R E P U B L I C A M O L D O V A

N O R M A T I V Î N C O N S T R U C Ţ I I

E.04.01
FIABILITATEA, SIGURANȚA ȘI PROTECȚIA CLĂDIRILOR ȘI CONSTRUCȚIILOR

NCM E.04.01:2017

Protecția contra acțiunilor mediului ambiant

Protecția termică a clădirilor

EDIŢIE OFICIALĂ

MINISTERUL ECONOMIEI ŞI INFRASTRUCTURII

CHIŞINĂU 2017
 NCM E.04.01:2017

NORMATIV ÎN CONSTRUCŢII NCM E.04.01:2017

ICS 91.140.40

Protecția contra acțiunilor mediului ambiant

Protecția termică a clădirilor

Cuvinte cheie: protecția termică a clădirilor, certificat energetic al clădirii, izolare termică, caracteristica
specifică al consumului de energie termică pentru încălzire și ventilare.

Preambul

1 ELABORAT de către Institutul de Cercetări Științifice în Construcții ”INCERCOM” Î.S.:

ing. Eremencov N. – conducătorul temei,.ing. Efremov C.

2 ACCEPTAT de către Comitetul Tehnic pentru Normare Tehnică şi Standardizare în Construcţii

CT-C E.01 "Fabilitatea, siguranța și protecția clădirilor și construcțiilor", procesul-verbal nr. 03 din
30 iunie 2017.

3 APROBAT ŞI PUS ÎN APLICARE prin ordinul Ministerului Economiei şi Infrastructurii nr. 301 din
22 noiembrie 2017 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr. 421-427, art. 2073), cu
aplicare din 01 decembrie 2017.

4 ÎNLOCUIEŞTE NCM E.04.01-2006 ”Protecția termică a clădirilor”

5 O dată cu intrarea în vigoare a prezentului document normativ se abrogă NCM E.04.03-2008

”Conservarea energiei în clădiri”

MEI, 2017 EDIŢIE OFICIALĂ

II
 NCM E.04.01:2017

Cuprins

Introducere......................................................................................................................................... IV

1 Domeniul de aplicare ................................................................................................................1

2 Referinţe normative ..................................................................................................................1

3 Termeni şi definiţii ....................................................................................................................2

4 Prevederi generale ...................................................................................................................4

5 Protecţia termică a clădirii ........................................................................................................5

6 Stabilitatea termică a construcției de îngrădire .......................................................................10

7 Permeabilitatea la aer a construcției de îngrădire ...................................................................12

8 Protecția contra supraumezirii a construcției de îngrădire .......................................................13

9 Absorbția termică a suprafeței pardoselilor .............................................................................15

10 Cerințe față de consumul de energie termică pentru încălzirea și ventilarea clădirii ................16

11 Formularul de îndeplinire al certificatului energetic pentru proiectul clădirii .............................19

12 Calcule termofizice ale elementelor individuale clădirii ...........................................................19

Anexa A (obligatorie) Forma certificatului energetic al proiectului clădirii ...........................................23

Bibliografie .........................................................................................................................................27

III
 NCM E.04.01:2017

Introducere

Prezentul Document Normativ se încadrează în structura generală a Sistemului național de documente normative
în domeniul construcțiilor aplicate în mod obligatoriu pe teritoriul Republicii Moldova, reieșind din obiectivele
generale și cerințele reglementărilor tehnice în construcții.

Documentul normativ național în construcții NCM E.04.01:2017 ”Protecția termică a clădirilor” este elaborat cu
scopul sporirii nivelului de securitate al oamenilor în clădiri și construcții, conservării valorilor materiale, sporirii
nivelului de armonizare a cerințelor normative naționale cu cele europene și conține cerințe obligatorii pentru
proiectarea protecției termice a clădirilor, stabilitate termică a construcțiilor de îngrădire, permeabilitate la aer și
protecția acestora contra supraumidificării, absorbției termice a suprafeței pardoselelor, cerințe față de consumul
energiei termice pentru încălzire și ventilare a clădirilor, precum și reguli de aplicare a izolației termice reflectante.

După ce au intrat în vigoare, documentele legislative privind reglementările tehnice în țară au fost elaborate un
șir de regulamente tehnice naționale în domeniul construcțiilor. Conceptul regulamentelor tehnice în țară și-a pus
problema creării în următorii ani a unui sistem de reglare, executare și adoptare al standardelor Uniunii Europene.
Urmarea cerințelor reglementărilor Uniunii Europene presupune asigurarea aplicării standardelor europene și
documentelor normative naționale.

În baza regulamentelor tehnice ale Republicii Moldova și dezvoltării într-un mod general a cerințelor esențiale din
aceste regulamente, se prevăd cerințele pentru siguranța mecanică, siguranța antiincendiară, protecția sănătății
omului și protecția mediului ambiant, protecția contra accidentelor la locurile de muncă și disponibilitatea în
utilizare, economia energiei și reducerea consumului de căldură, utilizarea rațională a resurselor naturale,
siguranța în exploatare și prelungirea duratei de viață a izolației echipamentelor, instalațiilor și conductelor.

Normativul prevede principiile de bază ale tehnicilor de proiectare și metodologiei de calcul, care să asigure
îndeplinirea cerințelor obligatorii ale Legii № 128 din 11.07.2014 privind performanța energetică a clădirilor parțial,
în ceea ce privește problemele de determinare ale caracteristicilor termofizice privind elementele clădirilor
rezidențiale și publice, pentru a asigura exploatarea și siguranța clădirii din perspectiva regimului termic al
încăperii și să contribuie la utilizarea economică ale resurselor energetice.

În prezentul document normativ în construcții sunt prevăzute metodele de calcul ale caracteristicilor termofizice
normate privind construcțiile de protecție exterioare și interioare ale clădirii, inclusiv rezistența redusă de transfer
termic a construcției de îngrădire, precum și caracteristicile elementelor de protecție ale construcțiilor,
parametrilor, caracterizarea protecției de la supraumidificare și permeabilitatea la aer ale construcțiilor de
îngrădire; caracteristicile necesităților termice ale clădirii inclusiv și caracteristicile de protecție termică ale
anvelopei și ale consumului de energie termică pentru încălzire și ventilare pentru perioada de încălzire.

IV
 NCM E.04.01:2017

N O R M A T I V Î N C O N S T R U C Ţ I I
Protecția termică a clădirilor

Тепловая защита здания

Thermal protection of buildings

Data punerii în aplicare: 2017-12-01

1 Domeniul de aplicare
1.1 Prezentul document normativ se aplică la proiectarea protecţiei termice a clădirilor rezidențiale,
publice, de producere, agricole și de depozitare cu aria suprafeței mai mare de 50 m2, în care este
necesar să se mențină temperatura și umiditatea relativă determinate a aerului interior.

1.2 Nivelul de protecţie termică ale clădirilor menţionate se stabileşte prin norme corespunzătoare,
dar în lipsa acestora - conform deciziei proprietarului (beneficiarului), privind respectarea normelor
sanitaro–igienice.

1.3 Prezentele norme se aplică la construcția noilor şi reconstrucția clădirilor existente, care au
semnificație arhitecturală-istorică, luând în considerare valoarea lor istorică în baza deciziei autorităţilor
publice şi cu acordul organelor autorităţilor publice în domeniul protecţiei monumentelor de istorie şi de
cultură.

2 Referinţe normative

În prezentul normativ în construcții sunt întrebuințate referinţe către următoarele documente normative:

NCM C 03.01:2015 Construcția complexelor animaliere. Norme de

proiectare.
CP E.04.05:2017 Proiectarea protecției termice a clădirilor
CP E.04.08:2018 Construcții de îngrădire ale clădirilor. Caracteristici
ale neomogenităților termotehnice (în proces de
elaborare).
СНиП 2.01.01-82* Строительная климатология и геофизика.
СНиП 2.04.05-91 Отопление, вентиляция и кондиционирование.
SM SR EN ISO 13790:2011 Performanţa energetică a clădirilor. Calculul
necesarului de energie pentru încălzirea şi răcirea
spaţiilor.
Punţi termice în clădiri. Coeficient de transfer
SM SR EN ISO 14683:2011
termic liniar. Metode simplificate şi valori implicite.
SM SR EN 15241:2011 Ventilarea în clădiri. Metode de calcul al
pierderilor de energie datorită ventilării şi infiltraţiei
în clădirile comerciale.
SM SR EN 15242:2011 Ventilarea în clădiri. Metode de calcul pentru
determinarea debitelor de aer în clădiri, inclusiv
infiltraţia.

1
 NCM E.04.01:2017

SM SR EN 15251:2011 Parametrii ambianţei interioare pentru proiectarea

şi evaluarea performanţei energetice a clădirilor,
care se referă la calitatea aerului interior, confort
termic, iluminat şi acustică.
SM SR EN 15316-3-1:2011 Instalaţii de încălzire în clădiri. Metodă de calcul al
cerinţelor energetice şi al randamentelor
instalaţiei. Partea 3-1: Instalaţii de preparare a
apei calde menajere, caracterizarea necesarului
(cerinţe referitoare la consum).
SM SR EN 15603:2011 Performanţa energetică a clădirilor. Consum total
de energie şi definirea evaluărilor energetice.

NOTĂ – La utilizarea prezentelor Norme se recomandă de verificat acțiunea standardelor de referință și clasificatorilor în sistemul
informațional comun – pe site-ul oficial al organului național de standardizare al Republicii Moldova în rețeaua Internet, sau în
indicatorul ”Standarde naționale” care se editează anual. Dacă documentul de referință a fost modificat (schimbat), atunci la
utilizarea prezentelor Norme trebuie să se apeleze la documentul deja modificat (schimbat). Dacă documentul de referință a fost
abrogat fără ca să fie înlocuit cu alt document, atunci statutul în care este dată referința la acest document, se aplică în acel
domeniu, care nu se suprapune cu referința respectivă.

3 Termeni şi definiţii
3.1
Anvelopa clădirii: Totalitatea construcțiilor de îngrădire, formând un profil închis al suprafeței, ce
limitează volumul încălzit al clădirii.

3.2
Caracteristica protecției termice specifice ale clădirii: Caracteristica protecției termice a anvelopei
clădirii. Mărimea fizică egală numeric cu unitatea pierderilor energiei termice al volumului încălzit într-o
unitate de timp la o diferență de temperatură de 1°С prin anvelopa protejată termic a clădirii.

3.3
Caracteristica specifică a consumului de energie termică pentru încălzirea și ventilarea clădirii:
Mărimea fizică numeric egală cu pierderile de energie termică pe o unitate de volum încălzit al clădirii
într-o unitate de timp, raportată la diferența de temperatură, luând în considerare schimbul de aer și
degajările de căldură suplimentare, conform [1].

3.4
Certificat energetic al clădirii: Document, care conține caracteristici energetice, termotehnice și
geometrice ale clădirilor existente, precum și ale clădirilor proiectate de și ale construcțiilor de îngrădire,
ce stabilește conformitatea acestora cu cerințele documentelor normative și clasa de eficiență
energetică.

3.5
Conservarea energiei: Valorificarea măsurilor instituționale, juridice, tehnice, tehnologice, economice
și de altă natură îndreptate spre reducerea volumului resurselor energetice utilizate, menținând în
același timp efectul util, ce decurge din utilizarea acestora (inclusiv volumul producției fabricate, lucrările
îndeplinite, prestarea serviciilor).

3.6
Consumul specific de energie termică pentru încălzirea și ventilarea clădirii în sezonul de
încălzire: Cantitatea de energie termică necesară pentru compensarea pierderilor de căldură ale clădirii
pentru perioada de încălzire ținând cont de schimbul de aer şi a degajările termice suplimentare conform
parametrilor normaţi a regimurilor de căldură și de aer ale încăperilor, raportată la o unitate de arie
încălzită a clădirii sau de volum încălzit, conform [1].

2
 NCM E.04.01:2017

3.7
Fragmentul de protecție termică al anvelopei clădirii: Totalitatea construcțiilor de îngrădire
exterioare, unite între ele și care formează o parte din protecția termică a anvelopei clădirii.

3.8
Fragment termotehnic neomogen al construcției de îngrădire (Neomogenitate termotehnică):
Fragmentul construcției de îngrădire, în care izotermele sunt amplasate neparalel una față de cealaltă.

3.9
Indice de compactitate al clădirii: Raportul dintre aria totală a suprafeţei interioare ale construcțiilor
exterioare de protecție ale clădirii către volumul încălzit cuprins între ele.

3.10
Permeabilitatea la aer a construcției de îngrădire: Fenomenul fizic, ce constă în filtrarea aerului în
construcția de îngrădire cauzată de diferența de presiune a aerului. Mărimea fizică numeric egală cu
masa aerului în medie pe aria suprafaței construcției de îngrădire, care a trecut prin unitatea de
suprafață a construcției de îngrădire, în prezența diferenței de presiune a aerului, conform [4].

3.11
Pierderi de căldură specifice prin neomogenitatea termotehnică liniară: Pierderi de căldură
specifice, ce se referă la o unitate de lungime a neomogenității termotehnice liniare.

3.12
Pierderi de căldură specifice prin neomogenitatea termotehnică punctiformă: Pierderi de căldură
specifice, ce revin unei unități punctiforme de neomogenitate termotehnică.

3.13
Protecţia termică a clădirii: Proprietățile termoizolante ale tuturor elementelor interioare şi exterioare
de protecție ale construcției clădirii, care asigură nivelul prestabilit de consum de energie termică al
clădirii (aflux de căldură) cu evidența schimbului de aer din încăpere în limitele admisibile, deasemenea
permeabilitatea lor la aer şi protecţia lor contra umezirii conform parametrilor optimi ai microclimei în
încăperile clădirii.

3.14
Protecția termică ale construcțiilor de îngrădire: Proprietăți termofizice și caracteristici ale
construcțiilor de îngrădire interioare și exterioare. Privitor protecției termice ale construcțiilor de îngrădire
se referă caracteristicile termofizice ale elementelor de protecție termică, inclusiv rezistența redusă de
transfer termic a construcției de îngrădire.

3.15
Rezistenţa convențională de transfer termic a construcției de îngrădire: Mărimea fizică egală
numeric cu rezistenţa redusă de transfer termic specifică construcției de îngrădire, în care lipsesc
neomogenități termotehnice.

3.16
Rezistența redusă de transfer termic al fragmentului construcției de îngrădire, (m2 оС)/W:
Mărimea fizică, ce caracterizează suprafața medie a densității fluxului de căldură prin fragmentul
anvelopei de protecție termică a clădirii în condiții staționare de transfer termic, egală numeric cu raportul
dintre diferența dintre temperaturile de pe ambele părți ale fragmentului către suprafața medie a
densității fluxului de căldură prin fragment.

3.17
Stabilitatea termică a construcției de îngrădire: Proprietatea construcției de îngrădire de a menține
constanta relativă a temperaturii în timpul schimbărilor periodice ale acțiunii termice din exteriorul și din
interiorul spațiilor încăperilor.

3.18
Volumul încălzit al clădirii: Volumul limitat de suprafeţele interioare ale construcțiilor exterioare de
îngrădire ale clădirii - pereţi, acoperiş (planşee de pod), planşee de pardoseală la primul etaj sau
pardoseala subsolului încălzit.

3
 NCM E.04.01:2017

4 Prevederi generale

4.1 Proiectarea clădirii și ale construcțiilor trebuie să se efectueze în corespundere cu cerințele

privind construcțiile de îngrădire, prevăzute de normele în vigoare, în scopul asigurării:

− parametrilor de microclimă setați, necesari pentru viața activă ale oamenilor și a procesului de
lucru tehnologic sau a utilajului de uz casnic;

− protecției termice;

− protecției împotriva supraumidificării construcțiilor de închidere;

− eficienței consumului energiei termice pentru încălzire și ventilare;

− fiabilității necesare și a durabilității construcțiilor.

Durabilitatea elementelor de protecție trebuie să se asigure prin aplicarea unor materiale, care au o
rezistență corespunzătoare (rezistență la frig, la umidificare, rezistență înaltă, rezistență la coroziune,
rezistență la influențele temperaturii, inclusiv cele ciclice, către celelalte influențe distructive asupra
mediului ambiant), prevăzând în caz de necesitate o protecţie specială ale elementelor construcției.

4.2 Clădirea trebuie să îndeplinească cerințe privind:

− protecția termică;

– permeabilitatea la aer a construcției de îngrădire;

− protecția împotriva umidificării construcției de îngrădire;

− termorezistenţa construcției de îngrădire;

− cantitatea de căldură însușită de suprafața pardoselilor;

− consumul energiei termice pentru încălzirea și ventilarea clădirii;

− elementele individuale ale clădirii.

4.3 Prezentul normativ în construcții include metodologia de determinare notat în p. 4.2 și estimat
în cerințele SM SR EN 15603.

4.4 Regimul de umidificare în încăperile din clădiri în perioada rece a anului, în dependență de
umiditatea relativă şi de temperatura aerului interior, trebuie să se stabilească conform Tabelului 1.

Tabelul 1 - Regimul de umidificare în încăperile din clădiri

Umiditate a aerului interior, %, la temperatura, С

Regim
Până la 12 de la 12 până la 24 de la 24
Uscat Pâna la 60 Până la 50 Până la 40

Normal De la 60 pâna la 75 De la 50 până la 60 De la 40 până la 50

Umed De la 75 De la 60 până la 75 De la 50 până la 60

Foarte umed - De la 75 De la 60

4
 NCM E.04.01:2017

Tabelul 2. - Condiţiile de exploatare ale construcției de îngrădire conform [1]

Regim de umidificare a încăperilor Condiţii de exploatare А și B în zona de umiditate

(conform Tabelului 1)
Uscat Normal Umed
Uscat А А B
Normal А B B
Umed sau foarte umed B B B

4.5 Condiţiile de exploatare ale construcției de îngrădire А sau B, în dependență de regimul de

umidificare al încăperii şi de zonele de umiditate ale regiunii construcției, necesari pentru selectarea
indicatorilor termotehnici ale materialelor îngrădirilor exterioare, trebuie să se stabilească conform
Tabelului 2.

Zonele de umiditate de pe teritoriul Republicii Moldova trebuie să se acceptate conform СНиП 2.01.01.

5 Protecţia termică a clădirii

5.1 Cerințele privind protecția termică a clădirii se stabilesc în SM SR EN ISO 13790. Anvelopa
clădirii trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:

a) rezistenţa redusă de transfer termic a construcției de îngrădire separate trebuie să fie nu mai
mică de valorile normate (cerințe per elemente);

b) caracteristica specifică de protecție termică a clădirii trebuie să fie nu mai mare decât valorile
normate (cerință complexă);

c) temperatura suprafețelor interne a construcției de îngrădire trebuie să fie nu mai mică decât
valorile minime admisibile (cerințe sanitaro-igienice).

Cerințele privind protecţia termică ale clădirii se vor realiza concomitent cu îndeplinirea cerințelor a), b)
și c).

5.2 Metodologia de calcul a rezistenței reduse de transfer termic al fragmentului de protecție termică
al anvelopei clădirii sau prin evidențierea construcției de îngrădire

Calculul se bazează pe reprezentarea fragmentului protecției termice a anvelopei al clădirii sub forma
unui set de elemente independente, fiecare dintre care acționează asupra pierderilor termice prin
fragment.

Pierderile de căldură specifice, condiționate de fiecare element, se bazează pe comparațiile fluxului de

căldură printr-un nod, ce conține elementul și prin același nod, dar fără elementul cercetat. Calculele
se reflectă totalmente în CP E.04.05.

5.3 Descrierea calculului rezistenței reduse de transfer termic al construcției de îngrădire trebuie să
conțină următoarele părți:

1. o denumire clară a construcției și indicarea locului acesteia în anvelopa clădirii.

2. enumerarea tuturor elementelor ce constituie construcția.

Pentru fiecare din elementele enumerate se prezintă:

3. caracteristica geometrică specifică (s, l sau n).

4. schema sau desenul tehnic, ce permite să înțeleagă compoziția și mecanismul elementului.

5
 NCM E.04.01:2017

5. câmpul de temperatură al nodului ce conține acest element.

6. admiterea în calculul cîmpului de temperatură a temperaturii aerului exterior și interior, precum

și dimensiunile geometrice ale nodului construcției, șantierului de construcție, incluse în
domeniul de calcul.

7. temperatura minimă a suprafeței interioare a construcției și fluxul de căldură prin nod obținute
în rezultatul calculelor.

8. pierderi de căldură specifice prin element.

9. calculul rezistenței reduse de transfer termic conform formulei (5.2.1 CP E.04.05).

10. tabelul cu caracteristici geometrice de protecție termică ale elementelor, precum și calcule de
date intermediare conform CP E.04.08.

Formularul se prezintă în Tabelul 3.

Таbelul 3 - Caracteristici geometrice de protecție termică ale elementelor

Cota-parte
de la
Coeficient Flux de căldură fluxul total
Element al Pierderi de căldură
* geometric specific condiționat de căldură
construcției specifice
specific de element prin
fragment,
%
a1 =
Denumirea elementului U1 = W/(m2∙оС) U1 a1 = W/(m2∙оС)
m2/m2
…
plan

… … … …

ai =
Denumirea elementului Ui = W/(m2∙оС) Ui ai = W/(m2∙оС)
m2/m2
Denumirea elementului l1 = m/m2 Ψ1 = W/(m2∙оС) Ψ1 l1 = W/(m2∙оС)
…
liniar

… … … …

Denumirea elementului lj = m/m2 Ψj = W/(m2∙оС) Ψj lj = W/(m2∙оС)

Denumirea elementului n1 = 1/m2 K1 = W/оС K1 n1 = W/(m2∙оС)
puctiform

…
… … … …

Denumirea elementului nk = 1/m2 Kk = W/оС Kk nk = W/(m2∙оС)

Total 1/Rпр = W/(m2∙оС) 100 %
Coloana* poate să nu fie raportată

5.4 Metodologia de calcul simplificată a rezistenței reduse de transfer termic se conchide prin ceea,
că calculul se efecuează conform aceleiași formule (5.2.1 CP E.04.05), în care se substituie
caracteristicile geometrice ai, li, ni, determinate în corespundere cu descrierea acestora în p. 5.2.1 și
pierderile termice specifice prin elementele plane, Ui, precum și liniare, j, și punctiforme, χk,
neomogenități. Mai mult, valorile Ui se determină conform formulelor (5.2.3) și (5.2.6) din CP E.04.05,
dar j și χk se admit aproximativ conform tabelelor SM SR EN ISO 14683.

5.5 Rezistența termică ale straturilor intermediare de aer închise se raportează în Tabelul 4.

6
 NCM E.04.01:2017

Таbelul 4 - Rezistența termică ale straturilor intermediare de aer închise

Rezistența termică a stratului intermediar de aer în circuit închis, (m2С)/W

Grosimea
orizontal la fluxul de căldură de jos în orizontal la fluxul de căldură de
stratului
sus și vertical sus în jos
intermediar
la temperatura aerului în stratul intermediar
de aer, m
pozitivă negativă pozitivă negativă
0,01 0,13 0,15 0,14 0,15
0,02 0,14 0,15 0,15 0,19
0,03 0,14 0,16 0,16 0,21
0,05 0,14 0,17 0,17 0,22
0,1 0,15 0,18 0,18 0,23
0,15 0,15 0,18 0,19 0,24
0,2-0,3 0,15 0,19 0,19 0,24
NOTĂ - La cașerarea suprafeței verticale a stratului intermediar de aer cu folie termică de aluminiu, rezistența termică a
acesteia nu trebuie să depășească:

0,40 (m2 оС)/W pentru stratul intermediar cu grosimea 0,02 m;

0,45 (m2 оС)/W pentru stratul intermediar cu grosimea 0,03 m;

0,50 (m2 оС)/W pentru stratul intermediar cu grosimea 0,05 m.

5.6 Metodologia de calcul a caracteristicii specifice de protecție termică a clădirii

Carateristica specifică de protecție termică a clădirii, kanv , se calculează conform formulei:

 Afr ,i 

1
kanv  n   Kcomp  Ktot
Vînc i  t ,i Rored
(5.1)
,i 

unde:

Rored
,i - rezistența redusă de transfer termic al fragmentului de protecție termică a anvelopei clădirii i,
(m2 оС)/W;

Afr,i – aria corespunzătoare fragmentului de protecție termică a clădirii, m2;

Vînc – volumul încălzit al clădirii, m3;

nt,i – coeficientul, ce ia în considerare deosebirea dintre temparatura interioară sau exterioară a

construcției de la calculele obținute în GZPI, se determină conform SM SR EN ISO 13790;

Ktot – coeficientul total de transfer termic al clădirii, W/(m2°C), determinat conform formulei:

 Afr ,i 
sum  
1
Ktot   nt ,i Rored  (5.2)
Aint  ,i 

Kcomp – coeficientul de compactitate al clădirii, m-1, determinat conform formulei:

7
 NCM E.04.01:2017

Aintsum
Kcomp  (5.3)
Vînc

Aintsum - suma ariilor (conform măsurării interne a tuturor îngrădirilor anvelopei încălzite ale clădirii), m2.
Totalitatea fragmentelor de protecție termică a anvelopei, caracteristicile cărorara se întrebuințează în
formula (5.1), trebuie totalmente să închidă anvelopa părții încălzite ale clădirii.

5.7 Caracteristica specifică de protecție termică poate fi substituită direct prin caracteristica
elementelor componente ale tuturor construcțiilor anvelopei clădirii conform formulei:

1  Afr ,i 
kanv   (nt ,i conv )   nt , j Lj  j   nt ,k Nk k  (5.4)
Vînc  Ro,i 

unde:

,i ,  j , k
Roconv – se acceptă conform capitolului 5.2 sau 5.4 CP E.04.05;

Lj – lungimea sumară a neomogenității liniare de tip j pe toată anvelopa clădirii, m;

Nk – cantitatea sumară ale neomogenităților punctiforme de tip k pe toată anvelopa clădirii, buc.

5.8 Calculul caracteristicii specifice de protecție termică a clădirii se prezintă sub forma unui tabel,
ce trebuie să conține următoarele informații:

1. Denumirea fiecărui fragment conținut în anvelopa clădirii.

2. Aria fiecărui fragment.

3. Rezistența redusă de transfer termic a fiecărui fragment cu referire la calcul în conformitate cu

capitolul 5.2 CP E.04.05.

4. Coeficientul, ce ia în considerare deosebirea temperaturii interioare și a celei exterioare la

fragmentul construcției de la cele admise în calculul GZPI.

Forma tabelului este prezentată în Tabelul 7 CP E.04.05.

5.9 Optimizarea economică a anvelopei clădirii este bazată pe compararea variantelor alternative
ale construcției.

Metodologia conține trei nivele de optimizare:

1. Alegerea caracteristicilor optimale de protecție termică ale elementelor construcției individuale

în condițiile de recuperare a investiției de conservare a energiei.

2. Compararea construcțiilor cu diferită bază de eficiență conform eficienței de conservare a

energiei.

3. Armonizarea construcțiilor individuale și anvelopei clădirii în întregime.

Alegerea caracteristicilor de protecție termică optimale ale elementelor individuale

Metodologia respectivă se rezumă la aflarea cheltuielilor actualizate minime.

8
 NCM E.04.01:2017

Minimum se regăsește nu prin diferențiere, astfel ca funcția discontinuă, dar prin calea special
organizată de alegere a variantelor construcției. În metodologie s-a luat în considerare dependența
pierderilor de căldură prin construcția de îngrădire termică de multe variabile (caracteristica
elementelor, descrise în p. 5.2 CP E.04.05).

În corespundere cu p. 5.2 CP E.04.05, în calitate de elemente caracteristice de protecție termică se

utilizează rezistența redusă de transfer termic (pentru elemente plane) și pierderi termice specifice prin
neomogenități (pentru elemente liniare și punctiforme).

5.10 Construcția trebuie să se compună în așa mod, încât clasele de eficiență energetică ale
tuturor elementelor să fie egale cu clasa corespunzătoare de eficiență energetică ale clădirii. În cazul
lipsei variantei elementului cu clasa corespunzătoare de eficiență energetică, trebuie să se aplice
varianta elementului cu cea mai apropiată clasă de eficiență energetică.

5.11 Pentru variantele construcției, ce se deosebesc prin componența elementelor sau prin baza
(nu de protecție termică) părții construcției, mult mai profitabil este varianta cu cheltuieli specifice reduse
minime.

5.12 Armonizarea construcțiilor individuale și anvelopei clădirii în întregime

Din punct de vedere economic, soluția eficientă pentru construcțiile de îngrădire ale clădirii poate fi
aleasă numai în condiții climaterice și economice concrete ale obiectului construcției. Dar o parte din
lucru privind îmbunătățirea (armonizarea) construcției, se poate obține din timp la stadiul de formare de
către producătorul construcției, pentru a ușura munca în continuare a proiectantului. Pentru aceasta se
introduce determinarea unei clase deosebite a construcției.

Pentru proprietăți egale de protecție termică, cu cât valoarea cheltuielilor specifice concomitente privind
economia unității energetice ale elementelor construcției individuale este mai aproape una față de
cealaltă, cu atât construcția este mai eficientă.

Armonizat izolat termic se numește construcția de îngrădire, toate elementele căreia se referă la o
singură clasă de eficiență a protecției termice. Această clasă de eficiență energetică prezintă
caracteristica și a construcției în întregime.

Armonizat izolat termic se numește anvelopa clădirii, ce este constituită din construcții de îngrădire
armonizate izolat termic a unei clase. Această clasă de eficiență energetică prezintă caracteristica și a
anvelopei clădirii în întregime.

Producătorilor structurilor construcțiilor individuale trebuie să efectueze analiza seriei personale

modulare cu scopul de a-l compune din construcții armonizate izolat termic. Astfel de construcții, trebuie
să fie însoțite de o marcare, ce indică armonizarea acestora și clasa de eficiență energetică a protecției
termice. La alegerea soluțiilor de proiect, preferință trebuie să se acorde construcțiilor și anvelopelor
clădirii armonizate izolat termic, ca fiind cea mai eficientă din punct de vedere economic.

5.13 Metodologia de calcul a perioadei de recuperare a investiției privind izolarea termică a

construcției de îngrădire

a) Calculul cu veniturile intermediare actualizate - dacă veniturile intermediare, generate în

urma reducerii cheltuielilor de exploatare anuale în rezultatul aplicării construcțiilor de îngrădire
cu protecție termică înaltă, participă în circuitul resurselor financiare (se cheltuie pentru
salarizare, stingerea creditelor, etc.), valoarea cheltuielilor totale actualizate, СTA, lei, redusă
către sfîrșitul termenului de calcul Т, ani, pentru fiecare variantă se calculează conform
formulei:

 r 
T
 r 
T
  100 
СTA   К  1    E   1    1   (5.5)
 100   100    r 
unde:

9
 NCM E.04.01:2017

K  C ti Vti – Cheltuieli totale capitale pentru izolarea termică suplimentară a construcției de

îngrădire, lei.

Cti – costul materialului termoizolant, lei/m3;

Vti – volumul total al izolației termice în construcțiile de îngrădire, m3;

E – cheltuieli anuale totale de exploatare, lei/an, în prețuri la momentul începutului exploatării clădirii;

r – rata de actualizare, %, se admite în mărime nu mai mică decît rata curentă de refinanțare a Băncii
Naționale a Moldovei.

Pentru varianta finală acceptată, valoarea CTA trebuie să fie cît mai mică.

b) Calculul de acumulare (capitalizare) a venitului intermediar - dacă veniturile intermediare,

generate ca urmare a reducerii cheltuielilor anuale de exploatare în rezultatul creșterii
construcției de îngrădire termică, sînt capitalizate, deci anume sumele corespunzătoare se
plasează într-un depozit bancar sub procent, valoarea CTA rațional se aduce în momentul
intrării clădirii în exploatare Т = 0. Atunci, valoarea CTA pentru fiecare variantă se calculează
conform formulei:

 r 
T
  100 
СTA   К  E  1   1    (5.6)
 100    r 

unde:

ΣК, E și r – de asemenea, ca și în formula (5.5). Dacă se cunoaște faptul că valoarea E pentru diferiți
ani în decursul termenului de exploatare presupus al clădirii, exprimat în prețuri la momentul începutului
exploatării a clădirii, pot să nu coincidă.

5.14 Calculele următoare se efectuează în mod similar cnform pct. 5.7.1 din CP E.04.05. Valoarea
Tок privind capitalizarea veniturilor intermediare sunt întotdeauna mai mici, decât cele actualizate, de
aceea raționalitatea tehnico-economică privind realizarea măsurilor de conservare a energiei, în acest
caz se extinde.

6 Stabilitatea termică a construcției de îngrădire

6.1 Cerințe față de stabilitatea termică a construcției de îngrădire

În regiunile cu temperatura medie în luna iulie de +21 С şi mai mult, amplitudinea oscilaţiilor de calcul
a temperaturii de la suprafaţa interioară a construcției de îngrădire (pereţilor exteriori şi
planşee/acoperiri), a clădirilor de locuit, instituțiilor medicale (spitale, policlinici staționare și spitale
militare), dispanserelor, instituțiilor ambulatoare-policlinici, maternităţilor, caselor internat pentru bătrâni
şi persoane cu dizabilități, şcolilor de cultură generală, grădiniţelor de copii, creşelor, grădiniţe și creșe
(combinate), precum şi clădirilor de producție, în care trebuie să se menţină parametrii optimi de
temperatură şi umiditatea relativă a aerului în zona de lucru în perioada caldă a anului sau conform
condițiilor tehnologiei, să se menţină la nivel constant temperatura sau temperatura şi umiditatea relativă
a aerului, nu trebuie să depăşească amplitudinea normată a oscilaţiilor temperaturii la suprafaţa
interioară a construcției de îngrădire.

6.2 Amplitudinea de oscilaţie a temperaturii de calcul la suprafaţa interioară a construcției de

îngrădire A , °С, trebuie să se determine conform formulei.
int

10
 NCM E.04.01:2017

Atcalc
Aint  e (6.1)

unde:
Atcalc
e
- amplitudinea oscilaţiei de calcul a temperaturii exterioare a aerului exterior, °С, calculată în
conformitate cu 6.3 CP E.04.05;

 - mărimea amortizării amplitudinii de calcul a oscilațiilor temperaturii aerului exterior Atcalc în

e

construcțiile de îngrădire, se determină în conformitate cu 6.4 CP E.04.05.

6.3 Pentru construcția de îngrădire cu mai multe straturi neomogene cu cuplaje de conductori
termici, valoarea amortizării amplitudinii de calcul a oscilațiilor temperaturii aerului exterior  în
construcția de îngrădire trebuie să se determine în conformitate cu standardele în vigoare.

6.4 Inerția termică D a construcției de îngrădire trebuie să se determine ca suma valorilor inerției
termice Di ale tuturor straturilor construcției cu mai multe straturi, determinate conform formulei:

Di  Ri  si (6.2)

unde:

Ri — rezistența termică a stratului i – a construcției de îngrădire, (m2∙°С)/W, determinate în baza

formulei:

i
Ri  (6.3)
i
unde:

i,— grosimea stratului i al construcției, m;

i — coeficientul de conductibilitate termică al materialului i al stratului construcției, W/(mС).

NOTA 1 - Coeficientul de calcul al stabilității stratului intermediar de aer se admite egal cu zero.

NOTA 2 - Straturile construcției, amplasate între stratul intermediar de aer, ventilarea aerului exterior și suprafața exterioară a
construcției de îngrădire, nu se iau în considerare.

NOTA 3 - Dacă inerția termică totală a construcției de îngrădire D  4 , calculul stabilității termice nu este necesar.

6.5 Pentru determinarea coeficienților de stabillitate termică a suprafeței exterioare ale straturilor
separate ale construcției de îngrădire trebuie preventiv de calculat inerția termică D pentru fiecare strat
conform formulei (6.2).

6.6 Coeficientul de stabilitate termică al stratului suprafeței exterioare, Y, W/(m2С), cu inerția

termică D  1 trebuie să se admită egal cu coeficientul de calcul al stabilității termice s al materialului
acestui strat al construcției.

Coeficientul de stabilitate termică al suprafeței exterioare a stratului Y cu inerția termică D < 1 trebuie
să se determine prin calcul, începând de la primul strat (calculând de la suprafața interioară a
construcției de îngrădire).

6.7 În regiunile cu temperatura medie în luna iulie de +21 С şi mai mult pentru ferestrele și
luminatoarele clădirilor de locuit, instituțiilor medicale (spitale, policlinici staționare și spitale militare),
dispanserelor, instituțiilor ambulatoare-policlinici, maternităţilor, caselor internat pentru bătrâni şi
persoane cu dizabilități, instituțiilor de învățământ general, grădiniţelor de copii, creşelor, grădiniţelor și
creşelor (combinate), precum şi clădirilor de producție, în care trebuie să se menţină parametrii optimi
de temperatură şi umiditatea relativă a aerului în zona de lucru în perioada caldă a anului sau conform

11
 NCM E.04.01:2017

condițiilor tehnologiei, să se menţină la nivel constant temperatura sau temperatura şi umiditatea relativă
a aerului, trebuie să se prevadă dispozitive de protecție solară.

6.8 Coeficientul de permeabilitate termică a dispozitivelor de protecție solară nu trebuie să

depășească valoarea normată  ps stabilită în Tabelul 9 din CP E.04.05.
n

7 Permeabilitatea la aer a construcției de îngrădire

7.1 Cerințele privind permeabilitatea la aer a construcției de îngrădire se admit în conformitate cu

SM SR EN 15251 și SM SR EN 15241.

7.2 Diferenţa de presiune a aerului la suprafaţa exterioară şi interioară ale construcției de îngrădire
p, Pа, se calculează conform formulei:

p  0,55H ( e   int )  0,03 e 2 (7.1)

unde:

Н - înălţimea clădirii (de la nivelul pardoselii primului etaj până la partea superioară a puțului de
evacuare), m;

 e ,  int - greutatea specifică corespunzător a aerului exterior și interior, N/m3, determinată conform
formulei:

3463
 (7.2)
(273  t)
unde:

t – temperatura aerului: interior (pentru determinarea  int )  se acceptă conform parametrilor optimi [2],
[3]; exterior (pentru determinarea  int ) – se acceptă egală cu temperatura medie a celor mai reci 5 zile
cu asigurarea 0,92 conform СНиП 2.01.01;

 - viteza maximă dintre vitezele medii ale vântului pe rumburi pentru luna ianuarie, a căror repetabilitate
constituie 16 % şi mai mult, admisă în conformitate cu СНиП 2.01.01;

7.3 Permeabilitatea transversală a aerului pătruns Gt, kg/(m2h), a construcției de îngrădire ale
clădirii trebuie să se admită conform tabelului 5.

Таbelul 5 — Permeabilitatea transversală a aerului pătruns a construcției de îngrădire

Permeabilitate
transversală a aerului
Construcții de protecție
pătruns Gt, кg/(m2h),
nu mai mult
1 Pereți exteriori, planșee și acoperișuri ale clădirilor de locuit, publice, 0,5
administrative și de uz casnic și încăperi
2 Pereți exteriori, planșee și acoperiri ale clădirilor de producție și încăperi 1,0
3 Joncțiuni între socluri ale pereților exteriori:
а) clădiri de locuit 0,5*
б) clădiri de producție 1,0*
4 Uși de intrare în apartamente 1,5

12
 NCM E.04.01:2017

Таbelul 5 — sfârșit

Permeabilitate
transversală a aerului
Construcții de protecție
pătruns Gt, кg/(m2h),
nu mai mult
5 Uși de intrare în clădirile de locuit, publice și de uz casnic 7,0
6 Ferestrele și ușile de balcon clădirilor de locuit, publice și de uz casnic și 6,0
încăperi în cerceveaua de lemn; ferestrele și luminatoarele clădirilor de
producție cu aer condiționat
7 Ferestrele și ușile de balcon clădirilor de locuit, publice și de uz casnic și 5,0
încăperi în cerceveaua de plastic sau aluminiu
8 Ferestrele, ușile și porțile clădirilor de producție 8,0
9 Luminatoarele clădirilor de producție 10,0
10 Ferestrele și luminatoarele clădirilor de producție cu aer condiționat 10,0
* În кg/(m·h).

7.4 Rezistența de aer pătruns Ru a construcției de îngrădire cu mai multe straturi trebuie să se
calculeze ca suma rezistențelor de aer pătruns ale straturilor separate.

7.5 Rezistenţa de aer pătruns ale ferestrelor şi uşilor de balcon din clădirile de locuit şi publice,
precum şi ferestrelor şi luminatoarelor din clădirile de producţie Ru nu trebuie să fie mai mică decât
rezistenţa normată de aer pătruns Runec , (m2h)/кg.

7.6 În cazul dacă Ru  Rnnec , construcția de îngrădire selectată corespunde cerințelor pct. 7.1 din
CP E.04.05.

În cazul dacă RuRnnec , este necesar de selectat un alt model de construcție de protecție, pledând
pentru îndeplinirea cerințelor pct. 7.1 din CP E.04.05.

7.7 Pentru a asigura schimbul de aer normat în prezența utilajului încăperii, numai ventilarea prin
aspirare în construcțiile exterioare (pereți, ferestre) trebuie să fie prevăzute dispozitive reglabile de
ventilare prin refulare.

8 Protecția contra supraumezirii a construcției de îngrădire

8.1 Protecția construcției contra supraumezirii este asigurată prin proiectarea construcției de
îngrădire cu rezistența de permeabilitatea la vaporii de apă ale straturilor interioare nu mai mică decât
valoarea definită, determinată prin calculul transferului de umiditate unidimensional (pus în aplicare prin
mecanismul de permeabilitate la vaporii de apă).

8.2 Rezistenţa de permeabilitatea la vapori Rab, (m2hPа)/mg, a construcției de îngrădire (în limitele
de la suprafaţa interioară pînă la suprafața maximală de umidificare determinată în corespundere cu
pct. 8.2.4 CP E.04.05) nu trebuie să fie mai mică decît cea mai mare dintre următoarele rezistenţe
normate de permeabilitatea la vapori:
nec
a) rezistenţa normată de permeabilitate la vapori Rn1 , (m2hPа)/mg (din condiţia neadmiterii
acumulării de umiditate în construcția de îngrădire pentru perioada de exploatare anuală);

b) rezistenţa normată de permeabilitate la vapori Rnnec

2 , (m hPа)/mg (din condiţia limitării umidității
2

în construcția de îngrădire pentru perioada cu temperaturi medii lunare negative ale aerului
exterior).

8.3 Rezistența de permeabilitate la vapori R ab, (m2·h·Pа)/mg, a planşeelor de pod sau a părţilor
construcției ventilate ale acoperişului, amplasate între suprafaţa interioară a acoperișului şi stratul

13
 NCM E.04.01:2017

intermediar de aer ventilat, în clădiri cu acoperişuri înclinate nu trebuie să fie mai mică decât rezistenţa
normată de permeabilitate la vapori Rnnec , (m2hPа)/mg.

8.4 Pentru protecția stratului termoizolant (strat termoizolator) contra umezirii în acoperişurile
clădirilor cu regim umed sau foarte umed trebuie să se prevadă o barieră de vapori mai joasă decât
stratul termoizolant, care trebuie să se în considerare la calcularea rezistenţei de permeabilitate la vapori
a acoperişului în corespundere cu pct. 8.2.6 CP E.04.05.

8.5 Pentru a proteja sistemele de fațadă suspendate cu stratul intermediar a aerului ventilat este
necesar suplimentar de efectuat verificarea pentru ”condensatul prizonier” în stratul intermediar al
aerului ventilat în conformitate cu calculele prezentate în pct. 11.1 CP E.04.05.

8.6 Suprafața plană maximă de umidificare se determină pentru perioada cu temperaturile medii
lunare negative pentru fiecare strat multistrat al construcției conform formulei (8.7 CP E.04.05), se
calculează valoarea complexului fi(tm.у.), ce caracterizează temperatura la suprafața plană maximă de
umidificare.

8.7 Se întocmește tabelul, care conține: numărul stratului, tm.у pentru acest strat, temperaturile la
limitele stratului, obținute prin calcul conform pct. 8.2.7 CP E.04.05 (la temperatura medie a aerului
exterior a perioadei de luni cu temperaturi medii negative).

8.8 Pentru determinarea stratului, în care se află suprafața plană maximă de umidificare, se
realizează compararea valorilor obținute tm.у. cu temperaturile la limitele straturilor construcțiilor. Dacă
temperatura tm.у. în unele dintre straturi este situată în intervalul de temperaturi la limitele acestui strat,
se ajunge la concluzia despre existența în prezentul strat a suprafeței plane maxime de umidificare și
se determină coordonatele suprafeței – хm.у. (repartizarea temperaturii în interiorul stratului liniar).

8.9 Dacă în fiecare dintre cele două straturi adiacente ale construcției lipsește suprafața plană cu
temperatura tm.у, în timp ce la tm.у a stratului mai rece este mai mare decât temperatura acestuia, iar la
un strat mai cald tm.у. este mai joasă de temperatura acestuia, atunci suprafața maximă de umidificare
se află la joncțiunea acestor straturi.

8.10 Dacă în interiorul construcției suprafața plană maximă de umidificare lipsește, atunci ea este
amplasată pe suprafața exterioară a structurii.

8.11 Dacă în cazul calculului s-au depistat două suprafețe plane cu tm.у în construcții, atunci în calitate
de suprafață plană maximă de umidificare se acceptă suprafața amplasată în stratul termoizolan.

8.12 Rezistența de permeabilitate la vapori Rpi, (m2hPа)/mg, monostrat sau strat separat al
construcției de îngrădire multistrat se determină conform formulei:

i
Rpi  (8.1)
i
unde:

i – grosimea stratului construcției de îngrădire, m;

i – coeficientul de calcul de permeabilitate la vapori a materialului stratului construcției de îngrădire,

mg/(mhPа).

8.13 Rezistența de permeabilitate la vapori Rp.о, (m2h Pа)/mg, a construcției de îngrădire cu mai
multe straturi (sau a părții acesteia), este egală cu suma rezistențelor de permeabilitate la vapori
constituite din straturile componente ale acesteia.

8.14 Rezistența de permeabilitate la vapori Rp.о, (m2h Pа)/mg, a plăcilor materialelor și a straturilor
subțiri ale izolației de vapori trebuie să se accepte în conformitate cu СНиП 2.01.01.

14
 NCM E.04.01:2017

8.15 Rezistența de permeabilitate la vapori ale straturilor intermediare de aer închise în construcțiile de
îngrădire trebuie acceptate egale cu zero, indiferent de localizarea și grosimea acestor intercalații.

8.16 Pentru asigurarea rezistenței de permeabilitate la vapori Rnnec a construcției de îngrădire trebuie
să se determine rezistența de permeabilitate la vapori Rab a construcției în limitele de la suprafața
interioară până la suprafeța plană maximă de umidificare.

8.17 În încăperile cu regim umed sau foarte umed trebuie de prevăzut izolația de vapori a
etanșoarelor termoizolante ajustate cu elementele construcției de îngrădire (locuri de joncțiune cu
umplerea golurilor din pereți, etc.) de la sediul încăperilor, rezistența de permeabilitate la vapori în astfel
de locuri de ajustare se verifică din condițiile de limitare a acumulării umidității în joncțiuni pentru
perioada cu temperatura medie lunară negativă a aerului exterior pe baza calculului câmpurilor de
temperatură și de umiditate.

9 Absorbția termică a suprafeței pardoselilor

9.1 Cerințele privind absorbția termică a suprafeței pardoselilor se formulează în felul următor:

Suprafaţa pardoselii în clădirile de locuit și publice, în clădirile auxiliare, în încăperile întreprinderilor

industriale şi în încăperile încălzite ale clădirilor de producţie (în zonele cu locuri permanente de muncă)
trebuie să aibă un coeficient de absorbție termic Ypard , W/(m2С), nu mai mare de valoarea normată
norm
Ypard , indicată în Tabelul 6.

norm
Таbelul 6 - Valori normate ale coeficientului Ypard

Coeficient de absorbție
Clădiri, încăperi, sectoare separate termică a suprafeței
pardoselilor,
norm
Ypard , W/(m2·°С)
1 Clădiri de locuit, instituții medicale (spitale, clinice, ambulatorii și spitale), 12
dispansere, instituții policlinice ambulatorii, maternităţi, case pentru copii,
case internat pentru bătrâni şi invalizi, instituții de învățământ general,
grădinițe, creşe, creșe-grădiniţe de copii (combinate), case pentru copii și
orfelinate
2 Clădiri publice (cu excepţia celor indicate în pct. 1); clădiri auxiliare şi în- 14
căperi ale întreprinderilor industriale, sectoare cu locuri permanente de
muncă în încăperile încălzite ale clădirilor de producţie, unde se depune o
muncă uşoară (categoria I)
3 Sectoare cu locuri de muncă permanente în încăperile încălzite ale 17
clădirilor de producţie, unde se depune o muncă fizică de greutate medie
(categoria II)
4 Sectoarele clădirilor pentru animale, în locurile de odihnă ale animalelor cu
întreţinere fără aşternut conform NCM C 03.01:
а) vaci şi juninci cu 2-3 luni înainte de fătare, tauri de reproducţie, viţei 11
pînă la 6 luni, creșterea de vite tinere mari cornute, porcine, vieri, purcei
înţărcaţi;
b) vaci pentru fătare şi fătare, purcei, porci la îngrăşat; 13
c) vite mari cornute la îngrăşat. 14

Orientări metodologice privind calculul absorbției termice a suprafeței pardoselelor

9.2 Valoarea de calcul a coeficientului de absorbție termică a suprafeței pardoselilor Ypard ,

W/(m2·°С) se determină:

15
 NCM E.04.01:2017

a) dacă acoperirea de pardoseală (primul strat al construcției pardoselei) are inerție termică
D1=R1s10,5;
Ypard  2s1 (9.1)

b) dacă primele n straturi ale construcției pardoselei (n  1) au inerția termică totală D1 + D2 + ... +
Dn < 0,5, dar inerția termică (n + 1) a straturilor D1 + D2 + ... + Dn + l  0,5, atunci coeficientul
de absorbție termică al suprafeței pardoselei Ypard trebuie să fie determinat consecutiv
calculului coeficienților ai suprafeței pardoselei straturilor construcției, începând cu numărul n
până la 1.

9.3 Dacă valoarea de calcul Ypard al coeficientului de absorbție al suprafeței pardoselei se va

norm
depista nu mai mare de valoarea normată Ypard , specificată în Tabelul 6, atunci această pardoseală
norm
satisface cerințele privind absorbția termică. Dacă Ypard > Ypard , atunci trebuie de elaborat o altă
construcție a pardoselei sau de modificat grosimea straturilor sale separate până la satisfacerea
norm
condițiilor Ypard ≤ Ypard .

9.4 Nu se normeză coeficientul de absorbție termică al suprafeţei pardoselilor:

a) cu temperatura suprafeţei mai înaltă de +23 С;

b) în încăperile încălzite ale clădirilor de producţie, unde se depune o muncă fizică grea (categoria
III);

c) în clădirile de producţie în condițiile de stivuire pe sectoarele locurilor de muncă permanente

ale scuturilor de lemn sau covoare termoizolante;

d) încăperile clădirilor publice, exploatarea cărora nu este legată de aflarea permanentă a

persoanelor (săli de muzee şi expoziţii, foișoare în teatre, cinematografe etc.).

9.5 Calculul termotehnic al pardoselilor clădirilor de creştere a vitelor, pasărilor şi animalelor de

blană, trebuie să se efectueze în conformitate cu cerințele normelor în vigoare în construcții.

10 Cerințe față de consumul de energie termică pentru încălzirea și ventilarea

clădirii

10.1 Consumul de energie al clădirilor rezidențiale și publice se caracterizează prin coeficientul

consumului de energie termică pentru încălzirea și ventilarea clădirii rezidențiale sau publice la etapa
de elaborare a documentației de proiect, este caracteristica specifică a consumului de energie termică
pentru încălzirea și ventilarea clădirii numeric egală cu debitul de căldură per 1 m 3 de volum încălzit al
clădirii pe o unitate de timp, la diferența de temperatură de 1 °C , qînc, W / (m3 °C) conform СНиП 2.04.05.

10.2 Valoarea estimată a caracteristicii specifice a consumului de energie termică pentru încălzire și
cons
ventilare a clădirilor, qînc , W/(m3 °C), se determină conform metodologiei din capitolul 10
CP E.04.05, ținând cont de condițiile climatice ale zonei de construcție, deciziile de planificare ale
spațiului selectat, orientarea clădirii, proprietăți de protecție termică ale construcției de îngrădire,
acceptate de sistemul de ventilare al clădirii, precum și de aplicarea tehnologiilor de conservare ale
energiei.

10.3 Valoarea estimată a caracteristicii specifice ale consumului de energie termică pentru încălzirea
norm
și ventilarea clădirii trebuie să fie mai mică sau egală cu valoarea normată qînc , W/(m3·°С):

16
 NCM E.04.01:2017

cons norm
qînc ≤ qînc (10.1)
undе:

norm
qînc - caracteristica specifică normată al consumului de energie termică pentru încălzirea și ventilarea
clădirii, W/(m3 °C), determinată pentru diferite tipuri de clădiri rezidențiale și publice conform
SM SR EN 15603.

10.3.1 Referitor necesităților termice ale clădirii se includ numai acei factori, pentru care acțiunea
comportamentului omului la exploatarea încăperilor clădirii este exclusă. Aceste pierderi termice prin
construcțiile de îngrădire, volumul încălzit al încăperilor clădirii și pierderile termice sunt necesare pentru
formarea regimului aerian al clădirii.

10.4 Sistemele de inginerie ale clădirii, ce consumă energie și se caracterizează prin comportamentul
oamenilor și percepția lor subiectivă asupra condițiilor meteorologice curente nu sunt incluse în
parametrul de bază, ce caracterizează consumul de energie de către clădire - caracteristica specifică
de calcul al consumului de energie termică pentru încălzirea și ventilarea clădirii pentru perioada de
norm
încălzire qînc , W/(m3·°С).

La astfel de sisteme de inginerie se referă sistemele de condiționare ale aerului și de răcire, alimentarea
cu apă caldă menajeră conform SM SR EN 15316-3-1și rece, electricitate.

10.5 Metodologia de calcul a caracteristicii specifice al cosumului de energie termică pentru

încălzirea clădirilor rezidențiale și publice este descrisă în felul următor:

− Caracteristica specifică de calcul al consumului de energie termică pentru încălzirea și

cons
ventilarea clădirii, qînc , W/(m3∙оС) trebuie determinat ca diferența dintre pierderile termice și
aporturile termice, exprimate prin caracteristicile specifice corespunzătoare;

− Caracteristica specifică de ventilare a clădirii, k vent, W/(m3∙оС), trebuie să se determine conform

formulei:

0,28  c  (Lvent  ref

vent
 zvent  frez  Ginf  zinf )
kvent  (10.2)
Vînc

unde:

с - capacitatea termică specifică a aerului, egală numeric cu 1 kJ(kg∙оС);

Lvent – cantitatea normată a aerului exterior, ce parvine în încăperile clădirii, printr-un sistem de ventilare
prin refulare organizat (mecanic) sau neorganizat, m3/h, determinat în conformitate cu documentația de
proiect luând în considerare valoarea totală a aerului refulat pentru formarea regimului de aer:

ref
vent
- densitatea medie a aerului refulat pentru perioada de încălzire kg/m3;

Ginf - cantitatea aerului infiltrat în clădire prin construcțiile de îngrădire, kg/h:

pentru clădiri rezidențiale – cantitatea aerului parvenit în casa scării în decursul zilelor perioadei de
încălzire, este determinată în conformitate cu pct. 10.2.3 СP E 04.05;

pentru clădiri publice – cantitatea aerului parvenit prin neetanșeitatea construcțiilor și ușilor translucide.
Se permite pentru clădirile publice în orele de recreere, în dependență de numărul de etaje ale clădirii:
până la trei etaje – egal numeric cu 0,1βvVtot; de la patru până la nouă etaje - 0,15βvVtot; nouă etaje și
mai mult - în cazul în care 0,2βvVtot, unde Vtot - volumul părții locative încălzite ale clădirii;

17
 NCM E.04.01:2017

zvent - coeficientul timpului de lucru al sistemului mecanic de ventilare;

zinf - coeficientul timpului de evidență a infiltrației;

frez – coeficientul rezultant de utilizare a recuperării termice al aerului aspirat;

Vînc – volumul încălzit al clădirii, egal numeric volumului, limitat de suprafețele interioare ale
construcțiilor exterioare de îngrădire ale clădirii, m3.

10.6 Coeficientul de eficiență al recuperatorului poate fi diferit de zero în cazul, dacă se îndeplinesc
cerințele SM SR EN 15242 privind permeabilitatea la aer ale apartamentelor de locuit și ale încăperilor
clădirilor publice (la orificiile de ventilare închise de aspirare-refulare), aprovizionează în perioada de
cercetare a schimbului de aer cu factorul n50, h-1, la diferența de presiune 50 Pa al aerului exterior și
interior la ventilare cu acționare mecanică n50 ≤ 2 h-1.

10.7 Factorul schimbului de aer al clădirii și ale încăperilor la diferența de presiune 50 Pa și a

permeabilității la aer medii se determină conform [4].

10.8 La utilizarea aerului refulat parțial recirculat în calitate de mărime Lvent, m3/h, pentru calculul
caracteristicii specifice de ventilare se întrebuințează o parte din aerul refulat, care nemijlocit se ia din
mediul ambiant exterior – aer exterior propriu.

10.9 Privind neorganizarea sistemelor de ventilare prin refulare, mărimea Lvent, m3/h, se determină
ca maximă din cantitatea normată proprie al aerului refulat și cantitatea aerului infiltrat, ce parvine prin
construcțiile de îngrădire ale încăperilor, deservite de sistemele de ventilare indicate.

10.10 Regulile de determinare ale suprafețelor încălzite și ale volumelor clădirii:

Suprafața încălzită a clădirii trebuie determinată ca suprafața etajelor (inclusiv și celor de mansardă, de
soclu și de subsol încălzit) ale clădirii, măsurată în limitele suprafețelor pereților exteriori, cuprinzând
suprafața ocupată de îngrădiri și pereți interiori. Astfel, suprafața casei scării și casei ascensorului se
includ în suprafața etajului.

10.11 În suprafața încălzită a clădirii nu se include suprafața podurilor calde și subsolurilor, etaje
tehnice neîncălzite, subsol (spațiul între planșeu și sol), verande neîncălzite reci, casa scării neîncălzite,
precum și podul rece sau o parte a acesteia, ce nu este ocupat de mansardă. La determinarea suprafeței
etajului de mansardă se ia în considerare suprafața cu înălțimea până la tavanul înclinat de 1,2 m la o
înclinare de 30° către orizont; 0,8 m – la 45°…60°; la 60° și mai mult - suprafața se măsoară până la
plintă (de pardoseală).

10.12 Suprafața încăperilor de locuit ale clădirii se calculează ca suma suprafețelor tuturor camerelor
comune (sufrageriilor) și dormitoarelor.

10.13 Volumul încălzit al clădirii se determină ca produsul suprafeței încălzite al etajului la înălțimea
interioară, măsurată de la suprafața pardoselii al primului etaj până la suprafața tavanului de la ultimul
etaj.

10.14 Abordând forme complicate ale volumului interior al clădirii, volumul încălzit se determină ca
volumul spațiului, limitat de suprafețele interioare ale îngrădirilor exterioare (pereți, acoperiș sau planșeu
de pod, planșeu de soclu).

10.15 Suprafața construcțiilor de îngrădire exterioare se determină conform măsurărilor interioare ale
clădirii. Suprafața totală ale pereților exteriori (luând în considerare golurile ferestrelor și ușilor) se
estimează ca produsul perimetrului pereților exteriori conform suprafeței interioare la înălțimea interioară
a clădirii, măsurată de la suprafața pardoselei primului etaj până la suprafața tavanului ultimului etaj
ținând cont de suprafețele glafurilor ferestrelor și ușilor cu adâncimea de la suprafața interioară a
peretelui până la suprafața interioară a blocului ferestrelor și ușilor. Suprafața totală a ferestrelor se
determină în baza mărimilor golurilor în lumină.

18
 NCM E.04.01:2017

10.16 Suprafața pereților externi (părți opace) se determină ca diferența suprafeței totale ale pereților
externi și suprafața ferestrelor și ușilor.

10.17 Suprafața îngrădirilor orizontale exterioare (acoperiș, planșeu de pod și soclu) se determină ca
suprafața etajului clădirii (în limitele suprafețelor interioare ale pereților exteriori).

10.18 La înclinarea suprafețelor tavanelor ale ultimului etaj, suprafața acoperirii, planșeului de pod se
determină ca suprafața interioară a tavanului.

11 Formularul de îndeplinire al certificatului energetic pentru proiectul

clădirii

11.1 Certificatul energetic al proiectului clădirii se elaborează cu scopul de a asigura sistemul de

monitorizare al consumului de energie termică pentru încălzirea și ventilarea clădirii, ce presupune
stabilirea corespunzătoare ale caracteristicilor de protecție termică și energetice ale clădirii cu indicatorii
normați, definite în prezentele norme și (sau) cerințe de eficiență energetică ale obiectelor de construcție
generală, determinate de legislația în vigoare.

11.2 Certificatul energetic trebuie emis în decursul proiectării clădirii noi sau reconstruibile.

11.3 Pentru clădirile cu destinație de producere cu temperatura aerului interior mai mică de +12°С,
certificatul energetic nu se elaborează, dar se realizează calculul privind corespundere cu cerințele
normative ale construcțiilor de îngrădire.

11.4 Certificatul energetic al proiectului clădirii este elaborat de către organizația de proiectare în
capitolul ”Eficiența energetică”.

11.5 Certificatul energetic al proiectului clădirii trebuie să fie emis separat pentru părțile locative și
nelocative ale blocului cu încăperi nelocative încorporate-anexate, suprafață utilă ale cărora prevalează
20% din aria apartamentelor și pentru încăperile nelocative anexate, ce nu sunt unite cu încăperile
încorporate.

11.6 Certificatul energetic al proiectului clădirii trebuie să fie elaborat individual pentru blocurile
locative cu încăperi încorporate-anexate având suprafața mai mică.

11.7 Verificarea corespunderii certificatului energetic al proiectului clădirii cu cerințele normelor în

vigoare se realizează de către organele de expertiză.

11.8 La etapa de înregistrare al obiectului de construcție de predare în exploatare – organizația de

proiectare pe baza unei analize a abaterilor de la proiect, realizate în timpul construcției, este obligată
să întocmească o listă de măsuri privind sporirea eficienței energetice a clădirii.

În caz de necesitate (retragerea necoordonată de la proiect, lipsa documentației tehnice necesare,

rebut), Inspecția de Stat în Construcții are dreptul de a cere de la Client confirmarea respectării
indicatorilor de bază ale eficienței energetice și a parametrilor de protecție termică referitor proiectului,
metodelor de calcul experimentale, inclusiv cercetarea construcției și sistemelor de inginerie ale
obiectului.

11.9 Certificatul energetic al clădirii poate fi îndeplinit în conformitate cu forma reprezentată în

anexa A.

12 Calcule termofizice ale elementelor individuale clădirii

12.1 Calculul termotehnic constă în:

19
 NCM E.04.01:2017

- selectarea grosimii izolației pentru perete cu sisteme ale fațadelor suspendate (în continuare
SFS), minimul necesar pentru satisfacerea cerințelor normative privind rezistența de transfer de
căldură;

- calculul regimului de umiditate al construcției și controlul umidității materialelor pentru

satisfacerea cerințelor normative;

- precizarea caracteristicii materialelor, luând în considerare umiditatea medie în perioada de

calcul;

- calculul schimbului de aer în stratul intermediar de aer;

- controlul cantității suficiente de îndepărtare din stratul intermediar de aer al umidității în perioada
de calcul;

- calculul valorii necesare a rezistenței permeabilității la aer al peretului.

12.2 Metodologia de calcul constă din următoarele determinări:

1. Se determină rezistența de transfer termic necesară reieșind din calculul caracteristicilor

climatice ale regiunii de construcții și mărimile de calcul ale temperaturii clădirii proiectate.

2. Se determină grosimea preventivă al stratului izolat termic (11.1.3 CP E.04.05).

3. Din considerente constructive se prevede grosimea stratului intermediar de aer ventilat.

4. Ținând cont de numărul de etaje și regiunea de construcții, se determină viteza de mișcare a

aerului în stratul intermediar de aer (11.1.4 CP E.04.05).

5. Se determină regimul de umiditate al construcției vizualizate (11.1.5 CP E.04.05).

6. Conform rezultatelor pct. 5, în caz de necesitate, se corectează sau se adaugă straturi de

izolare la vapori și se introduc schimbări în stratul de placaj al construcției.

7. Se calculează presiunea parțială a vaporilor de apă la ieșire din stratul intermediar de aer
(11.1.6 CP E.04.05).

8. În baza rezultatelor pct. 7, se verifică posibilitatea de cădere a condensului în stratul intermediar

de aer și în caz de necesitate se corectează grosimea stratului intermediar de aer și distanța
dintre îmbrăcarea cu plăci (11.1.6 CP E.04.05).

9. Se calculează mărimea necesară a rezistenței de permeabilitate la aer a peretelui, este suficient

ca filtrarea aerului să nu încalce starea termică și de umiditate a peretelui
(11.1.7 CP E.04.05).

10. Luând în considerare toate ajustările construcției, se calculează rezistență redusă de transfer
termic al peretelui (11.1.8 CP E.04.05).

12.3 În procesul de calcul, temperatura stratului intermediar se schimbă, dar coeficientul de

temperatură în acest caz se schimbă neânsemnat. De aceea, acesta la rândul său se află o dată la
începutul calculelor de temperatură te+1.

20
 NCM E.04.01:2017

12.4 Temperatura și viteza de mișcare a aerului în stratul intermediar se află prin metoda iterației:
conform formulei (11.1.4 CP E.04.05) se determină temperatura medie a aerului în stratul intermediar
cu coeficientul schimbului de căldură în stratul intermediar αinter, apoi conform formulei
(11.1.2 CP E.04.05) sau (11.1.3 CP E.04.05) se determină viteza medie de mișcare a aerului în stratul
intermediar la temperatura rezultată, se recalculează coeficientul schimbului de căldură în stratul
intermediar, se recalculează Rnorm, conform formulei (11.1.5 CP E.04.05) se determină temperatura
medie a aerului în stratul intermediar pentru viteza de mișcare a aerului în stratul intermediar obținut în
etapa anterioară, etc.

12.5 Calculul regimului de umiditate ai pereților exteriori cu SFS cu stratul intermediar de aer ventilat

Pentru determinarea acestor caracteristici ale construcției, cum ar fi durabilitatea și conductibilitatea

termică de calcul, se calculează regimul de umiditate al construcției într-un ciclu multianual de
exploatare (regim de umiditate nestaționar).

12.6 Conform condițiilor limitelor exterioare se iau în considerare rezistența de permeabilitate la

vaporii de apă de protecție împotriva vântului și căptușeala exterioară, precum și schimbul de aer în
stratul intermediar de aer.

Rezultatul calculului prezintă distribuția umidității conform grosimii construcției în orice moment al
timpului de exploatare, în baza căreia se determină umiditatea de exploatare ale materialelor
construcției.

Conform rezultatelor de calcul stabilesc respectarea a două cerințe privind construcțiile.

12.7 Umiditatea maximală a izolantului termic nu trebuie să depășească valoarea critică, care se
acceptă egală cu suma wB – umiditatea de calcul al materialului pentru condițiile de exploatare B pentru
termoizolantul utilizat și Δwmed – sporul de umiditate maxim admisibil al materialului conform
Tabelului 11 CP E.04.05.

12.8 Umiditatea medie a izolantului termic și umiditatea maximă de bază în lună nu trebuie să
depășească umiditatea de calcul al materialului pentru condițiile de exploatare.

12.9 Calculul umidității aerului la ieșire din stratul intermediar de aer ventilat

Presiunea vaporilor de apă în stratul intermediar de aer se determină de bilanțul de umiditate venit din
construcție în stratul intermediar și plecat din stratul intermediar în afară. Calculul se efectuează pentru
cea mai rece lună. Rezolvarea ecuației bilanțului este descrisă în formula 11.1.10 CP E.04.05.

În cazul divizării stratului intermediar ventilat de secționări, trebuie să se prevadă cavități de aer pentru
ieșirea aerului din partea inferioară a stratului intermediar și prizei de aer în partea superioară a stratului
intermediar.

În cazul în care este posibil, trebuie să se împiedice amestecarea aerului emis și admis.

12.10 Calculul valorii necesare a rezistenței de permeabilitate la aer a peretelui cu SFS cu stratul
intermediar de aer ventilată

Permeabilitatea la aer necesară Gnec a peretelui cu deriva căptușelii, kg/(m2∙h), se determină conform
formulei:

21
 NCM E.04.01:2017

F
Gnec  (12.1)
6,14Ron

unde:

F – parametrul obținut din Tabelul 16 CP E.04.05;

Rоп - rezistența totală de permeabilitate la vaporii de apă ai peretului, (m2∙h∙Pа)/mg.

12.11 Rezistența totală de permeabilitate la vapori a peretelui se estimează ca suma rezistențelor de

permeabilitate la vapori a tuturor straturilor construcției plus rezistența schimbului de umiditate la limitele
exterioare și interioare ale peretelui.

12.12 Permeabilitatea la aer a construcției nu trebuie să o depășească pe cea normată.

Permeabilitatea la aer a construcției se determină în corespundere cu pct. 7 din CP E.04.05 pentru
condițiile celei mai reci luni.

12.13 Rezistența redusă de transfer termic se estimează în corespundere cu pct. 5.2 CP E.04.05.

12.14 Reguli de aplicare ale izolației termice reflectante

12.14.1 Pentru sporirea calităților de protecție termică ale îngrădirilor exterioare se utilizează izolația
termică reflectantă (folie de aluminiu, materiale de folie, materiale cu coeficientul de radiație scăzut).

12.14.2 Izolația termică reflectantă se stabilește în construcția de îngrădire exterioară cu dispozitivul

stratului intermediar de aer. Grosimea stratului intermediar de aer trebuie să fie de 20 – 50 mm, dar nu
mai mult de 100 mm, înălțimea – nu mai mare de înălțimea etajului. Suprafața strălucitoare ale
materialelor de folie sau suprafața cu coeficientul scăzut de radiație trebuie să fie îndreptată în stratul
intermediar de aer.

12.14.3 Izolația termică reflectantă din materiale de folie cu rezistență mică de permeabilitate la vaporii
de apă se permite de utilizat în calitate de izolare de abur. În acest caz izolația termică reflectantă
trebuie să se instaleze pe partea caldă a construcției de îngrădire exterioare cu dispozitivul stratului
intermediar de aer.

12.14.4 Calculul temperaturilor pe suprafețe și rezistența termică a stratului intermediar de aer vertical
închisă cu izolație termică reflectantă sau cu material cu coeficient scăzut de radiație trebuie să se
prevadă în conformitete cu normele în vigoare.

12.14.5 La calculul rezistenței termice a straturilor intermediare de aer vertical închise, coeficientul de
radiație al materialelor pe suprafețele straturilor intermediare de aer trebuie să se prevadă conform
Anexei E CP E.04.05. Rezistența termică a stratului intermediar de aer vertical închisă cu izolație
termică reflectantă din folie de aluminiu se admite în conformitate cu [5].

22
 NCM E.04.01:2017

Anexa А
(obligatorie)

Forma certificatului energetic al proiectului clădirii

1. Informație generală

Data îndeplinirii (zi, lună, an)

Аdresa clădirii
Proiectant
Adresa și nr. de telefon al proiectantului
Codul proiectului
Destinația clădirii, seria
Nr. de etaje, nr. secțiilor
Nr. apartamentelor
Nr. estimat al locatarilor și al angajaților
Aranjament în construcții
Soluție constructivă

2. Condiții de calcul

Semnificația Unitate de Valoare

Nr. Denumire a parametrilor de calcul
parametrului măsură calculată
1 Temperatura de calcul al aerului exterior oC
te
pentru proiectarea protecției termice
2 Temperatura medie a aerului exterior pentru oC
tînc
perioada de încălzire
3 Durata perioadei de încălzire zînc zi/an
4 Grade-zile pentru perioada de încălzire GZPI oC zi/an
5 Temperatura de calcul al aerului interior oC
tint
pentru proiectarea protecției termice
6 Temperatura de calcul al acoperișului tacop oC

7 Temperatura de calcul al subsolului tsubs oC

3. Indicatori geometrici

Semnificație Valoare
Semnificație
Nr. Indicatori și unitatea de estimată a
de facto
măsură proiectului
8 Suma ariilor etajelor clădirii Aînc, m2 –
9 Aria încăperilor locative Aloc, m2 –
10 Aria de calcul (a clădirilor publice) Acalc, m2 –
11 Volumul încălzit Vînc, m3 –
12 Coeficientul de vitrifiere al fațadei f
clădirii
13 Coeficientul de compactitate al Kcomp
clădirii

23
 NCM E.04.01:2017

3.Indicatori geometrici (continuare)

Semnificație Valoare Semnifi-

Nr. Indicatori și unitatea de estimată a cație de
măsură proiectului facto
14 Aria totală a construcțiilor de
îngrădireexterioare ale clădirii, Aetot , m2 –
inclusiv: Afaț –
– fațade Aper –
– pereți (separat în dependență Atc.1 -
de tipul construcției) Atc.2 –
– ferestre și uși de balcon Atc.3 –
– vitralii Atc.4 –
– luminătoare Ansv –
– ferestrele nodurilor scară- Ansl –
ascensor Aacoper
– uși de balcon a tranzițiilor Aacop –
exterioare Aacop.c –
– uși de intrare și porți (separat) –
– acoperiri (соmbinate) Asocl1 –
– planșee de acoperiș
– planșee ”calde” de acoperiș –
(echivalent) Asocl2
– planșee deasupra subsolului
tehnic sau deasupra subsolului Asocl3 –
neîncălzit (echivalent)
– planșee deasupra pasajelor sau
sub bovindouri
– pereți în pământ și pardoseală
de pămînt (separat)

4. Indicatori termotehnici

Semnificație Valoare Semnifi-

Valoare
Nr. Indicatori și unitate de estimată a cație de
normată
măsură proiectului facto
Rezistența redusă de transfer
15 termic a protecției exterioare,
Rored ,
inclusiv: (m2∙°С)/W
– pereți (separat în dependență de Rоred
tipul construcției) ,per

– ferestre și uși de balcon Rоred

,fer1

– vitralii Rоred
,fer 2

– luminătoare Rоred
,fer3
– ferestrele nodurilor scară- Rоred
ascensor ,fer 4

– uși de balcon a tranzițiilor

Rоred
,ub
exterioare
– uși de intrare și porți (separat) Rоred
,ui

– acoperiri (соmbinate) Rоred

,acoper

– planșee de acoperiș Rоred

,acop
– planșee ”calde” de acoperiș
Rоred
,acop.c
(echivalent)

24
 NCM E.04.01:2017

4. Indicatori termotehnici (sfârșit)

Semnificație Valoare Semnifica-

Valoare
Nr. Indicatori și unitate de estimată a ție de
normată
măsură proiectului facto
– planșee deasupra subsolului
tehnic sau deasupra subsolului Rоred
,socl1
neîncălzit (echivalent)
– planșee deasupra pasajelor sau
Rоred
,socl2
sub bovindouri
– pereți în pămînt și pardoseală de
Rоred
pămînt (separat) ,socl3

5. Indicatori auxiliari

Valoare
Valoare
Semnificație și normată a
Nr. Indicatori estimată a
unitate de măsură indicatoru-
proiectului
lui
Coeficientul total de transfer termic
16 Ktot, W/(m2∙°C)
al clădirii
Rata medie de schimb de aer pentru
17 perioada de încălzire la norma nm, h-1
specifică de schimb de aer
Degajări de căldură specifice de uz -
18 quz,c, W/m2
casnic în clădiri
Tariful energiei termice pentru
19 Ten.t, lei/kW h
clădirea proiectată
Prețul specific al utilajului de
21 încălzire și racordarea la rețeaua Pînc, lei/(kW h/an)
termică în regiunea de construcție
Profitul specific de economisire al -
22 pr, lei/(kWh/an)
unității energetice

6. Caracteristici specifice

Semnificație și Valoare normată Valoare

Nr. Indicatori unitate de a indicatoru- estimată a
măsură lui proiectului
Caracteristica specifică de protecție
23 ksp, W/(m3 оС)
termică a clădirii
Caracteristica specifică de ventilare
24 kvent, W/(m3 оС)
a clădirii
Caracteristica specifică de degajări
25 kcasn, W/(m3 оС)
de căldură de uz casnic a clădirii
Caracteristica specifică de debit al
26 căldurii în clădire de la radiația krad, W/(m3 оС)
solară

25
 NCM E.04.01:2017

7. Coeficienți

Semnificație și Valoare normată a

Nr. Indicatori unitate de indicatoru
măsură lui
Coeficientul eficienței de reglare automată a
27
sistemului de încălzire 
Coeficient, ce ia în considerare reducerea
consumului de energie termică al clădirilor de
28 ξ
locuit avînd în prealabil evidența per
apartament a energiei termice pentru încălzire
29 Coeficientul eficienței recuperatorului krec
Coeficient, ce ia în considerare reducerea
30 utilizării debitului de căldură în perioada de 
sporire a acestuia prevalînd pierderile termice
Coeficientul de evidență al pierderilor termice
31
suplimentare al sistemului de încălzire
h

8. Indicatori complecși ai eficienței energetice

Valoare
Semnificație și normată a
Nr. Indicatori
unitate de măsură indicatoru-
lui
Caracteristica specifică de calcul al consumului de
cons
35 energie termică pentru încălzirea și ventilarea qînc , W/(m3·°С)
clădirii pentru perioada de încălzire
Caracteristica specifică normată al consumului de
norm
36 energie termică pentru încălzirea și ventilarea qînc , W/(m3·°С)
clădirii pentru perioada de încălzire
37 Clasa eficienței energetice
Corespunderea proiectului clădirii cerințelor
38 DA
normativuului privind protecția termică

9. Sarcini energetice ale clădirii

Unitate de
Nr. Indicatori Semnificație Mărime
măsură
Consumul specific de energie termică
кW h/(m3an)
39 pentru încălzirea și ventilarea clădirii pentru q
кW h/(m2an)
perioada de încălzire
Consumul de energie termică pentru
an
40 încălzirea și ventilarea clădirii pentru Qînc кW h/(an)
perioada de încălzire
Pierderi termice totale ale clădirii pentru an
41 Qtot кW h/(an)
perioada de încălzire

26
 NCM E.04.01:2017

Bibliografie

[1] GOST 31168-2003 Здания жилые. Метод определения удельного потребления

тепловой энергии на отопление.
[2] GOST 12.1.005-88 Система стандартов безопасности труда. Общие санитарно-
гигиенические требования к воздуху рабочей зоны.
[3] SM GOST 30494:2014 Case de locuit şi publice. Parametrii microclimei în încăperi.
[4] SM GOST 31167:2011 Clădiri şi construcţii. Metode de determinare a permeabilităţii la aer a
construcţiilor de îngrădire în condiţii naturale.
[5] Свод правил СП 50.13330.2012. СНиП 23-02-2003 Тепловая защита зданий.

27
 NCM E.04.01:2017

Traducerea autentică a prezentului document normativ în limba rusă

Начало перевода

1 Область применения
1.1 Настоящий нормативный документ распространяется на проектирование тепловой
защиты жилых, общественных, производственных, сельскохозяйственных и складских зданий
общей площадью более 50 м2 в которых необходимо поддерживать определенную температуру
и влажность внутреннего воздуха.

1.2 Уровень тепловой защиты указанных зданий устанавливается соответствующими

нормами, а при их отсутствии - по решению собственника (заказчик) при соблюдении санитарно-
гигиенических норм.

1.3 Настоящие нормы применяются при строительстве новых и реконструкции

существующих зданий, имеющих архитектурно-историческое значение, с учетом их исторической
ценности на основании решений органов власти и согласования с органами государственного
контроля в области охраны памятников истории и культуры.

2 Нормативные ссылки

В настоящих Нормах использованы ссылки на следующие нормативные документы:

NCM C 03.01:2015 Construcția complexelor animaliere. Norme de
proiectare.
CP E.04.05:2017 Proiectarea protecției termice a clădirilor
CP E.04.08:2018 Construcții de îngrădire ale clădirilor. Caracteristici
ale neomogenităților termotehnice (în proces de
elaborare).
СНиП 2.01.01-82* Строительная климатология и геофизика.
СНиП 2.04.05-91 Отопление, вентиляция и кондиционирование.
SM SR EN ISO 13790:2011 Performanţa energetică a clădirilor. Calculul
necesarului de energie pentru încălzirea şi răcirea
spaţiilor.
Punţi termice în clădiri. Coeficient de transfer
SM SR EN ISO 14683:2011
termic liniar. Metode simplificate şi valori implicite.
SM SR EN 15241:2011 Ventilarea în clădiri. Metode de calcul al
pierderilor de energie datorită ventilării şi infiltraţiei
în clădirile comerciale.
SM SR EN 15242:2011 Ventilarea în clădiri. Metode de calcul pentru
determinarea debitelor de aer în clădiri, inclusiv
infiltraţia.
SM SR EN 15251:2011 Parametrii ambianţei interioare pentru proiectarea
şi evaluarea performanţei energetice a clădirilor,
care se referă la calitatea aerului interior, confort
termic, iluminat şi acustică.

28
 NCM E.04.01:2017

SM SR EN 15316-3-1:2011 Instalaţii de încălzire în clădiri. Metodă de calcul al

cerinţelor energetice şi al randamentelor
instalaţiei. Partea 3-1: Instalaţii de preparare a
apei calde menajere, caracterizarea necesarului
(cerinţe referitoare la consum).
SM SR EN 15603:2011 Performanţa energetică a clădirilor. Consum total
de energie şi definirea evaluărilor energetice.

ПРИМЕЧАНИЕ - При пользовании настоящими Нормами целесообразно проверить действие ссылочных стандартов и
классификаторов в информационной системе общего пользования - на официальном сайте национального органа
Республики Молдова по стандартизации в сети Интернет или по ежегодно издаваемому указателю «Национальные
стандарты». Если ссылочный документ заменен (изменен), то при пользовании настоящими Нормами следует
руководствоваться замененным (измененным) документом. Если ссылочный документ отменен без замены, то
положение, в котором дана ссылка на него, применяется в части, не затрагивающей эту ссылку.

3 Термины и определения
3.1
Теплозащитная оболочка здания: Совокупность ограждающих конструкций, образующих
замкнутый поверхностный контур, ограничивающий отапливаемый объем здания.

3.2
Удельная теплозащитная характеристика здания: Характеристика теплозащитной оболочки
здания. Физическая величина численно равная потерям тепловой энергии единицы
отапливаемого объема в единицу времени при перепаде температуры в 1°С через
теплозащитную оболочку здания.

3.3
Удельная характеристика расхода тепловой энергии на отопление и вентиляцию здания:
Физическая величина численно равная потерям тепловой энергии единицы отапливаемого
объема здания в единицу времени, отнесенная к перепаду температуры, с учетом
воздухообмена и дополнительных тепловыделений, в соответствии с [1].

3.4
Энергетический паспорт здания: Документ, содержащий энергетические, теплотехнические и
геометрические характеристики как существующих зданий, так и проектируемых зданий и их
ограждающих конструкций, и устанавливающий соответствие их требованиям нормативных
документов и классу энергетической эффективности.

3.5
Энергосбережение: Реализация организационных, правовых, технических, технологических,
экономических и иных мер, направленных на уменьшение объема используемых энергетических
ресурсов при сохранении соответствующего полезного эффекта от их использования (в том
числе объема произведенной продукции, выполненных работ, оказанных услуг).

3.6
Удельный расход тепловой энергии на отопление и вентиляцию здания за отопительный
период: Количество тепловой энергии, необходимое для компенсации теплопотерь здания за
отопительный период с учетом воздухообмена и дополнительных тепловыделений при
нормируемых параметрах теплового и воздушного режимов помещений в нем, отнесенное к
единице площади или к единице отапливаемого объема, в соответствии с [1].

3.7
Фрагмент теплозащитной оболочки здания: Совокупность наружных ограждающих
конструкций, соединенных между собой и образующих часть теплозащитной оболочки здания.

29
 NCM E.04.01:2017

3.8
Теплотехнически неоднородный фрагмент ограждающей конструкции (Теплотехническая
неоднородность): Фрагмент ограждающей конструкции, в котором линии равной температуры
располагаются не параллельно друг другу.

3.9
Показатель компактности здания: Отношение общей площади внутренней поверхности
наружных ограждающих конструкций здания к заключенному в них отапливаемому объему.

3.10
Воздухопроницаемость ограждающей конструкции: Физическое явление, заключающееся в
фильтрации воздуха в ограждающей конструкции вызванной перепадом давления воздуха
Физическая величина численно равная массе воздуха усредненной по площади поверхности
ограждающей конструкции, прошедшего через единицу площади поверхности ограждающей
конструкции при наличии перепада давления воздуха, в соответствии с [4].

3.11
Удельные потери теплоты через линейную теплотехническую неоднородность: Удельные
потери теплоты, отнесенные к единице длины линейной теплотехнической неоднородности.

3.12
Удельные потери теплоты через точечную теплотехническую неоднородность: Удельные
потери теплоты, приходящиеся на одну точечную теплотехническую неоднородность.

3.13
Тепловая защита здания: Теплозащитные свойства совокупности наружных и внутренних
ограждающих конструкций здания, обеспечивающие заданный уровень расхода тепловой
энергии (теплопоступлений) здания с учетом воздухообмена помещений не выше допустимых
пределов, а также их воздухопроницаемость и защиту от переувлажнения при оптимальных
параметрах микроклимата его помещений.

3.14
Тепловая защита ограждающих конструкций: Теплофизические свойства и характеристики
наружных и внутренних ограждающих конструкций здания. К тепловой защите ограждающих
конструкций относятся теплофизические характеристики теплозащитных элементов
ограждающих конструкций, в т. ч. приведенное сопротивление теплопередаче ограждающей
конструкции

3.15
Условное сопротивление теплопередаче ограждающей конструкции: Физическая величина
численно равная приведенному сопротивлению теплопередаче условной ограждающей
конструкции, в которой отсутствуют теплотехнические неоднородности.

3.16
Приведенное сопротивление теплопередаче фрагмента ограждающей конструкции,
(м2 оС)/Вт: Физическая величина, характеризующая усредненную по площади плотность потока
теплоты через фрагмент теплозащитной оболочки здания в стационарных условиях
теплопередачи, численно равная отношению разности температур по разные стороны
фрагмента к усредненной по площади плотности потока теплоты через фрагмент.

3.17
Теплоустойчивость ограждающей конструкции: Свойство ограждающей конструкции
сохранять относительное постоянство температуры при периодическом изменении тепловых
воздействий со стороны наружной и внутренней сред помещения.

3.18
Отапливаемый объем здания: Объем, ограниченный внутренними поверхностями наружных
ограждений здания - стен, покрытий (чердачных перекрытий), перекрытий пола первого этажа
или пола подвала при отапливаемом подвале.

30
 NCM E.04.01:2017

4 Общие положения

4.1 Проектирование зданий и сооружений должно осуществляться с учетом требований к

ограждающим конструкциям, приведенных в настоящих нормах, в целях обеспечения:

− заданных параметров микроклимата, необходимых для жизнедеятельности людей и

работы технологического или бытового оборудования;

− тепловой защиты;

− защиты от переувлажнения ограждающих конструкций;

− эффективности расхода тепловой энергии на отопление и вентиляцию;

− необходимой надежности и долговечности конструкций.

Долговечность ограждающих конструкций следует обеспечивать применением материалов,

имеющих надлежащую стойкость (морозостойкость, влагостойкость, бистойкость, коррозионную
стойкость, стойкость к температурным воздействиям, в том числе циклическим, к другим
разрушительным воздействиям окружающей среды), предусматривая в случае необходимости
специальную защиту элементов конструкций.

4.2 Здание должно удовлетворять требованиям к:

− тепловой защите;

– воздухопроницаемости ограждающих конструкций;

− защите от переувлажнения ограждающих конструкций;

− теплоустойчивости ограждающих конструкций;

− теплоусвоению поверхности полов;

− расходу тепловой энергии на отопление и вентиляцию помещений здания;

− отдельным элементам зданий.

4.3 Настоящие нормы заключает в себе методики определения обозначенных в п. 4.2 и

определенных в требованиях SM SR EN 15603.

4.4 Влажностный режим помещений зданий в холодный период года в зависимости от

относительной влажности и температуры внутреннего воздуха следует устанавливать по
таблице 1.

Таблица 1 - Влажностный режим помещений зданий

Влажность внутреннего воздуха, %, при температуре, °С

Режим
до 12 св. 12 до 24 св. 24
Сухой До 60 До 50 До 40
Нормальный Свыше 60 до 75 Свыше 50 до 60 Свыше 40 до 50
Влажный Свыше 75 Свыше 60 до 75 Свыше 50 до 60
Мокрый - Свыше 75 Свыше 60

31
 NCM E.04.01:2017

Таблица 2 - Условия эксплуатации ограждающих конструкций согласно [1]

Условия эксплуатации А и B в зоне влажности

Влажностный режим помещений
зданий (по таблице 1)
сухой нормальной влажной
Сухой А А B
Нормальный А B B
Влажный или мокрый B B B

4.5 Условия эксплуатации ограждаю-щих конструкций А или B в зависимости от влажностного

режима помещений и зон влажности района строительства, необхо-димые для выбора
теплотехнических показателей материалов наружных ограждений, следует устанавливать по
таблице 2.

Зоны влажности территории Молдовы следует принимать согласно СНиП 2.01.01.

5 Тепловая защита зданий

5.1 Требования к тепловой защите зданий устанавливаются в SM SR EN ISO 13790.
Теплозащитная оболочка здания должна отвечать следующим требованиям:

a) приведенные сопротивления теплопередаче отдельных ограждающих конструкций

должны быть не меньше нормируемых значений (поэлементные требования);

b) удельная теплозащитная характеристика здания должна быть не больше нормируемого

значения (комплексное требование);

c) температура на внутренних поверхностях ограждающих конструкций должна быть не

ниже минимально допустимых значений (санитарно-гигиеническое требование).
Требования тепловой защиты здания будут выполнены при одновременном выполнении
требований а), b) и c).

5.2 Методика расчета приведенного сопротивления теплопередаче фрагмента

теплозащитной оболочки здания или выделенной ограждающей конструкции

Расчет основан на представлении фрагмента теплозащитной оболочки здания в виде набора

независимых элементов, каждый из которых влияет на тепловые потери через фрагмент.

Удельные потери теплоты, обусловленные каждым элементом, находятся на основе сравнения

потока теплоты через узел, содержащий элемент, и через тот же узел, но без исследуемого
элемента. Расчеты отражаются полностью в CP E.04.05.

5.3 Описание расчета приведенного сопротивления теплопередаче ограждающей

конструкции должен содержать следующие части:

1. Четкое наименование конструкции и указание места, занимаемого ею в оболочке здания.

2. Перечисление всех элементов, составляющих конструкцию.

Для каждого из перечисленных элементов представить:

3. Удельную геометрическую характеристику элемента (s, l или n).

4. Схему или чертеж, позволяющие понять состав и устройство элемента.

5. Температурное поле узла, содержащего элемент.

32
 NCM E.04.01:2017

6. Принятые в расчете температурного поля температуры наружного и внутреннего воздуха,

а также геометрические размеры узла конструкции, включенного в расчетную область.

7. Минимальную температуру на внутренней поверхности конструкции и поток теплоты

через узел полученные в результате расчетов.

8. Удельные потери теплоты через элемент.

9. Расчет приведенного сопротивления теплопередаче по формуле (5.2.1 CP E.04.05).

10. Таблицу с геометрическими и теплозащитными характеристиками элементов, а также

промежуточными данными расчетов согласно CP E.04.08.

Форма приведена в таблице 3.

Таблица 3 - Геометрические и теплозащитные характеристики элементов

Удельный Удельный поток Доля от общего

Элемент геометриче Удельные теплоты, потока теплоты
*
конструкции ский потери теплоты обусловленный через фрагмент,
показатель элементом %
Название элемента a1 = м2/м2 U1 = Вт/(м2∙оС) U1 a1 = Вт/(м2∙оС)
плоский

…
… … … …

Название элемента ai = м2/м2 Ui = Вт/(м2∙оС) Ui ai = Вт/(м2∙оС)

Название элемента l1 = м/м2 Ψ1 = Вт/(м∙оС) Ψ1 l1 = Вт/(м2 оС)
точечный линейный

…
… … … …

Название элемента lj = м/м2 Ψj = Вт/(м∙оС) Ψj lj = Вт/(м2∙оС)

Название элемента n1 = 1/м2 K1 = Вт/оС K1 n1 = Вт/(м2∙оС)
…
… … … …

Название элемента nk = 1/м2 Kk = Вт/оС Kk nk = Вт/(м2∙оС)

Итого 1/Rпр = Вт/(м2∙оС) 100
Столбец * может не приводиться.

5.4 Упрощенная методика расчета приведенного сопротивления теплопередаче заключается

в том, что расчет производится по той же формуле (5.2.1 CP E.04.05), в которую подставляются
геометрические характеристики ai, li, ni, определяемые в соответствии с их описанием в п. 5.2.1
и удельные потери теплоты через плоские элементы, U i, а также линейные, j и точечные, χk,
неоднородности. Причем, значения Ui определяются по формулам из CP E.04.05 (5.2.3) и (5.2.6),
а j и χk принимаются приближенно по таблицам SM SR EN ISO 14683.

5.5 Термические сопротивления замкнутых воздушных прослоек приведены в таблице 4.

33
 NCM E.04.01:2017

Таблица 4 - Термические сопротивления замкнутых воздушных прослоек

Термическое сопротивление замкнутой воздушной прослойки,

(м2С)/Вт
горизонтальной
горизонтальной
Толщина при потоке тепла
при потоке тепла
воздушной снизу-вверх
сверху вниз
прослойки, м и вертикальной
при температуре воздуха в прослойке
положительно положительно
отрицательной отрицательной
й й
0,01 0,13 0,15 0,14 0,15
0,02 0,14 0,15 0,15 0,19
0,03 0,14 0,16 0,16 0,21
0,05 0,14 0,17 0,17 0,22
0,1 0,15 0,18 0,18 0,23
0,15 0,15 0,18 0,19 0,24
0,2-0,3 0,15 0,19 0,19 0,24
ПРИМЕЧАНИЕ - При оклейке поверхности вертикальной воздушной прослойки алюминиевой фольгой ее термическое
сопротивление не должно превышать:

0,40 (м2 оС)/Вт для воздушной прослойки толщиной 0,02 м;

0,45 (м2 оС)/Вт для воздушной прослойки толщиной 0,03 м;

0,50 (м2 оС)/Вт для воздушной прослойки толщиной 0,05 м.

5.6 Методика расчета удельной теплозащитной характеристики здания

Удельная теплозащитная характеристика здания, kanv , рассчитывается по формуле:

 Afr ,i 
 n
1
kanv    Kcomp  Ktot
Vînc i  t ,i Rored
(5.1)
,i 

где:

Rored
,i - приведенное сопротивление теплопередаче i-го фрагмента теплозащитной оболочки
здания, (м2 оС)/Вт;

Afr,i – площадь соответствующего фрагмента теплозащитной оболочки здания, м 2;

Vînc – отапливаемый объем здания, м3;

nt,i – коэффициент учитывающий отличие внутренней или наружной температуры у конструкции

от принятых в расчете GZPI, определяется по SM SR EN ISO 13790;

Ktot - общий коэффициент теплопередачи здания, Вт/(м2°C), определяемый по формуле:

 Afr ,i 
 n
1
Ktot  
Aintsum  t ,i Rored
(5.2)
,i 

34
 NCM E.04.01:2017

Kcomp – коэффициент компактности здания, м-1, определяемый по формуле:

Aintsum
Kcomp  (5.3)
Vînc

Aintsum - сумма площадей (по внутреннему обмеру всех наружных ограждений отапливаемой
оболочки здания, м2.

Совокупность фрагментов теплозащитной оболочки здания, характеристики которых

используются в формуле (5.1) должна полностью замыкать оболочку отапливаемой части
здания.

5.7 Удельная теплозащитная характеристика может быть найдена непосредственно через

характеристики элементов составляющих все конструкции оболочки здания по формуле:

 Afr ,i 
 (nt ,i conv )   nt , j Lj  j   nt ,k Nk k 
1
kanv  (5.4)
Vînc  Ro,i 

где:

,i ,  j , k
Roconv – принимаются по разделу 5.2 или 5.4 CP E.04.05;

Lj – суммарная протяженность линейной неоднородности j-ого вида по всей оболочке здания, м;

Nk – суммарное количество точечных неоднородностей k-ого вида по всей оболочке здания, шт.

5.8 Расчет удельной теплозащитной характеристики здания оформляется в виде таблицы,

которая должна содержать следующие сведения:

1. Наименование каждого фрагмента, составляющего оболочку здания.

2. Площадь каждого фрагмента.

3. Приведенное сопротивление теплопередаче каждого фрагмента со ссылкой на расчет

согласно разделу 5.2 CP E.04.05.

4. Коэффициент, учитывающий отличие внутренней или наружной температуры у

фрагмента конструкции от принятых в расчете GZPI.

Форма таблицы представлена в таблице 7 CP E.04.05.

5.9 Экономическая оптимизация оболочки здания основана на сравнении альтернативных

вариантов конструкций.

Методика содержит три уровня оптимизации:

1. Выбор оптимальных теплозащитных характеристик отдельных элементов конструкции

из условия окупаемости энергосбережения.

2. Сравнение конструкций с различной базой по эффективности энергосбережения.

35
 NCM E.04.01:2017

3. Гармонизация отдельных конструкций и оболочки здания в целом.

Выбор оптимальных теплозащитных характеристик отдельных элементов

Данная методика заключается в поиске минимума приведенных затрат.

Минимум ищется не дифференцированием, так как функция разрывная, а путем специально

организованного перебора вариантов конструкции. В методике учтена зависимость потерь
теплоты через ограждающую конструкцию от многих переменных (характеристик элементов,
введенных в п. 5.2 CP E.04.05).

В соответствии с п. 5.2 CP E.04.05 в качестве теплозащитных характеристик элементов

используются условное сопротивление теплопередаче (для плоских элементов) и удельные
потери теплоты через неоднородности (для линейных и точечных элементов).

5.10 Конструкция должна формироваться таким образом, чтобы классы теплозащитной

эффективности всех ее элементов были равны требуемому классу теплозащитной
эффективности здания. В случае отсутствия варианта элемента с необходимым классом
теплозащитной эффективности следует использовать вариант элемента с ближайшим классом
теплозащитной эффективности.

5.11 Для вариантов конструкции отличающихся по составу элементов или по базовой (не
теплозащитной) части конструкции, более выгодным является вариант с меньшими удельными
приведенными затратами.

5.12 Гармонизация отдельных конструкций и оболочки здания в целом

Экономически эффективное решение ограждающих конструкций здания возможно выбрать

только в конкретных климатических и экономических условиях объекта строительства. Но часть
работы по улучшению (гармонизации) конструкций можно провести заранее на стадии их
формирования производителем конструкций, чтобы облегчить дальнейшую работу
проектировщика. Для этого вводится определение особого класса конструкций.

При равных теплозащитных свойствах, чем ближе значения удельных единовременных затрат
на экономию энергетической единицы отдельных элементов конструкции друг к другу, тем
эффективней конструкция.

Гармонично утепленной называется ограждающая конструкция, все элементы которой

относятся к одному классу теплозащитной эффективности. Этот же класс энергетической
эффективности является характеристикой и всей конструкции.

Гармонично утепленной называется оболочка здания, состоящая из гармонично утепленных

ограждающих конструкций одного класса. Этот же класс теплозащитной эффективности
является характеристикой и всей оболочки здания.

Производителям отдельных строительных конструкций следует проводить анализ своего

модельного ряда с целью составлять его из гармонично утепленных конструкций. Такие
конструкции должны сопровождаться пометкой, указывающей на их гармоничность и классом
теплозащитной эффективности. При выборе проектных решений предпочтение должно
отдаваться гармонично утепленным конструкциям и оболочкам здания, как наиболее
экономически эффективным.

5.13 Методика расчета срока окупаемости мероприятий по утеплению оградающей

конструкции

a) Расчет с дисконтированием промежуточных доходов - eсли промежуточные доходы,

образовавшиеся вследствие снижения годовых эксплуатационных издержек в
результате применения ограждений с повышенной теплозащитой, участвуют в обороте
денежных средств (тратятся на зарплату, погашение кредитов и т.д.), величина

36
 NCM E.04.01:2017

суммарных дисконтированных затрат, CTA, лей, приведенная к концу расчетного

срока Т, г., для каждого варианта рассчитывается по формуле:

 r 
T
 r 
T
  100 
СTA   К  1    E  1   1    (5.5)
 100   100    r 
где:

K  C ti Vti – суммарные капитальные затраты на дополнительное утепление ограждений,

лей.

Cti – стоимость теплоизоляционного материала в деле, лей/м3;

Vti – общий объем теплоизоляции в ограждающих конструкциях, м3;

E – суммарные годовые эксплуатационные издержки, лей/г., в ценах на момент начала

эксплуатации здания;

r – норма дисконта, %, принимаемая в размере не менее действующей ставки

рефинансирования ЦБ.

Для окончательно принимаемого варианта значение CTS должно быть наименьшим.

b) Расчет с наращением (капитализацией) промежуточных доходов - Если

промежуточные доходы, образовавшиеся вследствие снижения годовых
эксплуатационных издержек в результате повышения теплозащиты ограждений,
капитализируются, т.е. соответствующие суммы размещаются на банковском депозите
под процент, значения CTA целесообразнее приводить к моменту ввода здания в
эксплуатацию Т = 0. Тогда величина CTA для каждого варианта рассчитывается по
формуле:

 r 
T
  100 
СTA   К  E  1    1   (5.6)
 100    r 

где:

ΣК, E и r – то же, что и в формуле (5.11.2 CP E.04.05). Если известно, что значения E для
разных лет в течение предполагаемого срока эксплуатации здания, выраженные в ценах на
момент начала эксплуатации здания, могут не совпадать.

5.14 Дальнейшие расчеты проводятся аналогично п. 5.7.1 CP E.04.05. Величина Tок при
капитализации промежуточных доходов всегда меньше, чем при дисконтировании, поэтому
область технико-экономической целесообразности реализации энергосберегающих
мероприятий в этом случае расширяется.

6 Теплоустойчивость ограждающих конструкций

6.1 Требования к теплоустойчивости ограждающих конструкций

В районах со среднемесячной температурой июля +21 °С и выше расчетная амплитуда

колебаний температуры внутренней поверхности ограждающих конструкций (наружных стен и
перекрытий/покрытий), зданий жилых, больничных учреждений (больниц, клиник, стационаров и

37
 NCM E.04.01:2017

госпиталей), диспансеров, амбулаторно-поликлинических учреждений, родильных домов, домов

ребенка, домов-интернатов для престарелых и инвалидов, детских садов, яслей, яслей-садов
(комбинатов) и детских домов, а также производственных зданий, в которых необходимо
соблюдать оптимальные параметры температуры и относительной влажности воздуха в рабочей
зоне в теплый период года или по условиям технологии поддерживать постоянными температуру
или температуру и относительную влажность воздуха, не должна быть более нормируемой
амплитуды колебаний температуры внутренней поверхности ограждающей конструкции.

6.2 Амплитуду колебаний температуры внутренней поверхности ограждающих конструкций

Aint , °С, следует определять по формуле:

Atcalc
Aint  e (6.1)

где:
Atcalc
e
- расчетная амплитуда колебаний температуры наружного воздуха, °С, определяемая
согласно 6.3 CP E.04.05;
 - величина затухания расчетной амплитуды колебаний температуры наружного воздуха Atcalc
e

в ограждающей конструкции, определяемая согласно 6.4 CP E.04.05.

6.3 Для многослойной неоднородной ограждающей конструкции с теплопроводными

включениями величину затухания расчетной амплитуды колебаний температуры наружного
воздуха v в ограждающей конструкции следует определять в соответствии с действующими
стандартами.

6.4 Тепловую инерцию D ограждающей конструкции следует определять, как сумму значений
тепловой инерции Di всех слоев многослойной конструкции, определяемых по формуле:

Di  Ri  si (6.2)

где:

Ri — термическое сопротивление отдельных i - го слоя ограждающей конструкции, (м2∙°С)/Вт,

определяемое по формуле:

i
Ri  (6.3)
i
где:

i,— толщина i - го слоя конструкции, м;

i — расчетный коэффициент теплопроводности материала i - го слоя конструкции, Вт/(мС).

ПРИМЕЧАНИЕ 1 - Расчетный коэффициент теплоусвоения воздушных прослоек принимается равным нулю.

ПРИМЕЧАНИЕ 2 - Слои конструкции, расположенные между воздушной прослойкой, вентилируемой наружным воздухом, и наружной
поверхностью ограждающей конструкции, не учитываются.

ПРИМЕЧАНИЕ 3 - При суммарной тепловой инерции ограждающей конструкции D  4 , расчет на теплоустойчивость не требуется.

6.5 Для определения коэффициентов теплоусвоения наружной поверхности отдельных

слоев ограждающей конструкции следует предварительно вычислить тепловую инерцию D
каждого слоя по формуле (6.2).

38
 NCM E.04.01:2017

6.6 Коэффициент теплоусвоения наружной поверхности слоя Y, Вт/(м 2С), с тепловой

инерцией D1 следует принимать равным расчетному коэффициенту теплоусвоения s
материала этого слоя конструкции.

Коэффициент теплоусвоения наружной поверхности слоя Y с тепловой инерцией D < 1 следует

определять расчетом, начиная с первого слоя (считая от внутренней поверхности ограждающей
конструкции).

6.7 В районах со среднемесячной температурой июля +21 С и выше для окон и фонарей
зданий жилых, больничных учреждений (больниц, клиник, стационаров и госпиталей),
диспансеров, амбулаторно-поликлинических учреждений, родильных домов, домов ребенка,
домов-интернатов для престарелых и инвалидов, детских садов, яслей, яслей-садов
(комбинатов) и детских домов, а также производственных зданий, в которых должны
соблюдаться оптимальные нормы температуры и относительной влажности воздуха в рабочей
зоне или по условиям технологии должны поддерживаться постоянными температура или
температура и относительная влажность воздуха, следует предусматривать солнцезащитные
устройства.

Коэффициент теплопропускания солнцезащитного устройства должен быть не более

нормируемой величины  ps , установленной таблицей 9 CP E.04.05.
n

7 Воздухопроницаемость ограждающих конструкций

7.1 Требования к воздухопроницаемости ограждающих конструкций принимаются согласно

SM SR EN 15251 и SM SR EN 15241.

7.2 Разность давлений воздуха на наружной и внутренней поверхностях ограждающих

конструкций р, Па, следует определять по формуле:

p  0,55H ( e   int )  0,03 e 2 (7.1)

где:

Н - высота здания (от уровня пола первого этажа до верха вытяжной шахты), м;
 e ,  int - удельный вес соответственно наружного и внутреннего воздуха, Н/м3, определяемый по
формуле:

3463
 (7.2)
(273  t)
где:

t - температура воздуха: внутреннего (для определения  int ) - принимается согласно

оптимальным параметрам [2], [3]; наружного (для определения  e ) — принимается равной
средней температуре наиболее холодной пятидневки обеспеченностью 0,92 по СНиП 2.01.01;

 - максимальная из средних скоростей ветра по румбам за январь, повторяемость которых

составляет 16 % и более, принимаемая по СНиП 2.01.01.

7.3 Нормируемую поперечную воздухопроницаемость Gt, кг/(м2·ч), ограждающей конструкции

зданий следует принимать по таблице 5.

39
 NCM E.04.01:2017

Таблица 5 — Нормируемая поперечная воздухопроницаемость ограждающих

конструкций

Поперечная
воздухопроницаемос
Ограждающие конструкции
ть Gt, кг/(м2·ч), не
более
1 Наружные стены, перекрытия и покрытия жилых, общественных, 0,5
административных и бытовых зданий и помещений
2 Наружные стены, перекрытия и покрытия производственных зданий и 1,0
помещений
3 Стыки между панелями наружных стен:
а) жилых зданий 0,5*
б) производственных зданий 1,0*
4 Входные двери в квартиры 1,5
5 Входные двери в жилые, общественные и бытовые здания 7,0
6 Окна и балконные двери жилых, общественных и бытовых зданий и 6,0
помещений в деревянных переплетах; окна и фонари
производственных зданий с кондиционированием воздуха
7 Окна и балконные двери жилых, общественных и бытовых зданий и 5,0
помещений в пластмассовых или алюминиевых переплетах
8 Окна, двери и ворота производственных зданий 8,0
9 Фонари производственных зданий 10,0
10 окна и фонари производственных зданий с кондиционированием 10,0
* В кг/(м·ч).

7.4 Сопротивление воздухопроницанию Ru многослойной ограждающей конструкции

следует рассчитывать как сумму сопротивлений воздухопроницанию отдельных слоев.

7.5 Сопротивление воздухопроницанию окон и балконных дверей жилых и общественных

зданий, а также окон и фонарей производственных зданий Ru должно быть не менее
нормируемого сопротивления воздухопроницанию Runec , (м2·ч)/кг.

7.6 В случае выполнения Ru  Rnnec , выбранная ограждающая конструкция удовлетворяет

требованиям п.7.1 CP E.04.05.

В случае RuRnnec необходимо применить ограждающую конструкцию другого типа, добиваясь

выполнения требований п.7.1 CP E.04.05.

7.7 Для обеспечения нормируемого воздухообмена при оборудовании помещений только

вытяжной вентиляцией в наружных ограждениях (стенах, окнах) следует предусмотреть
регулируемые приточные устройства.

8 Защита от переувлажнения ограждающих конструкций

8.1 Защита от переувлажнения ограждающих конструкций обеспечивается путем

проектирования ограждающих конструкций с сопротивлением паропроницанию внутренних
слоев не менее требуемого значения, определяемого расчетом одномерного влагопереноса
(осуществляемому по механизму паропроницаемости).

8.2 Сопротивление паропроницанию Rab, (м2чПа)/мг, ограждающей конструкции (в пределах

от внутренней поверхности до плоскости максимального увлажнения определяемой в
соответствии с п. 8.2.4 CP E.04.05) должно быть не менее наибольшего из следующих требуемых
сопротивлений паропроницанию:

40
 NCM E.04.01:2017

a) требуемого сопротивления паропроницанию Rnnec

1 , (м2·ч·Па)/мг (из условия
недопустимости накопления влаги в ограждающей конструкции за годовой период
эксплуатации);

b) требуемого сопротивления паропрони-цанию Rnnec

2 , (м ·ч·Па)/мг (из условия ограничения
2

влаги в ограждающей конструкции за период с отрицательными средними месячными

температурами наружного воздуха).

8.3 Сопротивление паропроницанию Rab, (м2·ч·Па)/мг, чердачного перекрытия или части

конструкции вентилируемого покрытия, расположенной между внутренней поверхностью
покрытия и воздушной прослойкой, в зданиях со скатными кровлями должно быть не менее
требуемого сопротивления паропроницанию Rnnec , (м2·ч·Па)/мг.

8.4 Для защиты от увлажнения теплоизоляционного слоя (утеплителя) в покрытиях зданий с

влажным или мокрым режимом следует предусматривать пароизоляцию ниже
теплоизоляционного слоя, которую следует учитывать при определении сопротивления
паропроницанию покрытия в соответствии с п.8.2.6 CP E.04.05.

8.5 Для защиты от переувлажнения навесных фасадных систем с вентилируемой воздушной

прослойкой необходимо дополнительно выполнить проверку на «невыпадение конденсата» в
вентилируемой воздушной прослойке в соответствии с расчетом, представленным в п. 11.1
CP E.04.05.

8.6 Плоскость максимального увлажнения определяется для периода с отрицательными

среднемесячными температурами для каждого слоя многослойной конструкции по формуле
(8.7 CP E.04.05) вычисляется значение комплекса fi(tm.у.), характеризующего температуру в
плоскости максимального увлажнения.

8.7 Составляется таблица, содержащая: номер слоя, tm.у. для этого слоя, температуры на
границах слоя, полученные расчетом по п. 8.2.7 CP E.04.05 (при средней температуре наружного
воздуха периода месяцев с отрицательными средними температурами).

8.8 Для определения слоя, в котором находится плоскость максимального увлажнения,

производится сравнение полученных значений tm.у. с температурами на границах слоев
конструкции. Если температура tm.у. в каком-то из слоев расположена в интервале температур на
границах этого слоя, то делается вывод о наличии в данном слое плоскости максимального
увлажнения и определяется координата плоскости – хm.у. (распределениe температуры внутри
слоя линейно).

8.9 Если в двух соседних слоях конструкции отсутствует плоскость с температурой tм.у., при
этом у более холодного слоя tm.у. выше его температуры, а у более теплого слоя tm.у. ниже его
температуры, то плоскость максимального увлажнения находится на стыке этих слоев.

8.10 Если внутри конструкции плоскость максимального увлажнения отсутствует, то она

расположена на наружной поверхности конструкции.

8.11 Если при расчете обнаружилось две плоскости с t m.у в конструкции, то за плоскость
максимального увлажнения принимается плоскость расположенная в слое утеплителя.

8.12 Сопротивление паропроницанию Rpi, (м2чПа)/мг, однослойной или отдельного слоя

многослойной ограждающей конструкции определяется по формуле:

i
Rpi  (8.1)
i
где:

i – толщина слоя ограждающей конструкции, м;

41
 NCM E.04.01:2017

i - расчетный коэффициент паропроницаемости материала слоя ограждающей конструкции,

мг/(мчПа).

8.13 Сопротивление паропроницанию Rp.о, (м2чПа)/мг, многослойной ограждающей

конструкции (или ее части) равно сумме сопротивлений паропроницанию составляющих ее
слоев.

8.14 Сопротивление паропроницанию Rp,о, (м2чПа)/мг, листовых материалов и тонких слоев

пароизоляции следует принимать согласно СНиП 2.01.01.

8.15 Сопротивление паропроницанию замкнутых воздушных прослоек в ограждающих

конструкциях следует принимать равным нулю независимо от расположения и толщины этих
прослоек.

8.16 Для обеспечения требуемого сопротивления паропроницанию Rnnec ограждающей

конструкции следует определять сопротивление паропроницанию R ab конструкции в пределах от
внутренней поверхности до плоскости максимального увлажнения.

8.17 В помещениях с влажным или мокрым режимом следует предусматривать пароизоляцию

теплоизолирующих уплотнителей сопряжений элементов ограждающих конструкций (мест
примыкания заполнений проемов к стенам и т. п.) со стороны помещений; сопротивление
паропроницанию в местах таких сопряжений проверяется из условия ограничения накопления
влаги в сопряжениях за период с отрицательными среднемесячными температурами наружного
воздуха на основании расчета температурного и влажностного полей.

9 Теплоусвоение поверхности полов

9.1 Требования к теплоусвоению поверхности полов сформулированы следующим образом:

Поверхность пола жилых и общественных зданий, вспомогательных зданий и помещений

промышленных предприятий и отапливаемых помещений производственных зданий (на участках
с постоянными рабочими местами) должна иметь расчетный показатель теплоусвоения Ypard ,
norm
Вт/(м2·°С), не более нормируемой величины Ypard , установленной в таблице 6.

norm
Таблица 6 - Нормируемые значения показателя Ypard

Показатель
теплоусвоения
Здания, помещения и отдельные участки поверхности пола
тр
Yпол , Вт/(м2·°С)
1 Здания жилые, больничных учреждений (больниц, клиник,
стационаров и госпиталей), диспансеров, амбулаторно-
поликлинических учреждений, родильных домов, домов ребенка,
домов-интернатов для престарелых и инвалидов, 12
общеобразовательных детских школ, детских садов, яслей, яслей-
садов (комбинатов), детских домов и детских приемников-
распределителей
2 Общественные здания (кроме указанных в поз. 1); вспомогательные
здания и помещения промышленных предприятий; участки с
постоянными рабочими местами в отапливаемых помещениях 14
производственных зданий, где выполняются легкие физические работы
(категория I)

42
 NCM E.04.01:2017

norm
Таблица 6 - Нормируемые значения показателя Ypard - окончание

3 Участки с постоянными рабочими местами в отапливаемых

помещениях производственных зданий, где выполняются физические 17
работы средней тяжести (категория II)
4 Участки животноводческих зданий в местах отдыха животных при
бесподстилочном содержании согласно NCM C 03.01:
а) коровы и нетели за 2—3 месяца до отела, быки-производители,
телята до 6 месяцев, ремонтный молодняк крупного рогатого скота, 11
свиньи-матки, хряки, поросята-отъемыши
б) коровы стельные и новотельные, молодняк свиней, свиньи на
13
откорме
в) крупный рогатый скот на откорме 14

9.2 Расчетная величина показателя теплоусвоения поверхности пола Ypard , Вт/(м2·°С)

определяется:

a) если покрытие пола (первый слой конструкции пола) имеет тепловую инерцию
D1=R1s10,5;

Ypard  2s1 (9.1)

b) если первые n слоев конструкции пола (n  1) имеют суммарную тепловую инерцию D1 +

D2 + ... + Dn < 0,5, но тепловая инерция (n + 1) слоев D1 + D2 + ... + Dn + l  0,5, то показатель
теплоусвоения поверхности пола Ypard следует определять последовательно расчетом
показателей теплоусвоения поверхностей слоев конструкции, начиная с n-го до 1-го.

9.3 Если расчетная величина Ypard показателя теплоусвоения поверхности пола окажется не
norm
более нормируемой величины Ypard , установленной в таблице 13, то этот пол удовлетворяет
norm
требованиям в отношении теплоусвоения; если Ypard > Ypard то следует разработать другую
конструкцию пола или изменить толщины его отдельных слоев до удовлетворения требованиям
norm
Ypard ≤ Ypard .

9.4 Не нормируется показатель теплоусвоения поверхности полов:

a) имеющих температуру поверхности выше +23 °С;

b) в отапливаемых помещениях производственных зданий, где выполняются тяжелые

физические работы (категория III);

c) в производственных зданиях при условии укладки на участке постоянных рабочих мест

деревянных щитов или теплоизолирующих ковриков;

d) помещений общественных зданий, эксплуатация которых не связана с постоянным

пребыванием в них людей (залы музеев и выставок, фойе театров, кинотеатров и т.п.).

9.5 Теплотехнический расчет полов животноводческих, птицеводческих и звероводческих

зданий следует выполнять с учетом требований действующих строительных норм.

43
 NCM E.04.01:2017

10 Требования к расходу тепловой энергии на отопление и вентиляцию

зданий

10.1 Потребление энергии жилыми и общественными зданиями характеризуется

показателем расхода тепловой энергии на отопление и вентиляцию жилого или общественного
здания на стадии разработки проектной документации, является удельная характеристика
расхода тепловой энергии на отопление и вентиляцию здания численно равная расходу
тепловой энергии на 1 м3 отапливаемого объема здания в единицу времени при перепаде
температуры в 1 °С, qînc, Вт/(м3·°С) согасно СНиП 2.04.05.

10.2 Расчетное значение удельной характеристики расхода тепловой энергии на отопление и

cons
вентиляцию здания, qînc , Вт/(м3·°С), определяется по методике раздела 10 CP E.04.05 с учетом
климатических условий района строительства, выбранных объемно-планировочных решений,
ориентации здания, теплозащитных свойств ограждающих конструкций, принятой системы
вентиляции здания, а также применения энергосберегающих технологий.

10.3 Расчетное значение удельной характеристики расхода тепловой энергии на отопление и

norm
вентиляцию здания должно быть меньше или равно нормируемому значению qînc , Вт/(м3·°С):

cons norm
qînc ≤ qînc (10.1)
где:

norm
qînc - нормируемая удельная характеристика расхода тепловой энергии на отопление и
вентиляцию зданий, Вт/(м3·°С), определяемая для различных типов жилых и общественных
зданий по SM SR EN 15603.

10.3 К тепловым потребностям здания относят только те факторы, для которых влияние
поведения человека при эксплуатации помещений здания исключено. Это тепловые потери
через конструкции, ограждающие отапливаемый объем здания, и тепловые потери,
необходимые для формирования воздушного режима здания.

10.4 Инженерные системы здания, потребляющие энергию и характеризующиеся поведением

людей и их субъективным восприятием текущих погодных условий не включаются в основной
параметр, характеризующий потребление энергии зданием – расчетную удельную
характеристику расхода тепловой энергии отопление и вентиляцию здания за отопительный
norm
период qînc , Вт/(м3·°С).

К таким инженерным системам относятся системы кондиционирования воздуха и

холодоснабжения, горячего и холодного водоснабжения согласно SM SR EN 15316-3-1,
электроснабжения.

10.5 Методика расчета удельной характеристики расхода тепловой энергии на отопление

жилых и общественных зданий изложена следующим образом:

− pасчетную удельную характеристику расхода тепловой энергии на отопление и

cons
вентиляцию здания, qînc , W/(m3∙оС) следует определять как разность тепловых потерь
и тепловых поступлений, выраженных в соответствующих удельных характеристиках;

− удельную вентиляционную характеристику здания, k vent, W/(m3∙оС), следует определять

по формуле:

44
 NCM E.04.01:2017

0,28  c  (Lvent  ref

vent
 zvent  frez  Ginf  zinf )
kvent  (10.2)
Vînc

где:

с - удельная теплоемкость воздуха, равная 1 кДж(кг∙оС);

Lvent - нормируемое количество наружного воздуха, поступающего в помещения здания, при

организованной (механической) либо неорганизованной приточной системе вентиляции, м 3/ч,
определяемое согласно проектной документации с учетом общей величины приточного воздуха
для формирования воздушного режима;

ref
vent
- средняя плотность приточного воздуха за отопительный период, кг/м3;

Ginf - количество инфильтрующегося воздуха в здание через ограждающие конструкции, кг/ч:

для жилых зданий – количество воздуха, поступающего в лестничные клетки в течение суток
отопительного периода, определяемое согласно 10.2.3 CP E.04.05.
для общественных зданий – количество воздуха, поступающего через неплотности
светопрозрачных конструкций и дверей. Допускается принимать для общественных зданий в
нерабочее время в зависимости от этажности здания: до трех этажей – равным 0,1βvVtot; от
четырех до девяти этажей - 0,15βvVtot; выше девяти этажей – 0,2βvVtot, где Vtot – отапливаемый
объем общественной части здания;

zvent - коэффициент времени работы систем механической вентиляции;

zinf - коэффициент времени учета инфильтрации;

frez – результирующий коэффициент использования теплоутилизации вытяжного воздуха;

Vînc – отапливаемый объем здания, равный объему, ограниченному внутренними поверхностями

наружных ограждений зданий, м3.

10.6 Коэффициент эффективности рекуператора, может быть отличен от нуля в том случае,
если выполняются требования SM SR EN 15242 к воздухопроницаемости ограждающих
конструкций: средняя воздухопроницаемость квартир жилых и помещений общественных
зданий (при закрытых приточно-вытяжных вентиляционных отверстиях) обеспечивает в период
испытаний воздухообмен кратностью n50, ч-1, при разности давлений 50 Па наружного и
внутреннего воздуха при вентиляции с механическим побуждением n50 ≤ 2 ч-1.

10.7 Кратность воздухообмена зданий и помещений при разности давлений 50 Па и их

среднюю воздухопроницаемость определяют по [4].

10.8 При использовании частичной рециркуляции приточного воздуха в качестве величины

Lvent, м3/ч, для расчета удельной вентиляционной характеристики используется часть приточного
воздуха, которая непосредственно забирается из наружной окружающей среды – собственно
наружный воздух.

10.9 При неорганизованных системах приточной вентиляции величина Lvent, м3/ч,

определяется как наибольшая из собственно нормируемого количества приточного воздуха и
количества инфильтрующегося воздуха, поступающего через ограждающие конструкции
помещений, обслуживаемых указанными системами вентиляции.

10.10 Правила определения отапливаемых площадей и объемов зданий:

Отапливаемую площадь здания следует определять, как площадь этажей (в том числе и
мансардного, отапливаемого цокольного и подвального) здания, измеряемую в пределах

45
 NCM E.04.01:2017

внутренних поверхностей наружных стен, включая площадь, занимаемую перегородками и

внутренними стенами. При этом площадь лестничных клеток и лифтовых шахт включается в
площадь этажа.

10.11 В отапливаемую площадь здания не включаются площади теплых чердаков и подвалов,

неотапливаемых технических этажей, подвала (подполья), холодных неотапливаемых веранд,
неотапливаемых лестничных клеток, а также холодного чердака или его части, не занятой под
мансарду. При определении площади мансардного этажа учитывается площадь с высотой до
наклонного потолка 1,2 м при наклоне 30° к горизонту; 0,8 м — при 45° — 60°; при 60° и более —
площадь измеряется до плинтуса.

10.12 Площадь жилых помещений здания подсчитывается как сумма площадей всех общих
комнат (гостиных) и спален.

10.13 Отапливаемый объем здания определяется как произведение отапливаемой площади

этажа на внутреннюю высоту, измеряемую от поверхности пола первого этажа до поверхности
потолка последнего этажа.

10.14 При сложных формах внутреннего объема здания отапливаемый объем определяется
как объем пространства, ограниченного внутренними поверхностями наружных ограждений
(стен, покрытия или чердачного перекрытия, цокольного перекрытия).

10.15 Площадь наружных ограждающих конструкций определяется по внутренним размерам

здания. Общая площадь наружных стен (с учетом оконных и дверных проемов) определяется как
произведение периметра наружных стен по внутренней поверхности на внутреннюю высоту
здания, измеряемую от поверхности пола первого этажа до поверхности потолка последнего
этажа с учетом площади оконных и дверных откосов глубиной от внутренней поверхности стены
до внутренней поверхности оконного или дверного блока.

10.16 Суммарная площадь окон определяется по размерам проемов в свету. Площадь

наружных стен (непрозрачной части) определяется как разность общей площади наружных стен
и площади окон и наружных дверей.

10.17 Площадь горизонтальных наружных ограждений (покрытия, чердачного и цокольного

перекрытия) определяется как площадь этажа здания (в пределах внутренних поверхностей
наружных стен).

10.18 При наклонных поверхностях потолков последнего этажа площадь покрытия, чердачного
перекрытия определяется как площадь внутренней поверхности потолка.

11 Форма энергетического паспорта проекта здания

11.1 Энергетический паспорт проекта здания разрабатывается в целях обеспечения системы
мониторинга расхода тепловой энергии на отопление и вентиляцию зданием, что подразумевает
установление соответствия теплозащитных и энергетических характеристик здания
нормируемым показателям, определённым в настоящих нормах и (или) требованиям
энергетической эффективности объектов капитального строительства, определяемых
федеральным законодательством.

11.2 Энергетический паспорт следует разрабатывать в ходе проектирования новых или

реконструируемых зданий.

11.3 Для зданий производственного назначения с температурой внутреннего воздуха ниже

+12°С энергетический паспорт не разрабатывается, а проводится расчет на соответствие
ограждающих конструкций нормативным требованиям.

11.4 Энергетический паспорт проекта здания разрабатывает проектная организация в составе

раздела "Энергоэффективность".

46
 NCM E.04.01:2017

11.5 Энергетический паспорт проекта здания должен разрабатываться раздельно для жилой
и нежилой частей для жилых зданий со встроенно-пристроенными нежилыми помещениями,
полезная площадь которых превышает 20% площади квартир, и для нежилых пристроенных
помещений, не объединенных со встроенными помещениями.

11.6 Энергетический паспорт проекта здания должен разрабатываться единым для жилых
зданий со встроено-пристроенными помещенииями меньшей площади.

11.7 Проверку соответствия энергетического паспорта проекта здания, требованиям

настоящих норм должны выполнять органы экспертизы.

11.8 На стадии оформления ввода объекта строительства в эксплуатацию - проектная

организация на основе анализа отступлений от проекта, допущенных при строительстве, обязана
разработать перечень мероприятий по повышению энергетической эффективности здания.

В случае необходимости (несогласованное отступление от проекта, отсутствие необходимой

технической документации, брак) инспекция Государственного строительного надзора вправе
потребовать у Заказчика подтверждения соответствия основных показателей
энергоэффективности и теплозащитных параметров проекту, расчётно-экспериментальными
методами, включая испытания конструкций и инженерных систем объекта.

11.9 Энергетический паспорт здания может заполняться по форме в приложении А.

12 Теплофизические расчеты отдельных элементов зданий

12.1 Теплотехнический расчет состоит из:

- подбора толщины утеплителя для стены с НФС, минимально необходимой для

удовлетворения нормативным требованиям по сопротивлению теплопередаче;

- расчета влажностного режима конструкции и проверки влажности материалов на

удовлетворение нормативным требованиям;

- уточнении характеристик материалов с учетом их средней влажности в расчетный

период;

- расчета воздухообмена в воздушной прослойке;

- проверки достаточности количества удаляемой из воздушной прослойки влаги в

расчетный период;
- расчета требуемой величины сопротивления воздухопроницанию стены.

12.2 Методика расчета cостоит из следуиших определений:

1. Определяется требуемое сопротивление теплопередаче исходя из расчетных

климатических характеристик района строительства и расчетных значений температуры
проектируемого здания.

2. Определяется предварительная толщина слоя теплоизоляции (11.1.3 CP E.04.05).

3. Из конструктивных соображений назначается толщина вентилируемой воздушной

прослойки.
4. С учетом этажности здания и района строительства определяется скорость движения
воздуха в воздушной прослойке (11.1.4 CP E.04.05).

47
 NCM E.04.01:2017

5. Определяется влажностный режим рассматриваемой конструкции (11.1.5 CP E.04.05).

6. По результатам п. 5 при необходимости корректируются или добавляются слои

пароизоляции и вносятся изменения в облицовочный слой конструкции.

7. Рассчитывается парциальное давление водяного пара на выходе из воздушной

прослойки (11.1.6 CP E.04.05).

8. По результатам п. 7 проверяется возможность выпадения конденсата в воздушной

прослойке и при необходимости корректируются толщина воздушной прослойки и зазор
между плитками облицовки (11.1.6 CP E.04.05).

9. Рассчитывается требуемая величина сопротивления воздухопроницанию стены,

достаточное чтобы фильтрация воздуха не нарушала теплового и влажностного
состояния стены (11.1.7 CP E.04.05).

10. С учетом всех корректировок конструкции рассчитывается приведенное сопротивление

теплопередаче стены (11.1.8 CP E.04.05).

12.3 В процессе расчетов температура прослойки изменяется, но температурный

коэффициент при этом изменяется слабо. Поэтому он находится один раз в начале расчетов для
температуры te+1.

12.4 Температура и скорость движения воздуха в прослойке находятся методом итераций: по

формуле (11.1.4 CP E.04.05) определяется средняя температура воздуха в прослойке с
коэффициентом теплообмена в прослойке αinter, затем по формуле (11.1.2 CP E.04.05) или
(11.1.3 CP E CP E.04.05) определяется средняя скорость движения воздуха в прослойке при
полученной температуре, пересчитывается коэффициент теплообмена в прослойке,
пересчитывается Rnorm, по формуле (11.1.6 CP E.04.05) определяется средняя температура
воздуха в прослойке для скорости движения воздуха в прослойке, полученной на предыдущем
шаге и т.д.

12.5 Расчет влажностного режима наружных стен с НФС с вентилируемой воздушной

прослойкой

Для определения таких характеристик конструкции, как долговечность и расчетная

теплопроводность, рассчитывают влажностный режим конструкции в многолетнем цикле
эксплуатации (нестационарный влажностный режим).

12.6 В наружных граничных условиях учитывают сопротивление паропроницанию

ветрозащиты и наружной облицовки, а также воздухообмен в воздушной прослойке.

Результатом расчета является распределение влажности по толщине конструкции в любой

момент времени ее эксплуатации, по которому определяют эксплуатационную влажность
материалов конструкции.

По результатам расчета устанавливают соблюдение двух требований к конструкции.

12.7 Максимальная влажность утеплителя не должна превышать критической величины,

которую принимают равной сумме wB - расчетной влажности материала для условий
эксплуатации B для применяемого утеплителя и Δwmed - предельно допустимого приращения
влажности материала по таблице 8.1.1 CP E.04.05.

48
 NCM E.04.01:2017

12.8 Средняя влажность утеплителя и основания в месяц наибольшего увлажнения не должна

превышать расчетную влажность материала для условий эксплуатации.

12.9 Расчет влажности воздуха на выходе из вентилируемой воздушной прослойки

Давление водяного пара в воздушной прослойке определяется балансом пришедшей из

конструкции в прослойку и ушедшей из прослойки наружу влаги. Расчет проводится для наиболее
холодного месяца. Решение уравнения баланса описывается формулой
(11.1.10 CP E.04.05).

В случае разделения вентилируемой прослойки рассечками следует предусматривать продухи

для выхода воздуха из нижней части прослойки и забора воздуха в верхнюю часть прослойки.

По возможности следует препятствовать смешиванию выбрасываемого и забираемого воздуха.

12.10 Расчет требуемой величины сопротивления воздухопроницанию стены с НФС с

вентилируемой воздушной прослойкой

Требуемая воздухопроницаемость Gnec стены с облицовкой на относе, кг/(м2∙ч), определяется

по формуле:
F
Gnec  (12.1)
6,14Ron
где:

F - параметр получаемый из таблицы 16 CP E.04.05;

Rоп - полное сопротивление паропроницанию стены, (м2∙ч∙Па)/мг.

12.11 Полное сопротивление паропроницанию стены определяется как сумма сопротивлений

паропроницанию всех слоев конструкции плюс сопротивления влагообмену на наружной и
внутренней границах стены.

12.12 Воздухопроницаемость конструкции не должна превышать требуемую.

Воздухопроницаемость конструкции определяется в соответствии с п. 7 CP E.04.05 для условий
наиболее холодного месяца.

12.13 Приведенное сопротивление теплопередаче рассчитывается в соответствии с п. 5.2

CP E.04.05.

12.14 Правила применения отражательной теплоизоляции

12.14.1 Для повышения теплозащитных качеств наружных ограждений используют

отражательную теплоизоляцию (алюминиевую фольгу, офольгированные материалы,
материалы с низким коэффициентом излучения).

12.14.2 Отражательную теплоизоляцию устанавливают в наружной ограждающей конструкции с

устройством воздушной прослойки. Толщина воздушной прослойки должна быть 20 – 50 мм, но
не более 100 мм, высота – не более высоты этажа. Блестящая поверхность офольгированных
материалов или поверхность с низким коэффициентом излучения должна быть обращена в
воздушную прослойку.

12.14.3 Отражательную теплоизоляцию из офольгированных материалов с малым

сопротивлением паропроницанию допускается использовать в качестве пароизоляции. В этом

49
 NCM E.04.01:2017

случае отражательную теплоизоляцию следует устанавливать на теплой стороне наружной

ограждающей конструкции с устройством воздушной прослойки.

12.14.4 Расчет температур на поверхностях и термическое сопротивление вертикальной

замкнутой воздушной прослойки с отражательной теплоизоляцией или с материалом с низким
коэффициентом излучения следует проводить в соответствии с действуишими нормами.

12.14.5 При расчете термического сопротивления замкнутых воздушных прослоек коэффициент

излучения материалов на поверхностях воздушных прослоек следует принимать по
Приложению D CP E.04.05. Термическое сопротивление замкнутых вертикальных воздушных
прослоек с отражательной теплоизоляцией из алюминиевой фольги принимается в соответствии
с [5].

50
 NCM E.04.01:2017

Приложение А
(объязателъное)

Форма энергетического паспорта проекта здания

Дата заполнения (число, месяц, год)

Адрес здания
Разработчик проекта
Адрес и телефон разработчика
Шифр проекта
Назначение здания, серия
Этажность, количество секций
Количество квартир
Расчетное количество жителей или служащих
Размещение в застройке
Конструктивное решение

2. Расчетные условия

№ Обозначени Единица Расчетное

Наименование расчетных параметров
п/п е параметра измерения. значение
1 Расчетная температура наружного
воздуха для проектирования te oC

теплозащиты
2 Средняя температура наружного oC
tînc
воздуха за отопительный период
3 Продолжительность отопительного
zînc сут/год
периода
4 Градусо-сутки отопительного периода GZPI oC сут/год
5 Расчетная температура внутреннего
воздуха для проектирования tint oC

теплозащиты
6 Расчетная температура чердака tacop oC

7 Расчетная температура техподполья tsubs oC

3. Показатели геометрические

Обозначение Расчетное
№ Фактическое
Показатель и единица проектное
п/п значение
измерения значение
8 Сумма площадей этажей Aînc, м2 –
здания
9 Площадь жилых помещений Aloc, м2 –
10 Расчетная площадь Acalc, м2 –
(общественных зданий)
11 Отапливаемый объем Vînc, м3 –

12 Коэффициент остекленности f
фасада здания
13 Показатель компактности Kcomp
здания

51
 NCM E.04.01:2017

3. Показатели геометрические (продолжение)

Расчетн
Обозначен ое
Фактическ
№ ие проектн
Показатель ое
п/п и единица ое
значение
измерения значени
е
14 Общая площадь наружных
ограждающих конструкций Aetot , м2 –
здания, в том числе: Afaț –
– фасадов Aper –
– стен (раздельно по типу Atc.1 -
конструкции) Atc.2 –
– окон и балконных дверей Atc.3 –
– витражей Atc.4 –
– фонарей Ansv –
– окон лестнично-лифтовых Ansl –
узлов Aacoper
– балконных дверей наружных Aacop –
переходов Aacop.c –
– входных дверей и ворот –
(раздельно) Asocl1 –
– покрытий (совмещенных)
– чердачных перекрытий –
– перекрытий «теплых» чердаков Asocl2
(эквивалентная)
– перекрытий над техническими Asocl3 –
подпольями или над
неотапливаемыми подвалами
(эквивалентная)
– перекрытий над проездами или
под эркерами
– стен в земле и пола по грунту
(раздельно)

4. Показатели теплотехнические

Расчетно
Обозначени Нормиру е
№ Фактическо
Показатель е и единица емое проектно
п/п е значение
измерения значение е
значение
Приведенное сопротивление
115 теплопередаче наружных
Rored ,
ограждений, в том числе: (m2∙°С)/W
– стен (раздельно по типу Rоred
конструкции) ,per

– окон и балконных дверей Rоred

,fer1

– витражей Rоred
,fer 2

– фонарей Rоred
,fer3
– окон лестнично-лифтовых
Rоred
узлов ,fer 4

– балконных дверей наружных

Rоred
переходов ,ub

52
 NCM E.04.01:2017

4. Показатели теплотехнические (продолжение)

Расчетно
Обозначение Нормиру е
№ Фактическое
Показатель и единица емое проектно
п/п значение
измерения значение е
значение
– входных дверей и ворот
Rоred
(раздельно) ,ui

– покрытий (совмещенных) Rоred

,acoper

– чердачных перекрытий
Rored ,
(m2∙°С)/W
– перекрытий «теплых»
Rоred
чердаков (эквивалентное) ,per

– перекрытий над
техническими подпольями
Rоred
или над неотапливаемыми ,fer1

подвалами (эквивалентное)
– перекрытий над проездами
Rоred
или под эркерами ,fer 2

– стен в земле и пола по

Rоred
грунту (раздельно) ,fer3

5. Показатели вспомогательные

Обозначение Расчетное
Нормируемо
№ показателя и проектное
Показатель е значение
пп единицы значение
показателя
измерения показателя
Общий коэффициент
16 Ktot, W/(m2∙°C)
теплопередачи здания
Средняя кратность
воздухообмена здания за
17 nm, h-1
отопительный период при
удельной норме воздухообмена
Удельные бытовые -
18 quz,c, W/m2
тепловыделения в здании
Тарифная цена тепловой энергии
19 Pen.t, lei/кW h
для проектируемого здания
Удельная цена отопительного
оборудования и подключения к
21 Pînc, lei/(кW h/an)
тепловой сети в районе
строительства
Удельная прибыль от экономии -
22 pr, lei/(кWh/an)
энергетической единицы

53
 NCM E.04.01:2017

6. Удельные характеристики

Нормиру Расчетное
Обозначение
емое проектное
№ показателя и
Показатель значение значение
единицы
показате показател
измерения
ля я
Удельная теплозащитная характеристика
23 ksp, W/(m3 оС)
здания
Удельная вентиляционная характеристика
24 kvent, W/(m3 оС)
здания
Удельная характеристика бытовых
25 kcasn, W/(m3 оС)
тепловыделений здания
Удельная характеристика теплопоступлений в
26 krad, W/(m3 оС)
здание от солнечной радиации

7. Коэффициенты

Обозначение
Нормативное
показателя и
№ Показатель значение
единицы
показателя
измерения
Коэффициент эффективности авторегулирования
27
отопления 
Коэффициент, учитывающий снижение теплопотребления
28 жилых зданий при наличии поквартирного учета тепловой ξ
энергии на отопление
29 Коэффициент эффективности рекуператора krec
Коэффициент, учитывающий снижение использования
30 теплопоступлений в период превышения их над ν
теплопотерями
Коэффициент учета дополнительных теплопотерь
31
системы отопления
h

8. Комплексные показатели энергоэффективности

Обозначение
Нормативное
показателя и
№ Показатель значение
единицы
показателя
измерения
Расчетная удельная характеристика расхода тепловой
cons
35 энергии на отопление и вентиляцию здания за qînc , W/(m3·°С)
отопительный период
Нормируемая удельная характеристика расхода тепловой
norm
36 энергии на отопление и вентиляцию здания за qînc , W/(m3·°С)
отопительный период
37 Класс энергетической эффективности
Соответствует ли проект здания нормативному
38 ДА
требованию по теплозащите

54
 NCM E.04.01:2017

9. Энергетические нагрузки здания

№ Обозначен Единица Величин

Показатель
ия измерений а
Удельный расход тепловой энергии на отопление и кВт ч/(м3год)
39 q
вентиляцию здания за отопительный период кВт ч/(м2год)
Расход тепловой энергии на отопление и
40 an
Qînc кВт ч/(год)
вентиляцию здания за отопительный период
Общие теплопотери здания за отопительный an
41 Qtot кВт ч/(год)
период

55
 NCM E.04.01:2017

Библиография

[1] GOST 31168-2003 Здания жилые. Метод определения удельного потребления

тепловой энергии на отопление.
[2] GOST 12.1.005-88 Система стандартов безопасности труда. Общие санитарно-
гигиенические требования к воздуху рабочей зоны.
[3] SM GOST 30494:2014 Case de locuit şi publice. Parametrii microclimei în încăperi.
[4] SM GOST 31167:2011 Clădiri şi construcţii. Metode de determinare a permeabilităţii la aer a
construcţiilor de îngrădire în condiţii naturale.
[5] Свод правил СП 50.13330.2012. СНиП 23-02-2003 Тепловая защита зданий.

56
 NCM E. 04.01:2017

Содержание:
Traducerea autentică a prezentului document normativ în limba rusă ................................................. 28

1 Область применения .............................................................................................................. 28

2 Нормативные ссылки ............................................................................................................. 28

3 Термины и определения ........................................................................................................ 29

4 Общие положения .................................................................................................................. 31

5 Тепловая защита зданий ....................................................................................................... 32

6 Теплоустойчивость ограждающих конструкций ................................................................... 37

7 Воздухопроницаемость ограждающих конструкций ............................................................ 39

8 Защита от переувлажнения ограждающих конструкций ..................................................... 40

9 Теплоусвоение поверхности полов ....................................................................................... 42

10 Требования к расходу тепловой энергии на отопление и вентиляцию зданий ................ 44

11 Форма энергетического паспорта проекта здания .............................................................. 46

12 Теплофизические расчеты отдельных элементов зданий ................................................. 47

Приложение А (объязателъное) ........................................................................................................ 50

Библиография ...................................................................................................................................... 56

Конец перевода

57
 NCM E. 04.01:2017

Membrii Comitetului tehnic pentru normare tehnică și standardizare în construcții

CT-C E(01-03) „Fiabilitatea, siguranța, și protecția clădirilor și construcțiilor"
care au acceptat proiectul documentului normativ:

Inginer-constructor, dr.habilitat în științe

Preşedinte Zolotcov Anatolie
tehnice

Secretar Eremeev Piotr Inginer-сonstructor-tehnolog

Membri Popov Grigore Inginer-сonstructor, expert tehnic

Liunenco Iurii Inginer-constructor, dr. tehnic

Bubuioc Ion Inginer-constructor, candidat științe tehnice

Alcaz Vasile Inginer-fizician, dr. habilitat

Șevcenco Alexandr Inginer-constructor

Reprezentant al Țurcan Liuba Specialist principal, serviciul e-transformare

MDRC

58
 NCM E. 04.01:2017

Utilizatorii documentului normativ sînt răspunzători de aplicarea corectă a acestuia. Este important ca
utilizatorii documentelor normative să se asigure că sînt în posesia ultimei ediţii şi a tuturor
amendamentelor.

Informaţiile referitoare la documentele normative (data aplicării, modificării, anulării etc.) sînt publicate
în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova", Catalogul documentelor normative în construcţii, în publicaţii
periodice ale organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor, pe
Portalul Naţional "e-Documente normative în construcţii" (www.ednc.gov.md), precum şi în alte publicaţii
periodice specializate (numai după publicare în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu prezentarea
referinţelor la acesta).

Amendamente după publicare:

Indicativul amendamentului Publicat Punctele modificate

59
 Ediție oficială

NORMATIV ÎN CONSTRUCŢII
NCM E 04.01:2017

Protecția termică a clădirilor

Responsabil de ediție ing. Curilina G

Tiraj 100 ex. Comanda nr. ____

Tipărit ICȘC ”INCERCOM” Î.S.

Str. Independenței 6/1
www.incercom.md