c tre institu ii abilitate în acest sens.

Art. 11
La suplimentarea izola iei termice a elementelor de construc ie care compun anvelopa cl dirilor de
locuit existente şi la îmbun t irea detaliilor de noduri caracteristice ale acestora, se va urm ri:

corespunz toare : λ, ρ, µ, sd etc.), cu o grosime suficient , evitând materialele care ar necesita

(1) prevederea unor izola ii termice suplimentare adecvate (cu caracteristici higrotermice

dimensiuni excesive; se recomand termoizola ii eficiente (λ< 0,06 W/mK): polistiren expandat,
polistiren extrudat, pl ci rigide din vat mineral sau din sticl , spum poliuretanic ş.a.;

(2) izolarea termic suplimentar în dreptul pun ilor termice, urm rind diminuarea efectului negativ
al acestora atât asupra fluxului termic disipat cât şi asupra câmpului de temperatur de pe
suprafe ele interioare ale elementelor care compun anvelopa cl dirii, evitând în acest fel
posibilitatea apari iei condensului superficial; se recomand : corectarea în cât mai mare m sur a
pun ilor termice inând seama de zona de influen a acestora, realizarea unei continuit i a
izola iei termice, atât fizic cât şi ca valoare a rezisten ei termice (aceleaşi rezisten e termice
pentru zone cu alc tuiri diferite).

(3) amplasarea judicioas a izola iei termice suplimentare, evitând pozi ionarea defectuoas din
punct de vedere al difuziei vaporilor de ap şi al stabilit ii termice; pozi ionarea izola iei termice
suplimentare se va face, de preferin , spre exteriorul elementelor de construc ie iar în cazurile în
care pozi ionarea spre interior a stratului termoizolant este temeinic justificat , se va analiza cu

84
 deosebit aten ie comportarea la difuzia vaporilor de ap , în vederea limit rii condensului interior
în sezonul de iarn şi asigur rii evapor rii acestuia în sezonul cald, prev zându-se în mod
adecvat, bariere contra vaporilor; se vor prevedea tencuieli adecvate la interior, care s asigure
impermeabilitate la vapori de ap şi la exterior, care s asigure impermeabilitate la ap şi
permeabilitate la vaporii de ap .

(4) adoptarea unor solu ii eficiente din punct de vedere economic, evitând consumurile de materiale
şi costurile excesive.

(5) asigurarea unei stabilit i termice corespunz toare, atât pentru condi iile de iarn , cât şi pentru
cele de var . In cazul elementelor de construc ie uşoare, prin suplimentarea corespunz toare a
izola iei termice se va urm ri realizarea unor solu ii de elemente de construc ie cu rezisten e
termice sporite.

Art. 12
Alegerea solu iei de termoizolare suplimentar a unui element de construc ie care face parte din
anvelopa unei cl diri de locuit, se va face respectând metodele de analiz şi de calcul stabilite în
reglement rile tehnice C107/2005 cu p r ile sale şi MC 001/2006, respectând şi prevederile privind
optimizarea nivelului de protec ie termic la cl dirile de locuit pe întreg ciclul de via .
 
Art. 13
Alegerea solu iilor de reabilitare se va face de comun acord şi în colaborare cu proprietarii cl dirilor,
având în vedere alc tuirea şi starea elementelor de construc ie existente, determinate conform
reglement rilor tehnice în vigoare, cu ocazia întocmirii analizei termice şi energetice a cl dirii
existente, precum şi criteriile prioritare specifice fiec rei situa ii în parte.

Art. 14
Principalele criterii, exigen e şi niveluri de performan din punct de vedere termo-higro-energetic,
care trebuie avute în vedere la alegerea solu iilor de îmbun t ire a protec iei termice, cu ocazia
elabor rii proiectelor de modernizare a cl dirilor de locuit, sunt, în principal:
(1) asigurarea unui confort termic superior în sezonul rece, inclusiv în ceea ce priveşte indicii PMV
şi PPD, conform standardului privind ambian e termice moderate, determinarea indicilor PMV şi
PPD şi specificarea condi iilor de confort termic;
(2) îmbun t irea microclimatului interior în sezonul cald, în principal prin m rirea stabilit ii
termice, dar şi prin luarea unor m suri de reducere a efectelor însoririi excesive;
(3) reducerea, în cât mai mare m sur , a necesarului anual de energie pentru înc lzirea/r cirea
cl dirilor;
(4) reducerea emisiei de substan e poluante şi în primul rând a emisiei de CO2, prin micşorarea
consumului de combustibili şi deci de energie primar (criteriul ecologic);
(5) micşorarea substan ial a cheltuielilor de exploatare pentru înc lzirea locuin elor şi recuperarea
cât mai rapid a cheltuielilor efectuate pentru modernizare.

Art. 15
La întocmirea proiectelor de reabilitare şi modernizare termic a cl dirilor de locuit existente este
recomandabil s se foloseasc , în cât mai mare m sur , facilit ile oferite în acest privin de:
materialele termoizolante noi, cu performan e superioare, solu iile şi tehnologiile noi de aplicare,
fixare şi protejare a straturilor termoizolante suplimentare, cu un grad ridicat de calitate, siguran ,
comportare în exploatare şi durabilitate, în conformitate cu prevederile din Partea I.

85
Art. 16
Utilizarea produselor şi tehnologiilor noi se va face cu deosebit aten ie şi responsabilitate, în
condi ii de atestare, omologare, certificare, asisten tehnic şi control, corespunz toare.

Art. 17
Elaborarea proiectelor de reabilitare şi în special alegerea solu iilor de principiu şi definitivarea
detaliilor se va face de c tre proiectan i cu cunoştin e temeinice şi cu experien în domeniul
proiect rii constructive şi termotehnice.

Art. 18
Lucr rile de reabilitare şi modernizare termotehnic au numeroase conexiuni şi condi ion ri
reciproce cu structura de rezisten a cl dirii, care trebuie analizate cu deosebit aten ie. Se
men ioneaz astfel:

(1) Greutatea suplimentar rezultat din lucr rile de reabilitare nu trebuie s conduc la dep şirea
capacit ii de rezisten a elementelor de construc ie structurale, atât la ac iunea înc rc rilor
gravita ionale, cât şi la ac iunea seismic .

(2) Lucr rile de reabilitare şi modernizare termotehnic trebuie s fie executate în strict corelare cu
lucr rile de consolidare structural , antiseismic .

(3) Prevederea straturilor termoizolante suplimentare la fa a exterioar a anvelopei, creeaz condi ii

favorabile în ceea ce priveşte comportarea structurii la efectul varia iei de temperatur .

(4) Prevederea unor straturi termoizolante suplimentare pe ambele fe e ale elementelor de

construc ie (structurale şi nestructurale) împiedic vizualizarea unor eventuale defecte care pot
s apar în timp sub ac iunea seismic , a tas rilor inegale sau a altor ac iuni sau accidente.

Art. 19
La alegerea materialelor termoizolante se vor avea în vedere, în principal, urm toarele criterii:
(1) caracteristicile termotehnice, mecanice, de rigiditate, de reac ie la foc, comportarea la umiditate,
ş.a;
(2) caracteristicile cerute de pozi ia materialului termoizolant în construc ie şi de solicit rile la care
este supus;
(3) criteriul economic, de optimizare;
(4) caracteristici privind manipularea şi punerea în oper .

Nota: Se recomand utilizarea materialelor ecologice, reciclabile cu consumuri de energie înglobat cât mai reduse.

Art. 20
Grosimile straturilor termoizolante nu sunt precizate în figurile con inute în prezenta reglementare
tehnic , ele urmând a fi stabilite în func ie de condi iile specifice concrete, pe baza unor calcule
termotehnice şi de optimizare termo-energetic în conformitate cu reglement rile tehnice C107/2005
cu p r ile sale şi MC 001/2006.

Art. 21
Trebuie acordat aten ie respect rii tuturor prevederilor referitoare la comportarea la foc a tuturor
materialelor prev zute în proiectele de modernizare, dar în primul rând, a materialelor termoizolante
precum şi a sistemelor ob inute cu acestea.

86
Art. 22
Trebuie acordat aten ie realiz rii unei protec ii corespunz toare la ac iunea apei, sub diverse forme,
astfel:
(1) izolarea hidrofug propriu-zis , prin prevederea unor straturi hidroizolante, conform NP 040 -
Normativ privind proiectarea, executarea şi exploatarea hidroizola iilor la cl diri;
(2) etanşarea hidrofug pe conturul tâmpl riei exterioare;
(3) folosirea unor straturi de protec ie a straturilor termoizolante din materiale hidrofobe, etanşe şi
f r risc de fisurare;
(4) evitarea umezirii excesive a straturilor termoizolante, printr-o corect rezolvare a problemei
difuziei vaporilor de ap prin elementele de construc ie;
(5) uscarea elementelor de construc ie existente umede, ca o condi ie prealabil prevederii unor
straturi termoizolante suplimentare;
(6) asanarea subsolurilor, repararea conductelor de instala ii termice şi sanitare din subsoluri, etc.

CAPITOLUL III: SOLUTII CONSTRUCTIVE DE PRINCIPIU PENTRU

ÎMBUN T IREA PROTEC IEI TERMICE LA CL DIRILE DE LOCUIT EXISTENTE.
SOLU II PENTRU PERE I EXTERIOR - PARTE OPAC (E)

SEC IUNEA 1: Generalit i

Art. 23
(1) Îmbun t irea protec iei termice a pere ilor exteriori - structurali şi nestructurali - se face prin
montarea unui strat termoizolant suplimentar pe pere ii existen i, pentru toate solu iile de
alc tuire a acestora, cu excep ia pere ilor cortin . Amplasarea straturilor termoizolante
suplimentare se face, de regul , pe suprafa a exterioar a pere ilor existen i, dar, în unele situa ii
poate fi avut în vedere şi amplasarea pe suprafa a interioar .

(2) Izolarea termic la exterior prezint urm toarele avantaje:

a. realizeaz în condi ii optime corectarea majorit ii pun ilor termice;
b. conduce la o alc tuire favorabil sub aspectul difuziei la vaporii de ap şi al stabilit ii
termice;
c. protejeaz elementele de construc ie structurale precum şi structura în ansamblu, de
efectele varia iei de temperatur ;
d. nu conduce la micşorarea ariilor locuibile şi utile;
e. permite realizarea, prin aceeaşi opera ie, a renov rii fa adelor;
f. nu necesit modificarea pozi iei corpurilor de înc lzire şi a conductelor instala iei de
înc lzire;
g. permite locuirea apartamentelor în timpul execut rii lucr rilor de reabilitare şi
modernizare;
h. nu afecteaz pardoselile, tencuielile, zugr velile şi vopsitoriile interioare existente;

(3) Amplasarea stratului termoizolant suplimentar pe fa a exterioar a pere ilor exteriori existen i
prezint îns şi unele dezavantaje, astfel:
a. execu ia lucr rilor este mai preten ioas decât în cazul amplas rii stratului
termoizolant la interior, necesit un personal mai calificat şi un control mai riguros;
b. conduce, de regul , la modificarea aspectului exterior al fa adei; de aceea, solu ia nu
poate fi aplicat la cl dirile ale c ror fa ade prezint diferite profile, decroşuri,
rezaliduri şi ancadramente, care se doresc a fi p strate;

87
 c. noul parament al cl dirii este - de regul - mai sensibil la ac iuni mecanice, în special
la şocuri, etc.

(4) Izolarea termic la interior prezint urm toarele avantaje:

a. necesit cheltuieli mai reduse, deci o valoare mai mic a investi iei, ceea ce conduce,
în unele cazuri, la o durat de recuperare mai mic ;
b. execu ia este mai uşoar , cu risc de accidente foarte redus, nefiind necesar lucrul la
în l ime;
c. nu afecteaz aspectul arhitectural existent al cl dirilor, considerent important la
cl dirile cu valoare istoric sau arhitectural ;
d. permite reabilitarea termotehnic , independent , a pere ilor exteriori aferen i unui
num r limitat de apartamente din cadrul cl dirilor.

(5) Principalele dezavantaje ale solu iei cu izolare termic la interior de la (4) sunt aspectele
men ionate ca avantaje ale solu iilor de la (2) cu stratul termoizolant dispus la exterior; se
men ioneaz şi comportarea termotehnic defavorabil în anumite cazuri precum şi dificultatea
de rezolvare constructiv în unele puncte particulare, de exemplu la racordarea cu tâmpl ria
exterioar .

Art. 24
Este recomandabil ori de câte ori este posibil ca amplasarea stratului termoizolant suplimentar s se
fac la exterior.

Art. 25
Solu ia amplas rii stratului termoizolant suplimentar la interior este o solu ie posibil , dar domeniul
ei de aplicare r mâne restrâns - de exemplu la cl diriile cu fa ade deosebite din punct de vedere
arhitectural, de regul cl diri unicat. Solu ia izol rii la interior poate fi, de asemenea, avut în vedere
la cl dirile de locuit individuale cu parter sau parter şi etaj, în combina ie cu amplasarea straturilor
termoizolante suplimentare orizontale sub planşeul de pod sau de teras şi respectiv peste placa pe
sol sau la partea superioar a planşeului peste subsol, situa ie în care se realizeaz o bun continuitate
a termoizola iei şi o corectare corespunz toare a majorit ii pun ilor termice.

Art. 26
Solu ii de principiu pentru alc tuirea în câmp curent a pere ilor exteriori reabilita i din punct de
vedere termic, cu stratul termoizolant suplimentar dispus la exterior (E0.1, E0.2) şi cu stratul
termoizolant nou dispus la interior (E0.3) se dau în fig. E0.

Art. 27
Alc tuirea final a pere ilor exteriori reabilita i, cu stratul termoizolant dispus la exterior poate fi:
(1) cu structura compact (schema de principiu E0.1), incluzând eventual un strat de aer neventilat;
(2) cu structura ventilat (schema de principiu E0.2).

Art. 28
Alc tuirea final a pere ilor exteriori reabilita i, cu stratul termoizolant dispus la interior, este:
(1) cu structura compact , f r straturi de aer neventilat;
(2) cu un strat de aer neventilat.

Art. 29
În schemele de principiu din fig. E0:
(1) alc tuirea peretelui exterior ini ial este cu structur compact şi f r straturi de aer neventilat;

88
(2) în grosimea desenat a pere ilor exteriori existen i sunt incluse şi straturile de tencuial interioar
şi exterioar , presupuse a fi în stare corespunz toare; dac suprafa a suport a stratului
termoizolant nou nu este în stare corespunz toare (rezisten sc zut , fisuri, disloc ri ş.a), se va
prevedea fie repararea tencuielii, fie înl turarea şi refacerea ei;
(3) nu s-a figurat stratul de lipire pe suprafe ele suport ale straturilor termoizolante, care se execut ,
de regul , din mortar adeziv, cu lian i organici (r şini).

SEC IUNEA a 2-a: Solu ii cu suplimentare a termoizola iei pere ilor exteriori – parte opac , prin
interven ie la exterior

Art. 30
Sistemul compozit compact de izolare termic - termosistem (ETICS = External Thermal
Insulation Composite Systems – Sisteme compozite pentru termoizolarea pere ilor exteriori) are ca
elementele componente: adeziv, material termoizolant, dibluri, masa de şpaclu pentru armare, plasa
din fibre de sticl , accesorii (profile de col , profile de soclu, profile pentru rosturi etc.), tencuial
decorativ (acrilic , siliconic , silicatic ), şi trebuie s respecte prevederile din Partea I, Capitolul III,
Sectiunea a 2-a, art. 18, 19 şi 20, inclusiv cele referitoare la respectarea cerin ei de securitate la
incendiu, respectând pentru materiale şi sisteme tehnologice prevederile privind clasa de reac ie la
foc. Se vor mai avea în vedere şi urm toarele aspecte:

(1) Sistemele ETICS trebuie s fie stabile la efortul combinat generat de sarcini ca: masa, suc iunea
din vânt, temperatura, umiditatea şi contrac ia precum şi sarcinile de utilizare normal şi trebuie
proiectate şi aplicate astfel încât s satisfac atât cerin ele de izolare termic dar şi cele pentru
rezisten mecanic şi stabilitate, precum şi cele pentru securitate la incendiu.

(2) Punerea în oper corect a sistemului compozit compact de izolare termic la exterior (ETICS)
se face conform standardelor europene în vigoare: (SR EN 13499 – Produse termoizolante
pentru cl diri. Sisteme compozite de izolare termic la exterior (ETICS) pe baz de polistiren
expandat. Specifica ie; SR EN 13500 – Produse termoizolante pentru cl diri. Sisteme compozite
de izolare termic la exterior (ETICS) pe baz de vat mineral . Specifica ie.); Ghid de
Agrementare european pentru ETICS – ETAG 004. Este deosebit de important sa se utilizeze
exclusiv componentele unui singur sistem, pentru a avea garan ia c acestea sunt compatibile.

(3) Stratul suport trebuie verificat şi eventual reparat, inclusiv în ceea ce priveşte planeitatea, având
în vedere c în aceast solu ie abaterile de la planeitate nu pot fi corectate prin sporirea grosimii
stratului de protec ie. Verific rile uzuale ale suportului, f cute în zone diferite pe toat suprafa a
prin sondaj, înainte de aplicarea sistemului de termoizola ie, sunt testul de cur enie, testul de
zgâriere, testul de umezire, testul de smulgere. Preg tirea suportului se face diferen iat, în
func ie de starea şi natura acestuia prin periere, raşchetare, sp lare etc. Nivelarea cu mortar
adecvat într-un strat se face pentru respectarea valorilor limit pentru abaterile de planeitate ale
stratului suport şi ale stratului final. La cl dirile existente, înainte de aplicarea pl cilor
termoizolante trebuie, obligatoriu, f cut verificarea elimin rii umidit ii ascensionale.

− La cl dirile cu închideri perimetrale rezistente la foc şi în l imea total pân la 28 m (la

(4) Din considerente de securitate la incendiu, se recomand :

coam sau atic) fa de terenul carosabil adiacent accesibil autospecialelor de interven ie

ale pompierilor, sistemele compozite de izolare termica exterioar a pere ilor perimetrali

− Atunci când se utilizeaz termoizola ii din clasa de reac ie la foc cel pu in C-s2,d0, cu
trebuie sa fie clasa de reac ie la foc A1, A2-s1,do sau B-s2,d0.

grosimea mai mare de 10 cm montate în exteriorul închiderilor perimetrale ale cl dirilor

89
 şi protejate cu tencuieli multistrat, ferestrele şi uşile închiderilor se bordeaz pe pe toate
laturile exterioare cu termoizola ii clasa de reac ie la foc A1 sau A2-s1,d0, cu l imea de
minimum 0,30 m şi aceeaşi grosime cu a materialului termoizolant al fa adei (det. E1.5).
Aceste bord ri ale golurilor din pere ii exteriori, pot fi înlocuite:
a) cu fâşii orizontale continui de termoizola ie clasa de reac ie la foc A1 sau A2-
s1,d0, dispuse în dreptul tuturor planşeelor cl dirii (cu l imea de minimum 0,30
m şi aceeaşi grosime cu a materialului C-s2,d0 utilizat la termoizolarea exterioar
a închiderii perimetrale) sau ;
b) cu balcoane sau copertine continui exterioare, clasa de reac ie la foc A1 sau A2-

− La cl dirile cu în l imi de maximum 20 m (m surate conform primului alineat), sistemele

s1,d0, cu l imea de minimum 0,80 m (m surat pe orizontal ).

de izolare termic exterioar a închiderilor perimetrale pot fi cel pu in clasa de reac ie la

− Produsele utilizate pentru finisajul exterior, inclusiv de izolare termic sau de placare a
foc C-s2,d0, f r a mai fi obligatorie bordarea golurilor.

închiderilor perimetrale (fa ade duble ventilate, pere i exteriori, pere i cortin ) ai cl dirilor
înalte şi foarte înalte, trebuie s fie clasa de reac ie la foc A1 sau A2-s1,d0.

90
(5) Execu ia trebuie f cut cu personal specializat în aplicarea sistemului termoizolant ETICS.

(6) Detalii de racordare şi de îmbinare, caracteristice solu iei cu stratul de protec ie realizat din
tencuial sub ire se prezint în fig. E1.1...E1.10. În zonele de racordare a suprafe elor
ortogonale, la col uri şi decroşuri, se prevede dublarea es turilor din fibre de sticl sau/şi
folosirea unor profile sub iri din aluminiu sau din PVC.

(7) Solu ia prezint avantajul unei greut i reduse şi a unei comport ri bune la difuzia vaporilor de
ap şi fa de pericolul de fisurare.

(8) Solu ia prezint şi unele dezavantaje, astfel:

a. o rezisten mecanic mai redus , în special la ac iuni dinamice, ceea ce presupune
luarea unor m suri speciale de consolidare, prin armare dubl , în zonele mai expuse,
de exemplu pe o în l ime de cca 2,00 m de la cota trotuarului;
b. o durat de via garantat la cel mult 25 ani;
c. limitarea gamei de finisaje posibil de aplicat.

(9) Aplicarea solu iei trebuie s se fac astfel încât s se asigure în cât mai mare m sur ,
continuitatea stratului termoizolant, inclusiv şi în special, la racordarea cu soclurile, cu aticele şi
cornişele de la terase, cu streşinile acoperişurilor cu pod, precum şi în zona balcoanelor şi
logiilor. În acelaşi scop, este necesar ca pe conturul tâmpl riei exterioare s se realizeze o
c ptuşire termoizolant a glafurilor exterioare, inclusiv a solbancurilor, conform detaliilor din
fig. E1.2 (d1, d2, d3.) şi E1.7 m.

(10) Pentru pl cile de balcon (fig. E1.8...E1.10) se recomand , prevederea cu straturi termoizolante
pe ambele fe e, dac acest lucru este posibil din punct de vedere constructiv.

Art. 31
Solu ia de îmbun t ire a protec iei termice a pere ilor exteriori pe baza unei structuri
ventilate (fig. E2.1...E2.12) prezint avantaje din punct de vedere al comport rii termotehnice, dar
devine fezabila numai in conditiile in care este avuta in vedere durata de via a acestui sistem
considerabil mai mare si analiza se face pe întreag ciclul de via al cl dirii, cu toate ca costul initial
este mai ridicat. În aceast solu ie, între stratul termoizolant şi stratul de protec ie se realizeaz un
strat de aer ventilat, având o grosime de cel pu in 4 cm, care are rolul de a elimina vaporii de ap .
Trebuie s se respecte prevederile men ionate în Partea I, Capitolul III, Sec iunea a 2-a, art 21,
precum şi urm toarele:

(1) Stratul termoizolant, trebuie realizat numai din produse din clasa de reac ie la foc A1 sau A2, s1,
d0 şi se monteaz pe pere ii exteriori existen i, prin intermediul unor elemente care formeaz un
caroiaj (montan i şi traverse). Acesta este alc tuit din şipci de lemn sau din profile metalice
inoxidabile, ancorate mecanic cu piese din o el inoxidabil.
(2) Stratul termoizolant se protejeaz pe suprafa a adiacent stratului de aer, cu un strat de protec ie
antivânt, permeabil la vaporii de ap , eventual caşerat în procesul de confec ionare a pl cilor
termoizolante. Dac din calcule rezult necesar, pe fa a cald a termoizola iei se prevede o
barier contra vaporilor de ap .
(3) Stratul de protec ie şi finisaj poate fi realizat din piese independente de forma unor pl ci sub iri
aşezate în caplama sau prev zute cu fal uri, alc tuite din beton armat cu fibre de sticl , din foi
(plane, ondulate sau cutate) realizate din tabl inoxidabil , aluminiu – ranforsate cu poliuretan,
pl ci stratificate HPL, elemente ceramice sau mase plastice rezistente la ac iunea radia iilor

91
 ultraviolete, ş.a. Stratul de protec ie este men inut în pozi ie şi fixat de stratul suport sau de
caroiaj, prin intermediul unor piese metalice speciale, inoxidabile.
(4) Trebuie s se realizeze în mod corespunz tor – ca num r, dimensiuni şi pozi ii – orificiile şi
fantele de acces (la nivelul soclului) şi de evacuare a aerului (la nivelul aticului, cornişei sau
streaşinii), pentru asigurarea unei bune circula ii a aerului în spa iul dintre stratul termoizolant şi
stratul de protec ie.
(5) Trebuie s se ia m suri de deviere a circula iei aerului la partea inferioar a golurilor de ferestre,
precum şi în zona pl cilor de balcon.

SEC IUNEA a 3-a: Solu ii cu suplimentare a termoizola iei pere ilor exteriori – parte opac , prin
interven ie la interior

Art. 32
Solu ii cu suplimentare a termoizola iei pere ilor exteriori – parte opac , prin interven ie la
interior poate fi adoptat în anumite situa ii, bine justificate, cum ar fi:
(1) fa adele cl dirilor protejate sau în sit protejat, fa ade cu finisaje deosebite (placaje din piatr
natural sau de alt natur ) a c ror aspect trebuie conservat;
(2) fa ade incompatibile cu sistemele de izolare prin exterior datorit unor probleme de ordin
tehnologic sau a favoriz rii apari iei condensului;
(3) la cl diri care nu necesit o majorare substan ial a protec iei termice, datorit unui nivel de
protec ie ini ial relativ ridicat şi o izolare prin exterior care ar conduce la o creştere nejustificat a
costurilor;
(4) situa ii în care, din anumite considerente, reabilitarea nu se poate face la nivelul întregii cl diri.

Art. 33
La executarea termoizola iei suplimentare prin interior, pentru o mai bun tratare a pun ilor termice
şi pentru evitarea migr rii umezelii pe suprafe ele adiacente (în cazul în care apar fenomene pasagere
de condens în structur ) izola ia termic se prelungeşte pe suprafe ele adiacente (tavane şi pere i
interiori) cu cca 30-50 cm. Grosimea termoizola iei pe zona de prelungire poate fi constant sau
variabil .

Art. 34
Propunerea unei solu ii de dispunere a termoizola iei prin interior implic efectuarea unei verific ri a
riscului de apari ie a condensului intersti ial în conformitate cu reglementarile tehnice aplicabile in
domeniu.

Art. 35
Un exemplu de dispunere a stratului de izolare suplimentar prin interior, realizat dintr-un material
izolant eficient, protejat cu tencuial uscat din gips carton este prezentat în fig E3.1.

CAPITOLUL IV: SOLUTII CONSTRUCTIVE DE PRINCIPIU PENTRU

ÎMBUN T IREA PROTEC IEI TERMICE LA CL DIRILE DE LOCUIT EXISTENTE.
SOLU II PENTRU PLANŞEE DE TERAS (T)

SEC IUNEA 1: Generalit i

Art. 36
La planşeul peste ultimul nivel, sub teras , solu ia de reabilitare şi modernizare termic se alege –
printre altele – în func ie de starea straturilor termoizolante existente, care trebuie obligatoriu

92
verificate “in situ”. În func ie de starea straturilor existente (gradul de deteriorare), se poate alege una
din urm toarele solu ii de principiu:

(1) Îndep rtarea tuturor straturilor existente pân la fa a superioar a planşeului de beton
armat şi refacerea lor complet (fig. T0.1).
a. Solu ia se recomand atunci când starea tuturor straturilor, inclusiv a materialului din care se
realizeaz pantele, nu este corespunz toare (umpluturi termoizolante cu con inut mare de ap
care nu poate fi îndep rtat prin uscare, praf hidrofob, ş.a.).
b. Solu ia se aplic , de asemenea, în situa ia în care, cu ocazia reabilit rii terasei, se doreşte
schimbarea sistemului de pante sau în situa ia în care grosimea şi/sau greutatea stratului care
creaz pantele constituie un impediment în adoptarea unor solu ii corespunz toare de
reabilitare.
Dup îndep rtarea tuturor straturilor, pentru refacere, poate fi adoptat solu ia de teras
compact , teras ventilat sau teras gr din .

(2) Îndep rtarea tuturor straturilor existente pân la fa a superioar a betonului de pant şi
refacerea acestora în condi iile înlocuirii stratului termoizolant existent cu un nou strat
termoizolant, de calitate şi grosime corespunz toare noilor cerin e. Solu ia se recomand când
starea stratului termoizolant nu este corespunz toare (termoizola ie puternic umezit , executat
din materiale tasabile, ş.a.) sau când grosimea, greutatea şi/sau lipsa de eficien a materialului
termoizolant existent constituie un impediment în adoptarea unor solu ii corespunz toare, sau
când nu poate fi îndep rtat betonul de pant (fig. T0.2a, T0.2.b)

(3) Îndep rtarea straturilor existente pân la hidroizola ia existent , în condi iile men inerii ei
cu func ie de barier contra vaporilor şi a men inerii stratului termoizolant existent; montarea
unui strat termoizolant suplimentar, de calitate şi grosime corespunz toare, precum şi a tuturor
celorlalte straturi, inclusiv a straturilor hidroizolante; solu ia se recomand când starea
termoizola iei existente este bun , dar hidroizola ia este deteriorat şi se impune refacerea ei;
(fig. T0.4a, T0.4.b şi T0.4c). Dac stratul termoizolant existent este dispus într-o alc tuire
ventilat , este necesar a se analiza oportunitatea p str rii dispozitivelor care asigur accesul şi
evacuarea aerului. (fig. T0.3a, T0.3b). În unele situa ii, de exemplu dac men inerea stratului
hidroizolant existent nu este convenabil sub aspectul comport rii la difuzia vaporilor de ap ,
acest strat poate fi îndep rtat.

(4) Realizarea unei terase “ranversate”, prin men inerea tuturor straturilor existente, inclusiv a
straturilor hidroizolante dac se constat c acestea sunt corespunz toare; solu ia presupune
îndep rtarea doar a straturilor de protec ie a hidroizola iei, executarea unor eventuale repara ii
locale ale hidroizola iei cu dispunerea eventual a unui strat hidroizolant suplimentar şi
montarea unui strat termoizolant din polistiren extrudat protejat corespunz tor, peste
hidroizola ie; solu ia se recomand când starea tuturor straturilor, inclusiv a stratului hidroizolant
este corespunz toare. (fig. T0.4a, T0.4b, T0.4c). Se pot utiliza pl ci din polistiren expandat cu o
rezisten la compresiune minim de 150 kPa, prev zute cu caneluri de ventilare, lipite de
hidroizola ia existent şi caşerate cu o membran termoaderent .

(5) Realizarea unui acoperiş verde (teras gradin ) recomandabil în sistem extensiv, care
presupune un substrat vegetal pe care cresc plante extrem de tolerante ce nu implic o ingrijire
special sau nu necesit aproape deloc îngrijire. Solu ia presupune îndepartarea doar a straturilor
de protec ie a hidroizola iei, men inerea hidroizola iei cu efectuarea unor remedieri locale, dac
sunt necesare, dispunerea unui strat de protec ie termic suplimentar din polistiren extrudat şi a

93
 straturilor care intr în alc tuirea terasei gr din . (fig. T0.5a, T0.5b, T0.5c, T0.5d). Pentru detalii
specifice se va consulta reglementarile tehnice privind proiectarea şi execu ia acoperişurilor
verzi.

Art. 37
La alegerea solu iei de reabilitare a teraselor se va avea obligatoriu în vedere şi necesitatea verific rii
încadr rii în capacitatea de rezisten a planşeului existent care se va realiza de c tre un expert atestat
MDRT in urma unei expertize tehnice.

Art. 38
Nu se recomand m rirea gradului de protec ie termic a planşeului de teras , prin amplasarea unui
strat termoizolant la nivelul ultimului tavan înc lzit, din considerente de comportare higrotermic
defavorabil (difuzia vaporilor de ap , ş.a.). Aceast solu ie ar putea fi luat în considera ie îns în
cazuri excep ionale, de exemplu în situa ia în care ea se cupleaz cu solu ia de îmbun t ire a
pere ilor exteriori la fa a interioar , ob inându-se, prin continuitatea stratului termoizolant, o reducere
substan ial a efectelor negative ale pun ilor termice din aceast zon . În cazul adopt rii acestei
solu ii este necesar o verificare atent la difuzia vaporilor de ap şi este obligatorie prevederea unei
bariere contra vaporilor pe fa a dinspre interior a stratului termoizolant.

Art. 39
Modernizarea termic a teraselor se va realiza, de regul , cu o structur compact .

Art. 40

(1) Se pot folosi şi terase cu structura ventilat , având canale de difuzie în termoizola ie în anumite
condi ii şi anume în situa ia în care straturile existente care se p streaz au umiditate ridicat sau
atunci când stratul termoizolant este sensibil la umezire (ex: vat mineral ), (fig. T0.1-2, fig.
T0.3a şi T0.3b).
(2) În aceast alc tuire, stratul termoizolant nou se realizeaz din 2 straturi, primul strat având
grosimea de 4…6 cm realizat din pl ci rigide (de regul polistiren expandat) dispuse astfel în
plan (distan at) încât s formeze canale de ventilare pe ambele direc ii, care trebuie puse în
comunicare cu exteriorul. Canalele de ventilare se recomand a avea o l ime de 4…6 cm şi vor
fi dispuse la 50…70 cm unul de altul. Leg tura canalelor de ventilare cu exteriorul se realizeaz
prin orificii de ventilare dispuse pe conturul terasei, precum şi prin tuburi deflectoare amplasate
în zonele de câmp ale terasei. Suprafa a aferent a unui tub deflector este de 80…120 m2.
Detaliile de alc tuire a acestei solu ii sunt date în Normativul pentru proiectarea şi execu ia
lucr rilor de izola ii termice la cl diri.

(3) Dezavantajele solu iei realizate cu suprapunerea a dou straturi, in care intervine problema
fix rii acestora (o fixare mecanic deteriorând hidroizola ia sau o lipire necesitând manoper
suplimentar şi cost adi ional pentru materialul de lipire) sunt evitate prin folosirea variantei in
care stratul termoizolant nou se realizeaza dintr-un singur strat de placi cu îmbinare nut şi feder,
iar canalele de difuzie sunt realizate prin crestare în suprafa a pl cilor de polistiren.

94
SEC IUNEA a 2-a: Recomand ri pentru terasa ranversat

Art. 41

(1) Solu ia de teras ranversat la care stratul termoizolant este supus ac iunii umidit ii, se
realizeaz utilizând pl ci din polistiren extrudat care pot fi, fie cu conturul drept, montate
decalat, fie pl ci prev zute cu fal uri.

(2) Între stratul de termoizola ie şi stratul de protec ie se va dispune un strat de separa ie geotextil
(având o greutate de cca 140 g/m2), permeabil la difuzia vaporilor de ap , dar f r a re ine apa.
Acest strat are şi rolul de a solidariza între ele pl cile termoizolante.

(3) La avantajele terasei ranversate, se adaug avantajele specifice polistirenului extrudat: lipsa
capilarit ii, rezisten a ridicat la umiditate şi la ciclurile de înghe -dezghe , absorb ia neglijabil
de ap , rezisten a mecanic excelent .

(4) La acest tip de teras se poate folosi, de asemenea, ca material termoizolant, spuma rigid de
poliuretan cu propriet i hidrofobe cu condi ia respect rii stricte a re etei şi prevederii unui strat
de protec ie la razele UV corespunz tor. Aceast solu ie are sensibilitate la ac iuni mecanice
(lovituri, ac iuni ale p s rilor).

(5) La elaborarea detaliilor de execu ie, pentru a preveni eventuale dezagremente în exploatarea
teraselor “ranversate”, se vor lua urm toarele m suri: masa stratului de protec ie-lestare trebuie
s fie suficient de mare pentru a face fa suc iunii din vânt şi tendin ei de plutire a stratului
termoizolant; sub stratul termoizolant este indicat s se prevad un strat drenant de grosime
redus , cu pante spre punctele de scurgere.

(6) La întocmirea calculelor termotehnice se va avea în vedere starea de umezire de lung durat a
materialului termoizolant, prin majorarea corespunz toare a conductivit ii termice de calcul.

(7) Avantajele solu iei de teras ranversat în compara ie cu solu ia clasic sunt:
a. nu mai este necesar prevederea unui nou strat hidroizolant ci numai eventuala
suplimentare a hidroizola iei existente;
b. se realizeaz o bun protec ie mecanic şi la ac iunea caloric a razelor solare, a stratului
hidroizolant;
c. hidroizola ia este protejat de varia ia termic şi de ac iunea radia iilor ultraviolete,
durata de via fiind astfel m rit ;
d. se ob ine o bun comportare la difuzia vaporilor de ap .

SEC IUNEA a 3-a: Recomand ri pentru terasa gr din

Art. 42

(1) Solu ia de teras gr din , inclus în categoria mai larg a acoperişurilor verzi sau “eco”,
prezint urm toarele avantaje fa de terasa clasic :
a. datorit masivit ii termice sporite contribuie semnificativ la imbun t irea confortului pe
timp de var şi a regimului termic in anotimpul cald, în spa iile situate la ultimul nivel;
b. se realizeaz o bun protec ie la ac iunea varia iilor de temperatur şi a radia iilor
ultraviolete pentru straturile de hidroizola ie, asigurând creşterea duratei de via a

95
 acestora. In acelaşi timp, vegeta ia şi substratul vegetal, asigur şi o buna protec ie
mecanic ;
c. se ob ine o creştere a gradului de protec ie acustic .

(2) Solu ia de teras gr din este recomandabil şi pentru efectele benefice asupra mediului, care se
manifest în principal în:
a. o mai bun gestionare a apelor pluviale prin preluarea unei p r i importante din debitul
care revine exclusiv re elei de canalizare;
b. reducerea nivelului de zgomot urban prin valorificarea capacit ii de absorb ie a energiei
acustice a stratului vegetal şi îmbun t irea confortului acustic în spa iile de la ultimul
nivel;
c. îmbun t irea calit ii aerului prin re inerea particulelor în suspensie, reducerea emisiilor
de CO2 şi O3 şi în general a gazelor responsabile de efectul de ser ;
d. conservarea biodiversit ii în marile aglomer ri urbane;

(3) Terasa gr din poate fi realizat în sistem complet care poate fi intensiv, semi-intensiv şi
extensiv. Incadrarea în una din categoriile sistemului complet este determinat de natura
plantelor care urmeaz a fi cultivate. Tipologia teraselor gr din în sistem complet este
prezentat în tabelul 1.

(4) Pot fi realizate şi terase gr din în sistem modular, catacterizat prin aceea c vegeta ia şi mediul
cultivabil este plasat în “t vi” concepute special, cu care poate fi acoperit par ial sau total
suprafa a unei terase înlocuind protec ia din dale de beton sau pietriş. Stratul vegetal poate fi
realizat şi sub forma de covoare precultivate continue, cu vegeta ie, care acoper în întregime
suprafa a terasei clasice.

(5) Componentele de baz ale terasei gr din în sistem complet, care se aplic peste termoizola ia
suplimentar , materialele folosite şi tehnologia de execu ie vor fi adoptate în conformitate cu
prevederile din Ghid privind proiectarea şi execu ia acoperişurilor verzi, la cl diri noi şi
existente. Acestea sunt prezentate în tabelul 2.
Tabelul 1
Tipologia teraselor gr din în sistem complet

Caracteristici Extensiv Semi-intensiv Intensiv

Adâncimea mediului
6… 15 cm 12…50 cm 35…150 cm
cultivabil (substrat)

Accesibilitatea inaccesibil partial accesibil accesibil

redus variabil mare

Greutatea
sub 300daN/m2 în jur de 300 daN/m2 peste 300 daN/m2

mic - iarb , flori de

Vegeta ia medie – flori, arbusti mare - arbori
dimensiuni mici

96
 Tabelul 2
Structura terasei gr din în sistem complet aplicabil în reabilitare
(peste termoizola ia suplimentar )

Componente Func iuni Materiale

Termoizola ie Asigurarea nivelului de protec ie termic Materiale rigide, care nu se taseaz

necesar şi reducerea consumurilor
− polistiren extrudat
suplimentar sub greutatea stratului cultivabil:

− sticl celular
energetice pentru exploa-
tare.
− membrane bituminoase
− poliester armat cu fibre de sticl
Hidroizola ie Protec ia hidrofug a cl dirii la partea

− membrane ne esute din fibre

superioar .

− şap de mortar
poliesterice

− folii metalice
Strat de Prevenirea pe termen lung a deterior rii

− geocompozite
protec ie hidroizola iei datorit r d cinilor.

− membrane bituminoase
(barier )
contra
r d cinilor antiradacin
Strat drenant Asigur drenarea, împiedicând sta ionarea Materiale poroase sau granulare:
− pietriş monogranular
− granule polistiren
îndelungat a apei în stratul cultivabil.

Strat filtrant Re ine sedimentele fine antrenate de ap − materiale ne esute,

din stratul cultivabil şi contribuie la nebiodegradabile, pe baz de

− geotextile
protec ia hidroizola iei impotriva polipropilen sau polietilen ;
r d cinilor

Mediu Asigur dezvoltarea plantelor, dar şi Amestecuri anorganice (vermiculit,

cultivabil rezisten a la foc, protec ia acustic , argil , roci vulcanice, nisip gr un os)
protec ia termoizola iei etc. cu compuşi organici pentru fertilizare
(substrat)
Vegeta ia Asigur protec ia biodiversit ii, lucreaz Plante perene, bianuale sau anuale.
ca un filtru pentru particulele din aer, ajut
la gestionarea apelor din ploi toren iale,
reducând sarcina de preluare a sistemului
de canalizare, re ine dioxidul de carbon şi
ozonul.

SEC IUNEA a 4-a: Recomand ri generale pentru terase

Art. 43
La toate tipurile de terase descrise la sectiunile I, II si III se vor respecta urm toarele:

(1) Se vor prevedea straturi de difuzie a vaporilor de apă în toate situa iile în care prezen a lor este
necesar din calcul în conformitate cu prevederile din reglementarea tehnic privind calculul
transferului de mas (umiditate) prin elementele de construc ie; aceste straturi se vor realiza din
materiale corespunz toare, care s asigure men inerea nealterat în timp a tuturor caracteristicilor
de alc tuire, durabilitate şi form , necesare pentru realizarea efectiv a difuziei vaporilor de ap .
Se recomand folosirea unor folii speciale, netradi ionale, dure şi prev zute cu reliefuri. Se atrage
aten ia asupra realiz rii corecte a leg turii stratului de difuzie cu aerul exterior pe la atic şi /sau
prin intermediul deflectoarelor. Se vor respecta prevederile Normativului NP 040.

97
(2) În variantele de modernizare, la care se p streaz bariera contra vaporilor din variantele
existente, având produsul “µd” de valoare foarte mic şi la care hidroizola ia se realizeaz cu
solu ii moderne, cu membrane bituminoase sau polimerice având produsul “µd” de valoare foarte
mare (cu comportare, sub aspectul difuziei la vaporii de ap , ca o barier puternic aşezat într-o
pozi ie proast , spre fa a exterioar a elementului de anvelop ), se recomand dispunerea
stratului de difuzie şi sub hidroizola ie, asociat şi cu un control riguros al execu iei acestuia,
pentru a se asigura detenta vaporilor de ap şi, în felul acesta, “respira ia“ acoperişului.

(3) Între stratul termoizolant nou, eficient şi şapa de protec ie a acestuia, realizat din mortar de
ciment marca M10 se va dispune un strat de protecţie tehnologică, care are func ia de a
împiedica p trunderea apei tehnologice din mortar în stratul termoizolant. Acest strat se poate
realiza de regul dintr-o folie sub ire de polietilen liber aşezat , cu marginile suprapuse.

(4) Stratul de protecţie a hidroizolaţiei faţă de acţiunile mecanice şi radiaţiile ultraviolete (precum
şi stratul de protec ie a termoizola iei în cazul teraselor ranversate), care îndeplineşte şi func ia de
lestare, se poate realiza fie dintr-un strat de pietriş ciuruit şi sp lat, cu granula ie de 7…16 mm,
de cca 4…5 cm grosime, fie din dale de beton de 2…3 cm grosime, montate pe un pat de nisip cu
granula ie de 3…7 mm, de minimum 3 cm grosime. Aceste straturi pot fi recuperate de la terasa
existent , recondi ionate şi refolosite, cu depozitarea temporar chiar pe teras . Pentru
hidroizola iile lipite în total aderen stratul superior se va prevedea din membrane bitumate cu
autoprotec ie (granule minerale sau compound aditivat rezistent la UV) cu grosimea adecvat
tehnologiei de aplicare si caracteristici mecanice conform prevederilor din Normativul privind
proiectarea, executarea şi exploatarea hidroizola iilor la cl diri.

(5) Straturile termoizolante noi, de mare eficien energetic , se vor realiza de regul din materiale
termoizolante cu permeabilitate mic la vapori şi la umiditate, sub forma unor pl ci rigide.

(6) La terasele ranversate se vor utiliza exclusiv pl ci rigide din produse cu absorb ie neglijabil de
ap .

(7) Se poate, de asemenea, folosi solu ia realiz rii stratului termoizolant din spum rigid de
poliuretan, expandat “in situ” cu condi ia respect rii stricte a re etei şi prevederii unui strat de
protec ie la razele UV corespunz tor.

(8) Toate straturile hidroizolante care se p streaz şi au în noua alc tuire fie func ia de hidroizola ie,
fie cea de barier contra vaporilor, vor fi regenerate (amorsate), reparate, completate şi
consolidate, prev zându-se dac este cazul straturile suplimentare necesare, din produse
compatibile cu cele existente.

(9) Şapa de protec ie a stratului termoizolant care îndeplineşte şi func ia de suport pentru
hidroizola ie, se va realiza din mortar de ciment M10, de cca 3 cm grosime, armat , respectând
prevederile Normativului NP 040.

(10) Dac hidroizola ia existent se men ine, trebuie în mod obligatoriu s se verifice c toate
straturile amplasate sub aceasta sunt în stare uscat .

(11) În cazul în care stratul termoizolant se execut din dou sau mai multe straturi suprapuse,
acestea se vor monta cu rosturile verticale decalate.

98
(12) Straturile hidroizolante, bariera contra vaporilor şi eventualul strat de difuzie se vor realiza în
conformitate cu Normativul NP 040 – Normativ privind proiectare, executarea şi exploatarea
hidroizola iilor la cl diri.

(13) Pentru a nu reduce local rezisten a termic a terasei, se va urm ri ca, prin modul de rezolvare al
detaliilor, s nu se reduc grosimea termoizola iei în zona scurgerilor.

Art. 44
Este foarte important a se lua m suri de “îmbr care” cu un strat termoizolant, a aticelor, în func ie de
în l imea lor, conform schemelor de izolare termic din fig. T1.1, T1.2, T.1.4, T1.5, în scopul
reducerii substan iale a efectului defavorabil al pun ilor termice de pe conturul planşeului de peste
ultimul nivel.

Art. 45
Se recomand ca cel pu in pe în l imea aticului şi pe 30…40 cm sub planşeu, s se prevad un strat
exterior de termoizola ie, în situa ia în care nu se prevede ca pere ii exteriori s fie îmbun t i i din
punct de vedere termic cu un strat termoizolant amplasat la exterior – în scopul elimin rii pun ii
termice de la racordarea dintre planşeul de teras şi peretele exterior. Se recomand ca acest strat s
fie dus pâna la partea superioar a golurilor de ferestre de la ultimul nivel al cl dirii. (fig. T1.3 g).

Art. 46
Zona gurilor de scurgere a apelor de pe teras (Fig.T1.9) necesit o aten ie deosebit , întrucât pot s
apar infiltra ii şi deterior ri ale termoizola iei şi chiar ale finisajelor interioare. Modul de rezolvare a
gurilor de scurgere depinde de tipul de teras . Se vor remonta/inlocui gurile de scurgere astfel încât
s nu se micşoreze grosimea termoizola iei în aceast zon .

Art. 47
La racordarea stratului termoizolant cu chepengul de acces pe teras (fig. T1.8.a) şi la racordarea cu
pere ii exteriori retraşi fa de planul fa adei (fig. T1.8.b) este necesar o tratare atent - în aceste
zone trebuie s se realizeze o continuitate cât mai mare a stratului termoizolant, prev zând şi
termoizolarea corespunz toare a capacului de acces pe teras .

Art. 48
Racordarea la luminatoare necesit m suri de etanşare la racordarea cu parapetul sau cu suprafe ele
verticale.

Art. 49
Detaliile de acoperire a aticelor la fa a superioar , cu şor uri din tabl zincat trebuie realizate astfel
încât s se elimine pericolul de dislocare sau de smulgere a acestora datorit ac iunii vântului; în
acest scop se vor prevedea m suri de asigurare necesare, agrafe dese, grosime corespunz toare,
fixare solid ; în variant se poate folosi solu ia de acoperire a aticelor cu piese din beton mozaicat, cu
pante spre interior, dar care sunt mai scumpe.

99
CAPITOLUL V: SOLUTII CONSTRUCTIVE DE PRINCIPIU PENTRU ÎMBUN T IREA
PROTEC IEI TERMICE LA CL DIRILE DE LOCUIT EXISTENTE. SOLU II PENTRU
PLANŞEE DE POD (A)

SEC IUNEA 1: Generalit i

Art. 50

(1) Îmbun t irea protec iei termice la planşeele de sub podurile neînc lzite constituie cea mai
eficient m sur care poate fi aplicat la cl dirile existente, în vederea reabilit rii şi moderniz rii
lor termo-energetice. Prevederea unui strat termoizolant suplimentar la acest element de
construc ie nu necesit investi ii mari, este relativ simplu de executat, iar durata de recuperare a
investi iei este redus . M rirea substan ial a rezisten ei termice corectate la planşeele de pod
este cu atât mai eficient cu cât – aşa cum de întâmpl de regul – nivelul de protec ie termic
existent este mai redus, şi cu atât mai indicat cu cât num rul de niveluri este mai mic.

(2) Stratul termoizolant suplimentar se prevede peste ultimul planşeu, în una din urm toarele dou
solu ii de principiu:

a. men inerea stratului termoizolant existent, inclusiv a şapei de protec ie, repararea şi
eventuala ei consolidare, urmat de montarea unui strat termoizolant eficient
suplimentar, protejat corespunz tor; aceast solu ie este indicat când stratul
termoizolant existent este în bun stare şi când în l imea liber a spa iului podului
poate fi micşorat (fig. A0.1. II); dac stratul termoizolant existent este o umplutur
termoizolant , este necesar s se verifice dac aceasta nu este umezit şi dac este
suficient de consolidat ; solu ia men inerii stratului termoizolant existent nu se
recomand în situa iile în care caracteristicile de durabilitate şi de rigiditate sunt
necorespunz toare şi pot influen a negativ – în timp – comportarea noului strat
termoizolant;

b. îndep rtarea umpluturii termoizolante sau a stratului termoizolant existent,

executarea unei bariere contra vaporilor de apa de calitate corespunz toare, pe fa a
superioar a planşeului existent şi montarea unui nou strat termoizolant, de calitate şi
grosime corespunz toare noilor cerin e (fig. A0.1. I).

SEC IUNEA A 2-A: Recomand ri de principiu şi detalii de racordare

Art. 51
Cele dou solu ii de principiu men ionate la art. 50 alin (2), se prezint în fig. A0.1, în urm toarele
variante în ceea ce priveşte alc tuirea stratului de protec ie:

(1) Cu o şap de protec ie din mortar de ciment, de 2-4 cm grosime, nearmat în cazul folosirii unor
pl ci termoizolante rigide sau foarte rigide şi armat (cu plase sudate din bare STNB φ 3-
4/100x100) în cazul utiliz rii unor pl ci semirigide. (fig. A0.1. I.1, A0.1. II.1).

(2) F r şap , eventual cu o folie de protec ie având caracteristici corespunz toare de rezisten
mecanic şi de permeabilitate la vapori, în condi iile în care stratul termoizolant este rigid sau
foarte rigid iar circula ia în pod este accidental ; se pot prevedea podine din lemn (fig. A0.1. I.2,
A0.1. II.2).

100
(3) Cu un strat de umplutur în vrac (granulit, zgur , nisip, etc) în grosime de 4...8 cm, în special în
situa iile în care acest material este recuperat din stratul de umplutur existent, fie prin
îndep rtarea total a acestui strat, fie prin micşorarea corespunz toare a grosimii acestuia.

(4) Cu o duşumea din scânduri din lemn, de 2,5 cm grosime, montate decalat sau distan at şi
rezemate pe cusaci din lemn; aceast variant se poate adopta în cazul utiliz rii unor materiale
termoizolante elastice sau foarte elastice, de tipul saltelelor (din vat mineral de sticl sau
bazaltic , ş.a), care se îndeas între cusacii din grinzişoare sau dulapi din lemn ecarisat.

Art. 52
Pe lâng straturile termoizolante şi de protec ie men ionate la art. 51, în alc tuirea noilor variante mai
pot intra:

(1) un strat de egalizare din mortar de ciment în grosime de cca 2 cm, dispus sub bariera contra
vaporilor, dac suprafa a suport nu este corespunz toare;

(2) o barieră contra vaporilor, dac aceasta este necesar din calcul sau din alte considerente; în
detaliile din fig. A0.1 s-a prev zut o barier contra vaporilor la toate detaliile din grupa I, dar
acest strat poate lipsi în unele cazuri, sau, dimpotriv , poate fi prev zut şi în cazul unor detalii din
grupa II;

(3) un strat de protecţie tehnologică, cu rolul de a împiedica p trunderea apei din mortar în stratul
termoizolant, cu efecte negative asupra caracteristicilor termotehnice ale stratului termoizolant,
cât şi asupra rezisten ei mecanice a stratului de protec ie din mortar de ciment (armat sau
nearmat); stratul de protec ie tehnologic se realizeaz dintr-o folie cu caracteristici
hidroizolante, dar permeabil la vapori, astfel încât s permit migrarea vaporilor de ap în
spa iul ventilat al podului;

(4) un strat de protecţie antipraf (barieră antivânt), de tip “geotextil” sau similar, care are menirea
s împiedice p trunderea prafului din saltelele termoizolante în spa iul podului, sub ac iunea
curen ilor de aer; acest strat se prevede în situa ia în care scândurile care formeaz duşumeaua
din pod nu sunt decalate şi nu constituie, ele însele, un strat de protec ie.

Art. 53
Se vor lua masuri de protec ie termic a parapetelor pe care reazem cosoroabele precum şi a
frontoanelor/timpanelor, în scopul reducerii substan iale a efectelor defavorabile ale pun ilor termice
de pe conturul planşeului de peste ultimul nivel,.

Art. 54
Se prezint câteva scheme de principiu referitoare la posibilit ile de izolare termic a parapetelor (la
streaşin ), în func ie de în l imea acestora, în fig. A1.1, A1.2, astfel:

a,b în situa ia când nu exist un parapet şi când se poate realiza o continuitate a stratului
termoizolant orizontal din pod cu stratul vertical exterior;
c în cazul parapetelor scunde, de în l imea redus (30-40 cm), când se recomand o
“îmbr care” pe toate cele 3 laturi ale parapetului; în situa ia unor parapete de în l ime
medie (50-80 cm), se prevede montarea straturilor termoizolante pe toat în l imea
suprafe ei verticale a parapetului;

101
 d în cazul unor parapete înalte (peste 90 cm), situa ie în care în l imea straturilor
termoizolante poate fi de numai 40...50 cm (lungimea zonei de influen ) la interior, şi
pân sub streaşin (dar cel pu in 50 cm) la exterior.

Art. 55
Se prezint schema de principiu aferent frontoanelor în fig. A1.2e.

Art. 56
Detalii de principiu pentru izolarea termic , la exterior, a col ului orizontal din zona streaşinii, la
nivelul cosoroabei se dau în fig. A1.3f, A1.3g şi A1.4h.

Art. 57
Se vor lua m suri de termoizolare suplimentar a pun ilor termice şi a zonelor mai pu in
termoizolate, situate în interiorul ariei orizontale a podului, pentru a elimina efectele negative ale
pun ilor termice. Aceast m sur este ilustrat în fig. A0.3.5 prin îmbr carea grinzilor “întoarse” din
beton armat monolit, iar acoperirea t lpilor existente sub popii şarpantelor din lemn este ilustrat în
fig. A0.3-5.

Art. 58
Solu iile şi variantele descrise şi desenate la nivel de scheme (fig. A0.1….A0.4) şi detaliile de
principiu din fig. A1.1...A1.9 se refer la situa ia amplas rii stratului termoizolant orizontal peste
planşeul de pod, solu ie folosit în marea majoritate a cazurilor podurilor neînc lzite.

Art. 59
Solu ia amplas rii stratului termoizolant orizontal la tavanul planşeului de pod este posibil , dar este
în general mai pu in eficient , cu excep ia cazului în care stratul termoizolant vertical este prev zut a
se aplica - din diferite considerente - pe fa a dinspre interior a pere ilor exteriori. În aceast situa ie se
ob ine continuitatea stratului termoizolant în zona de intersec ie a planşeului de pod cu pere ii
exteriori şi deci o foarte bun corectare a pun ii termice din aceast zon . Alc tuirea stratului
termoizolant în aceast situa ie, ca şi modul de fixare şi de protec ie a acestuia, sunt similare cu cele
prezentate pentru cazul când stratul termoizolant este aplicat la tavanul subsolului neînc lzit.

Art. 60
Acoperişurile cu pod prezint , în compara ie cu acoperişurile plane tip teras , o serie de avantaje din
punct de vedere higrotermic, atât în condi iile perioadei reci cât şi - îndeosebi - pe timp de var .
Aceast comportare superioar este condi ionat îns de o bun ventilare a întregului spa iu cuprins
între elementele de construc ie perimetrale ale podului neînc lzit. Esen ial , în aceast privin , este
prevederea unui num r corespunz tor de orificii de acces şi de evacuare a aerului. Num rul,
dimensiunile şi pozi ia acestor orificii, precum şi detaliile de principiu de realizare a lor - în zona
streaşinii pentru accesul aerului şi în zona coamei pentru evacuarea lui - vor fi stabilite pe baza
prevederilor din NP 064 Normativ pentru proiectarea mansardelor la cl dirile de locuit. În cazul în
care, cu ocazia moderniz rii, se prevede înlocuirea învelitorii, se recomand adoptarea unei solu ii
care permite realizarea, sub învelitoare, a unui strat suplimentar de aer ventilat.

Art. 61
(1) Executarea unui acoperiş cu pante reduse (sub 20%) în locul acoperişului de tip teras
elimin inconvenientele legate de frecventele deterior ri ale straturilor hidroizolante ale
acoperişului teras .

102
(2) Simpla amenajare a unui pod la nivelul terasei nu conduce la creşterea performan ei energetice a
cl dirii. Este necesar o izolare termic suplimentar la nivelul terasei sau, în situa ii speciale, la
nivelul învelitorii. Stratul de izola ie suplimentar la nivelul terasei existente poate fi dispus
peste hidroizola ia existent , dup îndep rtarea stratului de protec ie, dac planşeul poate suporta
înc rcarea suplimentar . In caz contrar, stratul de izola ie suplimentar se va dispune pe planşeu,
dup îndep rtarea tuturor celorlalte straturi. În ambele situa ii, se va acorda o aten ie special
corect rii pun ii termice de la nivelul aticului.

(3) La proiectarea acestui tip de acoperiş trebuie acordat o aten ie special problemei ventil rii
spa iului nou creat şi scurgerii apelor pluviale, prin amplasarea corect a jgheaburilor şi
burlanelor conform NP 069 – Normativ privind proiectarea execu ia şi exploatarea învelitorilor
acoperişurilor în pant la cl diri.

(4) Detalii referitoare la posibilitatea realiz rii deasupra terasei a unui acoperiş cu pante reduse sunt
prezentate în fig. A1.8, A1.9.

Art. 62

(1) În cazul în care la nivelul podului se amenajeaz spa ii utile, înc lzite (mansard ) este absolut
necesar o izola ie termic a acoperişului (sub învelitoare) executat peste, între şi/sau sub
c priori.

(2) Izola ia termic de la (1) trebuie protejat pe fa a inferioar , spre interior, cu o folie cu rol de
bariera împotriva vaporilor de ap , iar spre exterior cu o membran permeabil la vapori, dar
impermeabil la ap . (Fig. A.2.1, A2.2).

(3) La amenajarea mansardelor se vor respecta prevederile şi detaliile din Normativ pentru
proiectarea mansardelor la cl diri de locuit, indicative NP 064.

(4) Eficien a termo-energetic a planşeului de pod depinde, într-o oarecare m sur , şi de

temperatura aerului din podul neînc lzit, în perioada rece a anului; în calcul, aceast influen
este materializat prin succesiunea parametrilor: θu [0C] ⇒ τ [-] ⇒ G [W/(m3K)] ⇒
Q[kWh/(m3K)]. În condi iile sporirii substan iale a rezisten ei termice corectate a planşeului de
pod şi a absen ei oric ror straturi termoizolante în alc tuirea învelitorii, calculele de bilan termic
conduc la o temperatur în pod (θu), foarte apropiat de temperatura conven ional de calcul a
aerului exterior (θe) şi deci la o valoare ridicat a factorului de corec ie a temperaturilor
exterioare (τ ≥ 0,90). O oarecare majorare a temperaturii θu şi deci o reducere a valorilor τ, G şi
Q, pot fi ob inute prin urm toarele m suri:
a. prevederea unor straturi termoizolante pe întreaga în l ime a parapetelor şi
frontoanelor;
b. evitarea ventil rii în exces a spa iului podului, deci limitarea superioar a ratei
schimburilor de aer;

103
 c. m rirea aportului de c ldur solar , prin adoptarea unor învelitori din materiale şi
cu culori favorabile din acest punct de vedere (dac , din alte considerente, se
prevede înlocuirea învelitorilor existente).

(5) În condi iile unor temperaturi θu sc zute, cu valori apropiate de temperatura aerului exterior în
timpul iernii, dac nu se realizeaz efectiv o ventilare corespunz toare a spa iului neînc lzit al
podului, apare pericolul condens rii vaporilor de ap (care migreaz prin planşeul de la ultimul
nivel) pe piesele din lemn ale şarpantei; de aici rezult , pe de o parte, aten ia care trebuie
acordat ventil rii corespunz toare a podului, iar pe de alt parte, cerin a obligatorie a
antiseptiz rii pieselor de lemn ale şarpantei.

CAPITOLUL VI: SOLUTII CONSTRUCTIVE DE PRINCIPIU PENTRU

ÎMBUN T IREA PROTEC IEI TERMICE LA CL DIRILE DE LOCUIT EXISTENTE.
SOLU II PENTRU PLANŞEE PESTE SUBSOLURI NEÎNC LZITE (S)

SEC IUNEA 1: Generalit i

Art. 63
(1) Capitolul se refer la izolarea termic suplimentar a planşeelor de peste înc peri sau spa ii
neînc lzite şi în primul rând peste subsoluri, prev zute cu boxe sau tratate ca subsoluri tehnice,
dar şi peste pivni e, garaje neînc lzite, ş.a.

(2) Unele solu ii şi detalii sunt valabile şi la planşeele de peste înc peri mai pu in înc lzite: spa ii
comerciale, spa ii de depozitare, garaje ş.a.

Art. 64
(1) Termoizolarea suplimentar la nivelul planşeelor se poate face:
a. la tavanul planşeului;
b. peste planşeu;

(2) În unele situa ii poate fi justificat şi solu ia prevederii unor straturi termoizolante suplimentare,
atât sub, cât şi peste planşeu.

(3) În unele cazuri poate fi adoptat şi solu ia neizol rii suplimentare a planşeului peste subsol (când
exist deja un strat termoizolant satisf c tor în ceea ce priveşte grosimea şi conductivitatea
termic , şi în bun stare - nedeteriorat şi neumezit).

Art. 65
(1) Amplasarea stratului termoizolant la partea inferioar a planşeelor prezint urm toarele
avantaje comparative: reprezint a solu ie mai corect din punct de vedere termotehnic, atât sub
aspectul difuziei vaporilor de ap , cât şi al stabilit ii termice; lucr rile se pot desf şura f r a
împiedica func ia de locuire şi f r a deranja în nici un fel locatarii; nu se reduce în l imea
liber , util , a înc perilor de la parter.

(2) Solu ia prezint îns şi unele dezavantaje, dintre care se men ioneaz : aria ocupat de pun ile
termice, respectiv a zonelor neizolate, este mai mare (un num r mai mare de pere i structurali
având grosimi şi conductivit i termice mai mari, grinzi din beton armat, ş.a.); desf şurarea
lucr rilor este mai dificil , având în vedere în l imea liber , în general redus , a subsolurilor
existente; prezen a conductelor de instala ii de înc lzire şi sanitare, dintre care unele sunt

104
 suspendate de planşeu şi/sau sunt amplasate prea aproape de suprafe ele care urmeaz a fi
termoizolate; reducerea în l imii libere a subsolului, uneori deja prea mic .

Art. 66
(1) Solu ia amplas rii stratului termoizolant peste planşeu, pe lâng avantajele care la solu ia cu
stratul termoizolant la partea inferioar a planşeelor sunt men ionate ca dezavantaje, prezint şi
urm toarele dezavantaje: necesit t ierea, la partea inferioar , a uşilor de la parter; necesit
demontarea corpurilor de înc lzire şi montarea lor mai sus, uneori cu probleme legate de
în l imea disponibil a parapetelor de sub ferestre; necesit refacerea pantelor şi a racord rilor
cu sifonul de pardoseal de la b i şi de la grupurile sanitare cu duş; necesit , dup caz, revizuirea
în l imii treptelor existente între parter şi trotuar şi a celor dintre parter şi etajul I.

Art. 67
(1) Solu ia amplas rii unor straturi termoizolante, atât la partea inferioar , cât şi la cea
superioar a planşeului, deşi necesit un cost al investi ei substan ial mai mare, poate fi
justificat pe considerente de în l ime liber şi de rezolvare în condi ii superioare a reducerii
efectelor negative ale pun ilor termice.

SEC IUNEA a 2-a: Prevederi de principiu şi detalii de racordare

Art. 68
(1) La solu ia cu stratul termoizolant suplimentar dispus peste planşeu, sunt posibile urm toarele
variante de amplasare a acestuia (fig. S1.1):

a- îndep rtarea tuturor straturilor existente, pân la fa a superioar a planşeului de beton

armat, executarea eventual a unui strat de egalizare (în func ie de starea suprafe ei
decopertate), peste care se monteaz stratul termoizolant, şapa de protec ie şi
pardoseala; (fig. S1.1c)

b- montarea stratului termoizolant suplimentar peste pardoseala existent ; de regul

pardoselile calde (covor PVC, parchet lamelar ş.a.) se îndep rteaz , men inându-se
şapa, iar pardoselile reci (mozaic, pl ci de gresie/ceramic , ş.a.) se p streaz ; (fig.
S1.1b)

c- montarea stratului termoizolant nou peste stratul termoizolant existent, dup

îndep rtarea tuturor straturilor de peste acesta; solu ia este indicat în situa ia când
stratul termoizolant existent este eficient din punct de vedere termotehnic
(conductivitate termic redus ) şi în stare bun , nedeteriorat. (fig. S1.1d)

d - idem b, în situa ia când între planşeul de beton armat şi şapa suport a pardoselii existente
exist un strat termoizolant eficient şi nedeteriorat. (fig. S1.1f)

(2) La variantele “b” şi “d”, pentru a reduce în cât mai mare m sur efectul pun ii termice de la
partea superioar a soclului, se recomand prevederea unor fâşii termoizolante de 6-8 cm l ime
pe întreaga grosime a straturilor existente men inute. În unele cazuri poate fi oportun montarea
unei astfel de fâşii termoizolante şi pe grosimea noii şape din mortar.

(3) În toate cazurile descrise la art.68, între stratul termoizolant nou şi şapa de protec ie a acestuia,
care constituie şi stratul suport al noii pardoseli, se dispune un strat de separare tehnologic , a
c rui func ie principal este de a împiedica umezirea şi colmatarea stratului termoizolant la

105
 turnarea şapei. Stratul de separare tehnologic se poate realiza din diverse materiale, începând de
la un strat de hârtie Kraft sau de carton bitumat, pân la folii bitumate sau folii de polietilen . În
unele situa ii, stratul de separare tehnologic poate îndeplini şi func ia de barier contra
vaporilor.

Art. 69
(1) La soluţia cu strat termoizolant suplimentar dispus sub planşeu (fig. S0.2), acesta se dispune
direct pe suprafa a (de regul netencuit ) a planşeului de beton armat.

(2) În func ie de starea şi natura tencuielii, precum şi de înc rcarea capabil a planşeului, stratul de
tencuial se p streaz sau se îndep rteaz .

(3) În unele rare cazuri, exist la tavanul subsolului un strat termoizolant, prev zut prin proiectul
ini ial al cl dirii, din:
a. pl ci termoizolante BCA - GBNT sau BCA - GBN35, de 7.5 … 10 cm, montate pe
cofrajul planşeului din beton armat monolit, înainte de turnarea betonului;
b. pl ci termoizolante din talaş (tip STABILIT), din fibre de lemn (tip PFL), din aşchii de
lemn (tip PAL) sau similare, protejate cu un strat de mortar armat, suspendat cu ancore
din o el beton de placa din beton armat.

(4) Având în vedere eficien a termotehnic redus a acestor materiale, durabilitatea mai redus a
pl cilor din produse din lemn, greutatea relativ mare a straturilor de protec ie existente, precum
şi dificultatea de a fixa noul strat termoizolant de planşeu în condi iile men inerii straturilor
termoizolante existente, de regul , dar evident în func ie de condi iile concrete specifice, se
recomand îndep rtarea lor.

(5) Pentru a realiza o protec ie termic corespunz toare, se recomand micşorarea efectelor pun ilor
termice prin:

a. prelungirea stratului termoizolant orizontal, pe vertical , pe o în l ime de min. 30-40 cm,

la racordarea cu pere ii din beton armat, interiori, dar în special la racordarea cu pere ii
exteriori (fig. S2.1a);

b. îmbr carea grinzilor din beton armat (fig. S2.1c);

c. realizarea, în cât mai mare m sur , a continuit ii stratului termoizolant, la racordarea cu

pere ii interiori nestructurali din subsol; în unele cazuri, în func ie de condi iile specifice
locale, la aceşti pere i se poate renun a - total sau par ial - la împ narea în planşeul de
beton armat (fig. S2.1b).

(6) Stratul de protec ie a noului strat termoizolant, indiferent dac acesta este dispus peste sau sub
planşeu, este în func ie, în principal, de natura şi rigiditatea materialului termoizolant.

Art. 70
(1) Pentru realizarea unor lucr ri de calitate, la amplasarea stratului termoizolant peste planşeu
trebuie respectate urm toarele solu ii:

a. în cazul unor termoizola ii rigide sau foarte rigide (de ex. pl ci de polistiren expandat)
stratul de protec ie se realizeaz dintr-o şap din mortar de cca. 3 cm grosime, nearmat ;

106
 în unele cazuri, dac stratul termoizolant este foarte rigid şi este montat corespunz tor
(plan şi orizontal), şapa poate avea o grosime mai mic sau poate fi chiar eliminat ;

b. în cazul unor materiale semirigide (de ex. pl ci din vat mineral de sticl sau bazaltic ,
în func ie de densitate), şapa de protec ie trebuie s aib o grosime sporit (4-5 cm), s
fie realizat din mortar de ciment şi s fie armat , de regul cu plase sudate STNB φ
3…4/100 x 100 mm, astfel încât s poat prelua în bune condi iuni, înc rc rile statice şi
dinamice care ac ioneaz asupra pardoselii;

c. dac se folosesc materiale termoizolante uşor tasabile sau foarte tasabile (de ex. saltele
din vat mineral de sticl sau bazaltic ), acestea se dispun, îndesat, între grinzişoare
(cuşaci) din lemn, iar pardoseala se realizeaz din parchet pe duşumea oarb , sau într-o
solu ie similar ; stratul termoizolant se protejeaz cu un strat de separare;

d. în situa ia când stratul termoizolant se realizeaz din spum de poliuretan aplicat “in
situ”, suprafa a suport a pardoselii se niveleaz cu un strat sub ire de egalizare.

(2) În situa ia amplas rii stratului termoizolant sub planşeu se vor adopta urm toarele solu ii:

a. în cazul unor materiale termoizolante rigide, pl cile sunt fixate prin lipire iar stratul de
protec ie poate fi realizat dintr-o tencuial sub ire (3…7 mm) din mortar aditivat,
armat cu o plas deas ( es tur ) din fibre de sticl ; în variant , poate fi avut în
vedere, în anumite condi ii, şi folosirea unor pl ci termoizolante caşerate la fa a
inferioar , f r alt strat de protec ie;

b. dac se folosesc materiale termoizolante semirigide, stratul de protec ie trebuie s aibe o

grosime de 3…4 cm, s fie realizat din mortar de ciment şi s fie armat cu plase sudate
STNB φ 4…5/100 x 100 mm şi, eventual, cu plase de rabi ; atât stratul termoizolant cât
şi stratul de protec ie sunt fixate mecanic de planşeul din beton armat, prin intermediul
unor ancore şi a unor bol uri din o el inoxidabil, cu expandare, montate în g uri forate
cu dispozitive rotopercutante;

c. în cazul când stratul termoizolant se realizeaz din saltele din vat mineral de sticl sau
bazaltic , acestea se îndeas într-un caroiaj de grinzişoare din lemn, fixate de planşeu cu
bol uri cu expandare, din o el inoxidabil; stratul de protec ie se realizeaz din pl ci
sub iri de tencuial uscat de tipul pl cilor din gips-carton sau similare;

d. în situa ia când stratul termoizolant se realizeaz din spum de poliuretan aplicat “in
situ”, fa a inferioar a acestui strat se niveleaz cu un strat sub ire de tencuial .

(3) Pentru a ob ine o comportare favorabil din punct de vedere termotehnic a planşeului peste un
subsol neînc lzit, este deosebit de important izolarea termic a soclului, cel pu in în zona pun ii
termice de la intersec ia planşeului cu pere ii exteriori.

(4) Ca efect secundar, izolarea termic a soclului pe întreaga în l ime peste CTS, determin
temperaturi ceva mai ridicate în subsolul neînc lzit şi, în consecin , o reducere a coeficientului
global de izolare termic şi a necesarului anual de c ldur pentru înc lzirea cl dirii.

107
Art. 71
(1) La termoizolarea vertical a soclurilor, sunt de preferat materialele termoizolante rigide şi foarte
rigide, cu o bun comportare la umiditate (de ex. pl cile din polistiren extrudat).

(2) Stratul suport al termoizola iei este, de regul , peretele exterior din beton armat; în func ie de
natura şi starea tencuielii existente a soclului, dar şi de cerin ele rezolv rii constructive a
detaliilor, aceasta poate fi, sau nu, men inut .

(3) Stratul de protec ie a termoizola iei poate fi:

a. un strat de protec ie sub ire, de max.10 mm grosime, realizat, de regul , din dou straturi:
un grund executat din mortar aditivat şi armat cu o plas deas din fibre de sticl , şi un strat
de finisaj dintr-un mortar impermeabilizant cu caracteristici hidrofobe; ca urmare a
sensibilit ii la ac iuni mecanice, şi în special la şocuri, se recomand ca aceast solu ie s
fie utilizat cu pruden , exclusiv în situa ii când astfel de ac iuni sunt mai pu in probabile;
se recomand ca stratul termoizolant s fie realizat din polistiren extrudat, ca urmare a
caracteristicilor favorabile de rigiditate şi de rezisten la umiditate a acestui material, iar
stratul de protec ie s fie armat cu dou straturi de es tura din fibre de sticl ;
b. pl ci prefabricate din beton armat, de regul prefinisate, rezemate pe console metalice
încastrate în pere ii din beton armat de pe conturul subsolului;
c. zid rie din c r mizi pline dispuse pe muchie, cu mortar de marc min. M 5 şi cu arm turi
în rosturile orizontale; zid ria reazem pe funda ia peretelui exterior al subsolului; odat cu
reabilitarea termic este necesar s se realizeze şi o îmbun t ire a hidroizola iei verticale a
subsolului.

(4) În l imea pe care se prevede stratul termoizolant vertical la socluri difer , în func ie de situa ia
existent şi de cerin ele de reabilitare şi modernizare.

(5) La partea superioar a soclului, dac nu se prevede termoizola ie pe întreaga în l ime a pere ilor
exteriori, stratul termoizolant al soclului trebuie, fie s dep şeasc fa a superioar a planşeului
cu cel pu in 30-40 cm, fie s ajung pân la glaful orizontal inferior al ferestrelor.

(6) La partea inferioar a soclului, stratul termoizolant trebuie s dep şeasc cu cel pu in 30…40 cm
fa a inferioar a planşeului, solu ia fiind caracteristic soclurilor de în l ime mare (cca 100 cm);
de regul îns , în cazul soclurilor de în l ime medie (60-80 cm) stratul termoizolant este
prev zut pe întreaga în l ime a soclului, pân la CTS. În cazul soclurilor scunde (sub 30-40 cm),
stratul termoizolant trebuie coborât înc 30-40 cm sub cota terenului sistematizat - CTS.

(7) În alte cazuri, stratul termoizolant de la soclu poate fi prelungit pe întreaga în l ime a subsolului,
situa ie care poate s apar de exemplu, la cl dirile cu socluri înalte şi cu în l imi reduse ale
subsolului, sau când se urm reşte creşterea temperaturii în subsol.

Art. 72
(1) Din analizarea comparativ din punct de vedere termotehnic şi economic, a diverselor solu ii şi
variante posibile, elaboratorul proiectului de reabilitare termic le alege pe cele mai convenabile.
De regul , având în vedere avantajele şi dezavantajele men ionate la articolele 65, 66 şi 67, se
prefer solu ia amplas rii stratului termoizolant suplimentar la partea inferioar a planşeului
peste subsol.

(2) Pierderile termice prin planşeul de peste subsol nu sunt în func ie numai de rezisten a termic
corectat a acestui element de construc ie perimetral, ci şi de temperatura din acest spa iu

108
 neînc lzit (dac temperatura θu este mai mic , coeficientul de corec ie τ este mai mare şi deci
atât G cât şi Q sunt mai mari). De aceea, la reabilitarea termic a cl dirii trebuie s se ia o serie
de m suri pentru ca aceast temperatur s fie cât mai ridicat , în condi iile în care majorarea
gradului de izolare termic a planşeului conduce la o sc dere substan ial a temperaturii în
subsol.

(3) La elaborarea proiectului de reamenajare şi modernizarea termotehnic trebuie s se urm resc

şi obiectivul îmbun t irii condi iilor de func ionare a subsolului, în primul rând prin crearea
unor condi ii igienico-sanitare corespunz toare. Asanarea subsolurilor neînc lzite – subsoluri
tehnice, cu boxe sau cu ad posturi de protec ie civil – presupune m suri pentru crearea şi
men inerea unui mediu uscat, curat, bine ventilat şi f r mirosuri nepl cute.

(4) Pentru ob inerea unui mediu uscat în subsol şi pentru eliminarea umidit ii din elementele de
construc ie în contact cu p mântul, se va analiza necesitatea şi oportunitatea urm toarelor
m suri:

a. înlocuirea umpluturilor permeabile şi insuficient compactate din jurul cl dirii, cu

umpluturi din p mânturi coezive, bine compactate;

b. revizuirea sau prevederea unor hidroizola ii verticale pe suprafe ele exterioare ale
pere ilor de pe conturul subsolului, atât sub CTS, cât şi – eventual – peste CTS;

c. prevederea, la partea inferioar a subsolului, a unei pl ci din beton simplu sau slab armat
de 8-10 cm grosime, eventual pe un strat de pietriş filtrant (dac aceste straturi nu exist );

d. realizarea unor şape din mortar de ciment, cu un sistem de pante, care s conduc
eventualele infiltra ii de ap la başe de colectare, de unde apa s poat fi evacuat , fie prin
racordarea la conductele de canalizare, fie cu ajutorul unor pompe;

e. repararea şi între inerea corespunz toare a conductelor de instala ii sanitare şi termice

amplasate în subsol;

f. luarea unor m suri care s elimine posibilitatea reful rii apei din conductele de canalizare
exterioar ;

g. repararea, revizuirea şi eventual, refacerea trotuarelor de protec ie în jurul cl dirii;

h. prevederea, la socluri, a unor straturi de protec ie şi de finisaj impermeabile şi cu

propriet i hidrofobe.

i. prevederea unor drenuri perimetrale în exteriorul cl dirii, sub trotuar.

Art. 73
(1) Creşterea temperaturii din subsolul neînc lzit prin îmbun t irea protec iei termice a elementelor
de construc ie în contact cu solul este, în general, costisitoare şi deci, mai pu in eficient . Se
men ioneaz totuşi urm toarele m suri posibile:

a. prevederea unui strat termoizolant vertical la exteriorul pere ilor de pe conturul

subsolului, în continuarea stratului termoizolant de la soclu; aceast m sur poate
fi eficient în unele situa ii, de exemplu în cazul în care, din alte considerente, se

109
 îndep rteaz umplutura şi se repar sau se înlocuieşte hidroizola ia vertical ; ca
material termoizolant se poate avea în vedere – printre altele – şi polistirenul
extrudat care, prin caracteristicile sale de rezisten mecanic şi prin buna
comportare la ac iunea apei, nu necesit straturi de protec ie;

b. prelungirea stratului termoizolant care se prevede la socluri pân la 30-40 cm sub

CTS, şi chiar mai mult;

c. prevederea unui strat termoizolant vertical la interiorul pere ilor de pe conturul

subsolului, în continuarea stratului care – eventual – se monteaz la racordarea cu
tavanul;

d. izolarea termic a planşeului peste subsol, în zonele adiacente mediului exterior,

de exemplu sub logiile de la parter, etc.

(2) Ventilarea corespunz toare a subsolurilor neînc lzite este un factor determinant atât pentru
asanarea spa iului, cât şi pentru reducerea pierderilor de c ldur (prin realizarea unei temperaturi
cât mai ridicate). Deoarece aceste obiective necesit cerin e antagoniste – ventilare puternic
pentru ob inerea unor condi ii igienico-sanitare superioare şi ventilare cât mai redus pentru
limitarea pierderilor de c ldur – la elaborarea proiectului de reabilitare trebuie adoptat o
solu ie echilibrat , satisf c toare din ambele puncte de vedere. Se recomand , printre altele,
urm toarele m suri:

a. revizuirea num rului, pozi iilor (recomandabil pe întregul perimetru al cl dirii) şi

dimensiunilor golurilor de ventilare, care trebuie s conduc la o rat convenabil a
schimburilor de aer;

b. prevederea unor goluri de ventilare natural şi în cazul unor socluri scunde sau când
pardoseala de la parter este la nivelul CTS, prin amenajarea unor prize de aer şicanate;

c. realizarea, cu mijloace adecvate, a unor goluri pozi ionate la partea superioar a pere ilor
interiori structurali şi nestructurali, pentru a asigura o bun circula ie a aerului în
interiorul subsolului;

d. amenajarea, eventual, a unor ventila ii verticale având prizele la tavanul subsolului şi gura
de evacuare peste acoperiş;

e. repararea sau montarea unor plase de protec ie sau grile de calitate corespunz toare la
golurile de ventilare natural de pe conturul subsolului (dar f r clapete de închidere,
deoarece trebuie asigurat ventilarea permanent a spa iului);

f. repararea şi etanşarea ferestrelor exterioare precum şi a uşilor şi/sau a chepengurilor de

acces în subsol.

110
CAPITOLUL VII: SOLUTII CONSTRUCTIVE DE PRINCIPIU PENTRU
ÎMBUN T IREA PROTEC IEI TERMICE LA CL DIRILE DE LOCUIT EXISTENTE.
SOLU II PENTRU PLANŞEE PE SOL (P)

SEC IUNEA 1: Generalit i

Art. 74
(1) La pl cile pe sol, amplasate peste cota terenului sistematizat (CTS), fluxul termic disipat este
mare pe conturul cl dirii, în zona soclului şi în zona adiacent , pe o l ime de 1,00...1,50 m. Ca
urmare, cea mai important m sur de îmbun t ire a protec iei termice la pl cile pe sol const
în prevederea unor straturi termoizolante suplimentare în aceste zone, şi în primul rând, pe fa a
exterioar a soclului, care, de regul este realizat din beton armat monolit.

(2) Termoizolarea orizontal general , suplimentar , a pl cii pe sol este mai pu in necesar şi
eficient , dar aceast m sur devine necesar şi eficient pentru efectele favorabile pe care le are
pe zona de 1,00…1,50 m l ime de pe conturul parterului, în special în situa iile în care izolarea
termic suplimentar a soclului nu este suficient . În consecin , la reabilitarea termic a pl cilor
pe sol se vor avea în vedere în primul rând m surile de termoizolare suplimentar a soclurilor, la
exterior şi numai în al doilea rând termoizolarea orizontal general .

(3) Termoizolarea vertical a soclurilor se realizeaz , de regul , la exterior, în urm toarele condi ii:

a. stratul termoizolant trebuie s fie continuu în dreptul pun ii termice care exist de regul
la racordarea soclului cu placa pe sol;

b. la partea superioar a soclului, stratul termoizolant trebuie s dep şeasc cu cel pu in 30-
40 cm fa a superioar a pl cii (dac nu se prevede şi termoizolarea suplimentar
exterioar a pere ilor exteriori);

c. la partea inferioar a soclului, stratul termoizolant trebuie s ajung cel pu in pân la CTS,
dar se recomand ca el s coboare 30-40 cm sub aceast cot (în special la soclurile pu in
înalte).

Art. 75
(1) Pentru a ob ine o bun rezisten mecanic la ac iuni statice şi - în special - dinamice, foarte
probabile în zona soclului, stratul de protec ie a termoizola iei se armeaz cu plas dubl din
fibre de sticl (una dintre plase poate fi de tip panzer), sau se folosesc sisteme de protec ie din
materiale rezistente la şocuri, cum sunt panourile din tabl , pl ci ceramice etc; în cazul
adopt rii acestei solu ii se recomand ca stratul termoizolant s fie realizat din polistiren
extrudat, care are caracteristici superioare de rigiditate, de rezisten mecanic şi la ac iunea
umidit ii.

(2) Rezemarea stratului de protec ie se poate face în diverse moduri, fie direct pe funda iile
existente, fie pe console din beton armat sau metalice, fie prin intermediul unor pl cu e din o el
inoxidabil. În unele situa ii, stratul de protec ie se poate realiza din zid rie din c r mizi pline
aşezate pe muchie, cu mortar M 5 şi cu rosturile orizontale armate.

(3) Alc tuirea şi pozi ionarea stratului termoizolant orizontal care se prevede peste placa pe sol
este în func ie de natura şi starea pardoselilor existente, de în l imea liber de la parter, de felul
pardoselilor noi, precum şi de alte condi ii specifice, locale.

111
SEC IUNEA a 2-a: Prevederi de principiu şi detalii de racordare

Art. 76
(1) Detalii de principiu referitoare la termoizolarea exterioar a soclurilor, ca parte component a
pere ilor exteriori sunt prezentate în planşele:
a. E1.4 - pentru pere i la care protec ia termic suplimentar se execut în sistem compact
(ETICS);
b. E2.10-o, E2.11-p – pentru pere i la care protec ia termic suplimentar se execut în sistem
fa ad ventilat ;
c. E3.1 – pentru pere i la care protec ia termic suplimentar se aplic prin interior.

(2) Detaliile difer în func ie de în l imea soclurilor, de pozi ia suprafe ei exterioare a soclurilor în
raport cu suprafa a exterioar a pere ilor exteriori, precum şi de alc tuirea şi rezemarea straturilor de
protec ie a straturilor termoizolante.

Art. 77
Detalii de alc tuire şi pozi ionare a stratului termoizolant nou, se prezint în fig. P1.1…P1.4 astfel:
a. cu îndep rtarea pardoselii deteriorate şi p strarea şapei existente cu/f r rectificare şi cu
strat hidroizolant nou (fig. P1.1a);
b. cu stratul termoizolant amplasat peste pardoseala sau şapa existent , atât în cazul absen ei
oric rui strat termoizolant (fig. P1.1b) cât şi în cazul prezen ei unui astfel de strat (fig. P1-
2e).
c. dup îndep rtarea stratului existent inclusiv a şapei de egalizare deteriorate (fig. P1-1 c)
d. cu saltele termoizolante tasabile sau foarte tasabile, montate între grinzişoare din lemn şi
având pardoseala realizat din parchet pe duşumea orab ; grinzişoarele (cusacii) se
monteaz fie direct pe suprafa a suport (fig. P1-3), fie pe pardoseala existent , cu sau f r
termoizola ie (fig. P1-4);
e. cu stratul termoizolant amplasat direct pe placa de beton slab armat , eventual nivelat
prin intermediul unui strat sub ire din mortar de egalizare, dup îndep rtarea tuturor
straturilor existente;

Art. 78
(1) În detaliile de principiu referitoare la termoizolarea pl cii pe sol sunt prev zute, peste straturile
termoizolante, straturi intermediare, astfel:

a. peste straturile termoizolante foarte rigide, rigide sau semirigide, sub şapa de protec ie
(armat sau nearmat ) - un strat de separare tehnologic , care are menirea s împiedice
p trunderea apei din mortar în stratul termoizolant şi care se realizeaz , de regul dintr-o
folie de polietilen de 0,1 mm grosime, simplu aşezat , cu marginile petrecute;

b. peste straturile termoizolante foarte tasabile sau uşor tasabile (de exemplu saltele din vat
mineral sau din vat de sticl ), sub duşumeaua oarb - un strat de separare antipraf
(geotextil) care împiedic p trunderea particulelor foarte mici din termoizola ie, prin
duşumea şi parchet, în mediul interior.

(2) În cazul când din diferite considerente (placa pe sol în stare necorespunz toare, deteriorat sau
puternic umezit , absen a stratului de pietriş sau chiar a pl cii pe sol, modificarea pozi iei
pere ilor desp r itori nestructurali ş.a.) este ra ional turnarea unei noi pl ci pe sol, se poate
adopta solu ia amplas rii stratului termoizolant orizontal, pe întreaga suprafa sau numai pe o

112
 l ime de 1,50 m pe conturul cl dirii, sub placa de beton armat; în aceast situa ie, stratul
termoizolant, montat pe un strat de pietriş, va fi realizat din polistiren extrudat. Pentru a ob ine o
bun comportare termotehnic este indicat ca noua plac din beton slab armat s nu fie legat de
soclu, iar stratul termoizolant vertical exterior s ajung pân la CTS.

Art. 79
(1) Cu ocazia elabor rii proiectului de reabilitare termic a pl cii pe sol trebuie s se acorde o aten ie
special examin rii protec iei hidrofuge a tuturor elementelor de construc ie în contract cu solul
şi prevederea unor m suri în vederea amelior rii situa iei din acest punct de vedere, prin:
a. luarea unor m suri de eliminare a eventualelor manifest ri ale fenomenului de igrasie şi
de uscare a zonelor umezite ale pere ilor;
b. prevederea - prin subzidire sau cu alte metode - a unor hidroizola ii orizontale (din
materiale bituminoase sau mortar hidrofob) sub pere ii structurali şi nestructurali
realiza i din zid rii, dac se constat absen a şi necesitatea lor;
c. prevederea unor eventuale straturi hidroizolante pe suprafe ele verticale exterioare ale
soclurilor existente din beton armat, în func ie de situa ia concret local , prevederea
unui eventual strat hidroizolant pe suprafa a orizontal superioar a pl cii pe sol,
nivelat sau nu în prealabil prin intermediul unui strat de egalizare;
d. revizuirea, refacerea sau chiar amenajarea unui nou strat de pietriş sub placa pe sol, strat
care împiedic ascensiunea capilar a apei, dac aceast m sur se consider strict
necesar pentru o comportare corespunz toare din punct de vedere hidrofug; în aceast
situa ie poate fi avut în vedere şi solu ia de aerare a stratului de pietriş în conformitate
cu prevederile din Normativul pentru proiectarea şi execu ia lucr rilor de izola ii termice
la cl diri, prin intermediul unor orificii practicate în socluri (pentru accesul aerului uscat
din exterior) şi a unor canale verticale de ventilare (pentru evacuarea aerului umed);
e. prevederea unor straturi de protec ie şi a unor tencuieli la socluri cu caracteristici şi
adaosuri hidrofobe.

(2) Alc tuirea straturilor hidroizolante şi condi iile de aplicare vor fi realizate în conformitate cu
prevederile din Normativul NP 040 – Normativ privind proiectare, executarea şi exploatarea
hidroizola iilor la cl diri.

(3) Îndep rtarea şi refacerea pl cii pe sol existente, precum şi a stratului de pietriş filtrant de sub
plac , sunt m suri extreme, care pot fi justificate numai de necesit i tehnice şi func ionale
imperative (de ex. tas ri excesive, placa de beton în stare necorespunz toare atât în ceea ce
priveşte marca betonului, grosimea, cât şi ca armare, etc.).

113
CAPITOLUL VIII: SOLUTII CONSTRUCTIVE DE PRINCIPIU PENTRU
ÎMBUN T IREA PROTEC IEI TERMICE LA CL DIRILE DE LOCUIT EXISTENTE.
SOLU II PENTRU FERESTRE ŞI UŞI EXTERIOARE (F)

SEC IUNEA 1: Generalit i

Art. 80
(1) Ferestrele şi uşile exterioare fac parte integrant din anvelopa cl dirii, astfel încât într-un proces
de modernizare (reabilitare) din punct de vedere higrotermic, sunt importante caracteristicile
ferestrei/uşilor, dar şi modul de implementare în cl direa existent , rela ia lor cu zona adiacent
de fa ad . În aceeaşi categorie intr ferestrele de mansard şi alte tipuri de vitraje ale anvelopei
situate la nivelul terasei (luminatoare), elemente care folosesc aceleaşi tehnologii de tâmpl rie şi
vitraje, dar care se racordeaz la solu ii de închidere cu şarpant sau de tip teras .

(2) În anvelopa cl dirii trebuie integrate solu iile de detaliu optime pentru fiecare caz în parte,
asigurând continuitatea termoizola iei în rela ia plin – gol (ferestre, uşi exterioare), etanşeitatea
şi protec ia leg turii dintre tâmpl rie şi perete.

(3) Pentru cl dirile de locuit existente, f r un regim special care s exclud interven iile radicale
(cl diri de patrimoniu), în func ie de starea ferestrelor şi uşilor exterioare existente, se poate opta
pentru modernizare din punct de vedere termic pe dou c i :
- repararea, recondi ionarea şi completarea ferestrelor şi uşilor exterioare existente;
- înlocuirea cu ferestre şi uşi noi performante .
Notă: Clădirile monument de arhitectură, în care inclusiv tâmplăria veche şi vitrajele trebuie
conservate, nu fac subiectul acestei lucrări.

(4) Adoptarea uneia din cele 2 solu ii este în func ie – în principal – de starea ferestrelor şi uşilor
existente, de nivelul de performan dorit de proprietar şi de suma disponibil pentru aceste
lucr ri.

(5) Modernizarea din punct de vedere termic a ferestrelor şi uşilor exterioare este o problem
complex , cu multe implica ii şi de aceea ea trebuie abordat şi tratat cu mult aten ie de c tre
proiectantul lucr rilor de reabilitare; cea mai important problem colateral care trebuie avut
în vedere este asigurarea unei ventil rii naturale a înc perilor, în condi iile de dup modernizare.

(6) M surile de reabilitare termic a ferestrelor şi uşilor exterioare se pot grupa, dup amploare, în
ordine cresc toare, astfel:
a. lucr ri de repara ii şi de recondi ionare a ferestrelor şi uşilor existente;
b. m suri de îmbun t ire a etanşeit ii elementelor mobile ale ferestrelor, prin prevederea
unor garnituri de etanşare;
c. m rirea rezisten ei termice prin modificarea tâmpl riei existente, astfel încât s se creeze
înc un spa iu de aer termoizolant;
d. înlocuirea ferestrelor şi uşilor exterioare existente cu tipuri noi, mai performante.

(7) M surile de repara ii şi de recondi ionare a tâmpl riei existente pot conduce – în multe situa ii –
la o îmbun t ire substan ial a comport rii termotehnice a ferestrelor şi uşilor de balcon
exterioare, în condi iile unor cheltuieli relativ reduse.

(8) M surile de reparare şi de recondi ionare a tâmpl riei exterioare se refer în principal la:

114
 a. revizuirea şi îmbun t irea modului în care este realizat etanşarea termic şi la infiltra ii
de aer rece, a rosturilor de pe conturul tâmpl riei, dintre toc şi glafurile golului din perete;
completarea spa iilor neumplute corespunz tor, cu vat mineral îndesat şi închiderea, la
interior, a rosturilor cu pervazuri din lemn sau cu tencuial ;
b. revizuirea şi îmbun t irea etanş rii hidrofuge a rosturilor de pe conturul exterior al
tocului; realizarea, eventual, a unei etanş ri suplimentare cu materiale speciale (benzi de
etanşare, chituri siliconice, mortare hidrofobe, ş.a.) precum şi acoperirea rosturilor cu
baghete din lemn sau din PVC;
c. repararea l crimarelor de la glaful orizontal exterior de la partea superioar a golului din
perete, revizuirea detaliului dac l crimarul nu este corect conceput şi – eventual –
crearea unui l crimar dac acesta nu exist ;
d. revizuirea, repararea sau înlocuirea solbancurilor din tabl zincat sau din alte materiale,
existente pe glaful orizontal exterior de la partea inferioar a golului din perete; se vor
verifica şi eventual remedia panta, existen a şi forma l crimarului, etanşarea fa de toc
(cuie cu cap lat la distan e mici), etanşarea fa de perete (marginea tablei ridicat şi
acoperit la partea superioar de tencuial ), etc;
e. revizuirea tuturor fal urilor de pe conturul tocului, a cercevelelor şi a foilor de uş , astfel
încât s se realizeze o corect “b taie” între elementele mobile şi cele fixe ale tâmpl riei;
la corectarea fal urilor necorespunz toare se poate avea în vedere şi solu ia prevederii
unor adaosuri din material lemnos, de grosime constant sau variabil , fixate prin lipire
sau/şi cu şuruburi;
f. repararea şi eventual înlocuirea l crimarelor (din lemn sau din tabl ) de la partea
inferioar a cercevelelor şi a foilor de uş ;
g. desfundarea (sau crearea dac nu exist ) a g urilor de la partea inferioar a tocurilor,
destinate îndep rt rii apei condesate între cercevele;
h. înlocuirea geamurilor sparte şi cr pate;
i. revizuirea, completarea şi eventual înlocuirea complet a chiturilor de pe conturul
geamurilor;
j. revizuirea feroneriei existente, cu efectuarea eventualelor repara ii şi înlocuiri, astfel încât
s se asigure o func ionare corespunz toare a tuturor dispozitivelor metalice de închidere-
deschidere, precum şi a celor anti-vânt; la cercevelele şi uşile de balcon vinciuite se poate
lua în considerare şi montarea unor dispozitive de închidere suplimentare;
k. revizuirea func ion rii dispozitivelor de prindere între ele a cercevelelor la ferestrele
cuplate din lemn, precum şi a tuturor dispozitivelor aferente ochiurilor de ventila ie;
l. vopsirea tâmpl riei, dup efectuarea tuturor repara iilor şi complet rilor men ionate mai
sus;
m. repararea obloanelor rulante exterioare şi prevederea unor straturi termoizolante
suplimentare la cutiile rulourilor.

(9) Dotarea ferestrelor de lemn, existente, cu garnituri de etanşare este o m sur foarte eficient ,
deoarece, cu cheltuieli relativ reduse, permite micşorarea semnificativ a necesarului de
c ldur pentru înc lzirea locuin elor. Se pot utiliza atât garnituri de etanşare din cauciuc, cât şi
din alte materiale (burle i din mase plastice, ş.a). Garniturile de etanşare se prev d atât între
elementele mobile şi cele fixe ale ferestrelor, cât şi între cercevele, precum şi pe conturul
ochiurilor de ventila ie. La ferestrele duble, este indicat ca garniturile s se prevad atât la
cercevelele interioare, cât şi la cele exterioare.

(10) Fixarea garniturilor se realizeaz de regul , prin lipire. În func ie de tipul şi starea tâmpl riei,
precum şi de calitatea lemnului, se pot eventual amenaja în cercevele sau/şi în tocuri, mici

115
 decup ri care s permit o mai bun func ionare a ferestrelor, o mai bun etanşare şi o durat
de via mai mare pentru garnituri.

(11) Prevederea unor garnituri de etanşare la tâmpl ria existent nu conduce la m rirea rezisten ei
termice a ferestrelor şi uşilor de balcon, efectul favorabil al acestei m suri manifestându-se
îns substan ial atât în ceea ce priveşte condi iile de confort (prin eliminarea curen ilor reci de
aer), cât şi sub aspectul necesarului anual de c ldur (prin micşorarea volumului de aer care
p trunde în exces în înc peri şi care trebuie înc lzit).

SEC IUNEA a 2-a: Prevederi de principiu şi detalii de racordare

Art. 81
(1) Pentru m rirea sensibil a rezisten ei termice a ferestrelor existente este necesar a se m ri
num rul de spa ii de aer dintre geamuri. Aceast idee este ilustrat în fig. F1 şi F2 în care se
prezint câteva exemple de îmbun t ire a caracteristicilor termotehnice ale ferestrelor cuplate
din lemn, (fig. F1) şi a celor duble (fig. F2):

a. prin montarea, pe cerceveaua interioar , a unui geam termoizolant dublu în locul

geamului simplu; pentru fixarea geamului termoizolant pe cerceveaua existent este
necesar a se prevedea o ram fix , uşoar , alc tuit dintr-un profil-cornier din tabl
sub ire şi o baghet din lemn, prinse de cerceveaua existent cu şuruburi de lemn; din
cauza spa iului limitat, se prev d geamuri 4+9+4 mm, sau cel mult 4+12+4 mm; se pot
folosi atât geamuri cu suprafe ele interioare netratate, cât şi geamuri având o suprafa

e” (e ≤ 0,10) în condi iile în care spa iul dintre geamuri este umplut cu aer sau cu un gaz
tratat cu un strat reflectant al razelor infraroşii, cu un coeficient de emisie redus “low-

inert (argon, kripton, ş.a.);

b. prin montarea pe cerceveaua interioar , a unei cercevele suplimentare mobile (prev zut
cu balamale şi cu un dispozitiv de închidere-deschidere) realizate din profile din tabl
sub ire; pe cerceveaua suplimentar , care poate fi deschis pentru cur ire şi dezaburire,
se monteaz un geam simplu de 3 mm grosime;

c. idem ca la “b”, dar cu cerceveaua suplimentar realizat dintr-o ram din lemn, alc tuit
din piese de o form special , de calitate superioar .

(3) În toate variantele se vor prevedea garnituri de etanşare (care nu sunt figurate în fig. F1 şi F2).

(4) Variantele de principiu prezentate la articolul 81 alin.(1) conduc la o majorare semnificativ a

greut ii cercevelelor interioare; ca urmare, aceste cercevele trebuie s fie consolidate, în
principal prin prevederea la col uri a unor gusee metalice din tabl , fixate cu şuruburi.

Art. 82
(1) O solu ie eficient de îmbun t ire a caracteristicilor termotehnice ale ferestrelor existente, din
lemn, o constituie prevederea, la cercevelele exterioare, a unor geamuri termoizolante duble
sau chiar triple, în locul geamului simplu existent, în condi iile în care aceste cercevele se
transform din cercevele mobile în cercevele fixe. Se ob ine astfel, pe lâng rezisten e termice
sporite şi avantajul reducerii la minimum a infiltra iilor de aer rece, evident în condi iile
realiz rii unor detalii corespunz toare de etanşare pe conturul geamurilor termoizolante noi.
(2) Solu ia de la alin.(1) poate fi aplicat , îns , numai la o parte din cercevele şi anume la cele care
se consider c nu sunt necesare pentru ventilarea înc perilor şi numai când ferestrele

116
 respective sunt accesibile din exterior pentru între inerea curent (în balcoane şi logii precum şi
la parter).

(3) Ca variant , se poate lua în considerare şi montarea geamurilor termoizolante direct pe toc, cu
îndep rtarea cercevelelor exterioare.

Art. 83
(1) La uşile de balcon, dac condi iile de iluminare natural permit acest lucru, poate fi aplicat o
solu ie de îmbun t ire a caracteristicilor termotehnice, care const din înlocuirea geamurilor
existente pe în l imea parapetului ferestrelor adiacente, cu panouri opace, cu caracteristici
superioare de termoizolare, realizate dintr-un strat de material termoizolant eficient, montat între
dou foi din PFL, PAL sau din alte produse similare.

Art. 84
(1) Aplicarea solu iilor de îmbun t ire a caracteristicilor termotehnice ale ferestrelor existente din
lemn, trebuie completat cu m surile de reparare şi recondi ionare prezentate.

(2) În situa ia în care starea cercevelelor interioare existente nu este corespunz toare sau când
greutatea suplimentar rezultat din aplicarea solu iilor prezentate la articolul 81 alin.(1)
dep şeşte capacitatea de rezisten a cercevelelor interioare, chiar în condi iile consolid rii lor,
poate fi avut în vedere şi solu ia înlocuirii lor cu cercevele interioare complet noi,
confec ionate la comand , dimensionate corespunz tor şi prev zute de la confec ionare cu
geamuri termoizolante eficiente şi cu garnituri de etanşare.

(3) La ferestrele duble din lemn, o majorare suplimentar a rezisten ei termice se poate ob ine prin
montarea unor geamuri termoizolante duble atât la cercevelele interioare, cât şi la cele
exterioare, dac alc tuirea şi calitatea tâmpl riei existente permite, din punct de vedere
constructiv, acest solu ie.

Art. 85
(1) În prezent, calit ile, posibilit ile variate de design şi pre ul accesibil al ferestrelor noi, face ca
solu ia schimb rii ferestrelor vechi s fie prima recomandare a specialiştilor.

(2) Standardul european “SR EN 14351-1 + A1: Ferestre şi uşi. Standard de produs, caracteristici de
performan ” se refer la ferestre şi uşi exterioare pentru persoane, uşi exterioare situate pe c i
de evacuare, ferestre în acoperişuri - inclusiv rezistente la foc din exterior, ferestre cuplate şi
ferestre duble şi prevede obligativitatea marcajului CE pe produsul finit.

(3) Pe lâng calit ile termoizolante superioare, ferestrele noi au o durabilitate mai mare şi aduc un
plus şi din punct de vedere al protec iei împotriva zgomotului: ferestrele şi uşile cu profile şi
geamuri termoizolante trebuie s aib un indice de izolare acustic între 25 – 40 dB (pentru
îmbun t irea izola iei fonice se utilizeaz sticl de grosimi diferite pentru cele dou foi din
alc tuirea geamului termoizolant).

(4) Ferestrele şi uşile exterioare noi pot prelua structurarea celor vechi din punct de vedere al
ochiurilor (fixe sau mobile) sau pot avea o alt configurare: unul sau mai multe canate,
cercevele, foi mobile şi/sau fixe. Avantajul înlocuirii ferestrelor const şi în faptul c permite
montarea simultan a numeroase accesorii cu aport important în comportamentul higrotermic al
cl dirii: glafuri, sisteme de protec ie solar (jaluzele şi/sau rulouri), sisteme încorporate de
ventilare.

117
(5) Performan a energetic a ferestrelor noi depinde de calitatea componentelor, de rela iile directe
dintre acestea, precum şi de amplasarea ferestrei şi de rezolvarea leg turii cu restul anvelopei
(etanşeitate, continuitatea termoizol rii, protec ia racord rii).

(6) Amplasarea ferestrelor noi în goluri, pe adâncimea peretelui, se poate face pornind de la
alinierea ferestrei cu fa a exterioar pân la cea interioar , fiecare op iune având avantajele şi
dezavantajele sale. De modul de amplasare în raport cu grosimea peretelui, depinde varia ia
temperaturii suprafe elor interioare ale zonelor adiacente golului.
(7) La lucr rile de reabilitare termic prin înlocuirea ferestrelor, se recomand ca tâmpl ria nou s
se amplaseze pe locul celei vechi, dar dac este posibil se pot lua în considerare şi celelalte
variante:
a). la fa a exterioar a pere ilor
- avantaje: glaf interior mare
- dezavantaje: suprafa a exterioar a ferestrei va fi expus total convec iei din
exterior; în interior, curen ii calzi proveni i de la radiatoare nu vor influen a uniform
temperaturile pe suprafa a parapetului, partea inferioar r mânând rece (riscul de
apari ie a condensului va fi cu atat mai mare cu cât ferestrele sunt mai dep rtate de
fa a interioar a peretelui); apar probleme de fixare a ferestrei la exterior în cazul
alc tuirilor fa adelor termoizolate.

b). la fa a interioar a pere ilor

- avantaje: întreaga suprafa a ferestrei va beneficia de curen ii calzi interiori, iar
suprafa a exterioar va fi mai protejat de curen ii reci exteriori; riscul de condens
este mai mic fa de cazul anterior;
- dezavantaje: planul ferestrei nu are continuitate cu anvelopa termic a peretelui, ceea
ce duce la un risc mare de aparitie a condensului în zona perimetral ferestrei;
probleme de finisare interioar în jurul tâmpl riei.

c). în planul termoizola iei peretelui

- avantaje: cu cât suprafa a de contact între tâmpl rie şi termoizola ia peretelui este
mai mare, cu atât se diminuiaz efectul pun ilor termice de jonc iune;
- dezavantaje: fixarea ferestrei în gol necesit elemente speciale de montaj.

d). „pe mijlocul“ peretelui (în treimea de mijloc a grosimii peretelui)

- avantaje: montaj uşor în perete;
- dezavantaje: necesitatea întoarcerii termoizola iei pe grosimea peretelui, de la
exterior pân în planul ferestrei.

Art. 86
(1) Comportamentul ferestrelor, în timp,depinde de materialele folosite la montajul acestora, care
asigur rigidizarea prinderilor, termoizolarea îmbin rii, hidroizolarea exterioar , bariera contra
vaporilor, cât şi elasticitatea acestei îmbin ri, care trebuie s fie capabil s urm reasc
deforma iile ferestrei sau ale golului suport determinate de solicit ri termice.

(2) Punerea în oper a ferestrelor (în conformitate cu indica iile produc torului) cuprinde:
a. m surarea şi verificarea dimensiunilor golurilor, astfel încât între rama
tâmpl riei şi construc ie s r mân un rost perimetral de cel mult 10-15 mm;
b. preg tirea golului în vederea instal rii tâmpl riei, proces care cuprinde cur area
golului;

118
 c. pozi ionarea provizorie a tocului cu pene din lemn sau PVC;
d. verificarea verticalit ii şi orizontalit ii;
e. fixarea definitiv a tocului cu şuruburi protejate anticoroziv, cu sau f r diblu, în
func ie de elementul de construc ie în care se fixeaz tâmpl ria;
f. montarea garniturilor de etanşare pe contur;
g. racordarea tâmpl riei la partea inferioar cu glaful care se face cu chit special,
pentru a asigura etanşeitatea;
h. îndep rtarea foliei de protec ie a tâmpl riei în maxim 3 luni de la instalare.
Art. 87
(1) În cazul înlocuirii ferestrei vechi cu una nou performant , se recomand corelarea cu
reabilitarea şi modernizarea zonelor opace ale pere ilor exteriori şi finisarea fa adelor. O corelare
şi din punct de vedere cromatic a tâmpl riei cu culorile alese pentru finisarea fa adei ar trebui s
fie subiectul unor studii de fa ad , realizate de arhitec i şi urbanişti.

(2) Solu ia înlocuirii ferestrelor şi uşilor exterioare vechi cu sisteme noi, performante, se adopt
atunci când cheltuielile necesitate de repararea, recondi ionarea şi îmbun t irea termotehnic a
tâmplariei existente sunt prea mari, sau la dorin a proprietarului de a moderniza radical cl direa.

(3) Cea mai accesibil posibilitate de înlocuire a tâmpl riei existente o ofer tâmpl ria din PVC.
Aceasta este alc tuit din profile de PVC extrudate multicamerale, realizate cu tehnologii care
au dezvoltat pân la 8 compartimente de aer. Performan ele din punct de vedere termic s-au
ob inut atât prin creşterea num rului de compartimente, cât şi prin introducerea unor miezuri
termoizolante în profilele de rigidizare din o el. Tipurile mai noi de tâmpl rie din PVC
înlocuiesc profilele de rigidizare din o el galvanizat cu profile din aluminiu.

(4) Solu iile uzuale de înlocuire a tâmpl riei existente, posibil de aplicat se prezint schematic în fig.
F3:
a. fereastr din lemn, simpl , conform detaliilor de principiu din STAS 465 –1991,
prev zut cu geamuri termoizolante şi cu garnituri de etanşare;
b. idem, cuplat , prev zut cu un geam simplu la exterior şi cu un geam termoizolant la
interior;
c. fereastr din lemn dubl , cu detalii similare cu cele date în STAS 465 –1991, prev zut
de asemenea cu un geam simplu la exterior şi cu un geam termoizolant la interior;
d. ferestre şi uşi exterioare din PVC;
Detalierea acestor solu ii este f cut în Ghidul privind îmbun t irea calit ilor termoizolatoare ale
ferestrelor la cl dirile civile existente, indicativ GT 043-2003.

Art. 88
(1) In afara tâmpl riei din profile din PVC, pentru înlocuirea tâmpl riei existente se mai poate opta
şi pentru:
a. ferestre şi uşi exterioare din lemn stratificat (lemn lamelar încleiat);
b. ferestre şi uşi exterioare din aluminiu cu rupere de punte termic ;
c. ferestre şi uşi exterioare din o el cu rupere de punte termic ;
d. ferestre şi uşi exterioare din fibr de sticl ;
e. tâmpl rii mixte.

(2) În anexa 1 (informativ ) sunt prezentate solu ii de principiu pentru ferestre şi uşi men ionate la
art.88, alin(1).

119
(3) Elementele de lemn stratificat, folosite în procesul de produc ie al ferestrelor şi uşilor cu geam
termoizolant, au în componen a lor în general 3 straturi de material lemnos, lipite cu adeziv pe
baz de ap , rezistent la umiditate. Aceste straturi, lucrând independent, anuleaz tensiunile
interne din cadrul lemnului, asigurând stabilitatea profilului de tâmpl rie. Deasemenea, prin
modul de dispunere a fibrelor în straturile componente, scade substan ial sensibilitatea la
umiditate a lemnului. Men inerea caracteristicilor ini iale, pe o durat teoretic nelimitat , se
ob ine prin recondi ionare anual prin ceruire.

(4) Tâmpl ria de aluminiu cu rupere de punte termic pentru ferestre ofer calit i termoizolante
şi o greutate proprie redus . În plus, rezisten a superioar la ac iuni mecanice permite utilizarea
unor profile de sec iuni mai reduse, crescând astfel aria suprafe ei vitrate şi randamentul
iluminatului natural.

(5) Rezisten a mare la ac iunea factorilor de mediu şi timp confer profilelor din aluminiu o durat
de via mare, respectiv men inerea calit ilor ini iale o perioad îndelungat .

(6) Ferestrele şi uşile din profile de o el cu rupere de punte termic se caracterizeaz prin
rezisten e mecanice mari, recomandându–se pentru închiderea golurilor de dimensiuni mari cu
l imi reduse de profil. Prezint dezavantajul greut ii proprii mari şi rezisten ei reduse la
coroziune. Ferestrele şi uşile din o el inoxidabil au avantajul de a rezista la acizi în condi ii
extreme, fiind o solu ie de luat în calcul pentru construc iile din zonele de litoral.

(7) Tâmpl ria din profile de poliester armat cu fibr de sticl prezint cea mai buna performan
din punct de vedere energetic.

(8) Tâmpl riile mixte din lemn stratificat cu profile de aluminiu sau din lemn stratificat cu
profile de PVC sau din aluminiu (profilele din lemn stratificat - material ecologic - se dispun
la interior, iar în contact cu exteriorul se dispun profilele din PVC sau aluminiu, rezistente la
ac iunea factorilor de mediu) combin avantajele celor dou materiale componente, eliminând în
mare m sur dezavantajele fiec reia dintre ele si ofer :
a. calitatea superioar controlat a lemnului stratificat asigur absen a deform rilor şi
cr p turilor în timp;
b. posibilitatea alegerii din numeroase esen e de lemn;
c. nu necesit tratare (vopsire) ulterioar ;
d. palet foarte bogat de culori.

Art. 89
(1) Performan a energetic a ferestrei depinde esen ial de alegerea corect a tipului de geam
termoizolant, caracterizat prin num rul foilor de sticl , spa iul dintre foi (distan a dintre foi,
natura gazului de umplere) şi modul de tratare al sticlei. Factorii determinan i în alegerea tipului
de vitraj sunt:
a. valoarea coeficientului de transfer termic;
b. valoarea factorului solar;
c. coeficientul de transmisie a luminii;
d. coeficientul de reflexie a luminii;
e. capacitatea de izolare acustic ;
f. rezisten a la şocuri.

(2) Pentru adoptarea unui anumit tip de geam termoizolant, în concordan cu obiectivele lucr rilor
de eficientizare energetic pot fi utilizate datele din anexa 2 informativ .

120
SEC IUNEA a 3-a: Prevederi de principiu pentru elemente auxiliare

Art. 90
(1) Buna func ionare a ferestrelor şi uşilor cu care se înlocuieşte tâmpl ria existent este asigurat
într-o mare m sur de alegerea şi execu ia corect a elementelor auxiliare (rulouri, plase contra
insectelor, feronerie, glafuri etc.). În acest context trebuie s se in seama de urm toarele
recomand ri de ordin general:
a. folosirea rulourilor exterioare (cele cu suprafa a mai mare de 3 m2 sau montate la
exteriorul tâmpl riei) s fie prev zute cu sisteme de ac ionare electric ;
b. cutiile de rulou suprapuse tâmpl riei vor fi izolate termic;
c. completarea tâmpl riei cu plase împotriva insectelor (rame, rulouri şi uşi);
d. pentru ferestrele amplasate pe fa adele expuse spre sud-est sau sud-vest se recomand
m suri de protec ie solar : sticla colorat în mas , reflexiv , jaluzele, copertine;
e. garajele incluse în cl diri înc lzite vor avea uşi izolate termic pentru accesul auto.

(2) Feroneria care echipeaz tâmpl ria termoizolant va respecta urm toarele prevederi:
a. distan a dintre dou puncte de închidere va fi de maximum 70 cm;
b. balamalele vor fi reglabile pe trei direc ii;
c. feroneria se va utiliza cu respectarea strict a categoriilor de greutate pentru care a
fost conceput ;
d. componentele feroneriei vor fi protejate împotriva coroziunii (prin zincare, cromare,
cadmiere, nichelare, vopsire etc.) şi în special împotriva electrocoroziunii.
e. uşile pentru accesul public vor fi prev zute cu amortizoare;
f. la uşile din PVC se interzice întreruperea arm turii de o el in zona de montare a
broaştei;
g. la uşile de exterior, cu excep ia celor de balcon, nu se admite utilizarea balamalelor de
fereastr ;
h. feroneria va fi silen ioas , reglabil , cu închidere în minimum 3 puncte, uşor
manevrabil , for a de ap sare la mânerul uşilor fiind de 10 N; de asemenea, trebuie s
existe şi posibilitatea deschiderii uşii din cheie, f r ap sarea mânerului;

(3) Ferestrele noi vor fi prev zute cu glafuri la exterior în zona de leg tur dintre tâmpl rie şi
peretele de fa ad , în scopul asigur rii protec iei în special la ac iunea apei. Glafurile vor fi
prev zute cu l crimar.

(4) Glafurile vor fi realizate din materiale moderne, eficiente, durabile şi cu design atractiv; pot fi
realizate din PVC, aluminiu şi din materiale precum tabla zincat (solu ia tradi ional la
blocurile de locuin e), piatra natural (marmur ), piatr artificial - ceramic por elanat (cu
caracteristici specifice materialelor folosite la exterior: rezisten la ap , la ciclul înghe -dezghe ,
la radia ia UV si rezisten mecanic mare).

(5) Lipsa glafurilor provoac infiltra ii, o degradare a cl dirii atât la exterior, cât şi la interior, ceea
ce va conduce în timp la investi ii suplimentare pentru repara ii.

(6) Elementele opace de închidere sunt componente ale uşilor de acces şi ale uşilor de balcon.

121
(7) Pentru uşile exterioare total sau par ial opace, panourile de închidere opace se realizeaz în
general din elemente triplustrat (“sandwich”), cu miezul din poliuretan rigid şi fe ele din diferite
materiale (sticl mat , aluminiu, PVC dur, lemn).

(8) Fe ele aparente ale panourilor opace sunt realizate din materiale rezistente la factorii climatici
(aluminiu) sau din materiale care au suprafe ele tratate cu lacuri special concepute pentru
exploatarea uşii spre exterior care asigur protec ie împotriva apei, a razelor UVşi a fenomenului
de înghe – dezghe . Alte cerin e importante pentru panourile de închidere sunt legate de
rezisten a la şocuri, vânt, şi efrac ie. Dotarea se face în func ie de necesarul de siguran , prin
tehnici de blocare, arm turi de siguran şi glazurare antiefrac ie, sisteme electronice de blocare
cu microcip etc.

(9) La uşile exterioare ale spa iilor de locuit (spre terase, balcoane) pe lâng prevederea garniturilor
în rela ie cu tâmpl ria fix , se prevede un prag pentru m rirea etanşeit ii la partea inferioar a
uşii.

Art. 91
(1) In eficientizarea energetic a suprafe elor vitrate un rol important îl au sistemele de protec ie la
ac iunea radia iei solare, de tip jaluzele, storuri, rulouri.

(2) Reducerea necesarului de energie prin intermediul sistemelor de protec ie solar se ob ine prin:
a. reducerea pierderilor de c ldur şi deci a necesarului de energie pentru înc lzire în
condi ii de iarn ;
b. reducerea supraînc lzirii şi în consecin a necesarului de energie pentru r cire pe
timp de var ;
c. reducerea necesarului de energie pentru iluminatul artificial, prin utilizarea unor
dispozitive speciale cum sunt lamelele reflectante, care introduc lumin natural
difuz .

(3) Sistemele de protec ie de tip storuri sau jaluzele pot fi dispuse în exteriorul suprafe ei vitrate, în
interior sau pot fi inserate între cele 2 foi de geam, oferind o protec ie termic diferen iat , care
poate fi apreciat prin factorul de corec ie FC. Acesta poate varia între 0 (teoretic cea mai bun
protec ie) şi 1 (nici o protec ie). Cu cât FC este mai mic, cu atât protec ia solar este mai eficace,
energia caloric introdus este mai mic şi temperatura înc perii mai joas , respectiv necesarul
de energie pentru r cire mai sc zut. Orientativ, pentru cele 3 pozi ii ale jaluzelelor sau storurilor,
pot fi luate în considerare urm toarele valori pentru factorul de corec ie:
Πexterioar : FC = 0,09
Πinserat : FC = 0,21
Πinterioar : FC = 0,60

(4) Cerin ele de design, form sau culoare pentru sistemele de protec ie solar de tip storuri sau
jaluzele sunt satisf cute de urm toarele materiale din care se realizeaz în prezent sistemele de
protec ie solar : materiale acrilice, polyester, PVC, fibr de sticl .

(5) Sistemele de protec ie solar de tip rulou reprezint unul dintre accesoriile din ce în ce mai des
folosite în sectorul tâmpl riei, atât la cl diri noi cât şi reabilitate, fiind realizate din lemn, PVC
sau aluminiu (lamele umplute cu spum poliuretanic ).

122
(6) Cele mai performante sisteme de rulouri asigur :
a. protec ie termic
b. protec ie fonic
c. rezisten mare la efrac ie
d. o gam larg de cerin e prin posibilitatea mont rii în paralel a plaselor contra
insectelor şi perdelelor parasolare de diferite culori.

(7) Cutia pentru rulouri, parte integrant a fa adei, poate crea un punct de neomogenitate fizic şi
geometric (punte termic ). Sunt necesare m suri de protec ie termic local care s asigure cel
mult valori ale coeficientului de transfer termic U = 0,60 W/m2K, pentru construc ii noi şi
U = 1,30 W/m2K, pentru construc ii reabilitate.

(8) Montarea storurilor/rulourilor exterioare la cl diri existente se face în partea superioar a golului,
fie în continuarea tâmpl riei, când se monteaz concomitent cu tâmpl ria, fie pozi ionat în fa a
tâmpl riei, sub buiandrug sau aplicat pe zid, deasupra golului.

(9) Jaluzele încorporate între foile de sticl ale unui geam termoizolant prezint avantajul unei
durate ridicate de via , nemaifiind expuse direct ac iunii elementelor de mediu, precum şi cel al
înl tur rii necesit ii între inerii lamelelor (ştergere praf).

(10) Solu ii de principiu privind alc tuirea şi amplasarea sistemelor de protec ie solar sunt
prezentate în anexa 3 informativ .

Art. 92
(1) Coeficien ii de transfer termic Uf, Ug şi UW vor fi precizate şi garantate de c tre produc tori.

Art. 93
(1) O aten ie corespunz toare trebuie s se acorde m surilor de îmbun t ire termic a tâmpl riei
exterioare aferente înc perilor şi spa iilor comune ale cl dirilor de locuit cu mai multe
apartamente. Astfel, pe lâng repararea şi recondi ionarea acestora, se va analiza oportunitatea şi
eficien a urm toarelor m suri:
a. dublarea ferestrelor simple, deseori existente la casa sc rii, la holurile de intrare în
cl dire şi la windfanguri;
b. înlocuirea tâmpl riei metalice cu tâmpl rie din lemn sau din PVC la spa iile şi înc perile
men ionate la (a);
c. montarea unor garnituri de etanşare la uşile de intrare în cl dire, la uşile de la
windfanguri, precum şi la cercevelele mobile ale ferestrelor din casa sc rii;
d. prevederea unor dispozitive de închidere automat a uşilor de intrare în cl dire şi la
windfanguri, precum şi, eventual, la uşile de acces din casa sc rii în ghenele tubului de
gunoi;
e. montarea unei instala ii de interfon la intrarea în cl dire;
f. îmbun t irea izola iei termice şi a etanş rii uşilor de acces în ghenele tubului de gunoi;

Art. 94
(1) Îmbun t irea etanşeit ii tâmpl riei exterioare are drept consecin reducerea ratei de ventilare a
volumului de aer interior, înc lzit, al cl dirilor de locuit.

(2) În condi iile existente înainte de reabilitare, schimbul de aer se realizeaz în principal prin
neetanşeit ile tâmpl riei.

123
(3) Prin prevederea garniturilor de etanşare (ilustrate in Anexa 5 - informativ ), împrosp tarea
aerului trebuie realizat pe alte c i şi anume:
a. prin deschiderea periodic a elementelor mobile ale tâmpl riei exterioare (cercevele, uşi
de balcon);
b. prin crearea unor sisteme controlate de p trundere a aerului proasp t din exterior (prize cu
clapete mobile, ş.a.ilustrate in Anexa 4 - informativ );
c. prin asigurarea unei corecte func ion ri a canalelor verticale de ventila ie existente în
b ile, grupurile sanitare suplimentare şi c m rile neventilate direct, precum şi în unele
buc t rii;
d. prin executarea, eventual, cu ocazia moderniz rii, a unor canale verticale suplimentare de
ventilare în cadrul apartamentului, în func ie de spa iile disponibile.

(4) Ventilarea incorect a spa iilor interioare poate conduce la consecin e nefavorabile majore:
a. dezagremente în ceea ce priveşte condi iile de locuire (aer viciat, umiditate relativ mare,
ş.a.);
b. riscul apari iei condensului pe suprafe ele interioare ale elementelor de construc ie
perimetrale;
c. creşterea cantit ii de vapori de ap care condenseaz în anotimpul rece în interiorul
elementelor de construc ie care fac parte din anvelopa cl dirii.

(5) Pentru a asigura o ventilare corespunz toare a înc perilor se mai recomand urm toarele m suri:
a. prevederea, atât la ferestrele existente, cât şi la ferestrele noi, din lemn, a unui num r
ra ional de ochiuri de ventila ie;
b. prevederea, la tâmpl riile noi, a unor dispozitive de închidere-deschidere oscilo-
basculante;
c. revizuirea func ion rii corespunz toare a canalelor verticale de ventilare natural ;
d. prevederea dispozitivelor prev zute pentru ac ionarea automat şi periodic a unor
ventilatoare amplasate fie la prize de aer, fie pe acoperiş.

Art. 95
(1) In anumite cazuri, dup instalarea ferestrelor noi, pe geam sau pe pere i, pot s apar fenomene
de condens superficial determinate de creşterea umidit ii relative a aerului interior, ca urmare a
reducerii la minimum a schimburilor de aer prin rosturile tâmpl riei (ventilare neorganizat ).

(2) Suprafe ele dintr-o înc pere pe care se observ preponderent condensul sunt:
a. suprafa a de geam, în câmp – utilizarea geamului low-E reduce riscul apari iei
condensului;
b. zona limitrof a geamului, lâng profilul de tâmpl rie - aceast suprafa va fi în cele
mai multe cazuri o punte termic între interior şi exterior, nefiind suficient protejat
termic (cantitatea de ap format în urma condens rii este de obicei destul de mic
pentru a crea probleme);
c. suprafa a profilului - exist risc de apari ie a condensului pe elementele de tâmpl rie.
Performan e superioare din punct de vedere higrotermic se ob in prin folosirea
profilelor din PVC cu 5, 6, 7 sau 8 camere de aer, tâmpl rii cu coeficien i de transfer
termic sub 1,3 W/(m2K).
d. zona adiacent ferestrei, pe zid rie – risc de apar ie a condensului în cazul zid riei
neizolat suficient şi datorit pun ilor termice create în jurul ferestrei.
e. anumite zone de pe pere i pe care a ap rut condens dup ce s-a înlocuit tâmpl ria
veche cu una modern – se vizualizeaz astfel pun ile termice (mai accentuat la
blocurile realizate din elemente prefabricate)

124
(3) Reducerea riscului de apari ie a condensului în cl dirile reabilitate precum şi asigurarea
compozi iei optime a aerului interior se realizeaz prin ventilare natural organizat (aerisire)
sau prin ventilare mecanic .

(4) Ventilarea natural a înc perilor se asigur prin proiectarea corect a ferestrelor, respectiv prin
prevederea raportului corespunz tor dintre volumul înc perii şi suprafa a ochiurilor mobile. Se
recomand ca la lucr rile de reabilitare s se p streze suprafa a existent de ochiuri mobile sau
s se refac calculele în func ie de volumul de aer interior.

(5) Sistemele de ventilare mecanic pentru aport de aer proasp t şi evacuarea aerului viciat, spre
deosebire de ventilarea natural , au avantajul c nu depind de variabilitatea parametrilor
climatici (diferen a de temperatur interior-exterior şi ac iunea vântului).

(6) Dispozitivele de admisie/evacuare a aerului din cadrul sistemelor de ventilare mecanic sunt
integrate în diferite tipuri de tâmpl rii şi pot func iona pe baz de:
a. ac ionare cu senzor de umiditate
b. ac ionare manual
c. ac ionare cu senzor de prezen
d. ac ionare cu senzor de mişcare

(7) Sistemele de ventilare higroreglabil asigur controlul fluxului de aer în func ie de umiditatea
detectat în spa iul interior (Anexa 4).

(8) Sisteme de ventilare integrate în orice tip de tâmpl rii, cum este grila higroreglabil pentru aport
de aer proasp t prin tâmpl ria termoizolant , prezint urm toarele avantaje:
a. particip la controlul umidit ii, prin deschidere/închidere progresiv , automat , în
intervalul de valori ale umidit ii relative cuprins între 35%...60%, diminuând
semnificativ riscul apari iei condensului.
b. montaj pe orice tip de tâmpl rie: PVC, aluminiu sau lemn stratificat;
c. posibilit i de montaj cu dou unghiuri de intrare a fluxului de aer în înc pere;
d. nu utilizeaz energie electric , nu con ine elemente consumabile, nu necesit
între inere special ;
e. în sistem, împreun cu grilele de evacuare higroreglabile, particip la economii de
energie termic cu cel putin 15% (din energia termic pierdut cu aerisirea
natural a înc perilor);

(9) Exemple de sisteme de admisie/evacuare a aerului sunt prezentate în Anexa 4 informativ .

Exemple de sisteme de garnituri de etanşare sunt prezentate în Anexa 5 informativ .

CAPITOLUL IX: SOLUTII PENTRU ALTE ELEMENTE DE CONSTRUC IE

PERIMETRALE

SEC IUNEA 1: Generalit i

Art. 96
Pe lâng principalele elemente de construc ie perimetrale tratate în prezenta reglementare, cu prilejul
reabilit rii/moderniz rii, trebuie s se amelioreze comportarea termotehnic m rindu-se în primul

125
rând rezisten a termic specific , a urm toarelor elemente de construc ie care fac parte de asemenea
din anvelopa cl dirii:

(1) Pere ii adiacen i rosturilor de dilata ie, de tasare şi antiseismice, care se vor izola
suplimentar:
a. la exterior, spre rost - în cazul rosturilor deschise accesibile;
b. la interior, spre înc peri - în cazul rosturilor deschise inaccesibile şi a rosturilor
închise.
Nota: Atât la rosturile deschise, cât şi la cele închise trebuie s se verifice şi s se ia m suri de etanşare
suplimentar din punct de vedere termotehnic şi hidrofug, precum şi fa de infiltra iile de aer rece.

(2) Pere ii adiacen i spa iilor şi înc perilor anexe neînc lzite (garaje, magazii, poduri, camere
de pubele, verande, sere, balcoane şi logii închise cu tâmpl rie exterioar , ş.a.), care se izoleaz
suplimentar, de regul , în exteriorul volumului înc lzit.

(3) Pere ii exteriori - verticali sau înclina i - precum şi planşeele superioare - orizontale sau
înclinate - ale mansardelor existente, locuite şi înc lzite, amenajate în podurile cl dirilor.
a. Ameliorarea comport rii termotehnice a elementelor de construc ie perimetrale ale
mansardelor, constituie o problem complex care trebuie s fie tratat cu deosebit
aten ie, atât în situa ia în care elementele de construc ie separ spa iul mansardei de
mediul exterior, cât şi în cazul în care acestea separ volumul înc lzit al mansardei de
spa iul podului neînc lzit adiacent.
b. La elaborarea proiectului de reabilitare/modernizare, se vor avea în vedere,
considerentele, indica iile şi recomand rile, precum şi detaliile de principiu din
reglementarea tehnic referitoare la proiectarea mansardelor.

(4) Planşeele care delimiteaz volumul înc lzit de mediul exterior la partea inferioar (la
bowindouri, ganguri de trecere, fa a inferioar a planşeelor de peste logii ş.a.), care se izoleaz
suplimentar - de regul - la tavanul planşeelor.

(5) Planşeele care delimiteaz volumul înc lzit de mediul exterior, la partea superioar
(planşee sub logii la partea superioar ş,a,), la care stratul termoizolant suplimentar se dispune,
de regul , la fa a superioar a planşeelor, sub pardoseal .

(6) Pere ii exteriori, sub CTS, în contact cu solul, la demisolurile sau la subsolurile înc lzite.

(7) Pl cile din beton slab armat, la partea inferioar a demisolurilor şi subsolurilor înc lzite,
sub CTS, în contact cu solul.

(8) Pere ii şi planşeele adiacente c m rilor direct ventilate.

(9) Pere ii şi planşeele adiacente unor spa ii care fac parte din volumul cl dirii, dar care au
alte func iuni sau destina ii, de regul mai pu in sau intermitent înc lzite (spa ii
comerciale la parterul cl dirilor de locuit, birouri, ş.a).

(10) Diverse suprafe e vitrate, altele decât tâmpl ria exterioar (luminatoare, pere i exteriori
vitra i, transparen i sau translucizi, etc.).

(11) Uşi exterioare sau care fac leg tura cu spa iile neînc lzite adiacente, opace sau par ial
vitrate.

126
CAPITOLUL X: SCHEME ŞI DETALII DE PRINCIPIU PENTRU SOLU II
DE REABILITARE ŞI MODERNIZARE TERMIC A CL DIRILOR

NOT

• Detaliile din figuri nu sunt detalii de execu ie, ci reprezint

scheme şi detalii de principiu.
• Grosimile straturilor termoizolante se stabilesc în func ie de
condi iile concrete, pe baza unor calcule termotehnice şi de
optimizare termo-energetic .

127
 CUPRINS
E – PERE I EXTERIORI

E0 SOLU II DE PRINCIPIU PENTRU MODERNIZAREA TERMIC A

PERE ILOR EXTERIORI - ÎN CÂMP CURENT

1. STRUCTUR COMPOZIT „ETICS” COMPACT - DETALII DE

E1.1….E1.10
RACORDARE ŞI ÎMBINARE

E2.1….E2.12 2. STRUCTURA CU STRAT DE AER VENTILAT – DETALII

3. STRUCTURA CU STRAT TERMOIZOLANT POZI IONAT LA

E3.1
INTERIOR - DETALII

T – TERASE

SOLU II DE PRINCIPIU PENTRU MODERNIZAREA TERMIC A

TERASELOR F R PANTE – Solu ia cu îndep rtarea tuturor
T0.1
straturilor. Terasa cu structura compact . Terasa cu canale de difuzie în
termoizola ie.

SOLU II DE PRINCIPIU PENTRU MODERNIZAREA TERMIC A

T0.2a TERASELOR CU PANTE – Solu ia cu îndep rtarea par ial a
straturilor existente. Terase cu structura compact .

SOLU II DE PRINCIPIU PENTRU MODERNIZAREA TERMIC A

T0.2b TERASELOR CU PANTE– Solu ia cu îndep rtarea par ial a straturilor
existente. Terase cu structura compact .

SOLU II DE PRINCIPIU PENTRU MODERNIZAREA TERMIC A

T0.3a TERASELOR CU PANTE– Solu ia cu îndep rtarea par ial a straturilor
existente. Terase cu canale de difuzie în termoizola ie.

SOLU II DE PRINCIPIU PENTRU MODERNIZAREA TERMIC A

T0.3b TERASELOR CU PANTE– Solu ia cu îndep rtarea par ial a straturilor
existente. Terase cu canale de difuzie în termoizola ie.

SOLU II DE PRINCIPIU PENTRU MODERNIZAREA TERMIC A

T0.4a TERASELOR CU PANTE – Solutia cu indepartarea tuturor straturilor.
Terasa ranversat necirculabil .

SOLU II DE PRINCIPIU PENTRU MODERNIZAREA TERMIC A

T0.4b TERASELOR CU PANTE – Solutia cu indepartarea partiala a
straturilor existente. Terasa ranversat .

128
 SOLU II DE PRINCIPIU PENTRU MODERNIZAREA TERMIC A
T0.4c TERASELOR CU PANTE– Solutia cu indepartarea partiala a straturilor
existente. Terasa ranversat .

SOLU II DE PRINCIPIU PENTRU MODERNIZAREA TERMIC A

T0.5a TERASELOR F R PANTE– solutia cu indepartarea tuturor straturilor
existente. Terasa gr din .

SOLU II DE PRINCIPIU PENTRU MODERNIZAREA TERMIC A

TERASELOR CU PANTE– solutia cu men inerea par ial a straturilor
T0.5b
existente. Terasa gr din .

SOLU II DE PRINCIPIU PENTRU MODERNIZAREA TERMIC A

T0.5c TERASELOR CU PANTE– solutia cu men inerea par ial a straturilor
existente. Terasa gr din .

SOLU II DE PRINCIPIU PENTRU MODERNIZAREA TERMIC A

T0.5d
TERASELOR CU PANTE– solutia cu men inerea par ial a straturilor
existente. Terasa gr din .

DETALII DE MODERNIZARE TERMIC PE CONTURUL

T1.1 – T1.7
TERASELOR NECIRCULABILE

DETALII DE MODERNIZARE TERMIC A TERASELOR

T1.8 – T1.9
NECIRCULABILE. RACORD RI.

DETALII DE MODERNIZARE TERMIC PE CONTURUL

T2.1
TERASELOR CIRCULABILE

DETALII DE MODERNIZARE TERMIC PENTRU TERASELE

T3.1– T3.2
GR DIN

A - PLANŞEE DE POD

SOLU II DE PRINCIPIU PENTRU MODERNIZAREA TERMIC A

A0.1….A0.4 PLANŞEELOR DE POD

DETALII DE MODERNIZARE TERMIC A PODURILOR

A1.1 …A1.9 NEÎNC LZITE

DETALII DE MODERNIZARE TERMIC A PODURILOR

A2.1 …A2.2
ÎNC LZITE (MANSARDE)

129
S - PLANŞEE PESTE SUBSOL

SOLU II DE PRINCIPIU DE TERMOIZOLARE SUPLIMENTAR

S0.1
ORIZONTAL ÎN CÂMP CURENT. Peste planseul de peste subsol.

SOLU II DE PRINCIPIU DE TERMOIZOLARE SUPLIMENTAR

S0.2 ORIZONTAL ÎN CÂMP CURENT. Sub planseu, la tavanul
subsolului.

DETALII DE APLICARE A TERMOIZOLA IEI LA PLANŞEUL

S1.1…S1.2
PESTE SUBSOL – DEASUPRA PL CII

DETALII DE APLICARE A TERMOIZOLA IEI LA PLANŞEUL

S2.1…S2.2
PESTE SUBSOL – SUB PLAC

P – PLANŞEE PE SOL

DETALII DE TERMOIZOLARE SUPLIMENTAR LA PL CI PE

P1.1…P1.4
SOL

F – FERESTRE

SOLU II DE MODERNIZARE TERMIC A TÂMPL RIEI DIN

F1 LEMN CUPLAT

SOLU II DE MODERNIZARE TERMIC A TÂMPL RIEI DIN

F2 LEMN DUBL

SOLU II DE MODERNIZARETERMIC – TÂMPL RIE

F3 EXTERIOAR NOU

SOLU II DE MODERNIZARETERMIC – TÂMPL RIE

F4
EXTERIOAR NOU

130
 E
PERE I EXTERIORI

131
132
133
134
135
136
137
138
139
140
141
142
143
144
145
146
147
148
149
150
151
152
153
154
155
156
 T
TERASE

157
158
159
160
161
162
163
164
165
166
167
168
169
170
171
172
173
174
175
176
177
178
179
180
181
 A
PLANŞEE DE POD

182
183
184
185
186
187
188
189
190
191
192
193
194
195
196
197
 S
PLANŞEE PESTE SUBSOL

198
199
200
201
202
203
204
 P
PLANŞEE PE SOL

205
206
207
208
209
 F
FERESTRE

LEGENDA
RW – rezisten a termic a ferestrei
UW – transmitan a termic a ferestrei
Rg – rezisten a termic a sticlei
Ug – transmitan a termic a sticlei
Rf – rezisten a termic a ramei
Uf – transmitan a termic a ramei

210
211
212
213
214
ANEXA 1 – Ferestre şi uşi exterioare (informativ )
Material Sec iune profil tâmpl rie Exemple
1. Lemn stratificat

215
2. Aluminiu

216
3. O el

4. Tâmpl rii mixte Fereastra lemn/aluminiu

- dimensiuni standard profil mixt

lemn/aluminiu

217
ANEXA 2 – Geamuri termoizolante (informativ )
Tip Numar foi de sticla Tip sticla Sec iune geam Exemple
geam
2 foi de geam netratat
(normal )

o suprafa
tratat
Geam termoizolant

3 foi de geam netratat

(normal )

o suprafa
tratat

218
ANEXA 3 – Sisteme de protec ie la ac iunea radia iei solare (informativ )
Tip sistem Sec iune profil sistem de protec ie Exemple
1. Jaluzele Orizontale
exterioare

2. Storuri Lamele cu
(exemplifi- margini
c ri) bordurate cu
ghidaj pe cablu
sau pe şinele
de ghidare

1. şin superioar ; 2. angrenaj; 3. lamele; 4. şnur de

ghidare şi band pt. tragere; 5. ghidare lateral ; 6. şin
inferioar ; 7. manivel
Lamele plate
cu ghidaj prin
cablu

1. şin superioar ; 2. motor de mijloc; 3. lamele; 4.

şnur de ghidare şi band pt. tragere; 5. ghidare
lateral ; 6. şin inferioar

219
3. Rulouri Lamele din
exterioare aluminiu

Material textil

Modalit i de montare a storurilor/rulourilor : la partea superioar a golurilor; in fa a foilor de geam; intre foile de geam;
in spatele foilor de geam

220
221
ANEXA 4 – Grile de admisie şi evacuare montate pe tâmpl rie (informativ )
Tip Sistem Exemple
Sistem de ventilare integrat în
tâmpl ria de fereastr

Grila higroreglabil destinat

introducerii aerului proaspat,
montaj pe tâmplaria
termoizolant
Grile de admisie şi evacuare la tîmpl rie

Grila higroreglabil acustic

destinata aportului de aer
proasp t, montaj pe tâmpl ria
termoizolant

222
Grila Higroreglabil

Descriere:

Grila higroreglabil este destinat asigur rii aportului controlat de aer proasp t. Acest produs
încorporeaz un set de benzi poliamidice cu propriet i higroscopice.

Tratamentul special aplicat setului de benzi, permite clapetei grilei s se închid sau s se deschid ,
în func ie de modificarea valorii umidit ii relative a aerului din zona în care este montat .

Mişcarea clapetei grilei se realizeaz între urm toarele valori ale umidit ii relative: min. 35%, grila
este închis ; max.65%, grila este deschis complet.

Func ionarea permanent a grilelor într-o locuin , f r necesitatea aliment rii lor la o surs de
energie electric , contribuie la diminuarea consumurilor energetice care s-ar înregistra în cazul unei
ventila ii necontrolate, prin deschiderea larg a ferestrelor.

Grila higroreglabil este parte a kit-ului higroreglabil al turi de protec ia extern antiploaie,
antiinsecte şi de placa suport.

− debit min/max: 5-35 m3/h; (la ∆P = 10 Pa)

Date tehnice:

− nivel de protec ie acustic pentru kit-ul standard higroreglabil: 33 dB(A)

− dimensiuni gril higroreglabil : 402x39,5x40 mm;
− culoare: alb, stejar auriu sau maron brun;
− material: plastic PS;
− posibilitate de obturare manual ;
− montajul se poate realiza pe tâmpl ria termoizolant din PVC, lemn stratificat sau aluminiu.

Montajul kit-ului standard higroreglabil pe tâmpl ria termoizolant , profil PVC:

Pentru montajul unei grile higroreglabile pe tâmpl ria termoizolant din PVC trebuie s se realizeze
frezarea unor tronsoane de canal în partea superioar a ferestrei care s aib dimensiunile: lungime
290 mm, l ime 10-12 mm. Frezarea, care nu trebuie s fie continu ci trebuie s fie format din 2
tronsoane, se realizeaz în profilul cercevelei imediat sub garnitura de etanşare iar în profilul tocului
imediat deasupra garniturii de etanşare.

De asemenea, exist şi posibilitatea folosirii unui profil de compensare ataşat pe orizontala

superioar a ansamblului ferestrei şi în care s se realizeze tronsoanele de canal frezat, caz în care se
evit frezarea cercevelei şi a tocului. În acest mod, rezisten a profilului nu are de suferit, propriet ile
ferestrei nu sunt afectate iar aportul de aer proasp t va fi controlat numai prin grila higroreglabil .

Dupa realizarea celor dou canale la dimensiunile cerute, se monteaz placa suport pe cercevea.

Se clipseaz grila higroreglabil pe placa suport astfel încât senzorul de umiditate s fie, în
permanen , expus mişc rii ascendente a aerului din interiorul camerei de-a lungul peretelui iar aerul
introdus sa fie deflectat c tre plafonul camerei. Se monteaz protec ia extern pe toc în exteriorul
cl dirii.

Intre inere: Se cur de praf o dat sau de dou ori pe an. Nu exist elemente consumabile.

223
 Exemple de ventilatoare autoreglabile

combinaţie între un ventilator şi un ecran fixat autoreglabil, cu r spuns automat la vânt

pe p rţi care funcţioneaz ca plas pentru
multiple moduri de control: manual, cu biel , cu coard sau
insecte şi ca ecran de protecţie solar
motor

224
ANEXA 5 – Benzi precomprimate şi folii de etanşare la montarea ferestrelor noi
(informativ )

225
A SEC IUNE VERTICAL

LEGENDA
1 mortar adeziv
2 pl ci termoizolante
3 mas de şpaclu din mortar adeziv armat
ETICS
4 straturi de grund
5 strat tencuial decorativ
6 profil de col cu plas
7 profil de îmbinare cu fereastra
8 folie adeziv
9 banda precomprimat sau folie exterioar
de etanşare, impermeabil la ap şi vânt şi
permeabil la vaporii de ap , rezistent la
UV
10 folie interioar , impermeabil la vaporii
de ap (barier contra vaporilor de ap )
11 spum poliuretanic cu rol termoizolant
pentru atenuarea pun ilor termice şi
acustice
13 folie de fa ad
14 tencuial interioar perete exterior
15 tencuial exterioar perete exterior

B SEC IUNE ORIZONTAL

226
 ANEXA 6
REFERIN E TEHNICE

Reglement ri tehnice

1. Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de Ordinul M.T.C.T.nr.2055/2005

construc ie ale cl dirilor. Indicativ: C107/2005 publicat in Monitorul Oficial,
Partea I nr. 1124 din 13/12/2005
2. Normativ privind proiectarea, execu ia şi exploatarea Ordinul M.L.P.T.L. nr.606/2003
învelitorilor acoperişurilor în pant la cl diri.Indicativ publicat Monitorul Oficial. , partea I ,
– NP 069/2002 nr. 776 /2003
3. Metodologie de calcul al performan ei energetice a Ordinul M.T.C.T. nr.157/01.02.2007
cl dirilor. Partea I-Anvelopa cl dirii. cu modific ri şi complet rile
Indicativ: MC 001/2006 ulterioare, publicat Monitorul Oficial,
Partea I nr. 126 din 21/02/2007
4. Normativ pentru proiectarea mansardelor la cl diri de Ordinul M.L.P.T.L.nr1991/2002
locuit. Indicativ: NP 064 /2002 publicat in Monitorul Oficial,
Partea I nr. 944 /2002
4. Normativ privind proiectarea, executarea şi exploatarea Ordinul M.L.P.T.L.nr 607/2003
hidroizola iilor la cl diri : Indicativ: NP 040/2002 publicat in Monitorul Oficial,
Partea I nr. 776 /2003

5 Ghid de Agrementare european pentru ETICS –

ETAG 004.

Standarde:

1. STAS 465 –1991 Ferestre de lemn şi uşi de lemn pentru balcon. Sec iuni

2. SR EN 14351-1+A1:2010 Ferestre şi uşi. Standard de produs, caracteristici de

performan . Partea 1: Ferestre şi uşi exterioare pentru pietoni,
f r caracteristici de rezisten la foc şi/sau etanşeitate la fum
3. Produse termoizolante pentru cl diri. Sisteme compozite de
SR EN 13499: 2004 izolare termic la exterior (ETICS) pe baz de polistiren
expandat. Specifica ie
4. SR EN 13500: 2004 Produse termoizolante pentru cl diri. Sisteme compozite de
izolare termic la exterior (ETICS) pe baz de vat mineral .
Specifica ie

227