MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI

GHID PRIVIND REABILITAREA TERMICĂ A BLOCURILOR DE

LOCUINŢE CU REGIM DE ÎNĂLŢIME PÂNĂ LA P+9E,
REALIZATE DUPĂ PROIECTE TIP, PRIN TRANSFORMAREA
ACOPERIŞURILOR TIP TERASĂ ÎN ACOPERIŞURI ÎNCLINATE,
CU AMENAJAREA DE PODURI NEÎNCĂLZITE SAU MANSARDE
Indicativ GP 110-04

Elaborat de :

INSTITUTUL DE PROIECTARE, CERCETARE ŞI TEHNICĂ DE CALCUL ÎN

CONSTRUCŢII – IPCT - S. A. BUCUREŞTI

Director executiv : ing. Cătalin VIIŞOREANU

Director tehnic: ing. Cristian BĂLAN

Şef de proiect : dr. ing. Mihaela GEORGESCU – cercetator şt. pr. gr.I

Elaboratori :
IPCT SA dr. ing. Mihaela GEORGESCU – cercetator şt. pr. gr.I
ing. Moses DRIMER – cercetator şt. pr. gr.I
ing. Victoria PLĂEŞU – cercetator şt. pr. gr.I
dr. arh. Stefan BARTHON - consilier
arh. Alina GHEORGHIU – cercetator şt. pr. gr.I
arh. Ioana ATANASESCU – cercetator şt. pr. gr.I
Colaboratori :
IPCT-INSTALAŢII SA ing. Dan BERBECARU – cercetator şt. pr. gr.I, Director
ing. Irina ANDRONACHE – cercetator şt. pr.
ing. Elisabeta PĂTRUŢ – cercetator şt. pr. gr.I
ing. Marcela ŞERBĂNESCU – cercetator şt. pr.

IPCT DEVIZE SA carh. Mariana GOGORICI - Director

TEHNOSISTEM SA fiz. Gheorghe RODAN – cercetator şt. pr. gr.I

0
 CUPRINS :

1. GENERALITĂŢI
1.1 Obiect şi domeniu de aplicare
1.2 Scop şi necesitate
2. DESCRIEREA CLĂDIRILOR DE LOCUINŢE CU REGIM DE ÎNĂLŢIME PÂNĂ
LA P+9E, REALIZATE DUPĂ PROIECTE TIP, ÎN DIFERITE PERIOADE, LA
CARE POT FI PROPUSE MĂSURI DE TRANSFORMARE A TERASELOR ÎN
ACOPERIŞ CU ŞARPANTĂ – INCLUZÂND UN POD NELOCUIT SAU
LOCUIT/MANSARDĂ.
3. AMENAJAREA DE PODURI NEÎNCĂLZITE/NELOCUITE ÎN LOCUL
TERASELOR EXISTENTE, LA CLĂDIRILE DE LOCUINŢE CU REGIM DE
ÎNĂLŢIME PÂNĂ LA P+9E, REALIZATE DUPĂ PROIECTE TIP
3.1 Probleme generale
3.2 Amenajarea podurilor neîncălzite/nelocuite la clădirea analizată în studiul de caz
Anexa G1
4. AMENAJAREA LOCUINŢELOR MANSARDATE ÎN LOCUL TERASELOR
EXISTENTE, CU ASIGURAREA CERINŢELOR DE CALITATE PREVĂZUTE ÎN
LEGEA CALITĂŢII NR. 10/1995
4.1 Probleme generale
4.2 Principii de rezolvare funcţional-constructivă a mansardelor
4.3 Corelarea soluţiilor de arhitectură şi instalaţii propuse cu cerinţele de reabilitare
structurală şi cu celelalte cerinţe prevăzute în legea 10/1995.
4.3.1 Rezistenţă şi stabilitate
4.3.2 Siguranţa în exploatare a clădirilor care se mansardează
4.3.3 Siguranţa la foc
4.3.4 Izolare termică, hidrofugă şi economie de energie
4.3.5 Protecţia împotriva zgomotului
4.4 Amenajarea mansardei la clădirea analizată în studiul de caz
Anexa G2
4.5 Soluţii de instalaţii termice şi sanitare la amenajarea mansardei analizate în
studiul de caz
5. DURATA DE RECUPERARE A INVESTIŢIEI PENTRU REABILITAREA
TERMICĂ A CLĂDIRII DIN STUDIUL DE CAZ, ÎN DIVERSE VARIANTE
6. ACTE NORMATIVE CONEXE

PIESE DESENATE
Pl. 1.1….1.5 Proiect tip IPCT nr. 1168 cu P+3…4E
Pl. 2.1…..2.7 Proiect tip IPCT nr. 770 cu P+3…4E
Pl. 3.1…...3.5 Proiect tip IPCT nr. 944-81 cu P+3E
Pl. 4.1…. 4.23 Proiect refolosibil IPB cu P+9E

ANEXA – STUDIU DE CAZ

- Planşe desenate construcţii
- Planşe desenate instalaţii

1
 GHID PRIVIND REABILITAREA TERMICĂ A BLOCURILOR DE Indicativ:
LOCUINŢE CU REGIM DE ÎNĂLŢIME PÂNĂ LA P+9E, REALIZATE DUPĂ GP 110-04
PROIECTE TIP, PRIN TRANSFORMAREA ACOPERIŞURILOR TIP
TERASĂ ÎN ACOPERIŞURI ÎNCLINATE, CU AMENAJARE DE PODURI
NEÎNCĂLZITE SAU MANSARDE

1. GENERALITĂŢI
1.1 Obiect şi domeniu de aplicare
Prezenta reglementare tehnică cuprinde prevederi referitoare la proiectarea lucrărilor de
reabilitarea termică şi energetică la nivelul planşeului de peste ultimul nivel al clădirilor existente,
pentru o categorie importantă de clădiri colective şi anume blocurile de apartamente cu regim de
înălţime până la P+9E, realizate după proiecte tip. Acestea sunt prevăzute, în prezent, de regulă, cu
terasă la care, în condiţiile climaterice din România şi în condiţiile lipsei lucrărilor de întreţinere
adecvată, se înregistrează o comportare necorespunzătoare în exploatare, cu degradări ale
hidroizolaţiei şi termoizolaţiei teraselor având consecinţe grave pentru confortul şi funcţionalitatea
apartamentelor adiacente.
Pe de altă parte, din punct de vedere energetic, consumul anual de căldură al întregii clădiri este direct
influenţat de caracteristicile de izolare termică şi de transferul termic prin terasă, astfel că din acest
punct de vedere, în această problemă, sunt direct interesaţi din punct de vedere economic nu numai
apartamentele de la ultimul etaj al clădirii existente ci şi celelalte apartamente din clădire.
Prezenta reglementare tehnică are ca obiect stabilirea de principiu a soluţiilor alternative de
transformare a teraselor în acoperiş cu şarpantă – incluzând un pod nelocuit sau locuit (mansardă) –
ceea ce reprezintă în primul rând o îmbunătăţire a performanţelor termice şi energetice la nivelul
anvelopei clădirii dar şi o oportunitate cu avantaje de principiu multiple, cu condiţia îndeplinirii şi
corelării cerinţelor structurale, de funcţionalitate ş.a.
Obiectul analizei este constituit de clădirile existente, realizate conform proiectelor tip cu grad mare
de repetabilitate.
Prevederile ghidului vor fi utilizate la:
- amenajarea unor poduri nelocuite, în locul reabilitării teraselor existente;
- amenajarea unor locuinţe mansardate în locul teraselor existente fără reabilitarea termică a
clădirii existente;
- amenajarea unor locuinţe mansardate în locul reabilitării teraselor existente în condiţiile
reabilitării termice a întregii clădiri.
În varianta proiectării unor locuinţe mansardate peste ultimul nivel al clădirilor existente prezentul
ghid reprezintă o detaliere a prevederilor din “Normativul pentru proiectarea mansardelor la clădiri de
locuit, indicativ NP 064-02”.
Clădirile de locuit existente ce vor fi mansardate conform prevederilor prezentului ghid, în sensul
legislaţiei în vigoare, vor fi considerate clădiri amenajate/reamenajate.
Orice mansardare, la clădirile de locuit existente, impune expertizarea construcţiei respective, în
conformitate cu prevederile Normativului P 100.
La proiectarea unei mansarde cu funcţiunea de locuire se vor respecta toate documentele legislative şi
reglementările tehnice corespunzătoare domeniului, în vigoare la data proiectării acesteia.
Prevederile ghidului se adresează specialiştilor implicaţi în analizarea nivelului izolării termice a
clădirilor existente şi vor fi utilizate:
- în activitatea de proiectare (arhitecţi, ingineri de structuri, ingineri instalatori), de către
elaboratorii studiilor de prefezabilitate, fezabilitate, auditurilor energetice precum şi a proiectelor tehnice şi
detaliilor de execuţie;
Elaborator : Aprobat de :
INSTITUTUL DE PROIECTARE, CERCETARE ŞI M.T.C.T.
TEHNICĂ DE CALCUL ÎN CONSTRUCŢII - I.P.C.T. – S.A. cu ordin nr.
Bucureşti

2
 - în activitatea de verificare a proiectelor de reabilitare şi modernizare a clădirilor existente
(cerinţa E - Izolatie termică, hidrofugă şi economia de energie) de către verificatori tehnici şi
experţii atestaţi de MTCT în conformitate cu Legea 10/1995.
- în activitatea de realizare a auditului energetic la clădirilor de locuit existente, de către auditori
energetici atestaţi MTCT.
- de organismele de administraţie teritorială precum şi alte persoane fizice şi juridice care
iniţiază investiţii în domeniul locuinţelor;
- de autorităţile abilitate pentru programele de reabilitare termică şi urbanistică.
1.2 Scop şi necesitate
Scopul Ghidului este de a completa reglementările tehnice în vigoare privind realizarea
auditului energetic la clădirile de locuit.
Necesitatea decurge din următoarele considerente:
- Realizarea unor şarpante peste ultimul planşeu al clădirilor existente aduce o îmbunătăţire
substanţială a nivelului de protecţie termică a clădirii existente, prin reducerea pierderilor de
căldură aferente planşeului de peste ultimul nivel.
- În cazul clădirilor cu pod existent, care în cele mai frecvente cazuri, sunt insuficient izolate
termic, creerea de poduri mansardate ar duce la mărirea gradului de confort termic al clădirii.
- Creerea de spaţii noi de locuit, destinate în special tinerilor, construite, fie pentru vânzare, fie
pentru închiriere (locuinţe, sociale).
- Modificarea aspectului faţadei şi ruperea monotoniei create de tipizare prin construirea de
acoperişuri mansardate sau de poduri neîncălzite care duce la modificări de ordin estetic.
- Realizarea unui instrument care facilitează evaluarea nivelului izolaţiei termice al clădirilor
existente, în vederea îmbunătăţirii acestuia pentru:
- realizarea unui confort higrotermic corespunzător pentru utilizatori,
- reducerea consumului de energie termică,
- îmbunătăţirea protecţiei mediului înconjurător prin reducerea emisiilor poluante din atmosferă,
în spiritul prevederilor cuprinse în “Ordonanţa guvernamentală nr. 29 din 31.01.2000 privind
reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice”.
- Furnizarea unor indicatori tehnico-economici necesari în stabilirea scenariilor de reabilitare
complexă (structură, instalaţii termice, etc) a clădirilor de locuit de tip bloc, cu referire la partea de
construcţii cât şi la cea de instalaţii. Pe baza acestora este posibilă stabilirea strategiilor şi
scenariilor de reabilitare şi modernizare termo-energetică. Se va avea în vedere că fiecare clădire
de locuit existentă este un unicat din punct de vedere higro-termic şi că ea trebuie tratată ca atare.
- Creerea unui instrument pentru alegerea unui scenariu optim dintre mai multe variante propuse
cu ocazia întocmirii auditului energetic al unei clădiri. Pentru audit este necesară sistematizarea
clară a avantajelor şi dezavantajelor soluţiei în raport una de alta, stabilirea unor indici tehnico-
economici pe bază de studii comparative de caz, în condiţii similare, alegerea soluţiei optime din
punct de vedere estetic, funcţional şi arhitectural-volumetric. În calculele de cost real al investiţiei
pentru realizarea unor locuinţe amplaste la mansardă, trebuie să se ţină seama şi de avantajele
economice pe care le obţin proprietarii clădirii existente, şi anume:
- economisirea sumelor care trebuie să fie cheltuite periodic pentru repararea straturilor
hidroizolante ale teraselor existente;
- micşorarea cheltuielilor pentru încălzire, ca urmare a reducerii necesarului de căldură aferent
clădirii existente;
- micşorarea cotei parte din cheltuielile de întreţinere care revin fiecărui apartament din clădirea
existente, ca urmare a creşterii numărului total de locuinţe la o scară.
Ghidul de faţă a fost întocmit pe baza unui studiu de caz analizat în detaliu, cuprinzând detalii de
execuţie şi note de calcul atât pentru structura de rezistenţă, cât şi referitor la exigenţele de izolare
termică şi fonică.

3
2. DESCRIEREA CLĂDIRILOR DE LOCUINŢE CU REGIM DE ÎNĂLŢIME PÂNĂ LA
P+9E, REALIZATE DUPĂ PROIECTE TIP, ÎN DIFERITE PERIOADE, LA CARE POT
FI PROPUSE MĂSURI DE TRANSFORMARE A TERASELOR ÎN ACOPERIŞ CU
ŞARPANTĂ – INCLUZÂND UN POD NELOCUIT SAU LOCUIT/MANSARDĂ.
2.1 Construcţii
Din examinarea cataloagelor de clădiri cu proiecte tip proiectate şi executate în perioada
1960-1990 s-au extras mai jos o serie de proiecte cu răspândire mai mare, în Bucureşti şi în ţară, la
care ar putea fi avute în vedere soluţia realizării unui pod neîncălzit sau a unor mansarde.
La toate aceste proiecte se poate realiza soluţia un acoperiş cu şarpantă, cu pod neîncălzit, fără
probleme deosebite.
Pentru realizarea unor locuinţe mansardate s-a examinat un număr limitat de clădiri şi anume:
 Proiectele tip de blocuri de locuinţe cu P + 3E, P + 4E la care s-au studiat posibilităţile de
transformare a teraselor în poduri sau mansarde sunt pr. tip nr.: 1013-1168, 770, 994.
 Proiect refolosibil de blocuri de locuinţe cu P + 9E.
Proiect tip IPCT nr. 1013-1168
 Cuprinde clădiri cu P + 3E, P + 4E având structura din panouri mari prefabricate executate în
toată ţara inclusiv în Bucureşti, în perioada 1960-1970.
 Seria de clădiri cuprinde mai multe secţiuni, de regulă secţiuni liniare de mijloc şi de capăt cu
sau fără rosturi de dilataţie, folosind travei de până la 4,80 m şi deschideri 2x4,80 m.
Apartamentele sunt de 2….4 camere prevăzute cu balcoane (seria 1013) sau cu logii (seria 1168).
Secţiunile cuprind 2, 3 sau 4 apartamente la scară, pe nivel.
 Clădirile au subsol tehnic general cu înălţime redusă (cca 1,50 m), acoperiş terasă.
 Clădirile nu sunt prevăzute cu lift.
 Clădirile sunt proiectate pentru zonele seismice de grad 6, 7, 8.
 Pentru analiză s-a ales secţiunea G având următoarele caracteristici: are apartamente
decomandate; băile sunt luminate; pereţii exteriori sunt cu 3 straturi, cu termoizolaţie din vată
minerală sau polistiren expandat de 6…8 cm, cu grosime totală de 22 cm iar cei interiori din b.a.
de
14 cm grosime.
Proiect tip IPCT nr. 770
 Este proiectul tip cu cea mai mare răspândire în întreaga ţară.
 Cuprinde clădiri cu P + 4E având structura din panouri mari prefabricate, executate în toate
judeţele ţării unde s-au construit şi fabrici de prefabricate, în perioada 1978-1984, în diverse
variante.
 Seria de clădiri cuprinde 2 tipuri de secţiuni cu sau fără rosturi de dilataţie, folosind travei de
până la 3,60 m şi deschideri 2x5,40 m. :
- liniare, fie denumite Pa, fără decroşuri, cu scară în 2 rampe, direct luminată (de mijloc, de rost,
de capăt), fie denumite Pb, cu rezaliduri, cu scară interioară într-o rampă, (de mijloc, de capăt);
- independente denumite Pc (de colţ).
 Apartamentele sunt de 1, 2, 3 şi 4 camere, prevăzute cu cel puţin un balcon. Secţiunile cuprind
2÷4 apartamente la scară, pe nivel. Seria conţine atât apartamente de confort 1 cât şi de confort 2.
 Secţiunile mai folosite, în toată ţara sunt :
- Pb2 conţinând 4 apartamente de 2 camere la scară şi pe nivel;
- Pb4 conţinând 4 apartamente de 3 camere la scară şi pe nivel.
 Clădirile au subsol tehnic general cu înălţime de cca 1,80 m şi acoperiş terasă.
 Pereţii interiori sunt din b.a, de 14 cm grosime.
 Pereţii exteriori sunt din 3 straturi, cu grosimea totală de 27…30 cm, având termoizolaţia fie
din vată minerală G100 de 8,5 cm grosime, fie din plăci BCA GBNT de 12….15 cm grosime
 Pereţii despărţitori sunt din panouri din b.a de 7 cm grosime, ventilaţiile sunt prefabricate;
băile sunt cabine spaţiale prefabricate şi nu sunt direct luminate, cu excepţia celor de la capete.
 Clădirile nu sunt prevăzute cu lift.
 Clădirile sunt proiectate pentru zonele seismice de grad 6, 7, 8.
4
 Pentru analiză s-a examinat mai în detaliu o clădire alcătuită dintr-o secţiune Pb2 cm şi o
secţiune Pb4 mc. Pentru acest tip de clădire care a fost construită şi în Bucureşti, cartierul
Băneasa, în
MP 019-02 ‘Metodologie privind reabilitarea si modernizarea anvelopei si a instalatiilor de
incalzire si apa calda de consum la blocurile de locuinte cu structura din panouri mari’ (Buletinul
Construcţiilor nr. 7/2004) a fost făcut un studiu de caz, aplicându-se reglementările tehnice în
vigoare privind expertiza termică şi auditul energetic, propunându-se soluţii de modernizare
inclusiv reabilitarea terasei. Având acest punct de plecare, pentru studiul de caz analizat în
prezentul ghid, s-a ales aceeaşi clădire la care s-au examinat, din punct de vedere tehnico-
economic, consecinţele prevederii în locul terasei a unui pod neîncălzit sau a unei mansarde.
Proiect tip IPCT nr. 944
 Este proiectul tip pentru zona seismică de grad 9 (Focşani, Panciu) dar s-a folosit şi în zonele
limitrofe de grad 8 şi 8,5. Prefabricatele au fost executate la fabrica de la Doaga.
 Cuprinde clădiri cu P + 3E, având structura din panouri mari prefabricate executate în toate
judeţele ţării unde s-au construit şi fabrici de prefabricate în perioada 1978-1984.
 Seria de clădiri cuprinde secţiuni cu travei de până la 3,60 m şi deschideri 2x5,40 m +
2x1,50m (13,80 interax pe lăţimea clădirii).
 Apartamentele sunt de 2,3 şi 4 camere, în general decomandate, prevăzute cu un balcon la
camera de zi şi logie la dormitor. Secţiunile cuprind 2….4 apartamente la scară, pe nivel.
 Băile sunt ventilate.
 Scara este interioară, într-o rampă.
 Clădirile nu sunt prevăzute cu lift.
 Clădirile au subsol tehnic general cu înălţime de cca 1,80 m, acoperiş terasă.
 Pereţii interiori sunt din b.a, de 14 cm grosime.
 Pereţii exteriori sunt din 3 straturi, cu grosimea totală de 27…30 cm, cu termoizolaţia, fie din
vată minerală G100 de 8,5 cm grosime, fie din plăci BCA GBNT de 12….15 cm grosime.
 Pereţii despărţitori sunt din panouri din b.a de 7 cm grosime, ventilaţiile sunt prefabricate.
 Pentru analiză, s-a examinat mai în detaliu o clădire alcătuită dintr-o secţiune Pd3 cc.
Proiect refolosibil IPB, cu P+ 9E
 Cuprinde 8 clădiri conţinând cca 25 scări, cu P + 9E construite în perioada 1960-1961.
 Cele mai multe clădiri sunt realizate din 4 secţiuni, fiecare cu 4 apartamente la scară, pe nivel
 Seria de clădiri cuprinde secţiuni de capăt, mijloc şi rost.
 Apartamentele sunt de 1, 2, 3 camere, prevăzute cu balcoane decalate de la etaj la etaj.
 Structura de rezistenţă de tip celular, este cu pereţi structurali de 15 cm grosime, cu stălpi în
faţadele longitudinale, grinzi transversale şi longitudinale rezemate pe bulbii pereţilor structurali şi
pe stâlpi.
 Pereţii exteriori sunt din zidărie de cărămidă cu găuri verticale GVP, de 30 cm grosime.
 Băile sunt interioare, neventilate natural.
 Clădirile au subsol tehnic general cu înălţime redusă şi acoperiş terasă.
 Scara este cu 2 rampe.
 Clădirile sunt prevăzute cu lift.
 La ultimul etaj sunt prevăzute uscătorii, spălătorii, realizând şi comunicarea între casele de
scară ale secţiunilor alăturate, deci posibilitate de acces la 2 lifturi prin coridorul de la ultimul etaj.
Liftul nu deserveşte etajul 9, la acesta fiind amplasată camera troliului.
 Pentru analiză s-a examinat mai în detaliu un tronson realizat din 2 secţiuni cm şi mr.

5
2.2. Instalaţii
2.2.1. Instalaţii de încălzire centrală
Instalaţia de încălzire centrală a blocurilor cu regim de înălţime P+4 ÷ P+9 este realizată în
sistem bitubular cu distribuţie inferioară şi circulaţie forţată.
Agentul termic utilizat este apă caldă cu parametrii 95/75oC, preparat centralizat într-o centrală
termică de zonă şi este distribuit prin intermediul unor puncte termice şi reţele de transport. Regimul
de funcţionare al centralei termice este considerat “fără întrerupere”.
Racordarea instalaţiei interioare la reţeaua termică de alimentare se face pentru fiecare secţiune de
bloc, în centrul hidraulic al reţelei. Conductele de distribuţie sunt montate la plafonul subsolului iar
alimentarea coloanelor se face prin două ramuri echilibrate hidraulic şi prevăzute cu organe de
separare şi golire. Conductele montate în subsol au fost grunduite, izolate şi protejate.
La extremităţile grupurilor reţelei au fost prevăzute ştuţuri cu robinete pentru controlul echilibrării
hidraulice.
Aerisirea instalaţiei se face la ultimul nivel prin vase de aerisire montate vertical, câte unul pentru
fiecare ramură de distribuţie. Conductele orizontale de aerisire sunt montate sub plafonul ultimului
nivel. Robinetele de aerisire, câte unul pentru fiecare ramură, sunt montate în subsol, deasupra
jgheabului de golire, jgheab racordat la instalaţia de canalizare.
Coloanele verticale şi legăturile la corpurile de încălzire sunt montate aparent. La blocurile cu
P+8 nivele au fost prevăzute lire de dilatare la cota etajului 4.
Pentru încălzirea încăperilor, s-au prevăzut în toate camerele de locuit şi în bucătării, radiatoare din
fontă STAS 7363-77. În casa scării, intrări şi uscătorii s-au prevăzut convectoradiatoare tip panou.
În cabinele de baie prefabricate s-au montat convectoradiatoare tip panou CRP 777 S cu 7 elemente
sau serpentine de încălzire. Coloanele de alimentare a corpului de încălzire din cabină sunt montate în
ghena exterioară cabinei, astfel încât să se simplifice racordarea tronsoanelor de coloană şi a
conductelor de aerisire.
Temperaturile interioare de calcul corespund STAS 1907/80 respectiv:
- camerele de locuit, bucătării, băi, uscătorii ti = 18oC;
- casa scării ti = 10oC;
- intrări ti = 10oC.
Prin adaptarea proiectului tip s-au utilizat diverse tipuri de corpuri de încălzire din fabricaţia autohtonă
în funcţie de posibilităţile de aprovizionare, sau de repartiţia primită, preferându-se acelea cu preţ mai
mic şi cu consum redus de metal.
2.2.2. Instalaţii sanitare şi de gaze naturale
Alimentarea cu apă caldă de consum se face de la reţelele exterioare ale ansamblului de
locuinţe.
Conductele principale de distribuţie de la intrarea în clădire până la baza coloanelor sunt montate în
subsolul clădirii, la bazele coloanelor montându-se organe de închidere şi golire.
Instalaţiile sanitare care sunt specifice blocurilor cu regim de înălţime P+4, se caracterizează prin
următoarele:
- Alimentarea cu apă rece şi caldă s-a făcut de la reţelele exterioare din ansamblu. Conductele
principale de distribuţie, de la intrarea în clădire până la baza coloanelor, sunt montate în subsolul
clădirii, la bazele coloanelor montându-se organe de închidere şi golire.
- Consumatorii de apă caldă sunt obiectele sanitare din grupurile sanitare şi chiuveta din bucătărie.
Grupurile sanitare sunt de tip cabină prefabricată.
- Instalaţia de apă caldă de consum nu are prevăzută sisteme de contorizare locală (la nivel de bloc,
scară).
- Instalaţia de gaze naturale asigură alimentarea la presiune joasă a consumurilor menajere la
bucătării. Alimentarea de la reţeaua exterioară s-a făcut prin intermediul unui reductor de presiune
şi contor amplasate în firide la intrarea principală. Distribuţia conductelor până la baza coloanelor
amplasate în bucătărie s-a făcut în casa scării unde sunt amplasate şi robintele de închidere pentru
fiecare coloană.

6
2.3. Defecţini constate la instalaţiile de încălzire şi preparare apă caldă de consum din blocurile
de locuinţe
Blocurile cu regim de înălţime P+4…. P+9, construite conform proiectelor tip, sunt în marea
majoritate rămase neschimbate de la darea în folosinţă a clădirilor, deci au o vechime de 20-25 ani şi
în mod normal instalaţiile aferente acestora sunt uzate fizic şi moral.
Pe lângă uzura avansată a instalaţiilor de încălzire datorată vechimilor, de-a lungul anilor nu s-au
efectuat lucrări de reparaţii curente legiferate prin acte normative.
Menţionăm că prescripţiile tehnice din domeniu, elaborate până în anul 2003, nu prevedeau în mod
explicit pentru instalaţiile de încălzire din locuinţe durata maximă de vârstă pentru elementele
componente.
Conform “Ghidului de performanţă pentru instalaţii de încălzire şi ventilare” se consideră, în
condiţiile vieţii moderne şi ale progresului tehnic actual, că durata de viaţă pentru o instalaţie de
încălzire nu trebuie să depăşească 15-20 ani.
Blocurile cu regim de înălţime P+4…. P+9 sunt racordate la o sursă de căldură exterioară (termoficare
sau CT de cvartal).
S-a constatat că din punct de vedere al confortului s-a asigurat un nivel al temperaturilor interioare
inferior celor prevăzute în SR 1907/2-97, existând diferenţe care pot ajunge până la 3-6oC.
Reducerea temperaturii interioare, sub cele prevăzute de SR 1907/2-97, se datorează următoarelor
cauze, după cum urmează:
- funcţionarea defectuoasă a corpurilor de încălzire;
- lipsa de corespondenţă dintre temperatura de ducere a agentului termic şi temperatura exterioară;
temperatura de ducere mai mică decât cea necesară;
- regimul de livrare al căldurii;
- adaptarea proiectului la condiţiile locale;
- calitatea execuţiei.
Disfuncţiile instalaţiilor de încălzire şi preparare acc apărute la blocurile cu regim de înălţime
P+4…. P+9 sunt:
- disfuncţii specifice de proiectare a blocurilor cu regim de înălţime P+4…. P+9;
- disfuncţii generale de exploatare care sunt comune tuturor instalaţiilor din blocurile de locuit.
Disfuncţiile specifice de proiectare existente la blocurile cu regim de înălţime P+4…. P+9, construite
din anii 1980 până în prezent, sunt:
- Datorită utilizării cabinelor de baie prefabricate nu există nici sifon de pardoseală şi nici sifon
de plintă, ceea ce duce la inundarea holului în cazul unor defecţiuni accidentale.
- Ghena de poziţionare a ţevilor care alimentează baia este dispusă pe hol, pe peretele comun cu
baia, dar are o dimensiune foarte mică şi nu se poate umbla în cazul necesităţii efectuării unor
reparaţii.
- La unele blocuri, au fost înlocuite convectoradiatoarele tip panou din băi cu 2 ţevi  2” care
fac trecerea de la un nivel la altul, ocolind cabina de baie prin hol. Ocolirile se fac la plafon şi
pardoseală, dând un aspect neplăcut în hol.
- Ghenele de gunoi nu prezintă aerisire.
- Uşile de la intrare au deasupra ferestre care să asigure o iluminare naturală indirectă a casei
scărilor, dar care măresc pierderile de căldură.
Disfuncţiile generale de exploatare care au dus la funcţionarea cu randamente scăzute a instalaţiilor de
încălzire şi preparare apă caldă de consum sunt:
2.3.1. Defecţiuni la reţeaua de conducte interioare
Reţeaua de conducte interioare de încălzire prezintă defecţiuni cauzate de greşeli de montaj
precum şi de defecte de fabricaţie ale materialelor (ţevi, fitinguri, etc.) şi anume:
- Scurgeri de apă din conducte datorate următoarelor cauze:
 executarea defectuoasă a îmbinărilor cu filet, cu flanşe sau cu sudură;
 apariţia şi accentuarea fenomenului de coroziune;
 îngheţarea apei în conductele din subsoluri la întreruperea încălzirii pe timp de iarnă.
- Neetanşeitatea îmbinărilor cu filet datorate unei execuţii necorespunzătoare a îmbinărilor, fie
folosirii unor fitinguri defecte (cu fisuri), fie datorită tăierii adânci a filetului.
- Blocarea circulaţiei apei datorită formării sacilor de aer.
7
- Înfundarea conductelor cauzată de neglijenţe de montaj (îmbinări necorespunzătoare, montarea
unor conducte deja înfundate parţial sau total), fie ca urmare a acumulării pietrei sau impurităţilor
în unele puncte ale conductei sau în armăturile de închidere şi reglaj.
- Deterioararea izolaţiei termice a conductelor care duce la majorări inutile de consumuri de căldură.
Cauzele cele mai frecvente care au produs deteriorarea izolaţiei termice sunt:
- lovituri mecanice apărute cu ocazia unor reparaţii de pereţi sau la conducte apropiate;
- fixarea insuficient de rigidă a conductei a determinat vibrarea şi deplasarea acesteia datorită
variaţiei de temperatură determinând crăparea izolaţiei termice;
- umezirea izolaţiei termice datorită scurgerilor din conducta izolată, din conductele vechi sau
din infiltraţii.
2.3.2. Defecţiuni la corpurile de încălzire
S-au constatat următoarele defecţiuni la corpurile de încălzire şi anume:
 Radiatoare de fontă
Defecţiunile întâlnite frecvent la radiatoarele de fontă sunt: neetanşeitatea şi blocarea circulaţiei
agentului termic în corpurile de încălzire.
- Scurgerile de apă de la radiatoare se datorează:
 strângerii necorespunzătoare a niplurilor dintre elementele de radiator; lipsa garniturilor de
etanşare sau degradarea acestora ca urmare a unei funcţionări îndelungate a radiatorului la
diferenţe mari de temperatură;
 fisuri la elementele radiatorului datorate unor lovituri mecanice, montaj defectuos, coroziune
avansată;
 scurgeri pe lângă axul robinetului cu dublu reglaj având drept cauză degradarea presgarniturii
din azbest datorită manevrelor repetate. Acesta este un defect foarte des întâlnit atât datorită
strângerii insuficiente a piuliţei de strângere a presgarniturii sau degradării acesteia, cât şi
sistemului defectuos de etanşare care nu permite menevre repetate;
- Blocarea circulaţiei agentului termic în radiator care se poate produce datorită următoarelor cauze:
 îmbinarea defectuoasă a legăturii de la radiator la coloană (pătrunderea capătului de legătură
prea mult în coloană) ceea ce conduce la mărirea pierderilor de sarcină şi facilitează acumularea
unor depuneri de piatră;
 dimensiunea prea mică (3/8” ) a ţevii de racordare a radiatorului; aceasta se face datorită
depunerilor progresive de piatră sau de alte impurităţi care obturează ţeava de legătură, blocând
şi îngreunând circulaţia apei din radiator;
 înfundarea robinetului de dublu reglaj, ca urmare a acumulării unor impurităţi în robinet sau
depuneri de piatră;
 existenţa aerului la partea superioară a radiatorului, ca urmare a montării defectuoase
(cu contrapantă);
 depunerea impurităţilor (mâl) la partea inferioară a radiatoarelor.
 Convecto-radiatoare sau serpentine din ţeavă
Defectele la convectoradiatoare sau serpentine din ţeavă de oţel sunt similare cu cele ale radiatoarelor
din fontă şi anume scurgeri de agent termic, blocarea circulaţiei agentului termic în corpul de
încălzire.
La serpentinele din ţeavă de oţel se mai pot adăuga unele defecţiuni care apar la îmbinările prin sudură
(cordoane de sudură insuficient de compacte).
 Reglarea furnizării căldurii
Instalaţiile de încălzire din clădirile cu regim de înălţime P+4 nu dispun de mijloace de reglare a
regimului termic.
Blocurile de locuit sunt racordate de regulă la termoficare, astfel încât posibilitatea locatarului de a
comanda regimul de încălzire al încăperii locuite din interiorul acestuia este extrem de redusă. Practic
ea se rezumă la acţionarea asupra robinetului de închidere cu dublu reglaj al radiatorului, care în cazul
în care nu este blocat, poate realiza o reducere de debitului de căldură cedat în încăperi.
Nu există posibilitatea de a comanda pornirea încălzirii sau creşterea debitului de căldură, întrucât
sursa termică (punct termic sau centrală termică de termoficare sau de cvartal) care nu este în

8
exploatarea locatarilor, livrează cădura în acelaşi regim pentru toţi consumatorii, în general cu debite
diferite de necesităţile de încălzire.
Reglajul calitativ al livrării căldurii care se practică la sursă este necorespunzător, întrucât
temperaturile agentului termic sunt mai reduse decât cele reclamate de temperatura exterioară a
aerului.
2.3.3. Defecţiuni de exploatare a instalaţiilor de încălzire şi a.c.c.
O categorie importantă de defecte o constituie defectele de exploatare ale întregii instalaţii care
depinde de configuraţia instalaţiei, de modul în care a fost proiectată şi executată, precum şi modul de
funcţionare.
Defectele de funcţionare a instalaţiilor interioare de încălzire constatate de-a lungul anilor, prin
exploatarea acestora sunt următoarele:
 Ecart prea mic între temperatura apei din conducta de tur şi retur şi deci debit de căldură
insuficient, cedat în încăperi, având următaorele cauze:
-
debitul masic foarte mare;
-
scurtcircuitarea unor consumatori şi circulaţii;
-
existenţa unor zone din instalaţiile care nu se încălzesc (coloane înfundate sau incorect
echilibrate, legături necorespunzătoare la corpurile de încălzire, la robinetele de închidere);
-
sistem de reglaj ineficient, neexistând corelare între parametrii agentului termic şi sarcina de
încălzire (temperatura exterioară).
 Funcţionarea nocorespunzătoare a corpurilor de încălzire de la etajele superioare.
-
Cauzele care determină funcţionarea precară a corpurilor de încălzire de la ultimul etaj sunt:
-
lipsa apei din instalaţie (în partea superioară a instalaţiei);
-
poziţia incorectă a vasului de aerisire;
-
formarea sacilor de aer la partea superioară a coloanelor (numai la distribuţia superioară);
-
dimensionarea defectuoasă a conductelor sau/şi echilibrarea hidraulică corectă a circuitelor;
-
poziţia incorectă a pompei de circulaţie în schema instalaţiei.
 Funcţionarea neuniformă a corpurilor de încălzire, situate pe aceeaşi coloană. Acest fenomen
este cauzat fie de o dimensionare necorespunzătoare a coloanei (fără a se lua în considerare
efectul perturbator al gravitaţiei), fie de o legare defectuoasă a corpurilor de încălzire de pe
coloană şi se manifestă astfel:
-
la funcţionarea cu temperaturi ridicate ale agentului termic, se încălzesc mai mult corpurile
de la etajele superioare, iar cele de la etajele inferioare mai puţin;
-
la funcţionarea cu temperaturi moderate fenomenul se produce invers: se încălzesc mai puţin
corpurile de încălzire de la nivelurile superioare şi mai mult cele de la nivelurile inferioare.
 Încălzirea incompletă a unor coloane. Acest defect poate apărea datorită:
-
unei racordări defectuoase a coloanei la conducta de distribuţie (capătul coloanei intră prea
mult în conducta de distribuţie);
-
înfundării coloanei cu impurităţi transportate de apă;
-
dimensionării şi echilibrării incorecte.
 Funcţionarea intermitentă a unor corpuri de încălzire. Unele corpuri de încălzire funcţionează
normal sau uneori îşi întrerup funcţionarea datorită acumulării unor dopuri de aer în acestea sau
pe conductele de legătură prin montarea defectuoasă şi lipsa dispozitivelor de dezaerisire la
aceste corpuri.
 Defecţiuni ale conductelor amplasate în subsol.
Pentru a se asigura o exploatare normală este necesar să se ia măsuri pentru îndeplinirea condiţiilor de
iluminat, ventilare şi protecţie fonică precum şi asigurarea de condiţii igienico-sanitare
corespunzătoare pentru personalul de exploatare.
Traseele conductelor de distribuţie din subsol trec în unele cazuri prin încăperi în care accesul
personalului nu este liber, existând astfel dificultăţi de intervenţie în caz de avarie pe unele ramuri sau
coloane.
Blocurile de locuinţe construite după 1970 s-au prevăzut cu subsol tehnic în care sunt montate
conductele de distribuţie ale instalaţiei de încălzire, precum şi conductele de apă şi canalizare.

9
O soluţie necorespunzătoare care a fost practicată este cea în care reţelele de distribuţie de distanţă
traversează subsolurile blocurilor pentru alimentarea atât a blocurilor respective cât şi a celor
învecinate.
De asemenea subsolurile de acest tip au fost inundate datorită unor defectele apărute la conducte şi
armături.
Într-o etapă ulterioară de proiectare s-au realizat distribuţii independente pentru fiecare bloc şi
racordare prin racord unic.
În subsolurile blocurilor construite după 1977 se constată următoarele deficienţe:
-
conductele de încălzire care vin de la punctul termic sau centrala termică de zonă nu sunt
prevăzute la intrarea în subsol cu aparatura de măsură şi control: termometre, manometre,
debitmetre, contoare de energie termică;
-
nu există posibilitatea reglării debitelor pe ramurile care pleacă de la distribuitorul din
subsol (în eventualitatea că s-a prevăzut un astfel de punct de distribuţie);
-
termoizolarea conductelor, realizată din vată minerală protejată cu carton asflatat, este în
majoritatea situaţiilor deteriorată;
-
robinetele de închidere de la baza coloanelor nu există sau nu se pot utiliza datorită
montajului defectuos al acestora (apropiate de elementele de construcţie) precum şi datorată
blocării lor.
 Defecte apărute datorită nerespectării proiectului de execuţie. Sunt defecte apărute prin
nerespectarea soluţiilor de repartizare a corpurilor de încălzire în funcţie de necesarul de căldură
din fiecare cameră sau sunt defecte de montare şi racordare a corpurilor de încălzire care duc la
funcţionarea haotică a instalaţiei de încălzire.

3. AMENAJAREA DE PODURI NEÎNCĂLZITE/NELOCUITE ÎN LOCUL TERASELOR

EXISTENTE, LA CLĂDIRILE DE LOCUINŢE CU REGIM DE ÎNĂLŢIME PÂNĂ LA P+9E,
REALIZATE DUPĂ PROIECTE TIP
3.1 Probleme generale
Realizarea unor şarpante cu poduri neîncălzite peste ultimul planşeu al clădirilor existente, ca
alternativă a reabilitării teraselor existente, aduce, fără nici un fel de probleme speciale, cu investiţii
relativ scăzute, o îmbunătăţire a nivelului de protecţie termică a clădirilor existente, prin reducerea
pierderilor de căldură prin planşeul de peste ultimul nivel.
Această soluţie constă în realizarea peste ultimul planşeu al clădirii existente prevăzut cu terasă, a unui
pod neîncălzit şi nelocuit.
Soluţia poate fi aplicată atât la clădirile care nu se reabilitează termic, cât şi la clădiri la care se face o
reabilitare generală din punct de vedere termic, inclusiv protecţia suplimentară a pereţilor exteriori.
În situaţia în care podul se prevede la clădiri care nu se reabilitează termic, înlocuirea teraselor
existente cu poduri se justifică în unele situaţii pentru îmbunătăţirea substanţială a comportării
teraselor în exploatare, atât din punct de vedere hidrofug cât şi al izolaţiei termice. În această situaţie,
realizarea podului este o alternativă la reparaţia capitală a terasei existente.
În situaţia în care soluţia cu pod se aplică la clădiri care se reabilitează termic, realizarea podului este
o alternativă la reabilitarea termică a terasei.
Soluţia cu pod neîncălzit se poate aplica cu destulă uşurinţă la toate clădirile existente, fiind limitată
doar de considerente economice şi de aspect exterior.
Alegerea pantelor acoperişului şi a tipului de învelitoare urmează a se face, în principal, în funcţie de
condiţiile specifice locale.
Din punct de vedere structural şi economic, nu se consideră indicate soluţiile cu acoperişul în 2 pante
cu timpane şi frontoane, fiind indicate deci cele cu cornişa (streaşina) la acelaşi nivel, deci acoperişuri
cu 4 sau mai multe ape.
În ceea ce priveşte straturile existente ale terasei, acestea se pot sau nu îndepărta, în funcţie de
condiţiile specifice locale. Trebuie avut în vedere că demolarea tuturor straturilor existente, inclusiv a
betonului de pantă, este o operaţiune relativ costisitoare atât pentru operaţiunea de demolare propriu-
zisă cât şi în special în ceea ce priveşte transportul materialului rezultat. Ca urmare, îndepărtarea
straturilor de sub hidrizolaţie poate fi adoptată în condiţii în care se urmăreşte reducerea greutăţii
ultimului planşeu (de exemplu pe considerente de rezistenţă antiseismică a întregii clădiri) sau în

10
condiţiile în care se urmăreşte o înălţime liberă mai mare în pod. În toate cazurile, însă, stratul de
protecţie din pietriş a hidroizolaţiei se recomandă a fi îndepărtat. La alegerea soluţiei (cu sau fără
îndepărtarea straturilor) trebuie avut în vedere şi aportul pe care îl are, la rezistenţa termică a ultimului
planşeu, stratul termoizolant existent.
În cazul adoptării opţiunii pentru realizarea unui pod nelocuit în locul terasei existente, nereabilitate
termic sau reabilitate termic, planşeul peste ultimul nivel se va termoizola la nivelul actualelor cerinţe
(R’  3 m2K/W), de regulă cu un strat de polistiren expandat cu grosimea de 12….16 cm.
În funcţie de condiţiile concrete, ventilaţiile de la nivelul terasei pot fi păstrate şi prelungite sau
îndepărtate şi înlocuite.
Şarpanta se realizează, de regulă, din lemn, pe scaune. Popii vor fi rezemaţi de preferinţă pe pereţii
structurali sau pe eventualele grinzi ale planşeului şi vor fi temeinic ancoraţi în aceste elemente.
De regulă, ancorarea tălpilor de sub popi se va face direct în planşeul de b.a. de peste ultimul nivel.
Pe conturul clădirii, acoperişul se poate realiza fie cu păstrarea aticului sau a cornişei existente, fie cu
îndepărtarea acestora şi realizarea unei streşini din lemn.
Scurgerea apelor pluviale se face de regulă cu jgheaburi şi burlane exterioare. La amplasarea
burlanelor trebuie avute în vedere, pe lângă respectarea condiţiilor de suprafeţe de învelitoare aferente,
şi condiţiile de aspect exterior a clădirii.
În condiţiile utilizării unor învelitori care admit pante reduse (ex: tablă zincată) pot fi realizate şi
acoperişuri cu scurgere interioară, folosind coloanele existente de scurgere de pe terasă. Această
soluţie are, în principal, avantajul că nu se creează sensibilităţi la îngheţ şi de asemenea avantaj din
punct de vedere estetic al aspectului clădirii. Soluţia are însă dezavantaje structurale, având în vedere
că este necesar un atic de înălţime relativ mare care trebuie temeinic ancorat în structura clădirii. Alt
dezavantaj constă în înălţimea liberă redusă a acestui tip de pod.
La adoptarea soluţiei pentru tipul de învelitoare, trebuie avut în vedere şi criteriul greutăţii proprii,
urmărind ca greutatea totală a noului tip de acoperiş să nu fie mai mare decât greutatea terasei
existente.
Un aspect important, de care trebuie ţinut seama la proiectarea şi execuţia podului, este modul de
aprovizionare şi organizare a şantierului, astfel încât să nu se împiedice buna exploatare a clădirii, în
timpul execuţiei, asigurând totodată şi o protecţie provizorie contra pătrunderii apelor pluviale în
timpul execuţiei.
3.2 Amenajarea podurilor neîncălzite/nelocuite la clădirea analizată în studiul de caz
Studiul de caz poate constitui un exemplu de modul în care s-a realizat podul la o clădire
alcătuită din 2 secţiuni Pb2+Pb4 din seria proiectului tip IPCT nr. 770 – clădiri din panouri mari
(pl. 1, 2, 3, 4 din anexa – studiu de caz).
La adoptarea soluţiei s-au avut în vedere în vedere următoarele considerente:
- Având în vedere costul ridicat al demolării şi îndepărtării straturilor de terasă existente, s-a adoptat
soluţia ca din straturile existente să se îndepărteze doar stratul de pietriş de peste hidroizolaţie,
creindu-se o suprafaţă convenabilă pentru stratul suport termoizolant. Se păstrează piesele
prefabricate din beton armat existente de ventilaţie de pe terasă şi piesele pentru chepenguri.
- Pentru a realiza o rezemare şi o ancorare corespunzătoare a cosoroabei de pe conturul acoperişului
se prevede îndepărtarea tuturor straturilor aferente terasei pe o lăţime de 61 cm, pe tot conturul
terasei.
- Se păstrează cornişa din beton armat existentă pentru a elimina lucrările şi costurile aferente unei
eventuale variante cu streaşină din lemn.
- Acoperişul a fost conceput ca acoperiş cu 4 ape, cu înclinare de cca 30o, cu învelitoare din ţigle cu
jgheaburi ceramice sau din ciment (sau altele similare, eventual mai uşoare) (pl. 31, 32, 33, 34 din
anexa – studiu de caz).
- Cota jgheabului este constantă pe tot perimetrul clădirii.
- Podul neîncălzit se realizează şi pe suprafaţa balcoanelor adiacente rezalidurilor, având în vedere că
la nivelul planşeului peste etajul 4 există plăcile de beton care acoperă balcoanele de la ultimul
nivel. (pl. 31 din anexa – studiu de caz)
- Îndepărtarea apelor pluviale se realizează printr-un număr de 12 burlane din tablă zincată care
deversează apele la nivelul trotuarului. Poziţia burlanelor este aleasă astfel încât să nu creeze
dezagremente în ceea ce priveşte faţadele.

11
- Planşeul de peste etajul 4 este termoizolat suplimentar cu un strat de polistiren expandat ignifugat
clasa P3 conform C107/0-02 având densitatea  = 16…20 kg/m3 şi conductivitatea termică
 = 0,040 W/(mK), de 12 cm grosime. Pe conturul clădirii se prevăd fâşii termoizolante din acelaşi
material în grosime de 12 cm, în scopul atenuării efectelor punţii termice din zona cornişei. Stratul
de polistiren este protejat pe suprafeţele aferente cu o folie permeabilă la vaporii de apă.
- Elementul de beton armat de pe conturul acoperişului este legat de planşeul existent prin bare de
oţel beton OB37 16mm la distanţe de 120 cm ancorate în găuri rotopercutate 30mm cu
h = 20-25 cm umplute cu mortar adeziv. La partea superioară barele sunt filetate pentru ancorarea
cu şaibe şi piuliţe a cosoroabei. (pl. 32, 33, 34 din anexa – studiu de caz).
- Şarpanta este de tipul din lemn pe scaune, având popi, pane, cleşti, contrafişe şi căpriori din lemn.
Popii sunt rezemaţi în principal pe pereţii structurali ai clădirii existente prin intermediul unor tălpi
ancorate cu bolţuri cu expandare în structura clădirii existente. Învelitoarea din ţigle reazemă pe
şipci dispuse paralel cu streaşina, fără astereală.
- Planşeul peste etajul 4, alcătuit cum s-a amintit mai sus, realizează o rezistenţă termică
unidirecţională R= 4,12 m2K/W şi o rezistenţă termică corectată R’= 2,88 m2K/W în condiţiile
unui coeficient de reducere r = 0,70 (în situaţia clădirii reabilitate termic).
- În fiecare casă de scară se prevede un chepeng termoizolat, de acces în pod, în poziţia şi cu
dimensiunile golului existent din varianta cu terasă. Se prevede, de asemenea, un tub din tablă
zincată, consolidat cu profile metalice, având dimensiuni interioare 1,0x1,0m care depăşeşte la
partea superioară cu 50 cm nivelul coamei şi care este prevăzut la partea inferioară cu un capac
termoizolat prevăzut cu dispozitive din materiale fuzibile care să permită evacuarea fumului în caz
de incendiu conform prevederilor din normativul NP 064-02 pct.3.3.5.
- Ventilaţiile interioare ale clădirii (de la băi, bucătării şi cămări) sunt prelungite în pod cu tuburi din
tablă zincată consolidată cu profile metalice fixate la partea superioară, de căpriorii şi panele
şarpantei prin intermediul unor jgheaburi metalice.
- Ventilarea podului neîncălzit se realizează prin orificiile de pătrundere a aerului, prevăzute la
nivelul paziei din spatele jgheaburilor şi prin fante de evacuare a aerului, prevăzute sub piesele de
coamă. Orificiile de pătrundere a aerului sunt prevăzute cu plase din sârmă zincată pentru a
împiedica pătrunderea în spaţiul podului a păsărilor mici şi insectelor.
Din examinarea tabelelor sintetice din punct de vedere termotehnic (tabelele 7, 8 şi 9 de la pct. 4.3.4)
se observă următoarele:
- În cazul în care clădirea nu se reabilitează termic decât prin creearea podului neîncălzit,
coeficientul global de izolare termică al clădirii G scade cu 5,2% faţă de situaţia actuală iar
necesarul anual de căldură pentru încălzire Q scade cu 6,3%.
- În cazul în care clădirea se reabilitează termic, atât coeficientul global de izolare termică G cât şi
necesarul anual de căldură pentru încălzire Q sunt practic egale cu cele corespunzătoare situaţiei cu
terasă reabilitată.
- În condiţiile în care clădirea în ansamblul ei nu este reabilitată termic, temperatura superficială
minimă la colţul superior al încăperilor rămâne la o valoare redusă (8,6oC) practic egală cu
temperatura realizată în situaţia actuală cu terasă.
În anexa G1 se compară greutatea acoperişului în varianta cu pod neîncălzit (şarpanta, învelitoarea,
straturile menţinute ale terasei existente, termoizolaţia adăugată) cu greutatea terasei reabilitate,
rezultând o greutate în minus la varianta cu pod de cca 10 kg/m2; diferenţa este practic neglijabilă.

12
 ANEXA G1
COMPARAŢIE ÎNTRE GREUTATEA SOLUŢIEI CU POD NEÎNCĂLZIT ŞI A TERASEI

Faţă de soluţia cu terasă în varianta reabilitată:

Se scade:
-
pietriş 26,123 x 1,8 = 47,022
-
mortar 2,843 x 1,8 = 5,118
-
beton 0,315 x 2,5 = 0,788
-
zgură 22,345 x 0,9 = 20,112
73,040 tone
Se adaugă:
-
beton armat 7,730 x 2,5 = 19,327
-
polistiren expandat 79,739 x 0,02 = 1,595
-
şarpanta din lemn 653,08 x 0,07 x 0,55 = 25,144
-
învelitoare din ţigle 754,14 x 0,045 = 33,934
-
tablă zincată(165 + 255) x 5 kg/m2 = 2,100
82,100 kg
Rezultă în plus 82,100 - 73,040 = 9,06 tone

Se scade greutatea polistirenului

aferente variantei cu terasa reabilitată
-
673,12 x 0,12 x 0,030 = 2,42 tone

Se scade
pietriş în grosime de 1 cm
(se prevede 5 cm în loc de 4 cm)
-
673,12 x 0,01 x 1,8 = 12,12 tone
-
14,54 tone

Rezultă o greutate în minus la varianta cu pod neîncălzit:

-
14,54 - 9,06 = 5,48 tone

Aria construită (exclusiv balcoane) = 580 m2

5480
Revine  10 kg/m2 - Neglijabil
580

13
4. AMENAJAREA LOCUINŢELOR MANSARDATE ÎN LOCUL TERSELOR EXISTENTE,
CU ASIGURAREA CERINŢELOR DE CALITATE PREVĂZUTE ÎN LEGEA CALITĂŢII
NR. 10/1995
4.1 Probleme generale
La realizarea unor locuinţe mansardate trebuie să fie avute în vedere prevederile din
Normativul NP 064-02, atât în ceea ce priveşte asigurarea condiţiilor de funcţionalitate, cât şi a
cerinţelor de calitate prevăzute în Legea calităţii nr. 10/1995.
De asemenea, vor fi avute în vedere prevederile din Normativul privind proiectarea clădirilor de
locuinţe NP 057-02 precum şi a tuturor celorlalte acte normative conexe în vigoare.
Se menţionează că, în conformitate cu pct. 1.2.2 din NP 057-02, la lucrările de modernizare şi
reamenajare a clădirilor existente, în cazul în care, din motive justificate, nu pot fi îndeplinite unele
prevederi ale Normativului, trebuie să se asigure, prin proiect, măsuri compensatorii.
În conformitate cu prevederile din NP 064, locuinţele realizate peste ultimul planşeu al clădirilor
existente sunt mansarde realizate prin supraetajare.
Principalele avantaje a realizării în acest mod a locuinţelor sunt:
- obţinerea unor apartamente mai ieftine (cu un cost mai redus) datorat absenţei fundaţiilor, a
subsolului sau respectiv a umpluturii peste CTS precum şi a plăcii pe sol etc.
- posibilitatea realizării de apartamente în zone căutate sau mai apropiate de zona centrală a oraşelor,
în absenţa unor terenuri libere în aceste zone.
- posibilitatea pe care o capătă locatarii de la un singur nivel care doresc să mărească suprafaţa şi
mărimea apartamentului prin realizarea unor apartamente duplex.
Printre dezavantajele acestor locuinţe sunt următoarele:
- accesul pe verticală la apartamente în condiţiile în care clădirea nu este prevăzută cu lift şi în
condiţiile în care prevederea unui lift nou este dificilă şi uneori imposibilă din punct de vedere
constructiv şi prohibitivă din punct de vedere economic.
- dificultăţile de finanţare a investiţiei în condiţiile în care clădirile sunt proprietate particulară a
diverşilor proprietari de apartamente.
- dificultăţi în ceea ce priveşte realizarea asocierii proprietarilor existenţi şi a obţinerii unui consens
pentru realizarea supraetajării.
- înrăutăţirea condiţiilor de exploatare a apartamentelor existente în perioada de execuţie a
mansardelor.
- Obţinerea, în unele cazuri, a unor apartamente cu grad de rezistenţă la foc mai mic decât al clădirii
existente (în limite admisibile totuşi).
- obţinerea unor apartamente care au, în general, o protecţie mai mică împotriva zgomotului decât
apartamentele din clădirea existentă.
Având în vedere cele arătate mai sus, apartamentele realizate prin supraetajare pot fi indicate în
următoarele situaţii:
- apartamente oferite spre vânzare, în special pentru familii tinere,
- locuinţe sociale,
- locuinţe duplex realizate ca o extindere a apartamentelor de la ultimul nivel.
Amenajarea mansardelor locuite, în locul teraselor existente, are avantaje multiple în ceea ce priveşte
mărirea gradului de confort termic al clădirii şi în realizarea unor economii de energie, dar aduce şi
avantaje economice, practic mansarda putând fi considerată ca o clădire nouă, fără fundaţii proprii
care crează spaţii noi ce pot fi valorificate de proprietarii clădirii existente atât prin închiriere, cât şi
prin vânzare, obţinându-se o serie de avantaje printre care se menţionează următoarele:
-
economisirea sumelor care trebuie să fie cheltuite periodic pentru repararea straturilor
hidroizolante ale teraselor existente;
-
micşorarea cheltuielilor pentru încălzire, ca urmare a reducerii necesarului de căldură aferent
clădirii existente;
-
micşorarea cotei parte din cheltuielile de întreţinere care revin fiecărui apartament din
clădirea existentă, ca urmare a creşterii numărului total de locuinţe la o scară.
În cazul clădirilor cu pod existent, care în cele mai frecvente cazuri, sunt insuficient izolate termic,
creerea de poduri mansardate ar duce la mărirea gradului de confort termic al clădirii.

14
4.2 Principii de rezolvare funcţional-constructivă a mansardelor
Se detaliază, mai jos, principiile prezentate în NP 064-02, care urmăresc asigurarea condiţiilor de
funcţionalitate, în corelare cu prevederile din NP 057-02:
- Referitor la tipul de apartament, în conformitate cu prevederile de la pct 2.2.1 din NP 064-02, se
pot realiza atât apartamente independente cât şi extinderi ale ultimului nivel; având în vedere
lăţimea mică a clădirilor şi pantele relativ mici ale acoperişului (din considerente structurale şi
economice, urmărind limitarea înălţimii acoperişului), apartamentele independente vor fi, de
regulă, dezvoltate pe un nivel. Tot pe un singur nivel se realizează şi extinderea apartamentelor de
la ultimul nivel, obţinând apartamente de tip duplex. La toate proiectele analizate, precizate în
capitolul 2, s-a ilustrat varianta cu apartamente independente. Varianta cu extinderi de apartamente
s-a ilustrat la proiectul tip nr. 770 şi la proiectul refolosibil IPB cu P + 9E.
- Conform 2.2.2.a din NP 064-02, se cere asigurarea unei înălţimi utile, în zona cu înălţime maximă
a încăperilor, de min. 2,55 m. Pentru a obţine un volum util comparabil cu volumul apartamentelor
de la etaje (ca volum de aer), se consideră indicat ca înălţimea utilă să fie mai mare decât
h = 2,55m, aceasta fiind înălţimea medie ponderată. Pe acest considerent, la ilustrările prezentate,
s-a avut în vedere înălţimea utilă (în zonele cu tavanul orizontal) de 2,75 m.
- Conform 2.2.2.c, suprafaţa utilă a mansardei se limitează pe conturul mansardei la zonele cu
înălţimea minimă de 1,00....1,50 m, în funcţie de panta acoperişului. În cazul clădirilor analizate,
urmărind ca din considerente structurale şi economice, înălţimea acoperişului să nu fie prea mare,
iar pe de altă parte urmărind ca “zona activă” (h  1,90 m) să nu fie prea mică, s-a considerat
indicat ca panta acoperişului să fie de 25….35o. În aceste condiţii înălţimea minimă de pe conturul
mansardei trebuie să fie hmin = 1,20 m. Pentru a fructifica în cât mai mare măsură suprafaţa
construită a clădirilor existente, se consideră indicat ca această înălţime să fie realizată pe conturul
pereţilor exteriori ai clădirii existente (fig A4 dreapta din NP 064-02) şi nu prin prevederea unui
perete despărţitor între suprafaţa utilă şi podul neîncălzit adiacent (fig A5 dreapta din NP 064-02) şi
nici prin realizarea pe conturul clădirii a unui spaţiu de depozitare încălzit (fig A5 stânga din
NP 064-02).
- Având în vedere prevederile de la pct 2.3.1 şi fig. A7….A10 din NP 064-02 referitoare la
posibilităţile de mobilare care limitează, în cele mai multe cazuri, la o lăţime b = 70 cm zona de
mobilare (cuprinsă între hmin şi h = 1,90 m – înălţimea liberă de circulaţie), rezultă următoarele
posibilităţi:
 = 25ob = 0,70 m hmin = 1,60 m
 = 30 b = 0,70 m
o
hmin = 1,50 m
 = 35ob = 0,70 m hmin = 1,40 m
Ca urmare, unele din proiectele analizate sunt rezolvate cu unghiul  = 30o şi hmin = 1,50 m (ex: pr.
tip 944).
- La clădirile cu decroşuri, urmărind realizarea unor acoperişuri cu o singură pantă, încăperile din
decroşuri vor avea înălţimea hmin mai mică decât hmin din celelalte încăperi. Un exemplu îl
constituie pr. 770 cu decroşuri b = 1,50 m, la care s-a adoptat un acoperiş cu următoarele
caracteristici:
 = 25o
hmin = 1,20 m (în zona cu decroşuri)
hmin = 1,90 m (în zona fără decroşuri)
- Înăltimea minimă hmin = 1,90 m are următoarele avantaje:
 permite orice mobilare, zona de mobilare realizându-se în cadrul zonei active (fig. A9, A10
din NP 064 02)
 permite amplasarea ferestrelor şi a uşilor de balcon în peretele exterior (fig. A14 din
NP 064 02)
Adoptarea acestei soluţii este indicată, în special, la proiectele la care balcoanele de la ultimul etaj
sunt acoperite cu plăci care pot deveni suport al unor balcoane care se realizează la apartamentele
de la mansardă (ex: proiectul refolosibil IPB cu P+9E, proiectul tip IPCT nr. 770).
- Înăltimea minimă hmin = 1,90 m permite realizarea tâmplăriei exterioare în pereţi astfel:
 uşi de balcon cu înălţimea de 1,70 m, în condiţiile în care balcoanele nu sunt acoperite
fig. A14 a)

15
  ferestre cu h = 0,90 m, cu un parapet cu hp = 0,80 m, în condiţiile când ferestrele sunt
adiacente unor balcoane (ex: proiectul refolosibil P+9E) sau în toate celelalte cazuri, cu
respectarea la înălţimilor parapetelor din STAS 6131,.
- Din cele 3 variante prezentate la pct. 2.2.3 şi fig A2 din NP 064-02, la clădirile analizate se
recomandă varianta b – acoperiş cu doi versanţi cu pante drepte, din considerente funcţionale,
constructive şi economice. În ceea ce priveşte modul de rezolvare a acoperişului la capetele
clădirii, în scopul obţinerii unei zone active cât mai extinse şi de asemenea pentru ca sistemul
constructiv să fie cât mai simplu, se recomandă rezolvarea acoperişului în 2 pante, cu frontoane la
capete.
- În conformitate cu prevederile cap 2.5 din NP 064-02, relaţia mansardelor cu exteriorul, respectiv
asigurarea unei iluminări şi ventilări eficiente, precum şi a unui confort vizual corespunzător, se
face la clădirile examinate astfel:
 ferestre în timpane (frontoane)
 ferestre şi uşi-ferestre în pereţii exteriori longitudinali, în condiţiile unor înălţimi sub
buiandrugi de 1,70 m,
 ferestre de mansardă, de regulă de 90 cm lăţime, amplasate între căpriorii amplasaţi la
distanţe interax de 120 cm.
Se recomandă ca tâmplăria exterioară să se realizeze cu tocuri şi cercevele din PVC, cu trei camere, cu
garnituri de etanşare şi cu geamuri termoizolante triple, cu spaţiul umplut cu argon şi cu o suprafaţă
tratată (e-low), prevăzută cu clapete autoreglabile. Pentru a ameliora dezavantajele “ferestrelor de
mansardă” menţionate la pct. 2.5.1.2 din NP 064-02 pot fi luate următoarele măsuri:
 prevederea unor ferestre verticale, de dimensiuni reduse, în pereţii exteriori cu înălţime
redusă;
 prevederea unor dispozitive parasolare sau a unor stroruri rulante exterioare;
 prevederea unor dispozitive electrice de dezgheţare;
 asigurarea unei circulaţii mai eficiente a aerului, prin conformarea conturului “ferestrelor de
mansardă” conform fig. A12 a din NP 064-02.
În ceea ce priveşte alcătuirea locuinţelor de la mansardă, ca număr de camere şi ca arii (locuibile şi
utile), se menţionează următoarele:
 în funcţie de tema (comanda) elaborată de beneficiar (investitor) şi deci evident de destinaţia
locuinţelor realizate la mansardă, se pot realiza:
o apartamente independente cu arii relativ mici, comparabile cu cele ale
apartamentelor de la clădirea existentă, cu o distribuţie a încăperilor identică sau
apropiată de cea a apartamentelot de la clădirea existentă;
o apartamente independente cu arii mai mari decât cele de la clădirea existentă, cu
acelaşi număr de apartamente pe nivel dar reducând numărul de camere pe
apartament;
o apartamente independente având atât ariile cât şi numărul de camere mai mari decât
cele ale apartamentelor existente de la etajele curente dar reducând numărul de
apartamente pe nivel;
o extinderi ale apartamentelor de la ultimul nivel al clădirii existente, cu sau fără
modificarea substanţială a distribuţiei existente la ultimul nivel.
 în funcţie de cerinţele investitorului, pe lângă apartamentele cu camere decomandate (soluţie
recomandată) se pot realiza şi apartamente cu camere comandate, cu un raport între aria
locuibilă şi cea utilă, Aloc/Au, mai avantajos;
 la alcătuirea planurilor de arhitectură trebuie avute în vedere posibilităţile de mobilare,
diferite faţă de cele ale apartamentelor existente în clădiri, având în vedere zonele active şi
zonele de mobilare, din cadrul suprafeţei totale utile;
 la alcătuirea planurilor de arhitectură trebuie să se aibă în vedere că ventilaţiile verticale
prevăzute la apartamentele existente trebuie menţinute şi la nivelul mansardei în aceleaşi
poziţii, ele neputând fi deviate decât în cazuri excepţionale şi numai aducând modificări la
apartamentele de la ultimul nivel al clădirii existente;
 ventilarea verticală a bucătăriilor, băilor, grupurilor sanitare şi cămărilor neaerisite direct se
poate realiza fie folosind ventilaţiile verticale existente, prelungite pe înălţimea mansardei,

16
 fie prevăzând altele noi, care pleacă fie de la pardoseală, fie de la tavanul încăperilor de la
mansardă.
 pentru a nu fi necesar să se opereze modificări la apartamentele existente în clădire, este
necesar ca coloanele sanitare (alimentarea cu apă rece, canalizarea şi eventual alimentarea
cu apă caldă) să fie amplasată pe verticala celor existente;
 aerisirile coloanelor de canalizare existente la etajele inferioare vor fi menţinute ca poziţie
dar în condiţiile admise de prescripţiile tehnice în vigoare, pot fi deviate, de regulă, la
tavanul nivelului de sub mansardă;
 având în vedere că coloanele de scurgere a apelor pluviale, existente, nu mai sunt folosite, se
poate avea în vedere utilizarea lor ca coloane de scurgere a apelor menajere (de la băi,
grupuri sanitare sau bucătării) amplasate în alte poziţii decât la etajele existente.
În cadrul prezentului ghid se prezintă o serie de variante de schiţe de planuri de arhitectură pentru
mansardele posibil de realizat la proiectele examinate, astfel:
- Proiect tip nr. 1168, ipct, cu P + 3...4E
 Au fost analizate două secţiuni (pl.1.1 şi 1.2).
 Păstrând poziţia bucătăriilor şi băilor s-au mărit dimensiunile camerelor de zi, realizând la
mansardă, la una dintre secţiuni (pl.1.3) componenţa 2-2-3 camere în loc de 3-3-4 camere şi
la cealaltă secţiune (pl.1.4) componenţa 3-3 camere în loc de 3-4 camere.
 S-au păstrat băile şi cămările direct ventilate, grupurile sanitare suplimentare fiind ventilate
vertical.
 Apartamentele de 2 camere sunt comandate prin camere de zi iar cele de 3 camere complet
decomandate.
 Panta învelitorii este de 30o iar înălţimea minimă (hmin) pe laturile lungi este de 1,50 m sau
1,20 m.
 Având în vedere că distanţa între rampe este de cca 1,40 m (pl.1.6), special prevăzută de la
elaborarea proiectului iniţial de către autorul proiectului de arhitectură (arh. Gustav Gusti),
în acest spaţiu, în cazul clădirilor cu P + 4E şi eventual cu P + 3E, s-a prevăzut realizarea
unui lift de persoane cu acces la toate etajele, exclusiv mansarda, accesul la mansardă
urmând a se face pe scări; la nivelul mansardei este prevăzută o cameră a troliului de
dimensiuni corespunzătoare; camera troliului este acoperită cu un planşeu terasă.
 Faţă de etajul curent, suprafaţa construită a apartamentului de la mansardă este mai mare, ea
realizându-se pe seama logiilor care la mansardă nu mai există. Planşeul peste logie trebuie
termoizolat la tavanul ultimului etaj.
 Nu se prevăd balcoane sau logii.
 Toate ferestrele sunt ferestre de mansardă cu excepţia ferestrelor de la timpane.
- Proiect tip nr. 770, ipct, cu P + 3...4E
 Proiectul elaborat de IPCT este redactat pentru P + 4E dar prin adaptări, în multe localităţi s-
au realizat clădiri cu P + 3E.
 Au fost analizate două secţiuni din proiectul tip 770-81 (pl.2.1 şi 2.2).
 În planşa 2.3 aferentă secţiunii Pb2, se ilustrează o propunere pentru apartamentele de peste
apartamentele de 2 camere de la etaje, care realizează camere de zi cu suprafeţe mai mari în
cadrul căreia se prevede şi un front de lucru în locul bucătăriei.
 În variantă, se ilustrează posibilitatea realizării unor apartamente mai mari, de 4 camere, cu
suprafeţe mărite, realizate peste apartamentele de 2 camere ale clădirii existente. Din
combinarea acestor apartamente se pot obţine la mansardă, următoarele componenţe: 2-2-
2-2, 2-2-4 şi 4-4 camere. Toate apartamentele sunt decomandate, poziţia băilor este aceeaşi
ca în proiectul de bază (băi ventilate cu excepţia capetelor unde băile sunt direct luminate).
 Peste balcoanele existente de la etaje se prevăd balcoane adiacente rezalidurilor, cu acces fie
din camera de zi, fie din bucătării.
 În planşa 2.4 se prezintă o propunere de realizare, peste apartamentele existente de
3 camere, a unor apartamente cu suprafeţe mai mari, de 2 camere. Se prezintă 2 variante: o
variantă cu camera de zi cu suprafaţă de cca 22 m2 şi cămările ventilate şi o alta cu cameră
de zi de cca 18 m2 cu cămări direct luminate. Toate apartamentele au balcoane cu acces din
bucătării. Cu excepţia încăperilor de la rezaliduri care au ferestre de mansardă, celelalte
17
 ferestre sunt prevăzute fie în pereţi longitudinali, fie în frontoane. Înclinarea acoperişului
este de 25o, cu înălţimea minimă în zona rezalidurilor de 1,20 m, în restul încăperilor
înălţimea minimă este de 1,90 m. În conformitate cu prevederile de la pct. 3.3.5 din NP064,
în casa scării se prevede un gol de cca 1,0 m2 (cca 5% din suprafaţa casei scării pentru
evacuarea fumului în caz de incendiu.
 În planşa 2.5 se ilustrează posibilitatea realizării unei extinderi a apartamentelor de la
ultimul nivel, realizând astfel în locul celor 4 apartamente de 2 camere existente la ultimul
nivel (secţiunea Pb2), 4 apartamente de 4 camere cu suprafeţe mărite. La mansardă se
realizează 2 dormitoare mari, ambele cu acces la balcon, cu baie suplimentară în afară de
baia de la ultimul nivel al clădirii existente şi 2 spaţii de depozitare din care unul cu
dimensiuni mai mari, realizat peste casa scării. Scările interioare sunt accesibile din
camerele de zi de la ultimul nivel.
 Nu există posibilitatea realizării unor lifturi nici interioare, nici exterioare clădirii.
- Proiect tip nr. 944, ipct, cu P + 3E
 A fost analizată o secţiune din pr. tip nr 944-81, Pd3 m-c (pl.3.1).
 În pl.3.2 se prezintă o propunere în care peste apartamentele de 3 şi 4 camere amplasate la
capătul clădirii existente, se realizează apartamente mai mari, de numai 2 camere. Peste cele
2 apartamente de 2 camere ale clădirii existente, se realizează un apartament de 4 camere.
Toate încăperile sunt decomandate, camerele de zi au suprafeţe mari de cca 24 m2.
 Înclinarea acoperişului este de 30o iar înălţimea minimă a tuturor încăperilor de 1,50 m.
 Înălţimea liberă (înălţimea utilă) în dreptul tavanului orizontal, este de 2,75 m iar înălţimea
zonei cu tavan înclinat este de 2,15 m.
 Lăţimea zonei de mobilare este de 70 cm.
 În variantă se poate avea în vedere şi o înălţime minimă la peretele exterior, de 1,20 m în loc
de 1,50 m
 În conformitate cu prevederile de la pct. 3.3.5 din NP064, având în vedere că scara este
interioară, în planşeul de b.a. de peste casa scării, prelungită pe înălţimea mansardei, se
prevede un gol cu o suprafaţă de cca 1,0 m2 pentru evacuarea fumului în caz de incendiu
(pl. 3.5).
 Cu excepţia ferestrelor de la frontoane, toate ferestrele sunt de tip ferestre de mansardă.
 Apartamentele de la mansardă nu au nici balcoane, nici logii.
- Proiect refolosibil IPB, cu P + 9E
 Au fost analizate 2 secţiuni (pl.4.1….4.4 şi 4.5…4.8).
 Se propune menţinerea camerei troliului la etajul 9 şi accesul la lift până la maximum etajul
8 inclusiv. Se propune, de asemenea, menţinerea legăturii, printr-un coridor de trecere,
prevăzut la etajul 9, între cele 2 scări adiacente. Având însă în vedere că la mansardă se
realizează câte o uscătorie mare la fiecare scară, obligată de supraînălţarea planşeului de
peste camera troliilor), se propune operarea unor modificări la etajul 9 (pl.4.11), astfel:
o realizarea unui apartament de o cameră în locul celor 2 uscătorii şi 2 spălătorii de
dimensiuni mici, existente;
o realizarea unui apartament de 2 camere, în locul unui apartament de o cameră şi a
celor 2 uscătorii de dimensiuni mici, existente.
 În planşele 4.12 şi 4.13 se prezintă câteva variante pentru apartamentele de la mansardă,
astfel:
o la secţiunea rost-mijloc r-m (pl.4.12), în locul celor 4 apartamente de câte 2 camere
de la etajul curent, se poate realiza un apartament de o cameră, un apartament de 2
camere cu front de lucru pentru bucătărie şi un apartament de 3 camere cu suprafeţe
sporite;
o la secţiunea mijloc-capăt m-c (pl.4.13), se pot realiza peste cele 2 apartamente de
câte 3 camere de la capăt, 2 apartamente de câte 2 camere cu suprafeţe sporite iar în
locul celor 2 apartamente de câte 2 camere de la mijloc, un apartament de 3 camere
cu suoprafeţe mărite.
 În pl. 4.14 se dă o variantă la secţiunea m-c, în care, la mansardă, se realizează un
apartament de 3 camere şi un apartament de 5 camere.
18
  În pl. 4.15 şi 4.16 se ilustrează posibilitatea unor extinderi ale apartamentelor de la etajul 9,
obţinând 2 apartamente duplex de câte 5 camere, un apartament duplex de 3 camere şi două
apartamente de câte o cameră, unul la etajul 9 şi altul la mansardă. Evident, modificările
care trebuie făcute la etajul 9 sunt relativ importante, în această variantă.
 Având în vedere că la nivelul planşeului peste etajul 9 există pe ambele faţade plăci
continue, pe toată lungimea faţadelor, care acoperă balcoanele de la etajele inferioare, se
propune ca înălţimea minimă a pereţilor longitudinali să fie 1,90 m (pl.4.18), astfel încât
toate încăperile de la mansardă au ferestre verticale şi acces posibil la balcoane.
 Înclinarea acoperişului este de 30o.
 Având în vedere că toate ferestrele sunt adiacente balcoanelor, se consideră posibil a se
reduce înălţimea parapetului la 70 cm, realizând ferestre de 1,0 m înălţime.
 În pl. 4.19 se prezintă o variantă în care înălţimea minimă a pereţilor exteriori este de 1,50 m
sau chiar 1,20 m, ferestrele urmând a fi realizate de tipul ferestre de mansardă, iar zona
balcoanelor devenind pod încălzit.
 Înălţimea liberă în zona cu tavan orizontal, poate fi mărită la 3 m pentru a da un plus de
confort prin mărirea volumului de aer sau se poate reduce până la înălţimea minimă
prevăzută în NP 064, de 2,55 m.
 În pl. 4.20 se prezintă o secţiune prin casa scării din care rezultă cum se realizează accesul la
mansardă, accesul la camera troliului de la et. 9 şi la uscătoria prevăzută a se realiza la
mansardă precum şi modul de acoperire a casei scării cu un planşeu de beton armat.
 În pl. 4.21, 4.22 şi 4.23 se dau 3 detalii de principiu pentru realizarea acoperişului şi a
învelitorii din ţiglă cu jgheaburi.
 Spre deosebire de celelalte 3 proiecte, prezentate mai sus, peretele exterior longitudinal este
nestructural şi amplasat la interiorul stâlpilor şi bulbilor din beton armat monolit.

4.3. Corelarea soluţiilor de arhitectură şi instalaţii propuse, cu cerinţele de reabilitare

structurală şi cu celelalte cerinţe prevăzute în Legea 10/1995
4.3.1. Rezistenţă şi stabilitate
4.3.1.1. În cap.3, subpunctul 3.1.1 din NP 064-02, se prezintă câteva considerente generale, de
principiu, referitoare la rezistenţa şi stabilitatea clădirilor de locuit care se mansardează, astfel:
 Ca principiu general la pct.3.1.1.4 se cere ca să se urmărească ca greutatea totală a acoperişului să
nu fie mai mare decât greutatea elementelor de construcţie structurale şi nestructurale ale
acoperişului existent, sau ca depăşirea acesteia să fie nesemnificativă.
Calculele efectuate în Anexa G2, referitoare la greutatea acoperişului în cazul studiului de caz, arată
că, chiar în cazul soluţiei cu structura de rezistenţă realizată din elemente de construcţie masive şi din
elemente de construcţie din beton armat - dezavantajoasă în ceea ce priveşte greutatea - această
prevedere poate fi realizată.
Calculele efectuate evidenţiază următoarele:
-
în comparaţie cu terasa prevăzută cu beton de pantă, acoperişul mansardat este cu cca
20 kg/m2 mai greu, practic neglijabil;
-
în comparaţie cu terasa cu umplutură din zgură expandată de grosime variabilă, fără beton
de pantă, acoperişul mansardat este cu cca 130 kg/m2 mai greu (cca 10%).
Faţă de greutatea clădirii existente, diferenţele sunt nesemnificative. Menţionăm că una din căile de
reducere a greutăţii structurii de rezistenţă a acoperişului mansardat îl constituie utilizarea betoanelor
uşoare, în principal al betoanelor cu granulit, la pereţii structurali interiori şi exteriori ai acoperişului
mansardat. Această soluţie, aplicată la studiul de caz a condus la o reducere a greutăţii acoperişului cu
175 kg/m2, în comparaţie cu folosirea betonului armat obişnuit ( = 1650 kg/m3 în loc de
 = 2500 kg/m3).
 La proiectarea structurii de rezistenţă a acoperişului mansardat, în conformitate cu prevederile
generale de la pct. 3.1.1.3 din NP 064-02, elementelor de construcţie structurale noi trebuie să li se
asigure o prindere şi ancorare corespunzătoare de structura de rezistenţă a clădirii existente.
Soluţiile adoptate în cadrul studiului de caz, atât în ceea ce priveşte detaliile propuse, cât şi în ceea
ce priveşte verificările prin calcul efectuate, ilustrează această preocupare.
 Problema demolării totale sau parţiale a elementelor de construcţie existente peste ultimul planşeu
al clădirii existente, tratată în NP 064-02, este rezolvată în cadrul proiectelor tip şi refolosibile
19
 examinate, ca şi în cadrul studiului de caz, prin demolarea acestora în totalitate, chiar dacă
îndepărtarea materialelor rezultate este o opţiune costisitoare. Adoptarea acestei soluţii este
justificată prin reducerea greutăţii în cea mai mare măsură posibilă, precum şi prin eliminarea
oricăror condiţionări pentru rezolvarea corespunzătoare a soluţiilor de arhitectură şi de rezistenţă
adoptate la proiectarea acoperişului mansardat.
4.3.1.2. În cap.3 subpunctul 3.1.2 din NP 064-02, se arată investigaţiile preliminare care trebuie
efectuate la clădirile existente, care trebuie să confirme posibilitatea realizării noilor locuinţe
mansardate prin supraetajare, în ceea ce priveşte:

rezistenţa antiseismică a clădirii existente, inclusiv efectuarea obligatorie a unei expertize
tehnice;

capacitatea terenului de fundare de a suporta o eventuală încărcare gravitaţională
suplimentară;

capacitatea elementelor de construcţie structurale, inclusiv a planşeului peste ultimul nivel al
clădirii existente, de a primi eventualele solicitări suplimentare, orizontale şi/sau
gravitaţionale.
În exemplificările din prezentul Ghid, inclusiv în cazul studiului de caz, se presupune că toate aceste
investigaţii preliminare şi verificări prin calcul au fost efectuate, cu rezultate corespunzătoare.
4.3.1.3. Din considerente de rezistenţă la foc, durabilitate în timp şi izolare fonică, la toate
exemplificările din cadrul prezentului Ghid precum şi la studiul de caz, în alcătuirea structurii
principale de rezistenţă intră elemente de construcţie masive, realizate din beton (sau beton uşor)
armat.
Se realizează astfel:

pereţi interiori transversali şi longitudinali, de regulă între apartamente;

pereţi pe conturul interior şi exterior al caselor de scară;

pereţi exteriori longitudinali, de înălţime redusă (parapete pline cu înălţimea de
1,20 sau 1,50m);

pereţi exteriori longitudinali având înălţimea de 1,90 m, prevăzuţi cu goluri de ferestre şi uşi
de balcon;

pereţi de fronton, cu sau fără goluri de ferestre;

planşeu peste casa scării;

rampe şi podeste pentru accesul la mansardă;

grinzi principale longitudinale pentru rezemarea căpriorilor;

pinteni de rigidizare a pereţilor interiori şi/sau exteriori de lungime mare.
Pereţii îndeplinesc concomitent atât o funcţie structurală (pereţi portanţi, de rigidizare sau
antiseismici, cât şi funcţia de separare şi izolare fonică între apartamente, spre exterior sau spre scară.
Pereţii se prevăd de 14 cm grosime, considerată ca o grosime minimă din punct de vedere constructiv
(necesară pentru armare şi pentru turnare cu pompa).
Majoritatea pereţilor se prevăd cu o zonă lăţită la partea superioară, armată ca o grindă în plan
orizontal şi având funcţia de rezemare a căpriorilor dispuşi transversal şi de preluare a încărcărilor
seismice orizontale care provin atât de la acoperiş cât şi de la greutatea proprie a pereţilor.
Toţi pereţii reazemă pe pereţii structurali ai clădirii existente.
La proiectul refolosibil IPB cu P+9E, la care pereţii exteriori longitudinali sunt nestructurali şi
reazemă pe stâlpi şi grinzi, în locul unui perete exterior longitudinal s-a prevăzut un cadru longitudinal
alcătuit din stâlpi încastraţi la bază, de dimensiuni 30 x 30 cm (dimensiuni egale cu cele ale stâlpilor
de la et.9) şi o grindă longitudinală, dezvoltată atât pe verticală cât şi pe orizontală.
Toate elementele de beton armat (sau beton uşor armat) se prevăd a se realiza de beton C 16/20
(clasa Bc 20, respectiv marca B 250) iar armăturile din bare de oţel OB 37 şi PC 52.
Elementele structurale verticale (pereţi, pinteni şi stâlpi) se ancorează în elementele structurale
existente la ultimul nivel al clădirii existente prin ancore PC 52  14-16 introduse în găuri  30-40 mm
realizate prin rotopercutare şi umplute cu un mortar adeziv pe bază de răşini epoxidice.
Soluţia cu pereţi structurali din beton (obişnuit sau uşor) armat poate fi înlocuită cu pereţi structurali
din zidărie confinată, adică prevăzută cu stâlpişori şi centuri, eventual cu armături în rosturile
orizontale. Zidăria se va realiza fie cu cărămizi cu goluri verticale GVP, cu un procent de goluri de

20
15-20%, fie cu blocuri ceramice cu goluri verticale tip POROTHERM sau similar, cu un procent de
goluri de cca 50%.
Deoarece pereţii sunt structurali şi eventual cu rosturi orizontale armate, se va folosi mortar minim
M 50 Z, iar grosimea pereţilor va fi de 25 cm.
În conformitate cu prevederile de la pct. 3.1.7.5 din NP 064-02 suprafeţele orizontale de la faţa
superioară a planşeelor pe care urmează a se executa pereţi structurali din beton armat sau din zidărie
confinată, precum şi stâlpi din beton armat (proiect refolosibil IPB cu P+9E) trebuie să fie pregătite în
prealabil, prin buciardare sau cioplire cu dalta, creindu-se asperităţi cu adâncimea mai mare de 2 mm.
4.3.1.4. Soluţia adoptată pentru structura de rezistenţă a acoperişului mansardat urmăreşte să creeze
spaţii libere, fără reazeme intermediare, soluţie care este avantajoasă pentru conceperea
apartamentelor de la mansardă.
Ca urmare, s-a adoptat o soluţie cu căpriori cu deschidere relativ mare, rezemaţi pe pereţii
longitudinali exteriori şi pe peretele longitudinal interior median, eventual şi pe pereţii longitudinali
adiacenţi casei scării interioare. Au rezultat deci căpriori cu deschideri interax (în proiecţie pe
orinzontală) de 4,80 (pr.1168), 5,30 (pr.IPB cu P+9E), 5,40 (pr.770) şi chiar 6,90 m (pr.944).
Pentru căpriori s-a adoptat o soluţie cu elemente din beton precomprimat în formă de I, de dimensiuni
gabaritice de 15 x 25 cm.
Căpriorii se realizează din beton clasa Bc 40 (marca B 500) şi sunt armaţi cu 2 x 2 toroane TBP9.
Această soluţie are avantaje în comparaţie cu alte soluţii, în ceea ce priveşte rezistenţa la foc şi
durabilitatea, precum şi rigiditatea la solicitări verticale şi orizontale
Căpriorii sunt - la toate proiectele analizate - grinzi simple rezemate, cu observaţia că la studiul de caz
s-au prevăzut şi căpriori cu consolă (5,40 + 1,50 m).
Pe lângă varianta cu căpriori din beton precomprimat, la deschidere de max.5,40 m în proiecţie
orizontală, mai sunt posibile următoarele soluţii:

căpriori din lemn stratificat (scânduri lipite) soluţie promovată de firma FINNFOREST din
Germania pentru produsul BRETTSCHICHTHOLZ (BSH); pentru deschiderea interax în plan
orizontal de 5,40 m şi o distanţă între căpriori de 1,20 m, a rezultat necesară o secţiune de
14 x 26 cm (calitatea BS 11);

căpriori din profile metalice U formate la rece, produse de S.C. INTFOR S.A. Galaţi; pentru
aceiaşi parametri ca mai sus; a rezultat necesar un profil cu înălţimea de 20 cm, lăţimea de
9 cm şi grosimea de 7 mm;

căpriori din lemn de răşinoase caliatea I, de dimensiuni 15x30 cm, obţinuţi prin tăierea la
jumătate a grinzilor de dimensiuni 30 x 30 cm; lungimea căpriorilor nu poate fi mai mare de
6,0 m. Standardul de referinţă este STAS 942-86.
În tabelul 1 se prezintă o comparaţie între soluţiile descrise mai sus.
TABEL COMPARATIV
Căpriori cu deschidere l = 5,40 m
Tabelul 1
Indici/m2Ac
Combus-
Dimensiuni Greutate ** Volum
Nr. tibilitate
Soluţia (greutate)
crt.
b H
kg/m kg/buc - m3 (kg)
Cm
1. Beton precomprimat
15 25 62 370 C0 0,022
beton Bc 40 + toroane TBP9
2. Lemn stratificat
FINNFOREST - 14 26 16 100 C1 * 0,034
Brettschichtholz (BSH) BS11
3. Grinzi din lemn de răşinoase
15 30 25 150 C2 0,042
STAS 942-86
4. Profile metalice U (g = 7 mm)
formate la rece conf.prospect 9 20 20 120 C1 (19)
SC INTFOR SA Galaţi
* Conform prospectului, viteza de acţiune a focului v = 0,7 mm/minut pe fiecare latură; clasa de combustibilitate este
apreciată.
** Lungimea căpriorilor l = 6,00 m.

21
Trebuie să se aibă în vedere şi faptul că căpriorii metalici trebuie protejaţi împotriva focului cu o
vopsea specială iar căpriorii din lemn trebuie să fie ignifugaţi.
Detaliile de rezemare a căpriorilor din beton precomprimat, date în prezentul Ghid, atât cele aferente
celor 4 proiecte examinate, cât şi cele aferente studiului de caz, sunt concepute în ipoteza că pereţii
longitudinali exteriori se toarnă în două etape: înainte şi după montarea căpriorilor. Evident, este
posibilă, cu modificarea detaliului respectiv, şi turnarea acestor pereţi într-o singură etapă, înainte de
montarea căpriorilor.
În cazul soluţiei cu căpriori din lemn, lemn stratificat sau metal, detaliile de rezemare şi de prindere a
căpriorilor se modifică corespunzător.
Distanţa dintre căpriori s-a stabilit de 1,20 m interax, astfel încât să se poată amplasa între căpriori
ferestre de mansardă cu lăţimea de 90 cm.
În prezentul Ghid, se prezintă, printre altele şi câteva planuri de montaj a căpriorilor, referitor la care
se menţionează următoarele:
-
poziţia căpriorilor ţine seama de existenţa ventilaţiilor verticale, pentru care se face ipoteza
că nu pot fi deviate;
-
poziţia căpriorilor ţine seama şi de poziţia aerisilor coloanelor de scurgere, dar nu în mod
riguros, acestea putând fi deviate;
-
în scopul reducerii numărului de căpriori (şi deci a costului) căpriorii au fost astfel amplasaţi
încât frontoanele şi pereţii transversali dintre secţiuni să constituie reazeme pentru şipci,
înlocuind astfel căpriorii.
4.3.1.5. Calculul elementelor de construcţie se face pe baza prevederilor din NP064-02 (subpunctul
3.18, a pct.3.1.5.8. şi a Tabelului R1).
A fost efectuat calculul şipcilor, a căpriorilor (în toate cele 4 variante examinate) precum şi verificarea
la acţiunea orizontală seismică a unor pereţi structurali, astfel:

Şipcile longitudinale, de dimensiuni 58 x 58 mm (standard de referinţă: STAS 942-86), au
fost verificate la încărcările gravitaţionale (greutatea învelitorii din ţigle cu jgheaburi şi
încărcarea din zăpadă determinată pentru zona C - STAS 10101/21-92); calculul s-a făcut în
conformitate cu Codul NP 005-96, considerând solicitarea de încovoiere pe 2 direcţii
ortogonale. S-a considerat lemn clasa II, ignifugat şi tratat superficial.

Căpriorii au fost dimensionaţi la eforturile secţionale corespunzătoare ariei aferente,
considerând distanţa dintre căpriori egală cu 120 cm. Căpriorii au fost verificaţi atât la

acţiunea încărcărilor din gruparea fundamentală (la starea limită de rezistenţă şi la starea
limită de deformaţie), cât şi la acţiunea grupării speciale (considerând atât încovoierea în plan
vertical, cât şi încovoierea în plan orizontal). In conformitate cu prevederile din tabelul R1 din
NP 064-02, coeficientul cw s-a considerat cu valoarea cw = ks = 0,2 (zona seismică C).

Verificarea căpriorilor din beton precomprimat s-a făcut considerând beton clasa Bc 40, cu
Rc = 191 daN/cm2 şi Eb = 360.000 daN/cm2

Dimensionarea şi verificarea căpriorilor din lemn stratificat s-a făcut pe baza indicaţiilor
conţinute în prospectul produsului, pentru calitatea cea mai dezavantajoasă (BS11):
-
rezistenţa la încovoiere - 110 daN/cm2
-
modulul de elasticitate - 110.000 daN/cm2

Dimensionarea şi verificarea căpriorilor din grinzi de lemn de brad s-a făcut pe baza
prevederilor din Codul NP 005-96, considerând că lemnul este de clasa de calitate II “ignifugat
şi tratat superficial. S-a considerat clasa de exploatare 2. Standard de referinţă: STAS 942-86.

Dimensionarea şi verificarea căpriorilor din profile U formate la rece cu dimensiuni conform
prospectului SC INTFOR SA Galaţi, (standard de referinţă-STAS 7835/1-80), s-a făcut
considerând:
-
rezistenţa la încovoiere - 2100 daN/cm2
-
modulul de elasticitate - 2.100.000 daN/cm2

Dimensionarea pereţilor structurali s-a făcut ţinând seama de ariile şi încărcările seismice
aferente, considerând valoarea coeficientului cw = 3 ks = 0,60, pe baza prevederilor din tabelul
R1 din NP 064-02. Grinda orizontală de la partea superioară a pereţilor longitudinali precum şi
pintenul transversal aferent, au fost verificaţi la acţiunea seismică orizontală de la nivelul
reazemelor căpriorilor precum şi corespunzătoare greutăţii proprii a pereţilor.

22
Grinda înclinată de la partea superioară a peretelui transversal dintre secţiuni, s-a verificat, acoperitor,
în spiritul prevederii de la pct. 3.1.5.8 din NP 064-02, la acţiunea unei încărcări orizontale mai mari
decât cele care îi revin din aria afererentă (5,90 m în loc de 1,20 m).

4.3.2. Siguranţa în exploatare

Pentru respectarea acestui criteriu de performanţă, la proiectarea mansardelor trebuie să se respecte
prevederile din NP 057-02 (cap.3.2.) şi din NP 064-02 (cap.3.2.), cu următoarele precizări:
4.3.2.1 Siguranţa circulaţiei în interiorul apartamentelor mansardate:
-
înălţimea liberă de trecere în zona de circulaţie curentă, va fi de min.1,90 m;
-
lăţimea liberă de circulaţie a coridorului şi vestibulelor, va fi de min.1,20 m;
-
pentru a obţine o lăţime liberă a uşilor încăperilor de locuit şi a bucătăriei de 0,80 m, lăţimea
nominală a acestor uşi va fi de 90 cm;
-
uşile de acces în apartamentele de la mansardă vor avea lăţimea nominală de 1,00 m;
-
pentru a respecta prevederea de la pct.3.2.2.b din NP 064-02, scările interioare
apartamentelor au fost conformate astfel încât să se permită manevrarea de obiecte
voluminoase de la un nivel la altul.
4.3.2.2 Siguranţa cu privire la scările de acces în mansardă:
-
numărul de trepte al unei rampe de scară, va fi de max.16 trepte, respectându-se astfel
prevederea din NP 057-02, referitoare la persoanele cu dificultate de mers;
-
pentru a respecta prevederea din NP 057-02 pct.3.2.(A).6.c, treptele rampelor de acces la
mansardă vor avea aceleaşi dimensiuni ca la clădirea existentă;
-
înălţimea liberă de circulaţie pe scările care merg către mansardă, inclusiv înălţimea liberă
între rampe, măsurată pe perpendiculara de la nasul treptelor, pe linia de flux, va fi de
min.1,90m;
-
lăţimea liberă a rampelor şi podestelor va fi cel puţin egală cu cea a scărilor existente;
-
înălţimea parapetelor scărilor de acces la mansardă va fi de 0,90 m;
4.3.2.3 Siguranţa cu privire la întreţinerea acoperişului:
-
accesul pe acoperiş pentru întreţinere şi repararea acestuia, ca şi pentru întreţinerea
“ferestrelor de mansardă”, se realizează din casa scării prelungită, printr-un chepeng
termoizolat, de acces în podul neîncălzit, care se creează peste planşeul din beton armat de
la partea superioară a casei scării; accesul la chepeng se face cu o scară metalică verticală,
amplasată pe ultimul podest; din podul neîncălzit, accesul pe acoperiş se face prin una sau
mai multe tabachere amplasate în planul învelitorii;
-
la clădirile cu apartamente tip duplex, la care peste casa scării se dispun încăperi ale
mansardei (vezi pr.770-variantă), accesul pe acoperiş se face direct din casa scării printr-un
tub de dimensiuni minime 100 x 100 cm, similar cu tubul prin care se realizează evacuarea
fumului în caz de incendiu; din acest tub se face şi accesul în podul neîncălzit printr-o uşiţă
laterală.
4.3.2.4 Accesul la mansardă cu ascensoare
În legătură cu această problemă, se precizează următoarele:
- Normativul NP057-02 Normativ privind proiectarea clădirilor de locuinţe (revizuire NP 016-96)
prevede următoarele:
-
La articolul 1.2.1 – Domeniu de aplicare – se scrie că “normativul se aplică atât la clădirile
noi cât şi la modernizarea, reamenajarea, transformarea, repararea şi consolidarea
construcţiilor de locuinţe existente”.
-
La articolul 1.2.2 se scrie : “în cazul în care din motive justificate nu pot fi îndeplinite unele
prevederi ale normativului se vor asigura prin proiect măsuri compensatorii”.
-
La articolul 3.2 (B) pct.1 se prevede că “clădirile etajate cu mai mult de P+3E se vor dota cu
minimum un ascensor”, rezultând că şi la clădiri cu P+3E+M ar trebui ascensor.
- Normativul P 92-82: Normativ privind dotarea cu ascensoare a clădirilor de locuit, social-culturale
şi administrative
-
La articolul 2.1 se scrie că “toate clădirile cu mai mult de 5 niveluri se vor prevedea în mod
obligatoriu cu instalaţii de ascensoare pentru persoane”.
-
Remarcăm că acest normativ a fost elaborat în urmă cu un număr considerabil de ani şi ar
trebui revizuit.
23
- Normativul NP 064-02 : Normativ pentru proiectarea mansardelor la clădirile de locuit
-
La articolul 3.2.1.c se scrie că “la mansardarea clădirilor existente cu P+3E şi P+4E se
recomandă prevederea unui ascensor dacă nu există”.

Analizând prevederile de mai sus, rezultă:

- Respectarea prevederilor din NP 057 ar presupune că la o clădire P+3E, dacă se amenajează o
mansardă, ar trebui prevăzut un lift. Conform P 92-82 acestă condiţie se prevede numai la clădiri
P+4E la care se face mansardare.
- Conform NP 064-02 se pot amenaja mansarde fără a prevedea lift atât la mansardarea clădirilor cu
P+3E cât şi a celor cu P+4E această condiţie fiind doar o recomandare. Nu se precizează explicit că
la o clădire P+4E cu mansardă trebuie neapărat prevăzut un lift.
- La analizarea acestei probleme trebuie avut în vedere costul actual foarte mare al unui lift. Acest
cost se apreciază, pentru un lift de 4 persoane acţionat hidraulic, la cca 20 000 Euro la care se
adaugă TVA. Acest cost include costul cabinei şi instalaţiei nu şi costul amenajărilor în ceea ce
priveşte construcţia la subsol, parter, etaje şi peste ultimul etaj (pentru camera troliului etc.),
apreciat la încă cca 10 000 Euro.
- Se pune problema cine suportă costul liftului: numai viitorii proprietari de la mansardă sau şi
proprietarii apartamentelor de la etajele 2, 3 şi 4. Dacă se suportă numai de proprietarii de la
mansardă şi considerăm 4 apartamente la scară revine, pentru un apartament, un cost suplimentar
de cca 7500 Euro, iar dacă considerăm că contribuie măcar ultimele niveluri, respectiv
12 apartamente, atunci pentru un apartament revine un cost suplimentar de cca 2500 Euro.
- Din punct de vedere constructiv arătăm că, cu excepţia proiectelor cu structura din panouri mari din
seria 1013 - 1068 executate în deceniul al 6 lea, toate celelalte proiecte de clădiri de locuit cu
P+3E şi P+4E nu dispun de spaţiu pentru amenajarea unui lift interior în casa scării.
- Amenajarea unui lift exterior nu este posibilă decât eventual la clădiri cu casa scării adiacentă unui
perete exterior şi cu scara în 2 rampe, dar şi în acest caz este deseori imposibilă din punct de vedere
structural deoarece presupune desfiinţarea centurilor sau grinzilor din beton armat de la nivelul
fiecărui etaj pentru acces la podestul intermediar iar pe de altă parte la cladirile cu pereti structurali
exteriori (clădirile din panouri mari) pereţii ar trebui practic desfiinţaţi pentru prevederea unor uşi
de legătură dintre lift şi podestele intermediare ceea ce presupune modificarea structurii de
rezistenţă.
- Trebuie amintit de asemenea că structura de rezistenţă a unui puţ de lift exterior, independent,
ridică probleme de rezistenţă speciale deoarece trebuie să se asigure o rezistenţă şi o stabilitate
corespunzătoare la acţiuni seismice în condiţiile în care dimensiunile în plan ale puţului liftului
sunt reduse; pe de altă parte, legarea de structură a acestui puţ este de evitat ca urmare a posibilităţii
apariţiei unor tasări inegale între construcţia veche şi cea nouă. Legarea de clădire nu este
favorabilă nici din punct de vedere al comportării antiseismice, introducând un decroş al volumului
construit existent al clădirii. Apar deci dificultăţi de ordin economic şi tehnic, care fac ca mansarda
să nu fie o soluţie eficientă.

x
Ca urmare a considerentelor de mai sus, se pot trage următoarele concluzii:
- Clădirile existente, cu P+3E, pot fi mansardate fără rezerve, fără prevederea obligatorie a unui
ascensor;
- Clădirile existente, cu P+4E, ca urmare a inconfortului evident pentru locatarii apartamentelor de la
o eventuală mansardă, în lipsa unui ascensor, nu pot fi, ca regulă generală, mansardate.
- Mansardarea clădirilor existente, cu P+4E, poate fi acceptată, în mod excepţional, în următoarele
cazuri:
 cu acceptul explicit al viitorilor proprietari ai apartamentelor de la mansardă care ar fi tentaţi
de un cost substanţial mai redus al apartamentelor.
 ca locuinţe sociale mansardate, investiţia fiind făcută de autorităţile locale, pe care aceste
autorităţi să le repartizeze prin închiriere cu prioritate familiilor tinere.
- Clădirile existente, cu P+4E, pot fi mansardate fără rezerve în cazul realizării, prin extinderea
apartamentelor existente de la etajul IV, obţinându-se apartamente tip duplex.

24
- pot fi mansardate fără rezerve, clădirile existente, cu cel mult P+9E, prevăzute cu cel puţin un lift
pe scară, chiar în situaţia în care liftul nu deserveşte actualmente şi ultimul etaj; în acest caz,
locatarii mansardei ar trebui să urce pe scări 2 niveluri, fiind într-o situaţie comparabilă cu locatarii
ultimului nivel al clădirilor cu P+2E.

4.3.3 Siguranţa la foc

La proiectarea mansardelor situate peste ultimul planşeu al clădirilor de locuinţe existente se va urmări
asigurarea condiţiilor şi criteriilor de performanţă precum şi a nivelurilor minime ale acestora, stabilite
prin reglementările tehnice în vigoare.
Între numărul maxim de niveluri - în care se include şi mansarda - al clădirilor de locuit care se
supraînalţă cu un nivel mansardat şi gradul de rezistenţă la foc trebuie să se respecte corelaţiile
stabilite prin tabelul 2.
Tabelul 2
Grad de rezistenţă Număr maxim de niveluri Număr maxim de niveluri
la foc la clădiri înainte de la clădiri după mansardare
modernizare
V 1 2 (P+M)
IV 2 3 (P+E+M)
III 4 5 (P+3E+M)
II P+10 P+11 (P+10E+M)
I  P+11  P+12 (P+11+M) (3)
NOTĂ: (1) Pentru clădirile încadrate în gradul III-V de rezistenţă la foc, în cazuri justificate tehnic
şi asigurând măsuri suplimentare de protecţie, se poate adopta realizarea unui singur
nivel în plus faţă de prevederile tabelului 2, prin acordul scris al proprietarului sau al
asociaţiei de proprietari.
(2) Protecţiile aplicate elementelor de construcţie trebuie să asigure combustibilitatea şi
rezistenţa la foc corespunzătoare gradului de rezistenţă la foc în care este încadrată
clădirea, conform Normativului de siguranţă la foc a construcţiilor, indicativ P 118,
tabelelor 3 şi 4 din prezentul ghid şi prevederilor Normativului pentru proiectarea
mansardelor şi la clădiri de locuit, indicativ NP 064.
(3) Nu se recomandă amenajarea mansardelor la clădiri existente care prin mansardare trec
în categoria clădirilor înalte.
În condiţiile tabelului 2 se poate realiza şi mansardarea clădirilor existente cu regim de
înălţime P+4E, care constituie marea majoritate a clădirilor de locuit existente, chiar dacă după
mansardare acestea se vor încadra în gradul III de rezistenţă la foc.
Prin mansardare, de regulă, nu se poate păstra gradul de rezistenţă la foc iniţial, având în vedere că
soluţiile şi materialele folosite la realizarea mansardei, pe considerente de eficienţă economică şi de
limitare a greutăţii suplimentare a clădirii, nu permit acest lucru.
În funcţie de soluţiile şi materialele folosite la mansardarea clădirilor existente care actualmente sunt
de gradul I pot ajunge la gradul II sau III de rezistenţă la foc.
Toate elementele principale ale construcţiei trebuie să îndeplinească concomitent atât condiţiile
minime de combustibilitate cât şi cele de rezistenţă la foc. Gradul de rezistenţă la foc al clădirii în
ansamblu este determinat de elementul cu cea mai defavorabilă încadrare.
In situaţia în care prin mansardare se modifică gradul de rezistenţă la foc al clădirii, prin trecerea la o
încadrare inferioară, aceasta se poate accepta numai cu respectarea condiţiilor de performanţă, privind
siguranţa la foc, stabilite prin normativul de siguranţă la foc a construcţiilor, indicativ P 118,
referitoare la aria maxim admisă a compartimentului de incendiu, numărul utilizatorilor,
dimensionarea căilor de evacuare, dotarea cu mijloace tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor,
preîntâmpinarea propagării incendiilor la clădirile învecinate etc.
Atunci când, în mod justificat, nu pot fi asigurate nivelurile minime admise stabilite prin
reglementările tehnice actuale, pentru toţi parametri cerinţei de calitate siguranţă la foc, se vor
prevedea prin proiect măsuri compensatorii pentru realizarea unui nivel corespunzător de protecţie
împotriva incendiilor.

25
La elaborarea documentaţiei de execuţie pentru realizarea mansardelor la clădirile existente este
necesară obţinerea avizului din partea proiectantului iniţial al clădirii sau întocmirea unei expertize
tehnice pentru cerinţa de caliate siguranţa la foc.
In cazul înlocuirii acoperişului tip terasă cu un acoperiş cu şarpantă - cu pod neutilizabil - se va urmări
păstrarea gradului de rezistenţă la foc al clădirii iniţiale. Separarea volumului podului faţă de alte
spaţii existente peste ultimul planşeu - camera troliului, spălătorie, uscătorie etc. - se va realiza cu
pereţi rezistenţi la foc 3 ore pentru gradul I, II şi III, iar golurile de comunicare cu ultimul nivel
locuibil se vor proteja cu elemente cu rezistenţa la foc de minimum 30 minute.
Pe baza prevederilor normativului P 118, şi a precizărilor de la art.2.1.11, în prezentul ghid s-au
întocmit 2 tabele (tabelele 3 şi 4) care detaliează, pentru gradele de rezistenţă la foc II şi III, condiţiile
minime de siguranţă la foc pentru diversele elemente de construcţie ale mansardelor precum şi
alcătuirile posibile uzuale ale acestor elemente. Alcătuirile prezentate nu sunt exhaustive, putându-se
realiza şi alte soluţii tehnice, cu condiţia asigurării claselor de combustibilitate şi a gradelor de
rezistenţă la foc minime prevăzute.

26
 CONDIŢII MINIME DE SIGURANŢĂ LA FOC LA MANSARDE
Gradul de rezistenţă la foc II
Tabelul 3
Nr. Condiţii minime
crt. Elementul de construcţie Clasa de Rezist.la Alcătuiri posibile
combust. foc (RF)
1. Elemente structurale Co 2 ore  Beton obişnuit sau beton uşor, armat.
verticale (stâlpi, pereţi  Zidărie din cărămizi cu goluri, confinată.
structurali)  Zidărie din blocuri BCA, confinată.
 Metal protejat la foc.
2. Elemente structurale Co 45 min.  Beton obişnuit sau beton uşor, armat.
orizontale (grinzi, pane, (30 min.) 1)  Beton precomprimat.
contravântuiri)  Metal protejat la foc.
3. Căpriori. C1 30 min.  Beton precomprimat.

Metal protejat la foc.3)

Lemn ignifugat.3), 4)la podul neîncălzit
adiacent mansardei
4. Pereţi nestructurali între Co 2 ore  Zidărie din cărămizi cu goluri.
mansardă şi podul  Zidărie din blocuri BCA.
neîncălzit
5. Pereţi nestructurali C1 30 min.  Zidărie din cărămizi cu goluri.
interiori  Plăci sau fâşii armate din BCA.
 Pereţi din plăci de gipscarton 2 x 12,5 mm
+ vată minerală 50 mm, pe schelet metalic5)
6. Pereţi nestructurali C1 15 min.  Zidărie din cărămizi cu goluri.
exteriori  Zidărie din blocuri BCA.
 Pereţi “sandwich” cu vată minerală, cu
plăci duble din gipscarton, pe schelet
metalic 5)

7. Suportul învelitorii C1 - Lemn ignifugat.4)
(astereală, şipci)

8. Învelitoare Co - Ţigle ceramice.

Tablă zincată.

Alte învelitori incombustibile.

9. Şarpantă şi suportul - - Lemn ignifugat4)
învelitorii în podul
neîncălzit adiacent
mansardei 2)

1) Rezistenţa la foc din paranteze este valabilă la clădirile în care densitatea sarcinii termice nu depăşeşte 840 MJ/m 2.
2) Cu condiţia ca golurile din planşeul adiacent podului neîncălzit să fie protejate cu elemente de închidere rezistente la foc
minimum 30 min.
3) Cu tavan de protecţie din plăci de vată minerală min.150 mm + plăci din gipscarton min.12,5 mm - pe un schelet din
profile metalice.
4) Soluţia adoptată pentru ignifugarea lemnului trebuie să asigure clasa de combustibilitate necesară.
5) Detaliile tehnice de realizare vor fi agrementate tehnic.

27
 CONDIŢII MINIME DE SIGURANŢĂ LA FOC
Gradul de rezistenţă la foc III
Tabelul 4
Nr. Condiţii minime
crt. Elementul de construcţie Clasa de Rezist.la Alcătuiri posibile
combust. foc (RF)
1. Elemente structurale C1 1 oră  Beton obişnuit sau beton uşor, armat.
verticale (stâlpi, pereţi  Zidărie din cărămizi cu goluri, confinată.
structurali)  Zidărie din blocuri BCA, confinată.
 Metal protejat la foc.
 Lemn protejat la foc.5)
2. Elemente structurale C1 45 min.  Beton obişnuit sau beton uşor, armat.
orizontale (grinzi, pane, (30 min.) 1)  Beton precomprimat.
contravântuiri)  Metal protejat la foc.
 Lemn protejat la foc. 5)
3. Căpriori. C2 30 min.  Beton precomprimat.

Metal protejat la foc.3)

Lemn ignifugat.3), 4)
4. Pereţi nestructurali între C1 2 ore  Zidărie din cărămizi cu goluri.
mansardă şi podul  Zidărie din blocuri BCA.
neîncălzit şi între  Pereţi “sandwich” cu vată minerală, cu
apartamente plăci duble din gipscarton, pe schelet
metalic.5)
5. Pereţi nestructurali C2 15 min.  Zidărie din cărămizi cu goluri.
interiori  Plăci sau fâşii armate din BCA.
 Pereţi din plăci de gipscarton 2 x 10 mm +
vată minerală 50 mm, pe schelet metalic
sau din lemn ignifugat.4) 5)
6. Pereţi nestructurali C2 15 min.  Zidărie din cărămizi cu goluri.
exteriori  Zidărie din blocuri BCA.
 Pereţi “sandwich” cu vată minerală, cu
plăci duble din gipscarton, pe schelet
metalic protejat la foc sau din lemn
ignifugat. 4) 5)

7. Suportul învelitorii C2 - Lemn ignifugat.4)
(astereală, şipci)

8. Învelitoare C1 - Ţigle ceramice

Tablă zincată.

Alte învelitori practic neinflamabile.

9. Şarpantă şi suportul - - Lemn ignifugat.
învelitorii în podul 
Lemn neignifugat.
neîncălzit adiacent
mansardei 2)
1) Rezistenţa la foc din paranteze este valabilă la clădirile în care densitatea sarcinii termice nu depăşeşte 840 MJ/m 2.
2) Cu condiţia ca golurile din planşeul adiacent podului neîncălzit să fie protejate cu elemente de închidere rezistente la foc
minimum 30 min.
3) Cu tavan de protecţie din plăci de vată minerală min.120 mm + plăci din gips carton min.10 mm - pe un schelet din
lemn ignifugat.
4) Soluţia adoptată pentru ignifugarea lemnului trebuie să asigure clasa de combustibilitate necesară.
5) Detaliile tehnice de realizare vor fi agrementate tehnic.

În legătură cu alcătuirile date în tabel, se precizează următoarele:

- la elementele din beton armat şi în special la cele din beton precomprimat, rezistenţa la foc este
influenţată sensibil de mărimea efectivă a acoperirii cu beton a oţelului.
- ignifugarea lemnului se poate face fie pe suprafeţele perimetrale, fie cu mai mare eficienţă în masa
lemnului (Verificarea calităţii ignifugării se face conform prevederilor Normelor tehnice privind
ignifugarea materialelor şi produselor combustibile din lemn şi textile utilizate în construcţii,
indicativ C58);
- protejarea elementelor metalice se realizează de regulă cu vopsele speciale termospumante aplicate
pe un grund anticoroziv. (Produsele utilizate vor deţine agremente tehnice şi avize de p.s.i.).

28
- protejarea elementelor din lemn, precum şi a celor din metal se poate face, pe lângă prin ignifugare,
respectiv prin vopsire şi prin învelirea elementelor cu plăci de gipscarton de 20….30 mm grosime
tip RIDURIT RF în 1 sau 2 straturi. (soluţiile tehnice de realizare vor fi agrementate tehnic).
- zidăria din cărămizi cu goluri se poate realiza fie cu cărămizi GVP care au un procent relativ mic
de găuri (15-20%) fie folosind blocuri ceramice cu goluri (fante) tip Porotherm sau similar cu
procent de goluri de până la 40-50%; confinarea zidăriei se realizează prin prevederea în cadrul
zidăriei a unor stâlpişori şi centuri din beton armat monolit turnate după executarea zidăriei; pentru
mărirea capacităţii de rezistenţă a acestor zidării se pot prevedea armături în rosturile orizontale în
condiţiile respectării unei acoperiri corespunzătoare cu mortar a armăturilor.
4.3.4 Izolare termică, hidrofugă şi economie de energie
1. În conformitate cu prevederile din normativul NP 064-02 pct 3.5.1.2, comportarea termotehnică a
elementelor de construcţie perimetrale ale mansardelor se proiectează şi se verifică pe baza
prevederilor din normativul din seria C107 şi a completărilor şi precizărilor din
cap. 3.5 a normativului NP 064-02.
În conformitate cu prevederile pct 3.5.1.4 şi 3.5.1.5, locuinţele amplasate la mansarda unei clădiri
existente este considerată o “construcţie nouă” iar unitatea care este avută în vedere în calcule este
ansamblul locuinţelor amplasate la mansardă. Faţă de cele arătate mai sus, calculele termotehnice care
se efectuează, au în vedere următoarele:
-
ariile elementelor de construcţie perimetrale ale mansardei, precum şi anvelopa mansardei,
includ şi ariile elementelor de construcţie care separă mansarda de restul clădirii (planşeul
peste ultimul nivel al clădirii existente şi pereţii interiori adiacenţi casei scării);
-
calculul se face separat pentru mansardă şi pentru restul clădirii;
-
calculul termotehnic referitor la studiul de caz a fost făcut pentru 2 sitaţii considerând:
 clădirea de sub mansardă (inclusiv casa scării prelungită) nereabilitată din punct de
vedere termic;
 clădirea de sub mansardă (inclusiv casa scării prelungită) reabilitată din punct de
vedere termic;
2. În conformitate cu prevederile din normativul NP 064-02, la realizarea mansardelor trebuie să se
folosescă cele mai eficiente materiale din punct de vedere termotehnic. În studiul de caz s-au prevăzut
următoarele materiale:
-
beton uşor cu granulit, la pereţii structurali exteriori precum şi la toţi pereţii structurali
interiori; betonul se realizează cu granule de granulit având masa volumică de cca
550 kg/m3 cu nisip de râu + nisip uşor şi cu dozaj de ciment de minimum 300 kg/m3; masa
volumică a betonului, de clasa C16/20 (Bc 20) este 1600 kg/m 3 iar conductivitatea termică
de calcul  = 0,70 W/(mK); grosimea pereţilor structurali este de 14 cm;
-
polistiren expandat clasa P3 (conform C107/0), având o masă volumică de 16...20 kg/m3 şi
o conductivitate termică de calcul  = 0,040 W/(mK); plăcile din polistiren expandat au
grosimea de 12 cm la pereţii exteriori şi de 4 cm la planşeul de sub mansardă;
-
vata minerală clasa A5 (conf. C107/0), având o masă volumică de 100…160 kg/m3 şi o
conductivitate termică de calcul  = 0,038 W/(mK); plăcile de vată minerală folosite la
planşeul de peste mansardă şi de peste casa scării prelungită, au grosimea de 2x8=16 cm.
3. La calculul termotehnic al mansardei, valorile temperaturilor de calcul se consideră în
conformitate cu prevederile pct. 3.5.3 din Normativul NP 064-02. Pentru studiul de caz, s-au
considerat următoarele temperaturi de calcul:
 Te = -15 oc (temperatura exterioară de calcul în cazul zonei climatice II - Bucureşti)
 Ti = +20 oC (temperatura interioară de calcul pentru locuinţe)
 Tu = Te + 1,5 = -15 + 1,5 = - 13,5 oC (temperatura de calcul în podul neîncălzit, adiacent
mansardei, inclusiv în spaţiul ventilat de peste stratul termoizolant, în zona înclinată a
planşeului);
 Tu = +15,0 oc (temperatura de calcul în casa scării comună, considerând că aceasta este
încălzită şi delimitată exclusiv de pereţi interiori);
 Tu = +15,0 oC (temperatura de calcul în spaţiul apartamentelor de sub mansardă,
considerând că mansarda este racordată la instalaţia de încălzire centrală existentă);

29
La calculul termotehnic al clădirii de sub mansardă, la fluxul termic de jos în sus se consideră valorile
(conf. Normativului NP 064-02 pct. 3.5.3.2.):
 Te = -15 oc
 Ti = +20 oc
 Tu = - 13,5 oC (în podul neîncălzit);
 Tu = +15,0 oC (în mansardă);
4. Coeficienţii de transfer termic superficial (i, e) se consideră în conformitate cu prevederile
Normativului NP 064-02 pct. 3.5.5 şi fig. T1.
5. În conformitate cu prevederile din normativul NP 064-02 şi din normativele C107/1 şi C107/3,
pentru elementele de construcţie perimetrale ale mansardei, trebuie să se aleagă alcătuiri eficiente,
corespunzătoare din punctul de vedere al comportării termotehnice, atât în ceea ce priveşte rezistenţa
şi stabilitatea termică, cât şi comportarea la difuzia vaporilor de apă.
Alcătuirea elementelor de construcţie perimetrale ale mansardei la studiul de caz este următoarea:
 Pereţi exteriori (ie)
o tencuială interioară 0,5 cm
o beton uşor, armat 14,0 cm
o polistiren expandat 12,0 cm
o tencuială subţire
din mortar cu răşini 1,0 cm
total 27,5 cm
 Pereţi interiori adiacenţi casei scării (ics)
o tencuială interioară 0,5 cm
o beton uşor, armat 14,0 cm
o tencuială în casa scării 0,5 cm
total 15,0 cm
 Planşeu superior(iu)
o plăci gipscarton 1,0 cm
vată minerală+caroiaj
o din şipci de lemn 16,0 cm
o folie de protecţie
permeabilă la vapori ------
total 17,0 cm
Conductivitatea termică echivalentă a plăcilor de vată minerală + caroiaj din şipci de lemn,
determinată printr-un calcul numeric automat în anexa A1, este ech = 0,043 W/(mK)
 Planşeu inferior(iu)
o covor din PVC 0,3 cm
o şapă din mortar de ciment 3,0 cm
o polistiren expandat 4,0 cm
o planşeu din beton armat 13,0 cm
o tencuială tavan 0,5 cm
total 20,8 cm
 Uşi interioare de acces în mansardă
o Uşi din lemn, pline, cu foile de 3 cm grosime
 Tâmplărie exterioară
o Tâmplărie exterioară cu toc şi cercevele din PVC, cu 3 camere de aer şi cu geamuri
termoizolante triple 4+12+4+12+4, cu un coeficient de emisie e0,10 (e-low), o
suprafaţă tratată cu un strat reflectant al razelor infraroşii şi cu spaţiile dintre foile
de geam umplute cu argon. Tâmplăria este prevăzută cu garnituri duble de etanşare.
6. Pentru a reduce în cât mai mare măsură efectul negativ al punţilor termice, se urmăreşte în
principal:
-
realizarea continuităţii straturilor termoizolante, în cât mai mare măsură posibilă;
-
protejarea punţilor termice inevitabile din punct de vedere constructiv.
La studiul de caz, pentru reducerea efectelor negative ale punţilor termice (condens superficial şi
coeficienţi mari de reducere a rezistenţelor termice unidirecţionale), s-au prevăzut următoarele măsuri:
30
 -
utilizarea betonului uşor, cu granulit, în pereţii structurali;
-
protecţia conturului tâmplăriei exterioare verticale cu fâşii termoizolante din polistiren
expandat de 4 cm grosime, dispuse pe glafurile exterioare, orizontale şi verticale ale
ferestrelor şi uşilor de balcon;
-
dispunerea continuă a stratului termoizolant de la tavanul mansardei, complet sub căpriori;
-
prevederea unor fâşii termoizolante verticale din plăci de vată minerală de 10 cm grosime şi
25 cm lăţime, pe suprafeţele pereţilor structurali interiori şi exteriori, în spaţiul podului
neîncălzit, la intersecţia acestora cu planşeul superior al mansardei;
-
prevederea unor fâşii termoizolante verticale, din plăci de vată minerală de 10 cm grosime şi
30 cm lăţime pe suprafeţele interioare ale pereţilor structurali exteriori longitudinali, în
spaţiul mansardei, deasupra tâmplăriei exterioare (căptuşind buiandrugii); plăcile sunt
protejate cu plăci din gipscarton.
Valorile rezistenţelor termice unidirecţionale şi corectate ale elementelor de construcţie perimetrale ale
mansardei sunt prezentate în tabelul 5.
Tabelul 5
Valori realizate r Valori normate p1 p2
Elemente de construcţie R R’ R’/ R R’nec R’min R’/ R’nec R’/ R’min
m2K/W - m2K/W -
1 exteriori 3,38 1,86 0,55 1,09 1,40 1,70 1,33
Pereţi
2 interiori (cs) 0,46 0,42 0,91 0,16 - 2,63 -
3 superior 3,95 3,54 0,90 2,33 3,00 1,52 1,18
Planşee
4 inferior 1,40 1,10 0,78 0,42 1,10 2,62 1,00
5 exterioară 0,67 0,67 1,00 0,45 0,50 1,49 1,34
Tâmplărie
6 interioară 0,43 0,43 1,00 - - - -

În tabel se dau, de asemenea, valorile normate pe considerente de confort (R’nec) şi termoenergetice

(R’min) , precum şi rapoartele care ilustrează eficienţa soluţiilor adoptate :
R' R'
p1 = şi p2 =
R' nec R' min
7. Verificarea riscului apariţiei condensului superficial pe suprafeţele interioare ale elementelor de
construcţie perimetrale, este deosebit de importantă, atât pentru sănătatea locatarilor cât şi pentru
durabilitatea şi aspectul finisajelor interioare ale pereţilor şi tavanelor.
Verificările efectuate la studiul de caz, inclusiv prin calcule numerice automate, au evidenţiat
următoarele:
-
Ca urmare a rezistenţelor termice unidirecţionale cu valori mari, riscul de condens
superficial în câmpul elementelor de construcţie perimetrale este exclus; calculele au
evidenţiat faptul că umiditatea relativă a aerului interior la care ar putea să apară condens
superficial, este de peste 90 %;
-
În zonele cu punţi termice, cu numai 2 excepţii, temperaturile superficiale minime sunt
superioare temperaturii punctului de rouă, care, pentru o temperatură a aerului interior
Ti = +20oC şi o umiditate relativă normată a aerului interior i = 60%, este de r = 12oC.
Temperaturi mai mici de 12 oc apar doar la intersecţia dintre tavanul înclinat al mansardei şi
suprafaţa interioară a peretelui exterior longitudinal, inclusiv în zona buiandrugilor, unde
Tsi min = 10,5oC. Umiditatea interioară la care apare, teoretic, riscul de condens interior,
este de cca 54%, astfel încât, având în vedere că lăţimea zonelor de condens este relativ
redusă şi că – din considerente de stabilitate termică – apartamentele de la mansardă vor fi
prevăzute cu aparate de aer condiţionat, se apreciază că alcătuirea nodurilor respective este
acceptabilă.
8. Aşa cum se arată în normativul NP 064-02, analiza şi verificarea elementelor de construcţie
perimetrale la difuzia vaporilor de apă este deosebit de importantă, în special la planşeul superior al
mansardei, adiacent învelitorii sau/şi podului neîncălzit.
La exemplul din studiul de caz, s-a urmărit ca atît pereţii exteriori cât şi planşeul superior să aibe o
alcătuire favorabilă din punct de vedere al difuziei vaporilor de apă. Astfel:

31
 -
Pereţii sunt alcătuiţi în conformitate cu prevederile din NP 064-02 pct. 3.5.8.17 (pereţi
bistrat cu o structură compactă, având stratul termoizolant din polistiren expandat dispus
spre exterior);
-
Planşeul superior este, de asemenea, alcătuit conform recomandărilor din NP 064-02, stratul
de protecţie de peste termoizolaţie fiind permeabil la vaporii de apă;
-
Acoperişul este foarte bine ventilat, asigurând o bună circulaţie a aerului în toate spaţiile
adiacente volumului încălzit al mansardei, cu avantaje deosebite, atât pentru comportarea în
timpul verii cât şi în timpul iernii, avantaje arătate în NP 064-02 pct. 3.5.8.1.
-
Acoperişul are următoarele caracteristici de principiu:
 stratul termoizolant este amplasat sub căpriori (fig. T4a şi T8 din NP 064-02), cu
avantaje în ceea ce priveşte rezistenţa termică a acestui strat datorită absenţei
incluziunilor din alte materiale;
 în alcătuirea acoperişului intră două straturi de aer ventilat:
o un strat de aer inferior, având înălţimea egală cu înălţimea căpriorilor în zona
înclinată a tavanului şi egală cu înălţimea podului neîncălzit în zona orizontală a
tavanului
o un al doilea strat având înălţimea constantă de 5 cm, egală cu înălţimea şipcilor
din lemn de dimensiuni 48x48 mm, dispuse în lungul căpriorilor, la partea lor
superioară;
-
Alcătuirea acoperişului este una din alcătuirile recomandate în normativul NP 064-02 având
următoarele straturi (de jos în sus):
 plăci de protecţie din gipscarton de 12,5 mm;
 strat termoizolant din plăci din vată minerală, dispus în două straturi de câte 80 mm
grosime, în cadrul unui caroiaj din grinzişoare din lemn de brad de dimensiuni
48x80 mm/120 cm;
 folie de protecţie permeabilă la vaporii de apă;
 strat de aer ventilat de 25 cm înălţime, între căpriorii din beton precomprimat de
aceeaşi înălţime;
 folie impermeabilă autoportantă, rezemată pe căpriori;
 strat de aer ventilat, de 5 cm înălţime, între şipcile de dimensiuni 48x48 mm aşezate
pe căpriori;
 şipci de dimensiuni 58x58 mm dispuse paralel cu streaşina şi rezemate pe şipcile de
la partea superioară a căpriorilor;
 învelitoare din ţigle cu jgheaburi, ceramice sau din mortar de ciment.
-
Circulaţia aerului în cele 2 straturi de aer ventilat se realizează astfel:
 accesul aerului în stratul inferior se face prin găuri prevăzute de la turnarea
betonului în cornişă, în toate centurile longitudinale din beton armat, precum şi la
partea superioară a pereţilor longitudinali din beton uşor armat;
 accesul aerului în stratul superior se face prin spaţiul cvasi-continuu dintre folia
impermeabilă (care asigură şi îndepărtarea eventualelor infiltraţii de apă pluvială
prin rosturile dintre ţigle) şi şipcile pe care reazemă ţiglele;
 toate găurile prin care se face accesul aerului sunt prevăzute cu plase din sârmă
zincat, pentru a împidica pătrunderea în pod a insectelor şi păsărilor mici;
 ieşirea aerului se face prin întreruperea continuă a foliei impermeabile, la coamă şi
prin întreruperea locală a mortarului de poză a olanelor de coamă.
9. Verificarea la stabilitate termică a mansardei din studiul de caz a evidenţiat că unii din parametrii
termotehnici ai mansardei proiectate nu se încadrează în valorile limită care, dacă sunt realizate, nu
mai este necesară verificarea prin calcul a stabilităţii termice:
-
rezistenţa termică a planşeului inferior
R =1,40 m2K/W faţă de R’min = 1,65 m2K/W
-
indicele inerţiei termice a pereţilor exteriori ai mansardei
D =2,65 faţă de Dmin = 3,00
-
indicele inerţiei termice a planşeului superior
D =2,27 faţă de Dmin = 2,50
Ca urmare, este necesar a se efectua verificarea prin calcule a stabilităţii termice a încăperilor şi a
elementelor de închidere.
32
În conformitate cu NP 064-02 pct. 3.5.9.8, în cazul în care verificările care urmează a se face la faza
de proiectare, nu vor da rezultate satisfăcătoare, încăperile respective vor fi prevăzute cu aparate de
aer coniţionat.
10. Indicatori importanţi, ai gradului de izolare termică a clădirilor de locuit, sunt:
-
rezistenţa termică corectată medie ponderată a anvelopei unei clădiri de locuit, în cazul
nostru – al mansardei în ansamblul ei (R’M);
-
coeficientul global de izolare termică a clădirii - în cazul nostru al mansardei - G;
Rezultatele obţinute în studiul de caz sunt următoarele:
-
Rezistenţa termică corectată, medie, ponderată atât cu ariile elementelor de construcţie cât şi
cu temperaturile de calcul din exteriorul mansardei adiacente elementelor de construcţie
perimetrale, calculată în conformitate cu prevederile din normativele C107/1 şi NP 064-02,
este: R’M = 3,11 m2k/w
-
Coeficientul global de izolare termică aferent mansardei, calculat în conformitate cu
normativele C107/1 şi NP 064-02, în funcţie de raportul dintre aria anvelopei şi volumul
interior al mansardei (A/V=1,098 m2/m3), de rezistenţa termică R’M şi de numărul de
schimburi de aer pe oră (n = 0,6 h-1 ), este:
A 1
G= + 0,34n = 0,557 W/(m3K)
V R' M
În comparaţie cu coeficientul global normat de izolare termică, care pentru clădiri cu raportul
A
= 1,098 m2/m3, este GN = 0,855 W/(m3K), rezultă o reducere de cca 35%:
V
G
p3 = = 0,651
GN
11. Necesarul anual de căldură pentru încălzirea mansardeide la studiul de caz, s-a făcut cu metoda
simplificată din ghidul GP 058-2000 Ghid privind optimizarea nivelului de protecţie termică la
clădirile de locuit, cap. 4.
S-au determinat următoarele:
-
temperatura interioară medie ponderată i= +19,6oC
i
-
numărul annual de grade zile de calcul N 12 = 3094 K zile
-
coeficientul de corecţie
o în varianta fără dispozitive de reglare termostatată a temperaturii interioare C = 0,963
o în varianta cu dispozitive de reglare termostatată a temperaturii interioare C = 0,893
-
aportul de căldură internă Qi = 7 kWh/(m3an)
-
aportul de căldură solară Qs = 2,8 kWh/(m3an)
Au rezultat următoarele valori pentru necesarul anual de căldură pentru încălzirea mansardei:
Q = 30,0 kWh/(m3an) în cazul C = 0,963
Q = 27,1 kWh/(m3an) în cazul C = 0,893
Necesarul de căldură anual, normat pentru clădirile care se proiectează până la 01.01.2005, este:
QN = 48,4 kWh/(m3an), rezultând o diferenţă în minus de 38%.
Necesarul anual de căldură pe apartament, exprimat în Gcal/an este :
-
apartament cu Au = 49,7 m2 şi Vu = 122,62 m3  Q = 3,33 Gcal/an
-
apartament cu Au = 69,3 m şi Vu = 173,62 m 
2 3
Q = 4,72 Gcal/an
12. În cadrul studiului de caz s-au făcut calcule termotehnice comparative şi pentru clădirea de sub
mansardă, în următoarele variante:
-
clădire nereabilitată termic – cu terasă nereabilitată termic
-
clădire nereabilitată termic – cu mansardă
-
clădire reabilitată termic – cu terasă reabilitată termic
-
clădire reabilitată termic – cu mansardă
Rezultatele comparative obţinute sunt prezentate sintetic în tabelele 6, 7, 8 şi 9, astfel:
-
În tabelul 6 se prezintă valorile R, R’, R’nec şi R’min, aferente celor 4 variante examinate.
Se prezintă, de asemenea, temperaturile Tsi min de la colţul orizontal superior al încăperilor
de la et IV (intersecţia dintre pereţii exteriori şi planşeul de peste etajul IV).
-
Se analizează comparativ pereţii exrteriori curenţi (panouri mari prefabricate) şi planşeul de
peste et IV.

33
 -
În tabelul 7 se compară parametrii A/V, R’M, G şi GN iar în tabelul 8 – necesarul anual de
căldură pentru încălzire Q şi QN, exprimate în kWh/(m3an).
-
În tabelul 9 se prezintă comparativ necesarul anual de căldură pentru încălzire Q şi QN,
exprimate în Gcal/(apartament.an). S-au considerat următoarele valori pentru volumul
apartamentelor:
7230,5
V= = 190,3 m3/apartament mediu – la variantele cu terasă
38
7344,8
V= = 193,3 m3/apartament mediu – la variantele cu mansardă
38
1248,3
V= = 156,0 m3/apartament mediu – la mansardă
8
Tabelul 6
R' R'
100 100
Elem. Tsi min R R’ R’nec R’min R '
nec R min
de constr. Soluţia (p1) (p2)
0 2 2
C m K/W m K/W %
cu terasă 8,7 0,575 52,5 41,1
Clădire cu pod 8,6 0,575 52,5 41,1
nerea- neîncălzit 1,844 1,094 1,400
bilitată cu
Pereţi mansardă 13,1 0,581 53,1 41,5
ext.
curenţi cu terasă 14,9 1,909 174,5 136,3
Clădire cu pod 14,7 1,904 174,0 136,0
rea- neîncălzit 4,348 1,094 1,400
bilitată cu
mansardă 16,9 1,944 177,7 138,8
cu terasă 8,7 1,140 1,003 1,458 3,000 68,8 33,4
Clădire cu pod 1)
8,6 4,124 2,454 1,396 3,000 175,8 81,8
nerea- neîncălzit.
bilitată cu
Planşeu 13,1 1,362 0,834 0,2082) - 400,0 -
mansardă
peste
et.IV cu terasă 14,9 4,669 3,320 1,458 3,000 227,7 110,7
Clădire cu pod
14,7 4,124 2,883 1,3961) 3,000 206,5 96,1
reabili- neîncălzit
tată cu
16,9 1,362 0,888 0,2082) - 426,9 -
mansardă
τ  ΔT 0,957  35 0,143  35
1)
R’nec = α  ΔT  = 1,396 m2K/W 2)
R’nec = = 0,208 m2K/W
i i max 83 83

Tabelul 7
G
A G 100
R’M G 100 GN GN
VARIANTA V Go
(p3)
m-1 m2K/W W(m3K) % W/(m3K) %
cu terasă 0,397 0,630 0,868* 100,0 0,529 164,1
Clădire
nereabi- cu pod neîncălzit 0,397 0,679 0,823 94,8 0,529 155,6
litată
cu mansardă 0,406 0,724 0,799 92,1 0,533 149,9
cu terasă 0,397 1,707 0,403 46,4 0,529 76,2
Clădire
reabili- cu pod neîncălzit 0,397 1,689 0,405 46,7 0,529 76,6
tată
cu mansardă 0,406 1,827 0,392 45,2 0,533 73,5
Mansarda 1,098 3,110 0,557 64,2 0,855 65,1
3
* Situaţia actuală Go = 0,868 W/(m K)

Tabelul 8

34
 Coeficient Q Q
Q 100 QN1 100
VARIANTA de corecţie Qo QN1
C kWh/(m3an) % kWh(m3an) %
0,963 51,0* 100,0 213,4
cu terasă 23,9
0,893 46,5 91,2 194,6
Clădire
0,963 47,8 93,7 200,0
nereabi- cu pod neîncălzit 23,9
0,893 43,6 85,5 182,4
litată
0,963 46,1 90,4 190,5
cu mansardă 24,2
0,893 42,0 82,4 173,6
0,963 19,5 38,2 81,6
cu terasă 23,9
0,893 17,4 34,1 72,8
Clădire
0,963 19,6 38,4 82,0
reabilita- cu pod neîncălzit 23,9
0,893 17,5 34,3 73,2
tă
0,963 18,7 36,7 77,3
cu mansardă 24,2
0,893 16,7 32,7 69,0
0,963 30,0 58,8 62,0
Mansardă 48,4
0,893 27,0 53,1 56,0
3
*Situaţia actuală Qo = 51,0 kWh/(m an)

Tabelul 9
Coeficient Q Q
Q 100 QN1 100
VARIANTA de corecţie Qo QN1
C Gcal/(ap.an) % Gcal/(ap.an) %
0,963 8,35* 100,0 213,4
cu terasă 3,91
0,893 7,61 91,2 194,6
Clădire
0,963 7,82 93,7 200,0
nerea- cu pod neîncălzit 3,91
0,893 7,13 85,5 182,4
bilitată
0,963 7,66 91,7 190,5
cu mansardă 4,02
0,893 6,98 83,6 173,6
0,963 3,19 38,2 81,6
cu terasă 3,91
0,893 2,85 34,1 72,8
Clădire
0,963 3,21 38,4 82,0
reabili- cu pod neîncălzit 3,91
0,893 2.86 34,3 73,2
tată
0,963 3,11 37,2 77,3
cu mansardă 4,02
0,893 2,78 33,3 69,0
0,963 4,03 48,3 62,0
Mansardă (V = 156,0 m3) 6,50
0,893 3,64 43,6 56,0
*Situaţia actuală Qo = 8,35 Gcal/(apart.an)

4.3.5 Protecţia împotriva zgomotului

În conformitate cu prevederile de la pct 3.6.1 din NP064-02, pentru menţinerea nivelului de zgomot
admis în interiorul încăperilor max. 35 dB, elementele de construcţie delimitatoare trebuie astfel
alcătuite încât să se asigure indici de izolare la valorile admise în standardul de referinţă
STAS 6156-86 Tabelul 5 şi în normativul NP 057-02 pct 3.6.1.
Pentru confortul acustic al apartamentelor de la mansardă este important să se analizeze doar indicii
de izolare la zgomot aerian, protecţia la zgomotul de impact nefiind necesară.
Condiţiile de respectare a valorilor I’a nec trebuie să fie respectate la următoarele elemente de
construcţie ale mansardelor:
– pereţii exteriori;
– pereţii interiori între apartamente adiacente;
– pereţii interiori adiacenţi casei scării;
– pereţii despărţitori din cadrul apartamentelor;
– planşeele inferioare, adiacente apartamentelor de la ultimul etaj al clădirilor existente;
– planşeul superior (acoperişul + tavanul), adiacent mediului exterior.
Calculele au fost efectuate pe baza prevederilor din Normativul C125-87, rezultatele obţinute fiind
prezentate în Tabelul 10.

35
În conformitate cu Anexa 5 din Normativul C125-87, indicele de izolare global la zgomot aerian se
determină pe baza “legii masei”, din valoarea astfel determinată scăzându-se o corecţie care ţine
seama de transmisia zgomotului prin căi colaterale.
La elementele de construcţie care au o structură de tip“sandwich”, valoarea indicelui de izolare global
la zgomot aerian se majorează cu sporuri, în funcţie de alcătuirea elementelor de construcţie.
În tabelul 10 se dau şi valorile admise ale indicilor de izolare la zgomot aerian (I’a nec), care se compară
cu indicii realizaţi (I’a ef).
Referitor la valoarea I’a nec cerută la planşeele adiacente mediului exterior cu care asimilăm acoperişul
(inclusiv stratul termoizolant), se apreciază că valoarea prescrisă I’ a nec = 51 dB este discutabilă, mult
mai justificată fiind o valoare I’a nec = 36 dB egală cu valoarea prescrisă la pereţii exteriori. Se
menţionează că ambele elemente de construcţie se caracterizează printr-un nivel de zgomot
perturbator egal cu 60 dB.
Tabelul 10
'
I a ef
I’a ef I’a nec '
100 I’a ef - I’a nec
Elementul de construcţie I a nec
dB dB % dB
tenc.subţiri 46,4 91,0 - 4,6
Între apartamente
tenc.obişnuite 47,8 51,0 93,7 - 3,2
adiacente
Pereţi cu căptuşeală 51,5 101,0 +0,5
exteriori 46,0 36,0 127,8 +10,0
în cadrul apartamentului 33,0 32,0 103,1 +1,0
spre exterior 49,0 51,0 96,1 -2,0
Planşee
spre apartamente adiacente 53,7 51,0 105,3 +2,7

În ceea ce priveşte izolarea la zgomotul de impact, aceasta interesează doar apartamentele de sub
mansardă. În conformitate cu prevederile NP 057-02, cerinţa de izolare împotriva zgomotului de
impact este :Ii  59 dB (standard de referinţă este din STAS 6156-86).
Cerinţă care este îndeplinită ca urmare a existenţei straturilor de polistiren expandat de 4 cm grosime
dispus între faţa superioară a planşeului din beton armat de 13 cm grosime şi şapa din mortar de
ciment de 3 cm grosime care este suportul pardoselii de la mansardă (pardoseală flotantă).

4.4 Amenajarea mansardei la clădirea analizată în studiul de caz

Pentru mansardă s-a adoptat soluţia cu apartamente independente pe un nivel, conform
NP064-02 pct. 2.2.1a (vezi planşele din anexa Studiu de caz).
În consecinţă casa scării a fost prelungită pe înălţimea mansardei şi s-a prevăzut încă o rampă de acces
de la etajul IV la nivelul mansardei.
La mansardă s-au prevăzut câte 4 apartamente noi la fiecare scară, rezultănd în total 8 apartamente din
care: 4 apartamente de 2 camere cu frontonul de lucru pentru bucătării în camera de zi la secţiunea
Pb2 şi 4 apartamente de 2 camere, cu suprafeţe mai mari, la secţiunea Pb4.
La întocmirea planurilor de arhitectură s-a avut în vedere păstrarea poziţiei ventilaţiilor şi a
instalaţiilor sanitare de la etajele inferioare.
S-a prevăzut un acoperiş cu 2 ape cu frontoane la capetele clădirii, înclinarea acoperişului fiind de 25 o,
astfel încât plecând de la înălţimea parapetului - la încăperile amplasate în zona cu decroşuri -
de 1,2 m, să se ajungă la o înălţime de 1,90 m în zonele curente (fără decroşuri); se asigură astfel o
înălţime utilă minimă de 1,20 m prevăzută în NP 064-04 pct. 2.2.2c şi o înălţime liberă de circulaţie,
de 1,90 m, în zona activă a mansardei (conform pct. 2.2.2b).
În zona cu decroşuri, având înălţimea redusă la faţadă s-au prevăzut ferestre de mansardă, în timp ce
în restul clădirii s-au prevăzut ferestre normale de 90 cm înălţime cu parapet de 80 cm înălţime şi uşi
de balcon de 1,70 m înălţime conform figurii A14 din NP064-04.
Având în vedere că peste balcoanele de la etajul IV există o placă de acoperire a acestora s-au
amenajat, la mansardă, pe aceste plăci, balcoane de dimensiunile celor de la clădirea existentă.
Având în vedere că în zona decroşurilor o suprafaţă importantă a încăperilor (cca 30%) are înălţimea
liberă de 1,20 m până la 1,90 m, în aceste zone s-au prevăzut să se realizeze dormitoarele
apartamentelor.

36
Înălţimea încăperilor de la mansardă în zona cu tavanul orizontal s-a prevăzut de 2,74 m, cu cca 20 cm
mai mare decât înălţimea minimă de 2,55 m prevăzută în normativ la pct.2.2.2a din NP064-04.
Pentru structura de rezistenţă a mansardei s-a adoptat o soluţie cu structura principală de rezistenţă din
elemente de construcţie din beton armat conform pct. 3.1.5 din NP064-02.
S-au prevăzut pereţi structurali de 14 cm grosime pe conturul casei scării, pe conturul clădirii şi între
apartamente, asigurând în acest fel o bună izolaţie fonică, atât faţă de exterior, cât şi faţă de casa scării
şi între apartamente. Pereţii se execută din beton uşor cu granulit cu masa volumică de 1600 kg/m 3. Se
prevede beton de clasa Bc 20 (C 16/20) cu un consum de ciment mai mare de 300 kg/m 3, cu agregate
cu o masă volumică de sub 550 kg/m3, cu nisip de râu şi parţial cu nisip uşor.
Pereţii structurali se ancorează în pereţii existenţi prin intermediul unor bare din oţel beton
14…16 introduse în găuri 30 realizate prin rotopercutare.
La partea lor superioară pereţii sunt prevăzuţi cu zone mai late cu rol funcţional (pentru realizarea unei
cornişe pe conturul acoperişului, precum şi cu rol structural pentru a asigura rezistenţa la acţiunea
seismică) şi pentru rezemarea corespunzătoare a căpriorilor.
Structura acoperişului se realizează din căpriori cu secţiune I de 25 cm înălţime, din beton
precomprimat, rezemaţi pe pereţii longitudinali structurali ai mansardei.
Peste căpriori se prevăd şipci de lemn paralele cu streaşina, pe care reazemă ţiglele ceramice ale
învelitorii.
Distanţa între căpriori este de maximum 1,20 m. Pentru susţinerea tavanului, în zonele orizontale ale
acestuia, se prevăd, deasemenea, elemente prefabricate din beton precomprimat cu secţiune
dreptunghiulară (cleşti).
La partea inferioară a căpriorilor şi a cleştilor se prevede stratul termoizolant realizat din plăci de vată
minerală cu masă volumică de 100-160 kg/m3 şi cu grosime de 16 cm (2 straturi de câte 8 cm). Plăcile
de vată minerală se dispun în cadrul unui caroiaj de grinzişoare din lemn şi se protejează la partea
inferioară cu un strat de gipscarton de 1 cm grosime iar la partea superioară cu folie permeabilă la
vaporii de apă.
În pereţii interiori din beton armat se prevăd găuri de dimensiuni corespunzătoare pentru a asigura
ventilarea spaţiului neîncălzit de peste mansardă.
Pentru a realiza o izolaţie termică şi fonică (la zgomote transmise prin impact), se prevede sub şapa
pardoselii de la mansardă, un strat din polistiren expandat de 4 cm grosime. Pentru a atenua influenţa
negativă a punţilor termice la intersecţia tavanului cu pereţii structurali se prevăd fâşii din vată
minerală de dimensiuni 25x10 cm dispuse în pod .
În zona buiandrugilor de peste ferestre aceste fâşii sunt dispuse în interiorul încăperilor, pe buiandrugi.
Pereţii exteriori sunt prevăzuţi cu un strat termoizolant de polistiren expandat de 12 cm grosime
protejat cu o tencuială subţire realizată similar cu tencuiala de pe pereţii clădirii reabilitate.

Prin măsurile de termoizolare prevăzute se obţin următorii parametri termotehnici:

– o rezistenţă termică corectată a pereţilor exteriori R’= 1,86 m2K/W iar la planşeul peste mansardă
R’= 3,54 m2K/W;
– o rezistenţă termică corectată medie a anvelopei mansardei R’M= 3,11 m2K/W;
– un coeficient global de izolare termică G = 0,557 W/m3K, cu cca 35% mai mic decât coeficientul
normat GN;
– un necesar anual de căldură pentru încălzire de 27-30 kwh/m3an, cu cca 41-47% mai mic decât
consumul aferent clădirii nereabilitate şi cu 38-44% mai mic decât consumul normat.
Pentru tâmplărie se prevăd ferestre şi uşi de balcon din PVC cu 3 camere de aer şi geam termoizolant
triplu cu o suprafaţă tratată low-e şi cu spaţiul dintre foi umplut cu argon (R’= 0,67 m2K/W). Se
prevăd clapete autoreglabile.
Ventilaţiile apartamentelor precum şi tubul special de ventilare a casei scării cu suprafaţa de 1 m 2 se
prelungesc cu elemente din tablă zincată peste învelitoare cu minimum 50 cm peste suprafaţa
învelitorii.
Peste casa scării se realizează un planşeu din b.a. monolit de 12 cm grosime. În acest planşeu se
prevede la fiecare casă de scară un gol de 1 m 2 pentru a asigura evacuarea fumului în caz de incendiu,
precum şi un gol de dimensiuni 0,80x0,80 m pentru accesul în podul neîncălzit.
Alcătuirea structurii adoptate asigură o rezistenţă la foc de gradul II, necesară clădirilor de locuit cu 6
niveluri (P+4E+M).
37
 ANEXA G2
COMPARAŢIE ÎNTRE GREUTATEA MANSARDEI ŞI A TERASEI

Se compară greutatea mansardei (exclusiv planşeul peste et. IV) cu greutatea terasei existente
(exclusiv planşeul peste et. IV)
A. Se scade:
o beton armat
-
atice 128 m x 0,157 m3/m = 20,10 m3
-
ventilaţii 24 x 0,13 = 3,12 m3
-
chepenguri 2 x 0,52 = 1,04 m3
-
podeste 2 x 1,51 = 3,02 m3
27,28 m3
27,28m x 2,5 t/m3 =
3
68,2 t
o pietriş
(48,40 x 11,80 + 2 x 1,50 (12,76 + 14,56))x0,04 x 1,8 t/m3 = 47,0 t
o mortar+hidroizolaţie
0,03 x 1,8 + 0,01 x 1,1 = 0,065 t/m2
(48,24 x 11,64 + 2 x 1,50(12,60 + 14,40))x0,065 = 41,8 t
2
zgură expandată (d=15...33 cm; dmed = 15 + 18 = 27 cm)
3
(48,24 x 11,64 + 2x1,50(12,60 + 14,40) )x0,27 = 173,48 m3
Se scade volumul ocupat de atice+mortar
128x(1,01+0,06)x0,12 = 16,43 m3
157,05 m3
157,05 m3 x 0,9 t/m3 = 141,3 t
o mortar de ciment
128 (0,50 x 0,02 + 0,06 x 0,12) 1,8 = 4,0 t
TOTAL: 302,3 t
B. Se adaugă:
o beton cu granulit armat 119,43 x 1,65 = 197,1 t
o beton armat 3,31 x 2,5 = 8,3 t
o prefabricate din b.a.conform tabel 50,1 t
o tencuială subţire exterioară 279 x 0,019 = 5,3 t
o plăci vată minerală, inclusiv caroiaj şipci şi Rigips 489 x 0,036 = 17,6 t
o plăci vată minerală 38,0x0,021+ 63,0x0,013 = 1,7 t
o tencuială exterioară 31,9 x 0,045 = 1,5 t
o şipci de lemn 8,0 x 0,550 = 4,4 t
o învelitoare din ţigle 635 x 0,045 = 28,6 t
o tâmplărie PVC 65,5 x 0,040 = 2,7 t
o pardoseli pvc 443 x 0,056 = 24,8 t
o pardoseli mozaic, inclusiv şapa 70 x 0,060 + 35 x 0,115 = 8,3 t
o pereţi despărţitori 260 x 0,040 = 10,4 t
o tencuieli interioare 885 x 0,010 = 8,9 t
o tencuieli pe rabiţ 38 x 0,070 = 2,7 t
o uşi interioare (63,9+83,8)x 0,015 = 2,3 t
o instalaţii 8 x 0,200 = 1,6 t
o diverse 1,4 t
TOTAL: 377,7 t

38
 C. Diferenţa în plus:
-
377,7 – 302,3 = 75,4 t
-
Aria construită (exclusiv balcoanele) = 580 m2
-
Greutatea suplimentară în plus = 0,130 t/m2

D. Concluzie:
1. Diferenţa în plus la varianta cu mansardă, este de cca 130 kg/m 2, reprezentând doar
aproximativ 10% din încărcarea gravitaţională de calcul a planşeului de terasă.
2. În varianta de terasă cu beton de pantă + plăci BCA, greutatea stratului de la terasă creşte cu
cca 150 kg/m2, astfel:
2
- beton de pantă (dmed = 0,03 + 0,18 = 0,15 m)
3
0,15 x 2400 = 360

- plăci BCA 0,15 x 600 = 90

450 kg/m2
Varianta cu zgură expandată
- zgură expandată 0,27 x 900 = 245
- şapă de mortar 0,03 x 1800 = 55
300 kg/m2

În aceste condiţii varianta de mansardă are o greutate practic egală cu varianta de terasă

39
4.5 Soluţii de instalaţii termice şi sanitare la amenajarea mansardei analizate în studiul de caz
4.5.1. Situaţia existentă
Instalaţii termice
Blocul ales pentru expertizare, format dintr-un tronson Pb2 de capăt şi un tronson Pb4 de
capăt, este alimentat cu agent termic şi apă caldă de consum de la o centrală termică de zonă. În
centrala termică se prepară atât agentul termic pentru încălzire cât şi apa caldă de consum. De la
centrala termică, agentul termic pentru încălzire şi apa caldă de consum sunt transportate la
consumatorii din zonă (blocuri P+4 din panouri mari) prin intermediul unei reţele termice îngropată în
canal termic. Blocul ales este întâmplător capăt de reţea, o ramificaţie a reţelei termice intrând prin
frontonul tronsonului Pb2 şi parcurgând întregul bloc se opreşte sub tronsonul Pb4.
Agentul termic este apa caldă la parametrii nominali 95/75oC. Apa caldă de consum se prepară în
regim continuu, reţeaua nefiind prevăzută cu conductă de recirculare. Distribuţia principală atât pentru
instalaţia de încălzire cât şi de apă caldă de consum se face în subsolul clădirii (vezi pl. T1), separat
pentru fiecare tronson.
Coloanele sunt prevăzute la bază cu robineţi de închidere şi reglare.
Distribuţia de agent termic şi de apă caldă de consum este confecţionată din ţeavă din oţel pentru
instalaţii termoizolată şi protejată. Nu există sistem de contorizare la nivel de bloc sau scară.
Din subsol, coloanele urcă aparent până la etajul 4.
Blocul având o vechime de peste 20 de ani, temperaturile interioare pentru care s-a calculat instalaţia
de încălzire sunt cele din 1907/68 şi anume în toate camerele de locuit, băi, bucătării t i = 18oC, sarcina
totală pentru încălzire a blocului QT = 180 kW.
Corpurile de încălzire din fontă tip 600/2 sunt amplasate în camerele de locuit, iar în băi sunt dispuse
serpentine din oţel Radiatoarele au prevăzuţi robineţi cu reglaj prestabilit. Aerisirea instalaţiei se face
la nivelul 4 printr-o reţea de aerisire cu vase de aerisire cu robineţi de golire în subsol.
Blocul de locuinţe prezentat fiind capăt de reţea a prezentat disfuncţii repetate în distribuţia agentului
termic şi a apei calde de consum, fapt ce a dus în timp la dorinţa debranşării de la reţeaua de agent
termic şi alimentarea de la o centrală termică proprie, propunere prezentată în strategia de reabilitare.

Instalaţii sanitare
Blocurile de locuinţe Pb 2 şi Pb 4 alese pentru expertizare sunt alimentate independent cu apă rece din
reţeaua orăşenească cu conductă din ţeavă din oţel zincată şi cu apă caldă, de la un punct termic prin
canal termic, cu ţeavă din oţel zincată.
Distribuţia din subsol, coloanele şi cnductele de legătură la obiectele sanitare sunt pentru apă rece din
tub din PVC G, iar pentru apă caldă din ţeavă din oţel zincată.
Conductele din subsol sunt izolate cu saltele din vată minerală protejată la exterior.
Nu există sistem de contorizare la nivel de bloc sau scară.
Alimentarea cu apă rece şi caldă a grupurilor sanitare şi a bucătăriilor se face prin coloane verticale
racordate la conducta de distribuţie amplasată în subsol.
Grupurile sanitare (vezi planşa S1) sunt dotate cu:
- lavoar din porţelan sanitar cu baterie stativă
- closet din porţelan sanitar cu rezervor montat la înălţime
- cadă de baie din fontă emailată cu baterie de duş flexibilă
- chiuvetă din fontă emailată cu picurător
Blocul având o vechime de peste 20 de ani, debitele de apă rece şi caldă sunt mai mici decât cele
cerute de STAS 1478/90.
Pentru reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor s-au avut în vedere următoarele variante:
- bloc reabilitat (vezi 4.5.2.)
- situaţia existentă + mansardă (vezi 4.5.3.)
- bloc reabilitat + mansardă (vezi 4.5.4.)
- situaţia existentă + pod neîncălzit (vezi 4.5.5.)
- bloc reabilitat + pod neîncălzit (vezi 4.5.6.)

40
4.5.2. Bloc reabilitat
Instalaţii termice
Soluţiile de reabilitare şi modernizare a instalaţiilor aferente blocului sunt soluţii simple, cu
costuri moderate, după cum urmează:
- înlocuirea vanelor defecte din subsol de pe racordul general tur şi retur;
- înlocuirea robinetelor de la baza coloanelor de încălzire şi acc;
- înlocuirea şi completarea termoizolaţiei conductelor de distribuţie din subsol;
- spălarea corpurilor statice (prin demontarea de pe poziţie) cu jet de apă sub presiune pentru
eliminarea depunerilor de nisip şi nămol;
- înlocuirea robinetelor cu dublu reglaj cu robinete termostatice la radiatoare;
- curăţirea chimică şi protecţia anticorozivă a instalaţiei;
- dotarea corpurilor statice cu repartitoare de costuri;
- contorizarea energiei termice şi a apei calde de consum la nivel de tronson de bloc
În funcţie de posibilităţile financiare ale locuitorilor se vor adopta acele soluţii de reabilitare care pe
lângă efectul creşterii confortului termic în interior se realizează şi economii de combustibil.
Îmbunătăţirea confortului termic este cerută şi de cerinţele de calitate din Legea 10/1995 precum şi
SR 1907/97.
Confom SR 1907-97 s-a mărit temperatura interioară în camere după cum urmează:
- bucătării, vestibuluri 18 oC;
- camere de locuit 20 oC;
- băi, duşuri 22 oC;
- uscătorii 25oC.
Creşterea temperaturilor interioare din clădire în soluţia existentă a dus la o temperatură medie
interioară de 20oC (faţă de 18oC cât era prevăzut iniţial).
Necesarul total de căldură pentru încălzire in condiţiile aplicării soluţiilor de reabilitare prezentate mai
sus devine QT = 153.000 W.

Instalaţii sanitare
Soluţiile pentru reabilitarea instalaţiilor de apă caldă pentru cele două blocuri Pb2 şi Pb4 sunt:
- înlocuirea branşamentului de apă caldă cu conductă cu un diametru mai mare care să corespundă
consumului şi să preia pierderea de presiune din contorul de apă caldă. Standard de referinţă:
STAS 1478 /90;
- înlocuirea robinetelor de la baza coloanelor de apă caldă;
- înlocuirea termoizolaţiei conductelor de distribuţie din subsol;
- înlocuirea bateriilor de apă caldă şi rece din băi şi bucătării cu baterii cu perlator;
- contorizarea a apei calde de consum cu contor de energie termică la nivel de tronson de bloc cu
citirea consumului la parter sau la locul de montaj în subsol.
Robinetele prevăzute sunt robinete cu sferă, iar izolaţia conductelor se va face cu izolaţie tip bară din
material sintetic tip Kaiflex, Armaflex sau similar (vezi planşa S2).

4.5.3. Situaţia existentă + Mansardă

Instalaţii termice
Pentru instalaţia de încălzire cu corpuri statice a mansardei se propune racordarea instalaţiei noi
(instalaţia din mansardă) la instalaţia existentă a blocului (vezi planşa T7).
Agentul termic va fi cel furnizat de centrala termică care alimentează blocul cu cele 2 tronsoane
Pb2 şi Pb4.
Distribuţia de agent termic din subsolul blocului rămâne neschimbată.
Coloanele şi legăturile între corpurile de încălzire si coloane sunt din ţeavă de oţel.
Corpurile de încălzire din oţel sunt amplasate în camerele de zi, dormitoare, bucătarii şi băi.
Temperaturile interioare pentru care s-a calculat instalaţia de încălzire sunt cele din SR 1907/97 şi
anume: camere de zi şi dormitoare ti = 20oC, băi ti = 22oC, bucătării şi vestibule ti = 18oC, rezultând o
sarcină totală pentru încălzire QT = 30 kW.
Radiatoarele sunt dotate cu robineţi cu cap termostatat pe tur şi robineţi de echilibrare pe retur.
De asemenea, se prevăd ventile automate de aerisire pe fiecare coloană.
41
Instalaţii sanitare
Grupurile sanitare de la mansardă sunt amplasate peste grupurile sanitare de la etajul 4
(vezi planşa S3 ) şi sunt dotate cu :
- lavoar din porţelan sanitar cu baterie stativă cu perlator
- closet din porţelan sanitar cu rezervor montat pe vas
- cadă de baie din acril cu baterie de duş flexibilă
- - chiuvetă din oţel inox cu picurător cu baterie stativă cu perlator
Alimentarea cu apă şi canalizarea obiectelor sanitare se realizează prin prelungirea conductelor de la
etajul 4, existente.
S-au prevăzut ţevi din PVC G pentru apă rece, ţevi din oţel zincat pentru coloana de apă caldă şi
PEXAL pentru legăturile la obiectele sanitare, ţevi din PVC U pentru canalizare.

4.5.4. Bloc reabilitat + Mansardă

Instalaţii termice
Se propune şi varianta de alimentare cu agent termic a instalaţiei interioare de încălzire a blocului si a
mansardei de la o centrală termică proprie, centrală ce se va amplasa la parterul blocului, în una din
cele 2 spălătorii.
Se adoptă un sistem de distribuţie atât pentru bloc cât şi pentru mansardă, care sa permită contorizarea
consumurilor la nivel de apartament (coloane de distribuţie amplasate în casa scării, cu racorduri
individuale pentru fiecare aparatament şi distribuţii orizontale în interiorul apartamentului).
Coloanele de alimentare cu agent termic de încălzire sunt proprii fiecărui apartament şi sunt realizate
din ţeavă neagră de oţel.
Racordurile de distribuţie către corpurile de încălzire sunt din ţevi de polietilenă de înaltă densitate şi
pornesc din distribuitoare colectoare casetate amplasate în apartamente.
Montarea contoarelor se face în afara apartamentului, în nişe special construite pentru montarea lor
sau în casete prefabricate.
Corpurile de încălzire din oţel sunt amplasate în camerele de zi, dormitoare, bucătarii şi băi.
Temperaturile interioare pentru care s-a calculat instalaţia de încălzire sunt cele din SR 1907/97 şi
anume: camere de zi şi dormitoare ti = 20oC, băi ti = 22oC, uscătorii ti = 25oC, bucătării şi
vestibule ti = 18oC.
Varianta alimentării mansardei cu agent termic produs de o centrală termică proprie nu a fost abordată
în cazul de faţă datorită lipsei unui spaţiu la mansardă adecvat amplasării unei centrale.

Instalaţii sanitare
Pentru această soluţie sunt prezentate două variante:
- var. A - cu contorizarea apei calde în fiecare apartament pe instalaţiile existente;
- var. B - cu contorizarea apei calde la nivel de apartament cu montarea contoarelor pe casa scării.
În varianta A montare contoarelor se face în fiecare apartament prin amplasarea contoarelor în
bucătărie pe conductele de apă rece şi caldă de sub chiuvetă, iar în baie pe conductele de apă rece şi
caldă la ieşirea din mască sub lavoar.
În varinta B contoarele se montează in casa scării pentru fiecare apartament şi pentru acest montaj
este necesar să se formeze din subsol noi coloane de apă rece şi caldă şi realimentarea grupurilor
sanitare din aceste coloane.
Montajul contoarelor din casa scării trebuie mascat (cu inchidere uşoară şi estetică) astfel încât să nu
fie accesibil decât persoanelor autorizate şi să fie ferit de lovituri.

Instalatii de gaze naturale

În situaţia existentă instalaţiile de gaze naturale se caracterizează prin următoarele:
- Blocurile alese pentru expertizare sunt alimentate cu gaze naturale prin baranşamente şi posturi de
reglare, amplasate alăturat clădirilor, de la reţelele de distribuţie ale gazelor naturale existente
în zona.
- Alăturat posturilor de reglare sunt montate contoare cu membrană, pentru măsurarea consumului
de gaze naturale la nivel de scară.
- Instalaţia de utilizare gaze naturale asigură alimentarea, la presiune joasă, a consumatorilor de
gaze, respectiv maşinile de aragaz montate în bucătării;
42
- Conductele de distribuţie la parter sunt montate pe casa scării; coloanele montate în bucătării,
asigură recordarea maşinilor de aragaz.
- La baza coloanelor, pe casa scării, sunt prevazute robinete de închidere.
În situaţia adăugării mansardei, conform “Normelor tehnice pentru proiectarea şi executarea
sistemelor de alimentare cu gaze naturale” NT-DPE-01/2004, art. 8.1, utilizarea gazelor naturale este
admisă numai în încăperi în care nu există pericol de incendiu, prin aprinderea materialelor şi
elementelor combustibile. Mansarda este realizată din lemn, este izolată termic la interior cu plăci din
vată minerală şi protejată cu plăci din gipscarton deci este eliminat pericolul de incendiu şi în bucătarii
se pot monta consumatori de gaze naturale.
Prin reabilitarea termică se propune montarea ferestrelor termopan. În acest caz în toate bucătariile se
vor monta detectoare de gaze naturale cu limita inferioară de sensibilitate de 2% CH 4 în aer, conform
art. 8.3 al NT-DPE-01/2004.
Pentru asigurarea aerului necesar arderii, în ferestrele sau pereţii exteriori ale bucătariilor se vor
realiza grile de ventilaţie, conform cerinţelor art. 8.28 al NT-DPE-01/2004. Evacuarea gazelor arse se
va face la canalul de ventilare ce se va prelungi de la ultimul etaj.
Instalaţia de gaze naturale aferentă mansardei se va realiza prin prelungirea coloanelor existente şi
racordarea maşinilor de aragaz nou montate la acestea. Pe aceste racorduri se vor monta ventile
electromagnetice acţionate de detectoarele de gaze naturale.

4.5.5. Situaţia existentă + Pod neîncălzit

Instalaţii sanitare
Pentru această variantă intervenţia la instalaţiile sanitare constă in prelungirea coloanelor de
canalizare prin pod peste acoperiş în vederea asigurării ventilaţiei la instalaţia de canalizare.

4.5.6. Bloc reabilitat + Pod

Instalaţii termice
Soluţiile de reabilitare şi modernizare a instalaţiilor interioare de încălzire aferente blocului sunt
soluţiile simple, cu costuri moderate care au fost prezentate mai sus, la cazul 2.
Necesarul de căldură pentru încălzirea blocului se va reduce comparativ cu necesarul de la cazul 2
(bloc reabilitat cu terasă) datorită apariţiei podului care are rol termoizolant.
Instalaţii sanitare
Soluţiile de reabilitare şi modernizare a instalaţiilor sanitare aferente blocului sunt soluţiile simple, cu
costuri moderate care au fost prezentate mai sus, la cazul 4.5.2.
Pentru această variantă intervenţia la instalaţiile sanitare constă in prelungirea coloanelor de canalizare
prin pod peste acoperiş în vederea asigurării ventilaţie la instalaţia de canalizare.

43
5. DURATA DE RECUPERARE A INVESTIŢIEI PENTRU REABILITAREA TERMICĂ A
CLĂDIRII DIN STUDIUL DE CAZ, ÎN DIVERSE VARIANTE
a. Costul investiţiei
În conformitate cu devizele anexate, se iau în calcul următoarele costuri (exclusiv TVA), în Euro.
VARIANTA 1 – CLĂDIRE REABILITATĂ CU TERASĂ
Construcţii
- pereţi exteriori (inclusiv schela exterioară) 45 130
- planşeul peste subsol 14 484
- tâmplărie exterioară 16 035
75 649
- planşeu de terasă 7 179
TOTAL CONSTRUCŢII var 1 82 828
Instalaţii termice
- spălare chimică a instalaţiei 4 034
- robineţi cu cap termostatat 1 751
- reabilitare distribuţie 4 517
TOTAL INSTALAŢII TERMICE var 1 10 303
Instalaţii sanitare
- reabilitarea instalaţiei în subsol 1 679
- reabilitarea instalaţiei în apartament 18 760
TOTAL INSTALAŢII SANITARE var 1 20 439
TOTAL GENERAL 113 569
TOTAL GENERAL INCLUSIV TVA 135 147
Cote finale de deviz 10%
(organizare şantier, proiectare, diverse şi neprevăzute) 13 515
TOTAL var 1 148 662 Euro

VARIANTA 2 – CLĂDIRE REABILITATĂ CU POD NEÎNCĂLZIT

Construcţii
- pereţi exteriori (inclusiv schela exterioară) 45 130
- planşeul peste subsol 14 484
- tâmplărie exterioară 16 035
75 649
- pod neîncălzit 27 284
TOTAL CONSTRUCŢII var 2 102 933
Instalaţii termice
- spălare chimică a instalaţiei 4 034
- robineţi cu cap termostatat 1 751
- reabilitare distribuţie 4 517
TOTAL INSTALAŢII TERMICE var 2 10 303
Instalaţii sanitare
- reabilitarea instalaţiei în subsol 1 679
- reabilitarea instalaţiei în apartament 18 760
790
TOTAL INSTALAŢII SANITARE var 2 21 229
TOTAL GENERAL 134 464
TOTAL GENERAL INCLUSIV TVA 160 012
Cote finale de deviz 10%
(organizare şantier, proiectare, diverse şi neprevăzute) 16 001
TOTAL VAR 2 176 013 Euro

44
VARIANTA 3 – CLĂDIRE REABILITATĂ CU MANSARDĂ
Construcţii
- pereţi exteriori (inclusiv schela exterioară) 45 130
- planşeul peste subsol 14 484
- tâmplărie exterioară 16 035
75 649
- mansardă 154 263
TOTAL CONSTRUCŢII var 3 229 912
Instalaţii termice
- spălare chimică a instalaţiei 4 034
- robineţi cu cap termostatat 1 751
- reabilitare distribuţie 4 517
TOTAL INSTALAŢII TERMICE var 1 10 302
- instalaţii la mansardă (racordată la instalaţia existentă) 3 593
TOTAL INSTALAŢII TERMICE var 3 13 895
Instalaţii sanitare
- reabilitarea instalaţiei în subsol 1 679
- reabilitarea instalaţiei în apartament 18 760
TOTAL INSTALAŢII SANITARE var 1 20 439
- instalaţii la mansardă (racordată la instalaţia existentă) 6 022
TOTAL INSTALAŢII SANITARE var 3 26 461
TOTAL GENERAL 270 268
TOTAL GENERAL INCLUSIV TVA 321 619
Cote finale de deviz 10%
(organizare şantier, proiectare, diverse şi neprevăzute) 32 162
TOTAL VAR 3 353 781 Euro

Din costul total de 353 781 Euro se scade valoarea recuperată prin vânzarea apartamentelor de la
mansardă
Aria construită 580 m2
Balcoane 34 m2
614 m2
Se consideră preţul unitar de 300 Euro /m2 Ac
614x300 =184 200 Euro
Rezultă un cost total net:
353 781 – 184 200 = 169 581 Euro

b. În conformitate cu Tabelul 9, rezultă, în varianta cu coeficientul de corecţie c=0,893 (robinete

termostatate), următoarele valori pentru necesarul annual de căldură pentru încălzire:
- var 1 Q = 2,85 Gcal/(apartament.an)
- var 2 Q = 2,86 Gcal/(apartament.an)
- var 3 Q = 2,78 Gcal/(apartament.an)
Situaţia actuală (clădirea cu terasă, nereabilitată), în varianta cu coeficientul de corecţie c=0,963
(instalaţii fără dispozitive de reglare termostatată) se caracterizează, conform tabelului 9 cu un necesar
annual de căldură pentru încălzire:
Q = 8,35 Gcal/(apartament.an).
Pentru întreaga clădire, cu 38 apartamente (exclusiv mansarda), rezultă:
- var 1 Q = 2,85 x 38 = 108,30 Gcal/(apartament.an)
- var 2 Q = 2,86 x 38 = 108,68 Gcal/(apartament.an)
- var 3 Q = 2,78 x 38 = 105,64 Gcal/(apartament.an)
- situaţia actuală Q = 8,35 x 38 = 317,30 Gcal/(apartament.an)

45
c. Calculul duratei de recuperare a investiţiei se face în conformitate cu prevederile din Ghidul
GP 058-2000, cap.2.
Se consideră preţul unitar eo = 21 Euro/Gcal (840 000 lei/Gcal) în vigoare în anul executării lucrărilor
de reabilitare. Se consideră o rată anuală de creştere a preţului căldurii de 4%.
Se folosesc următoarele relaţii de calcul:
t
eo t  N
e=  1,04
N t 1
[Euro/Gcal]
I
N= [ani]
E
în care:
I valoarea investiţiei [Euro]
E valoarea economiei anuale relizate în exploatare [Euro/an]
E = e . Q [Euro/an]
în care:
e preţul unitar mediu al ccăldurii folosită pentru încălzire, aferentă unei perioade
de N ani [Euro/Gcal]
Q economia anuală de căldură, preconizată a se obţine prin rabilitarea termică a
clădirii [Gcal/an]
În tabelul 11 se face calculul duratei de recuperare a investiţiei, pentru cele 3 variante examinate.

Tabelul 11
Economia
Durata de
Investiţie Preţul căldurii anuală de
recuperare
Varianta I e căldură
N
Q
Euro Euro/Gcal Gcal/an ani
1 cu terasă reabilitată 148 662 33,4 209,00 21,3
2 cu pod neîncălzit 176 013 35,4 208,62 23,8
3 cu mansardă 169 581 34,8 211,66 23,0

46
6 Acte normative conexe
6.1 Acte legislative

– Legea nr. 10/18 ianuarie1995 privind calitatea în construcţii (una dintre cele 6 exigenţe esenţiale
conţinute în lege este “izolaţia termică, hidrofugă şi economia de energie” – exigenţa F),
(publicată în Monitorul Oficial nr. 12/24 ianuarie 1995).
– Decret nr. 10/17 ianuarie 1995 pentru promulgarea Legii privind calitatea în construcţii.
– Lege nr.587/29 octombrie 2002 pentru modificarea art.40 din Legea nr.10/1995 privind calitatea în
construcţii. (publicată în Monitorul Oficial nr. 817/12 noiembrie 2002).
– Decret nr. 850/28 octombrie 2002 pentru promulgarea Legii pentru modificarea art.40 din Legea
nr.10/1995 privind calitatea în construcţii (publicată în Monitorul Oficial nr. 817/12 noiembrie
2002).
– Hotărâre nr.766/21 noiembrie 1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în
construcţii în temeiul art 38 din Legea nr.10/1995 privind calitatea în construcţii (publicată în
Monitorul Oficial nr. 352/10 decembrie 1997).
– Legea locuinţei nr. 114 promulgată prin decretul nr. 496 din 10 octombrie 1996 (publicată în
Monitorul Oficial nr. 254/21 octombrie 1996).
– Ordonanţa guvernamentală nr.29/30.01.2000 privind reabilitarea termică a fondului construit
existent şi stimularea economisirii energiei termice. (publicată în Monitorul Oficial nr. 41/31
ianuarie 2000)
– Legea nr. 325 /27 mai 2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 29/30.01.2000 privind
reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice
(publicată în Monitorul Oficial nr. 422/18 iunie 2002)
– Decret nr. 460/24 mai 2002 pentru promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei
guvernamentale nr. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi
stimularea economisirii energiei termice, (publicată în Monitorul Oficial nr. 422/18 iunie 2002).
– Legea nr.199 din 13 noiembrie 2000 privind utilizarea eficientă a energiei (publicată în Monitorul
Oficial nr. 577/17 noiembrie 2000).
– Decret nr. 443/9 noiembrie 2000 pentru promulgarea Legii nr.199 privind utilizarea eficientă a
energiei (publicată în Monitorul Oficial nr. 577/17 noiembrie 2000).
– Hotărâre nr. 393 din 18 aprilie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea
Legii nr.199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei (publicată în Monitorul Oficial nr. 292/30
aprilie 2002).
– Ordonanţa de urgenţă nr. 174/27 noiembrie 2002 privind instituirea măsurilor speciale pentru
reabilitarea termică a unor clădiri multietajate (publicată în Monitorul Oficial nr. 890/9 decembrie
2002).
– Legea nr 211/16 mai 2003 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.174/2002 privind instituirea
măsurilor speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri multietajate (publicată în Monitorul
Oficial nr. 351/22 mai 2003).
– Decret nr. 305/15 mai 2003 pentru promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr.174/2002 privind instituirea măsurilor speciale pentru reabilitarea termică a unor
clădiri multietajate (publicată în Monitorul Oficial nr. 351/22 mai 2003).
– Hotărâre nr. 1070/11 septembrie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.174/2002 privind instituirea măsurilor speciale pentru
reabilitarea termică a unor clădiri multietajate (publicată în Monitorul Oficial nr. 661/18
septembrie 2003).
– Legea 90/1996 Legea protecţiei muncii
– Regulament privind conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii (HGR nr. 766/1997)
– Regulament privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor (HGR nr. 766/1997)
– Regulament privind urmărirea comportării în exploatare, intervenţiile în timp şi postutilizarea
construcţiilor (HGR nr. 766/1997)
– Regulament privind certificarea de conformitate a calităţii produselor folosite în construcţii
(HGR nr. 766/1997)
– Regulament de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora şi norme de
întocmire a cărţii tehnice a construcţiei (HGR nr. 273/1994)
47
6.2 Reglementări tehnice

– NP 057-02 Normativ privind proiectarea clădirilor de locuinţe - revizuire NP 016-96 (Buletinul

Construcţiilor nr. 9/2003)
– NP 064 – 02 Normativ privind proiectarea mansardelor (Buletinul Construcţiilor nr. 7/2003)
- C107/0-2002 Normativ pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de izolaţii termice la clădiri -
(Revizuire C107- 82) – (Buletinul Construcţiilor nr. 8/2003).
– C107/1-97 Normativ privind calculul coeficientilor de izolare termica la cladirile de locuit
(Buletinul Construcţiilor nr. 14/1998).
– C107/3-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor
(Buletinul Construcţiilor nr. 13/1998)
– C107/4-97 Ghid pentru calculul performantelor termotehnice ale cladirilor de locuit (Buletinul
Construcţiilor nr. 14/1998)
– C107/5-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul
(Buletinul Construcţiilor nr. 1/1999)
– C107/6-2002 Normativ privind calculul transferului de masă (umiditate) prin elementele de
construcţie (înlocuieşte STAS 6472/4) – (Buletinul Construcţiilor nr. 14/2002)
- C107/7-2002 Normativ pentru proiectare la stabilitate termică a elementelor de închidere ale
clădirilor - (Revizuire NP200/89) – (Buletinul Construcţiilor nr. 8/2003).
– GP 058/2000 Ghid privind optimizarea nivelului de protectie termica la cladirile de locuit
(Buletinul Construcţiilor nr. 2/2002)
– NP 048 Normativ pentru expertizarea termică şi energetică a clădirilor existente şi a instalaţiilor de
încălzire şi preparare a apei calde de consum aferente acestora (Buletinul Construcţiilor nr. 4-
2001).
– NP 049 Normativ pentru elaborarea şi acordarea certificatului energetic al clădirilor existente
(Buletinul Construcţiilor nr. 5-2001).
– NP 047 Normativ pentru realizarea auditului energetic al clădirilor existente şi al instalaţiilor de
încălzire şi preparare a apei calde de consum aferente acestora (Buletinul Construcţiilor nr. 5-
2001).
– GT 036-02 Ghid pentru efectuarea expertizei termice şi energetice a clădirilor de locuit existente şi
a instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de consum aferente acestora (Buletinul
Construcţiilor nr. 3-2003).
– MP 024-02 Metodologie privind efectuarea auditului energetic al clădirilor existente şi a
instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de consum aferente acestora (Buletinul
Construcţiilor nr. 10-11/2002).
– GT 037-02 Ghid pentru elaborarea şi acordarea certificatului energetic al clădirilor existente
(Buletinul Construcţiilor nr. 2-2003).
– NP 060 – 02 Normativ privind stabilirea performanţelor termo-higro-energetice ale anvelopei
clădirilor de locuit existente, în vederea reabilitării şi modernizării lor termice (Buletinul
Construcţiilor nr. 18 -2003)
– SC 007 - 02 Soluţii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetice a anvelopei clădirilor de
locuit existente (Buletinul Construcţiilor nr. 18 -2003)
– SC 006 - 01 Soluţii cadru pentru reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor de încălzire din clădiri de
locuit (Buletinul Construcţiilor nr. 5-2002)
– GT 032-01 Ghid privind proceduri de efectuare a măsurărilor necesare expertizării
termoenergetice a construcţiilor şi instalaţiilor aferente (Buletinul Construcţiilor nr. 3-2002)
– MP 013-01 Metodologie privind stabilirea ordinii de prioritate a măsurilor de reabilitare termică a
clădirilor şi instalatiilor aferente (Buletinul Construcţiilor nr. 5-2002)
– GT 039-02 Ghid de evaluare a gradului de confort higrotermic din unităţile funcţionale ale
clădirilor existente (Buletinul Construcţiilor nr. 8/2003).
– GT 040-02 Ghid de evaluare a gradului de izolare termică a elementelor de construcţie la clădirile
existente, în vederea reabilitării termice (Buletinul Construcţiilor nr. 5/2003)
– MP 019-02 Metodologie privind reabilitarea si modernizarea anvelopei si a instalatiilor de
incalzire si apa calda de consum la blocurile de locuinte cu structura din panouri mari (Buletinul
Construcţiilor nr. 7/2004).
48
– P118 -99 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor
– MP 008-2000 Manual privind exemplificări, detalieri şi soluţii de aplicare a prevederilor a
Normativului de siguranţă la foc a construcţiilor P118 –99
– P92-82 Normativul privind dotarea cu ascensoare a clădirilor de locuit, social-culturale şi
administrative (Buletinul Construcţiilor nr.2 1983)
– C125-87 Normativ privind proiectarea şi executarea măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor
acustice în clădiri (Buletinul Construcţiilor nr.3 1987)
– Normativ privind protecţia la zgomot – prevederi generale (în curs de publicare)
– P122-89 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea măsurilor de izolare fonică la clădiri civile, social-
culturale şi tehnico-administrative (Buletinul Construcţiilor 3-4 1991)
– C112-1986 Normativ pentru proiectarea şi executarea hidroizolaţiilor din materialle bituminoase
la lucrările de construcţii.
– NP 040-2002 Normativ pentru proiectarea, executarea şi exploatarea hidroizolaţiilor la clădiri.
– NE 005-1997 Normativ privind postutilizarea ansamblurilor, subansamblurilor şi a elementelor
componente ale construcţiilor. Intervenţii la învelitori şi acoperişuri terasă şi şarpante.
– C 246-93 Instrucţiuni tehnice pentru utilizarea foilor de bitum aditivat la hidroizolaţiile
acoperişurilor.
– C 247-93 Îndrumător cadru privind exploatarea şi întreţinerea clădirilor de locuit din mediul urban
aflate în proprietatea autorităţilor publice.
– P130-1999 Normativ privind urmărirea în timp a construcţiilor (Buletinul Constr. nr.2/2000)
– C56-1985 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii
aferente

6.3 Standarde de referinţă

– STAS 6156 –86 Protecţia împotriva zgomotului în construcţii civile şi social-culturale. Limite
admisibile şi parametri de izolare acustică.

49
BORDEROU PIESE DESENATE CONSTRUCŢII

PROIECT TIP, IPCT, NR. 1168, cu P+3….4E

1.1 – Secţiunea F (3-3-4) cm - plan etaj curent
1.2 – Secţiunea F (3-4) mr - plan etaj curent
1.3 – Secţiunea F (3-3-4) cm - plan mansardă
1.4 – Secţiunea F (3-4) cm - plan mansardă
1.5 – Secţiunea C-C
1.6 – Secţiunea D-D

PROIECT TIP, IPCT, NR. 770, cu P+3….4E

2.1 – Secţiunea Pb2 cm - plan etaj curent
2.2 – Secţiunea Pb4 cm - plan etaj curent
2.3 – Secţiunea Pb2 cm - plan mansardă
2.4 – Secţiunea Pb4 cm - plan mansardă
2.5 – Secţiunea Pb2 cm - plan duplex etajul IV şi mansardă
2.6 – Secţiune E-E
2.7 – Secţiune F-F

PROIECT TIP, IPCT, NR. 944-81, cu P+3E

3.1 – Secţiunea Pd3 mc - plan etaj curent
3.2 – Secţiunea Pd3 mc - plan mansardă
3.3 – Secţiunea Pd3 mc – structură mansardă
3.4 – Secţiunea Pd3 mc – secţiune G-G
3.5 – Secţiunea Pd3 mc – secţiune H-H

PROIECT REFOLOSIBIL, IPB, cu P+9E

4.1 – Bloc B7, cu P+9E, Secţiunea r-m – scara C – plan parter
4.2 – Bloc B7, cu P+9E, Secţiunea r-m – scara C – plan etaje 1, 3, 5, 7
4.3 – Bloc B7, cu P+9E, Secţiunea r-m – scara C – plan etaje 2, 4, 6, 8
4.4 – Bloc B7, cu P+9E, Secţiunea r-m – scara C – plan etaj 9
4.5 – Bloc B7, cu P+9E, Secţiunea m-c – scara D – plan parter
4.6 – Bloc B7, cu P+9E, Secţiunea m-c – scara D – plan plan etaje 1, 3, 5, 7
4.7 – Bloc B7, cu P+9E, Secţiunea m-c – scara D – plan plan etaje 2, 4, 6, 8
4.8 – Bloc B7, cu P+9E, Secţiunea m-c – scara D – plan plan etaj 9
4.9 – Bloc B7, cu P+9E, Secţiunea r-m – scara C – plan structură mansardă
4.10 – Bloc B7, cu P+9E, Secţiunea m-c – scara D – plan structură mansardă
4.11 – Bloc B7, cu P+9E– scara C+D – plan modificare etaj 9
4.12 – Bloc B7, cu P+9E, Secţiunea r-m – scara C – plan mansardă
4.13 – Bloc B7, cu P+9E, Secţiunea m-c – scara D – plan mansardă
4.14 – Bloc B7, cu P+9E, Secţiunea m-c – scara D – plan mansardă - variantă
4.15 – Bloc B7, cu P+9E, Secţiunea m-c – scara D – plan mansardă – variantă cu duplex – etaj 9
4.16 – Bloc B7, cu P+9E, Secţiunea m-c – scara D – plan mansardă – variantă cu duplex – mansarda
4.17 – Bloc B7, cu P+9E, Secţiunea m-c – scara D – plan montaj căpriori

4.18 – Secţiune A-A

4.19 – Secţiune A-A - variantă
4.20 – Secţiune B-B
4.21 – Detaliul I
4.22 – Detaliul II
4.23 – Detaliul III

50
 ANEXA
STUDIU DE CAZ

1
A. BORDEROU PIESE DESENATE CONSTRUCŢII

1. Plan parter, pr. 770, secţiunea Pb2 – situaţia existentă

2. Plan parter, pr. 770, secţiunea Pb4 – situaţia existentă
3. Plan etaj curent, pr. 770, secţiunea Pb2 – situaţia existentă
4. Plan etaj curent, pr. 770, secţiunea Pb4 – situaţia existentă
5. Structură mansardă, secţiune Pb2 cm (sc.A)
6. Structură mansardă, secţiune Pb4 cm (sc.A)
7. Secţiune A-A
8. Secţiune B-B
9. Apartament mansardă – secţiunea Pb2
10. Apartament mansardă – secţiunea Pb4
11. Secţiune Pb2 – Amplasarea ventilaţiilor
12. Secţiune Pb4 – Amplasarea ventilaţiilor
18. Detalii A, B
19. Detalii C, D
20. Detaliu E
21. Detaliu F
22. Detalii G, B’
23. Detalii H, I
24. Detalii J, K
25. Detalii L, M, N, O
26. Detalii P, R
28. Legenda
31.
Plan învelitoare – varianta cu pod neîncălzit
32.
Detaliul A1
33.
Detaliul A2
34.
Detaliul A3

B. BORDEROU PIESE DESENATE INSTALAŢII TERMICE

T1a, T1b – Plan subsol – Situaţia existentă

T4a, T4b – Plan etaj 4 – Situaţia existentă
T7a, T7b – Plan mansardă – Instalaţia de încălzire racordată la instalaţia existentă
T8a, T8b – Plan mansardă – Contorizare pe apartament

C. BORDEROU PIESE DESENATE INSTALAŢII SANITARE

S1a, S1b – Situaţia existentă – etaj curent

S2a, S2b – Plan subsol – Contorizare apă caldă menajeră
S3a, S3b – Plan mansardă
S5a, S5b – Plan mansardă. Contorizare pe apartament – montare contoare pe casa scării

D. BORDEROU PIESE DESENATE INSTALAŢII GAZE NATURALE

G1a, G1b – Plan etaj 4 – Situaţia existentă

G2a, G2b – Plan etaj 4 – Situaţia nouă
G3a, G3b – Plan mansardă