Sunteți pe pagina 1din 24

Grup Scolar Industrial Grigore Cerchez

PROIECT
PENTRU CERTIFICAREA COMPETENELOR
TEMA : Asamblarea roilor dinate prin pene
Bucureti !!"
C#$%I&S
A%G#ME&T'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''
I&T%()#CE%E'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''*
%(+I )I&+ATE , &(+I#&I )E BA-'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''.
A/anta0e mecanice'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''
ASAMB1A%I $%I& $E&E 1(&GIT#)I&A1E'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''22
BIB1I(G%A3IE''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''*
ARGUMENT
Ma0oritatea acti/itatilor economice4sociale implica utilizarea mi0loacelor de transport'Intre
e/olutia societatii si cea a mi0loacelor de transport e5ista o stransa relatie'$rogresele inregistrate
in domeniul transporturilor a 6acilitat o crestere calitati/a si cantitati/a a schimburilor
comerciale4sociale sau culturale inlaturand bariere si construind punti'
1a randul sau societatea umana si7a /alorizat o mare parte din cuceririle sale in dez/oltarea
mi0loacelor4in6rastructurilor4metodelor4legislatiei si a organizarii sistemelor de transport'
In conditiile un transport competiti/ produsele pot a0unge acolo unde sunt solicitate cu un cost si
la un pret con/enabil pentru utlilizatori'Transportul 6aciliteaza accesul produselor pe piete situate
la distanta 6ata de locul de productie'Transporturile pot de/eni si suport pentru continuarea
proceselor de productie in scopul utilizarii e6iciente a timpului a6ectat onorarii comenzilor'(rice
dez/oltare economica se bazeaza pe e5istenta unor piete concurentiale iar transportul este un
6actor de stimulare a concurentei'
In standardul de pregatire pro6esionala Cali6icarea de Tehnician Transporturi pentru
absol/entii ni/elului * liceu tehnologic pre/ede ca acestia /or 6i capabili sa indeplineasca sarcini
cu caracter tehnic de monta04punere in 6unctiune4intretinere si reparare a mi0loacelor de
transport'Testeaza prototipurile4e5ploateaza si estimeaza costurile de transport')e asemenea
asigura controlul tehnic al mi0loacelor de transport in /ederea 6unctionarii normelor in /igoare'
$entru proiectul de sustinere a e5amenului de certi6icare pentru obtinerea certi6icatului de
cali6icare pro6esionala am ales tema 44)ocumente de pregatire si insotire a transportului mar6a88'
Elaborarea proiectului este o acti/itate tehnica des6asurata de la problema completa pusa de
productie pana la totalitatea indicatiilor date pe documentatia tehnologica'In realizarea
proiectului4am utilizat notiunile in/atate la urmatoarele module:
7 $lani6icarea si organizarea productiei
7 Asigurarea calitatii
7 Elemente de proiectare
7 Sanatatea si securitatea muncii
7 Sisteme de transmitere a miscarii
7 Tehnici de masurare in domeniu
7 Sisteme si tehnologii de 6abricatie
7 )etectarea de6ectelor
7 Asamblari mecanice
7 Sisteme de transport
7 Coordonarea si monitorizarea transporturilor
7 Contracte si documente de transport
7 E5ploatarea tehnica a mi0loacelor de transport
%ealizarea proiectului urmareste dez/oltarea aptitudinililor de studiu si a capacitatii de
selectare a in6ormatiilor necesare realizarii unei documentatii pe baza unei teme date'
INTRODUCERE
Asamblarea este operatia de reuniune4 intr7o succesiune bine determinata4 a elementelor
constituente ale unui sistem tehnic4 in scopul de a indeplini cerintele tehnologice impuse'
%ezutatul 6izic al operatiei de asamblare poarta numele tot de asamblare'
)upa modul in care se pot demonta cu sau 6ara deteriorarea a cel putin unuia dintre
elementele componente4 se pot de6ini urmatoarele grupe de asamblari:
7 prin nituire
7 prin sudare
2' &edemontabile:
7 prin lipire
7 prin presare
Asamblari:
7 prin 6ilet

7 cu pene
' )emontabile:
7 canelate
7 cu elemente elastice
Asamblarile nedemontabile se caracterizeaza prin 6aptul ca nu se pot demonta 6ara
deteriorare cel putin a unuia dintre elementele asamblarii' 1a asamblarile prin presare4 6orta de
6recare ce apare intre cele doua supra6ete creeaza o presiune de contact' Cand de6ormatiile
supra6etelor in contact sunt elastice4 asamblarea este demontabila' )aca apar si de6ormatii
plastice4 asamblarea /a intra in categoria asamblarilor nedemontabile'
$enele longitudinale pot 6i:
a9 )e 6i5are :cu prestrangere9 :3igura 29'
$ene inclinate cu nas
$ene 6ara nas :a9
$ene plate :b9
$ene conca/e :c9
$ene tangentiale :d9
Figura 1
Sunt utilizate la transmiterea momentelor mari si a turatiilor 0oase'
b9 )e ghidare :6ara prestrangere9 : 3igura 9'

$ene paralele: 7 (bi0nuite :3igura "9

7 )repte :3igura *9

Figura 2
Figura 3
$enele paralele au 6etele opuse paralele' E6ortul se transmite numai pe 6etele laterale 6ara
e6ect de impanare'
#neori se 6i5eaza pe arbore cu a0utorul surubburilor' Se calculeaza la 6el ca penele
inclinate cand transmit e6ortul numai pe 6etele laterale'
Cand este necesara o mai mare capacitate de transmitere se 6olosesc doua sau trei pene4
montate pe arbore in acelasi plan si decalate cu 2! grade'
1ungimea apro5imati/a a penei este de :242;'24*9d'
$ene disc :3igura <9
$enele disc se 6olosesc la imbinari cu arbori a/and diametrul d = <! mm si se
monteaza dupa cum se indica in 3ig' 22' 1ungimea > l ? se determina pentru a rezista la stri/ire
pe supra6ata laterala si la 6or6ecare
$enele trans/ersale pot 6i :
Cu o 6a@ Anclinat@
Cu dou@ 6ee Anclinate
Cu seciune rotun0it@
Cu seciune dreptunghiular@
Figura 4
Figura 5
ROI DINATE NOIUNI DE BAZ
( roat@ dinat@ este o roat@ care are BdiniB de7a lungul circum6erinei sale pentru a angrena
una sau alte roi dinate sau piese similare ale unui mecanism mai comple5 cu scopul de a realiza
transmiterea 6orei de7a lungul unei direcii tangeniale la supra6eele ambelor' ( roat@ ne7dinat@
poate realiza transmiterea4 Antr7o oarecare m@sur@4 a unei 6ore tangeniale4 dar are utiliz@ri
limitate deoarece la 6ore mari se produc 6enomene de alunecare :sau patinare9 i de deteriorare
ale roii' )inii unei roi dinate pre/in orice 6orm@ de alunecare4 patinare sau de
deteriorareCde6ormare i permit transmiterea de 6ore considerabil mai mari decDt An cazul roilor
BobinuiteB'
$entru a 6i capabil@ de angrenare4 o roat@ dinat@ se poate ataa oric@rui dispoziti/ care are
dinii de angrenare compatibili cu dinii s@i' )ei ast6el de dispoziti/e pot 6i cremaliere sau alte
dispoziti/e similare nerotati/e4 cea mai obinuit@ conectare a unei roi dinate este Antr7un
angrena0 cu una sau mai multe roi dinate' %otaia oric@reia din roile dinate ale unui ast6el de
angrena0 cauzeaz@ obligatoriu rotaia tututor celorlalte' Ast6el4 micarea de rotaie poate 6i
trans6erat@ dintr7un loc Antr7altul4 de la un arbore sau a5 la altul'
)ei de multe ori4 roile dinate sunt 6olosite doar pentru a transmite rotaia dintr7o parte Antr7
alta a unui mecanism sau ansamblu4 ele pot 6i 6olosite i pentru a transmite 6ore ampli6icate sau
diminuate' Atunci cDnd roile dinate ale unui ansamblu au diametre di6erite :aa cum este cazul
An prima imagine9 /itezele lor de rotaie4 i deci momentele lor cinetice4 sunt di6erite' Ca rezultat
practic4 transmiterea 6orei dintr7un loc Antr7altul se 6ace la /iteze i momente cinetice di6erite4
6iind total sub controlul operatorului dispoziti/ului sau main@riei'
Avantaje e!ani!e
Consideram ca a/em un angrena0 de doua roti dintate cu numar di6erit de dinti4 cu raze di6erite'
)in moment ce /iteza unghiulara 77 masurata in rotatii per secunda4 rotatii per minut sau radiani
per secunda 77 este proportionala cu /iteza de rotatie impartita la raza rotii intelegem ca roata
dintata cu raza mai mare are /iteza de rotatie cea mai mica' Aceeasi concluzie se poate trage si
dintr7o analiza di6erita a procesului pri/it din prisma numarului de dinti' A/ind doua roti dintate
cu numar de dinti di6erit4 se obser/a ca la o rotatie completa a rotii cu numar de dinti mai mic4
roata cu numar de dinti mai mare nu a terminat o rotatie' %oata mai mica 6ace mai multe rotatii
intr7o perioada de timp data4 se in/irte mai repede' %aportul /itezelor este in/ersul raportului
numarului de dinti:
/iteza AC/iteza B E numarul de dinti BCnumarul de dinti A
%aportul momentelor poate 6i determinat luind in cosideratie 6orta pe care un dinte al unei roti o
e5ercita pe un dinte al celeilalte roti' Considerind doi dinti in contact intr7un punct4 6orta care
este e5ercitata de dintele care angreneaza cel de7al doilea dinte are in general doua componente:
o componenta radiala si una tangentiala'
Componenta radiala poate 6i ignorata4 ea este pur si simplu cea care impinge intr7o parte roata
pe directia radiala si nu contribuie deloc la rotatie'
Componenta tangentiala este cea care cauzeaza rotatia'
Momentul este egal cu componenta tangentiala a 6ortei inmultit cu raza' )in acest rationament
este lesne de inteles ca roata cu raza mai mare e5ercita un moment mai mare4 iar roata mai mica
unul mai mic' %aportul momentelor este egal cu raportul razelor4 si este in/ers proportional cu
raportul /itezelor' #n moment mai mare implica o /iteza mica si /ice/ersa' 3aptul ca raportul
momentului este in/ers proportional 6ata de raportul /itezelor se poate deduce si din legea
conser/arii energiei' Trebuie mentionat 6aptul ca s7a negli0at e6ectul 6recarii in rapotul
momentului' %aportul /itezelor este dat cu ade/arat de rapotul numarului de dinti sau de raportul
razelor4 dar 6recarea 6ace ca raportul momentelor sa 6ie mai mic decit in/ersul rapotului /itezelor'
Alta mentiune care trebuie 6acuta este despre termenul de raza a rotii dintate' Cum roata dintata
nu poate 6i substituita geometric la un cerc4 roata dintata nu are raza' (ricum intr7un cuplu de roti
dintate angrenate 6iecare din ele se considera a a/ea o raza e6ecti/a numita si raza cercului de
di/izare'
%eductoarele cu o singur@ treapt@ de reducere sunt cele mai simple si se pot Amp@ri An
urm@toarele tipuri de baz@4 An 6uncie de tipul angrena0ului:
7 cu roi dinate cilindrice cu dini drepi sau AnclinaiF
7 cu roi coniceF
7 angrena0e melc7roat@ melcat@'
Componentele principale ale reductoarelor cu o singur@ treaptG de reducere sunt urm@toarele:
7 cei doi arbori respecti/ arborele de intrare i cel de ieireF
7 roile dinateF
7 lag@releF
7 elementele de etanareF
7 dispoziti/ele de ungereF
7 carcasa reductoruluiF
7 capaceleF
7 indicatorul de ni/el al uleiuluiF
7 aerisitorulF
7 elementele pentru ridicarea reductoruluiF
7 dopul de golire4 organele de asamblare'
Arborii sunt realizai de obicei cu seciune /ariabil@4 a/Dnd capetele cu diametrul i lungimea
standardizat@4 pre/@zute cu pene pentru transmiterea momentelor de torsiune' Arborele pe care se
introduce micarea An reductor se poate e5ecuta Ampreuna cu pinionul cilindric4 cu pinionul conic
sau cu melcul moti/e de reducere a gabaritului i creterii rezistenei pinionului'
%oile dinate cilindrice4 conice i roata melcatG sunt montate pe arbori4 prin intermediul unor
pene paralele 6i5ate a5ial cu a0utorul umerilor e5ecutai pe arbori4 cu buce distaniere etc' Hn
cazul cDnd dantura se e5ecut@ din materiale de6icitare se recomand@ e5ecutarea roii din dou@
materiale'
1ag@rele4 An general4 sunt cu rostogolire4 6olosind rulmeni cu bile sau cu role' #neori4 la turaii
mici4 reductoarele se pot e5ecuta i cu lag@re de alunecare' #ngerea rulmenilor se poate realiza
cu a0utorul uleiului din reductor sau cu /aselin@ destinat@ An acest scop' %eglarea 0ocului din
rulment se 6ace prin intermediul capacelor sau piulielor speciale pentru rulmeni4 tinDnd seama
de sistemul de montare An ( sau in I'
Elementele de etanare utilizate mai 6rec/ent An cazul reductoarelor sunt manetele de rotaie cu
buza de etanare i inelele de pisl@'
)ispoziti/ele de ungere sunt necesare pentru asigurarea ungerii cu ulei sau unsoare consistent@ a
rulmenilor4 uneori chiar a angrena0elor cDnd nici una din roile dinate nu a0unge An baia de ulei'
Conducerea lubri6iantului la locul de ungere se realizeaz@ 6olosind di/erse construcii de
dispoziti/e de ungere :canale de ungere4 ung@toare4 roi de ungere4 inele de ungere4 lan de
ungere etc'9'
Carcasa reductorului se compune An general din douG p@rti4 corp i capac4 asamblate Antre ele prin
ti6turi de centrare i prin suruburi de 6i5are' ti6turile de centrare sunt necesare pentru asigurarea
unei poziii precise a capacului An raport cu corpul reductorului' )e cele mai multe ori carcasa
este realizatG prin turnare a/Dnd pre/@zute ner/uri de rigidizare i rGcire' Hn cazul unor unicate
sau serii mici de 6abricatie carcasa se poate realiza i prin sudur@' 1a construciile sudate cresc
cheltuielile legate de manoper@4 dar se reduc cheltuielile legate de preg@tirea 6abricaiei4
comparati/ cu /arianta de carcasa turnat@' $entru 6i5area reductorului pe 6undaie sau pe utila0ul
unde urmeaz@ s@ 6uncioneze4 An corp sunt pre/@zute g@uri An care intr@ suruburile de prindere'
Capacele ser/esc la 6i5area i reglarea 0ocurilor din rulmeni4 la asigurarea etan@rii4 6iind prinse
An peretele reductorului cu a0utorul unor uruburi'
Indicatorul ni/elului de ulei din reductor este e5ecutat sub 6orma unei ti0e pe care sunt marcate
ni/elul ma5im4 respecti/ minim al uleiului4 sau sub 6orma unor /izoare montate pe corpul
reductorului' E5ist@ i indicatoare care 6uncioneaz@ pe principiul /aselor comunicante4 realizate
pe baza unui tub transparent care comunic@ cu baia de ulei'
Elementele pentru ridicarea reductorului i manipularea lui sunt realizate sub 6orma unor inele de
ridicare cu dimensiuni standardizate i 6i5ate An carcasa prin asamblare 6iletat@' #neori4 tot An
scopul posibilit@ii de ridicare i transportare a reductorului4 pe carcas@ se e5ecut@ nite umeri de
ridicare :inelari sau tip cDrlig9' 1a reductoarele de dimensiuni mari AntDlnim ambele 6orme4 inele
de ridicare An capacul reductorului i umeri de prindere pe corp'
Elementele geometrice ale unei roi dinate caracterizeazG 6orma i dimensiunile dinilor4
precum i a supra6eei de di/izareF aceasta se considerG pea5a mobilG la generarea danturii4 adicG
la angrenarea 6icti/G a roii cu organul dede6inire a danturii :cremaliera generatoare9' )inii
roilor dinate sunt mGrginii de supra6eele 6lancurilor :din dreaptai din stDnga94 precum i de
cilindrii de cap respecti/ de picior' )acG cilindrulde cap se gGsete An e5teriorul celui de picior4
roata dinatG are dantura e5terioarGF An caz contrar dantura este interioarG ' )inii roilor dinate
pot 6i drepi 4 cDnd liniile 6lancurilor sunt paralele cu generatoarele cilindrului de di/izare sau
Anclinai 4 cDnd sunt orientate de7a lungul unor elice cu pas constant'
)imensiunile geometrice ale roilor dinate sunt de6inite An 6uncie de:
7z 7 numGrul de diniF
7m 7 modululF reprezintG raportul dintre diametrul cercului de di/izare i numGrul de dini'
MGrimile modulelor roilor dinate sunt stabilite prin STAS J7J4
7K E 5 m 7 deplasarea pro6iluluiF este distana mGsuratG pe perpendiculara comunG dintre
cilindrul de di/izare al roii i planul de di/izare al cremalierei generatoareF Alt6el spus4
deplasarea pro6ilului este distana mGsuratG pe perpendiculara comunG la linia de di/izare
tangentG la cercul de di/izare al roii i linia de di/izare :re6erinG9 a cremalierei generatoare'
)eplasareaLpro6ilului poate 6i: normalG :5 E ! 94 poziti/G : 5 6 ! 9 4 negati/G : 5 p ! 9 :6igura 2M'*9'
Angrena0ele realizate sunt e5terioare i au deplasarea zero : !9 2 5 N 5 E 4 deplasarea poziti/G
: !9 52 N 5 6 4 deplasarea negati/@ : !9 52 N 5 p '
Hn cazul danturilor interioare de6iniia este /alabilG dacG pro6ilul considerat este cel algolului
dintre dini'
7 O! 7 unghiul de presiune de re6erinG :unghiul de angrenare9F are /aloarea de !P :STAS J2 7
J9'
7Q 7 unghiul de Anclinare al elicei liniei 6lancului4 An raport cu generatoarea cilindrului de
di/izareF la roile cilindrice cu dini drepi Q E ! '
7R !a h 7 coe6icientul normal al capului de re6erinG :STAS J2 7 J9F
7R ! c 7 coe6icient normal al 0ocului de re6erinG la capul dintelui :STAS J2 7 J9F

A"AMB#ARI $RIN $ENE #ONGITUDINA#E
Asambl@ri prin pene longitudinale montate cu strDngere' 1a penele longitudinale montate
cu strDngere supra6eele acti/e sunt 6aa superioar@ , Anclinat@ cu 2:2!! , i 6aa in6erioar@4 Antre
6eele laterale ale penei i canalul de pan@ e5istDnd 0ocuri4 6ac e5cepie penele tangeniale' Ca
urmare a mont@rii prin batere se obine o asamblare capabil@ s@ preia 6orele a5iale' Se 6olosesc
numai la turaii mici i medii4 cDnd nu se impun condiii se/ere de coa5ialitate4 deoarece , prin
batere , se produce o deza5are a pieselor asamblate'
$ene longitudinale cu strDngere se clasi6ic@ An:
7Analte4 denumite i Anclinate :6igura Ma9F
7plate :6igura Mb9F
7conca/e :6igura Mc9F
7tangeniale :6igura Md9'
3igura M
$ot 6i cu sau 6@r@ c@lcDi :nas94 c@lcDiul uurDnd montarea i demontareaF sunt
standardizate'1a penele Analte cu capetele rotun0ite :6igura .a94 canalul din arbore are 6orma i
dimensiunile penei4 montarea obinDndu7se prin baterea sau presarea butucului'
'
3ig.a

M@rimea 6orei de batere este limitat@ de rezistena la stri/ire a supra6eei de batere4 penele
cu c@lcDi permiDnd 6ore de batere mai mari'
SE m@rimea 6orei de batere F
3 E 6orta normala rezultanta pe supra6etele acti/e ale peneiF
O E unghiul de inclinare al 6etei superioare la penele cu strangereF
O E unghiul la /ar6 al conuluiF
T E unghiul de 6recare'
Momentele de torsiune transmise de asambl@rile prin pene plate , care se 6olosesc An
cazul arborilor cu dU*! mm , sunt in6erioare celor transmise de asamblarea prin pan@ Analt@'
1a penele Analte cu capetele drepte :6igura .b94 monta0ul se poate realiza prin baterea
penei An lungul canalului'


3igura .b
M@rimea 6orei de batere este limitat@ de rezistena la stri/ire a supra6eei de batere4
penele cu c@lcDi permiDnd 6ore de batere mai mari'
Asambl@rile cu pene conca/e , transmiDnd momente de torsiune mai mici comparati/
cu asambl@rile prin pene Analte sau plate , se 6olosesc pentru arbori cu dU2V! mmF se
Antrebuineaz@ i An cazurile An care , din moti/e de rezisten@ , nu se admite e5ecutarea
W 9 : X tg tg F Q + + =
canalului de pan@ An arbore' 1a momente mari de torsiune se pot 6olosi dou@ pene montate la
2!!'
$enele tangeniale se monteaz@ perechi: pan@ i contrapan@ :/ezi 6igura Md9'
Asambl@rile prin pene tangeniale transmit momente mari de torsiune4 6olosindu7se An
construcia de maini grele i4 An special4 la sarcini dinamice mari :6igura .9'
3igura J
as
t
c
as tcap
t d t
M
l
t d tl M

9 :

9 :

=
=
Mt cap E momentul de torsiune capabilF
t E grosimea peneiF
l E lungimea peneiF
d E diametrul arboreluiF
Yas E rezistenta admisibila la stri/ire a materialuluiF
lc E lungimea de calcul a penelor sau a butuculuiF
( pereche de pene tangeniale transmite momentul de torsiune Antr7un singur sens4
pentru cazul modi6ic@rii sensului de rotaie An timpul 6uncion@rii trebuind montat@ o a doua
pereche de pene :6igura "9'
3igura "
V' Asambl@ri prin pene longitudinale montate 6@r@ strDngere' )in aceast@ categorie 6ac
parte asambl@rile prin pene paralele4 pene disc i pene cilindrice :6igura 2!9 :
3igura 2!
1a penele paralele momentul de torsiune se transmite prin 6eele laterale ale acestora4
0ocul radial 6iind pre/@zut Antre 6aa superioar@ a penei i 6undul canalului din butuc' Se
e5ecut@ cu capetele drepte sau rotun0ite :6igurile 22 si 29'
3igura 22
3igura 2
as
t
c
as
c
t
s
dh
M
l
dhl
M


<
<
=
=
:pentru asambl@ri 6i5e9
a
t
c
dhp
M
l
<
=
:pentru asambl@ri mobile9
af
c
t
f
dbl
M
=

Hn 6uncie de rolul lor 6uncional4 penele paralele se Ampart An: obinuite4 de ghidare i
mobile' $enele paralele obinuite se Antrebuineaz@ pentru transmiterea momentului de
torsiune cDnd butucii sunt 6i5ai An direcie a5ial@' Hn cazul pieselor mobile , An direcie a5ial@
, se 6olosesc penele de ghidare4 care se 6i5eaz@ pe arbore prin intermediul unor uruburi
:6igura 2*9'
3igura 2*
1ungimea penelor de ghidare se alege An 6uncie de deplasarea necesar@ a butucului'
3olosirea uruburilor trebuie limitat@ la cazurile strict necesare4 e5istena g@urilor micorDnd
mult rezistena la oboseal@ a arborilor'
$enele paralele se 6olosesc pe scar@ larg@ An construcia de maini a/Dnd a/anta0ul
neo/aliz@rii butucului4 comparati/ cu penele longitudinale montate cu strDngere'
$enele disc necesit@ e5ecutarea unui canal adDnc An arbori4 din acest moti/ 6olosindu7se4
mai ales4 la montarea roilor dinate sau de curea pe capetele arborilorF se Antrebuineaz@ An
construcia de maini7unelte4 auto/ehicule i maini agricole :6igura 2<9'
3igura 2<
as
t
c
as
t
s
dc
M
l
dcl
M

=
=
Ys E e6ortul unitar de stri/ireF
Mt E momentul de torsiuneF
dc E diametrul arborelui de calculF
l E lungimea peneiF
Yas E rezistenta admisibila la stri/ire a materialuluiF
lc E lungimea de calcul a penelor sau a butuculuiF
$enele cilindrice sunt , de 6apt , ti6turi cilindrice dispuse longitudinal' Se 6olosesc An
cazul amplas@rii pieselor la cap@tul arborilor i transmit momente mici de torsiuneF se
Antrebuineaz@ i An cazul a0usta0elor presate4 ca element de siguran@ :6igura 2V9'
3igura 2V
af
z
t
f
as
t
c
as
z
t
s
l dd
M
z dd
M
l
l dd
M


=
=
=
2
2
2

<
<
Ys E e6ortul unitar de stri/ireF
Mt E momentul de torsiuneF
d E diametrul arborelui de calculF
d2 E diametrul peneiF
z E numarul de pene cilindriceF
lz E lungimea penelorF
Yas E rezistenta admisibila la stri/ire a materialuluiF
lc E lungimea de calcul a penelor sau a butuculuiF
Z6 E e6ortul unitarF
Za6 E e6ortul unitar admisibil'
M' $enele trans/ersale se monteaza cu a5a lor perpendicular pe cea a pieselor asamblate'
Ele pot a/ea sectiune dreptunghiulara , cu una sau ambele 6ete inclinate , sau pot a/ea
muchiile rotun0ite' In 6igura 2M sunt aratate cate/e tipuri de pene trans/ersale' Se pot utiliza
atat la asamblare4 e5emplu: ti0a pistonului in capul de cruce la compresoareF la tiranti4 cat si
pentru regla0ul 0ocului intre piesele supuse uzurii4 e5emplu: 0ocul dintre 6us si cuzinet'

A , A
3igura 2M
3igura 2.
3igura 2. prezinta regla0ul 0ocului in lagar' Se obser/a ca4 prin strangerea contrapiulitei
4 pana 2 lucreaza ca o piulita montata pe surub si inainteaza pe /erticala in sus4 producand o
6orta de presare asupra lagarului compus din cuzinetii * si <' Atunci cand realizarea penelor
trans/ersale si a canalelor este mai costisitoare4 se /or utiliza sti6turile trans/ersale , simple
sau crestate , cum sunt cele din 6igura 2J' $entru a impana prin autoblocare elementele
supuse asamblarii4 penele si sti6turile tra/ersale se e5ecuta cu o conicitate sau o inclinare de
2:V! pana la 2:2!!'
3igura 2J
Calculul i proiectarea asambl@rilor prin pene longitudinale
Alegerea unui anumit tip de pan@ este o problem@ 6oarte comple5@4 recomand@rile
a/Dnd doar un caracter orientati/'
Hn cazul An care este nepermis@ deplasarea circular@ relati/@ , An timpul 6uncion@rii , a
pieselor asamblate nu se recomand@ 6olosirea penelor cu strDngere' Hn a6ar@ de aceasta4 penele
longitudinale montate cu strDngere transmit momente de torsiune relati/ mici' )eza/anta0ul
general al penelor cu strDngere const@ An sl@birea , cu trecerea timpului , a strDngerii iniiale4
ca urmare a aciunii sarcinilor /ariabile'
$enelor tangeniale nu le sunt proprii aceste deza/anta0e din care cauz@ se recomand@
6olosirea acestora la arborii cu diametre mari4 care 6uncioneaz@ An condiii greleF penele
tangeniale sl@besc4 Ans@ , la 6el ca i celelalte pene cu strDngere , rezistena la oboseal@ a
asambl@rii4 prin canalele de pan@'
1a penele longitudinale montate 6@r@ strDngere nu se AntDlnesc deza/anta0ele
menionate4 e5istDnd totui sl@birea rezistenei la oboseal@ a asambl@rii i 6iind necesar@ o
6i5are suplimentar@ a5ial@ a pieselor asamblate'
$enele longitudinale se e5ecut@ din (1 M! i 6oarte rar din oeluri aliate' Calculul unei
asambl@ri prin pene longitudinale se poate des6@ura dup@ urm@toarea schem@:
An 6uncie de diametrul arborelui se aleg din standardele dimensiunile trans/ersale a
penei b , latimea penei i h , inaltime peneiF
la penele cu strDngere se poate determina momentul de torsiune pe care trebuie s@7l
transmit@ asamblarea4 Mt cap4 alegDnd An prealabil o lungime standardizat@ a penei4 An 6uncie
de dimensiunea cunoscut@ a butuculuiF acest moment se compar@ cu momentul de torsiune Mt
necesar de transmis' AdoptDnd rezistena admisibil@ la stri/ire Yas4 se poate determina
lungimea penei4 alegDndu7se apoi o lungime standardizat@' 1a penele paralele se calculeaz@ ,
din condiia de rezisten@ la stri/ire , lungimea de calcul a penei lc4 alegDndu7se o lungime
standardizat@4 An 6uncie de lungimea calculat@' )ac@ lungimea lc /a 6i mai mare decDt
lungimea butucului se pot monta dou@ pene identice4 dispuse la 2J!!F
1a penele paralele se e6ectueaz@ un calcul de /eri6icare la 6or6ecare4 An cazul An care
arborele este e5ecutat dintr7un oel mai rezistent decDt oelul din care este e5ecutat@ pana'
METODE SI MIJLOACE DE MASURARE
(rice masurare are la baza un 6enomen4 o legitate sau un e6ect 6izic'aceasta baza stiinti6ica
a masurii este numita in general principiu de masurare'
$rocesul de masurare este parte integranta si absolut necesara a oricarui tip de productie 'In
6unctie de tipul de productie4 se aleg metodele si mi0loacele de masurare4 pe baza anumitor
criterii:
$entru obtinerea unei producti/itati inalte se 6olosesc cai:
7 3olosirea unor mi0loace de control si masurare de inalta producti/itate proiectate si
construite special sau adoptate la o anumita productie'
7 Aplicarea unor metode de control de inallta producti/itate4 6olosindu7se 6ie mi0loace de
masurare uni/ersale4 6ie mi0loace speciale'
Ansamblul relatiilor teoretice si operatiilor e5perimentale pe care le implica masurarea4pri/ite
in general4 caracterizeaza metoda de masurare'
Metode de masurare pot 6i:
7)irecte
7Indirecte
Metoda de masurare directa ste metoda in care /aloarea masurandului este obtinuta nemi0locit
si nu prin masurarea unor marimi legate 6unctional cu masurandul'
E5emple:
7Masuraea unor lungimi cu a0utorul unei linii gradate
7Masurarea unei mase 6olosind o balanta cu brate egale
Metodele de masurare directa pot 6i:
7Cu compararea simultana
7Cu comaparare succesi/a
Metoda de masurare indirecta este aceea prin care /aloarea masurandului este obtinuta de
/aloarea masurata a altei marimi4 legata de masurand printr7o dependenta 6unctionala'
Masurile indirecte se aplica acelor marimi pentru care nu se dispune de procedee practice
a/anta0oase de comparatie nemi0locita cu o marime cunoscuta apartinand acelei clase'
In asemenea cazuri4 /aloarea se obtine prin intermediul unei marimi de o alta natura4 direct
masurabile si in raport de care e5ista relatii cunoscute de dependenta a marimii de masurat'
)upa 6orma acestor relatii de dependenta4 se deosebesc doua /ariante:
7Metode indirecte e5plicite
7Metode indirecte implicite
E5emplu:7 Masurarea densitatii prin mase m' Si a /olumului /' Si aplicarea 6ormulei:
SEM supra ['
Masurarea supra6etelor sau a /olumelor
Mi0loace pentru masurarea marimilor tehnice caracteristice proceselor industriale se clasi6ica
dupa marimea masurata in:
7Mi0loace pentru masurarea marimilor geometrice
7Mi0loace pentru masurarea marimilor mecanice
7Mi0loace pentru masurarea marimilor 6izico7chimice
7Mi0loace pentru masurarea marimilor tehnice
7Mi0loace pentru masurarea marimilor electrice
7
BIB#IOGRAFIE
29 )robot@ [' 4 Atanasiu M' 4 Stere &' 4 Manolescu &' 4 $opo/ici M' 4 (rgane de maini
i mecanisme , manual pentru licee industriale i agricole4 clasele a I7a4 a II7a4 a III7a i
coli pro6esionale4 Editura didactic@ i pedagogic@4 %'A'4 Bucuresti4 2""*'
9 $aizi Gh' 4 Stere &' 4 1azar )' 4 (rgane de maini i mecanisme4 Manual pentru
subingineri4 Editura didactic@ i pedagogic@4 Bucuresti4 2"J!'
*9 RRR 7 \\\'\i]ipedia'ro