Moduri de transmisii prin lanturi

Transmiterea energiei intre doua elemente situate la distant relative mare este posibila prin utilizarea unor elemente intermediare, care pentru cazul in care energia transmisa este mare, este preferabil sa fie realizate cu elemente metalice articulate care poarta denumirea de lanturi. Sistemele de transmitere a energiei prin intermediul lantului se diferentiaza in functie de destinatia acestora si de natura sarcinii care trebuie transmisa intre elementul conducator si condus, deosebindu-se : 1. Transmisii cu lant de ridicat 2. Transmisii cu lant de transportat 3. Transmisii cu lant de transmisie Transmisii cu lant de ridicat sunt utilizate in constructia instalatiilor sau subansamblurilor instalatiilor de ridicat. In general aceste transmisii functioneaza cu viteze ale lanturilor mici v < 0,25 m/s si nu necesita precizie ridicata de executie si montaj a elementelor. Transmisii cu lant de transportat sunt utilizate in constructia transportatoarelor mecanice. Se folosesc in constructia unor astfel de transmisii : lanturi pentru eclise cu transportatoare ; lanturi cu racleti ; lanturi cardanice care permit schimbarea directiei miscarii lantului ; lanturi cu carlige, tip Ewarth ; lanturi cu zale demontabile ; lanturi cu placi. Viteza lantului , la astfel de transmisii este de ordinul 2...4 m/s. Transmisii cu lant de transmisie sunt destinate transmiterii miscarii de rotatie intre doi arbori si spre deosebire de transmisiile anterioare prezentate a caror constructie este dependenta de destinatia transmisiei. Rol functional si destinatie Sarcini si utilizare Datorita economicitatii si fiabilitatii lor, transmisiile cu lanturi sunt des utilizate in transmisia de putere, de exemplu la autovehicule, in constructia de motoare, masini agricole, masini unelte, masini textile, masini de prelucrare a lemnului, tipografie si transporturi. Transmisiile cu lanturi ocupa o pozitie intermediara intre transmisiile cu curele si cele cu roti dintate in ceea ce priveste proprietatile, complexitatea constructive, puterea transmisa

si cerintele de intretinere. Transmisiile prin lanturi apartin, ca si transmisiile prin curele, transmisiilor cu elemente de tractiune si sunt utilizate la arborii paraleli, pe cat posibil orizontali, si la distante mai mari intre arbori. De la o roata de antrenare pot fi actionate prin lanturi mai multe roti, cu acelasi sens de rotire sau cu sens diferit. Avantajele fata de transmisiile prin curele: transmisia de putere functioneaza fara alunecare, datorita contactului prin forma intre dintii rotilor de lant si lant si in consecinta au un raport de transmitere constant; solicitare redusa a lagarelor, deoarece nu este necesara pretensionarea; sunt insensibile la temperature inalte, umiditate si murdarie; la aceleasi puteri rezulta dimensiuni constructive mai mici decat a transmisiilor prin curele. Dezavantajele: transmitere de forta rigida, neelastica; transmisia intre axe incrucisate nu este posibila. La aceleasi puteri, transmisiile cu lanturi sunt mai scumpe decat transmisiile prin curele. Pot sa apara vibratii ale lantului, datorita vitezei neuniforme a lantului, datorata efectului de poligon. Tipuri de lanturi, executie si utilizare: Transmisiile cu lant cu raport de transmitere constant sunt transmisii mecanice cu element intermediary flexibil, utilizate, in general, ca transmisii de putere intre doi sau mai multi arbori. Transmisiile cu lant se recomanda, de obicei, pentru transmiterea miscarii de rotatie intre arbori situati la distant prea mare pentru a se putea utiliza, angrenare si prea mica pentru realizarea unei transmiteri a miscarii cu curele. Pozitia axelor arborilor transmisiei in raport cu planul acesteia poate fi diferita fig 1, in functie de sensul de rotatie a rotii conducatoare, rezultand pozitia rotii conduse sau necesitatea utilizarii unor roti suplimentare de intindere a lantului fig 1 d...g

Fig.1- Pozitia axelor arborilor de transmisie

In raport cu transmisiile prin curele : 1. La acelasi gabarit, transmisiile cu lant au capacitate portanta mai mare, gama de puteri transmisa fiind foarte larga 0...500 (max 4000) kw 2. Raport mediu de transmitere constant de 30, in cazul utilizarii lanturilor cu eclise dintate 3. Absenta fenomenului de alunecare geometrica si elastica asigura functionarea unor astfel de transmisii, cu randament ridicat 4. Incarcarile suplimentare ale arborilor sunt mici, transmiterea sarcinii realizandu-se prin angrenare si nu prin frecare, intinderea lantului fig 2 urmareste reducerea vibratiilor si nu creste forta de frecare in scopul realizarii aderentei si poate atinge chiar valori

Fig 2 reducerea vibratiilor 5. Conditiile care trebuie asigurate functionarii transmisiei cu lant, sunt mai putin pretentioase, acestea putand lucra si in medii umede, cu praf precum si intr-un domeniu mai larg de temperaturi (-200C ... 2000C) In raport cu transmisiile cu roti dintate 1. La distante relativ mari dintre axe, transmisia cu lant este mai economica si asigura un gabarit mic, in special in directia axiala 2. Distanta dintre axe poate fi usor modificata si in limite largi 3. Legatura dintre rotile de lant fiind elastica se confera mecanismului protectie la suprasarcini. Principalul dejavantaj de ordin functional al transmisiei cu lant rezida din asa numitul efect poligonal de infasurare a razelor lantului pe rotile de lant; acest efect asociat cu impactul zalelor la intrarea in angrenare cu roata de lant genereaza forte dinamice suplimentare, variabile periodic, generatoare de vibratii si zgomote. Intensitatea acestor fenomene creste cu cresterea vitezei lantului si ca atare aceasta se limiteaza la valori de 15 (max 30) m/s, doar in cazul transmisiilor cu lant cu eclise dintate putandu-se atinge valori de 80m/s

Transmisiile cu lant, datorita, in special, avantajelor pe care le confera sunt folosite in diverse sectoare ale constructiei de masini : autovehicule, masini unelte, utilaj minier, metallurgic, chimic, masini agricole etc. Numeroase tipuri de lanturi pot fi clasificate in: 1. Lanturi cu elemente, alcatuite din elemente rotunde sau din zale, sunt utilizate ca lanturi de transmisie a sarcinii la mijloacela de ridicat si in tehnica transportatoarelor 2. Lanturile cu articulatii, in executii diferite, utilizate ca lanturi de transmitere a sarcinii, lanturi pentru transport, dar, in special, ca lanturi pentru antrenarea transportatoarelor. Pentru transmisiile cu lanturi se folosesc, in special, lanturi cu articulatii din otel, dintre care se vor descrie principalele tipuri normate. Lanurile de transmisie se execut cu pai mici, pentru reducerea sarcinilor dinamice i cu articulaii rezistente la uzur, pentru mrirea duratei de funcionare. Transmisia cu lant este alcatuita, in general, din urmatoarele parti component : 1. Lanturi de transmisie 2. Rotile de lant 3. Carcasa 4. Instalatia de ungere 5. Dispozitivul de intindere a lantului

Fig 2 Alcatuirea unei transmisii cu lant Lanturile de transmisie se pot clasifica, in genera, in doua categorii, in functie de modul in care se realizeaza contactul lantului cu roata de lant, deosebindu-se: 1. Lanturile cu eclise simple (lanturi articulate cu zale) articulate cu bolturi si bucse sau role la care sarcina se transmite indirect ecliselor prin contactul dintre bolt (bucse sau role) si dantura rotii de lant 2. Lanturi cu eclise dintate la care sarcina se transmite direct ecliselor prin contactul dintre dintii acestora si cei ai rotilor de lant. Lanurile cu boluri (de tip Gall) se execut din eclise i boluri (fig. 3). Eclisele exterioare 1 se preseaz pe bolurile 3, formnd cu acestea un cadru, iar eclisele interioare 2 formeaz articulaii cu bolurile 3 (fig. 3, c); capetele bolurilor se nituiesc. Deoarece suprafaa de contact n articulaii este redus, ceea ce duce la o uzur accentuat, aceste lanuri se recomand la sarcini mici i viteze reduse (v < 0,3 m/s pentru lanurile cu zale scurte, construcie grea; v < 0,2 m/s pentru lanurile cu zale lungi, construcie uoar). Se execut cu joc ntre eclise, n variantele cu eclise simple (fig. 3, a) sau

multiple (fig. 3, b). Lanurile cu buce ( fig. 4) se compune din eclise, boluri i buce, eclisele exterioare 1 fiind presate pe bolurile 3, iar cele interioare 2 pe bucele 4. Din punct de vedere funcional, eclisele exterioare i bolurile, respectiv eclisele interioare i bucele, formeaz elemente distincte , articulate intre ele ( fig. 4, b ). Datorit suprafeei de contact mai mare dintre boluri i buce, aceste lanuri se recomand la sarcini medii i viteze sub 3m/s. Lanurile cu role ( fig. 5 ) se deosebesc de lanurile cu buce datorit rolelor 5, montate liber pe buc. Schema funcional din figura 3,b este completat cu role i este prezentat n figura 5,b. La aceste transmisii ,angrenarea lanului cu dini roile de lan se realizeaz prin rostogolirea rolelor pe flancurile dinilor , frecarea de alunecare care este caracteristic lanurilor cu buc , fiind nlocuit cu frecarea de rostogolire, caracterizat prin pierderii energetice mult mai mici ( randamentul transmisiei crete). Lanurile cu role se folosesc la viteze mai mari, cu uzuri mai reduse ale dinilor roilor de lan, dect n cazul lanurilor cu buce.

Fig 2

Fig 3

Fig 5 Se execut ntr-o mare varietate de forme i dimensiuni, pentru a putea fi folosite ntr-un domeniu larg de sarcini de transmis i viteze de funcionare. Lanurile de uz general cu role i zale scurte cu un rnd de zale (fig. 5, a), cu dou rnduri de zale (fig. 5, c) i cu trei rnduri de zale (fig. 5, d) se utilizeaz la sarcini mari i viteze v 15m/s; pentru biciclete, motorete i motociclete, se folosesc lanurile cu role i zale scurte cu p = 12,70 mm. La sarcini mari, cu ocuri frecvente i viteze mici sau medii se folosesc lanurile de tip Rotary, cu eclise cotite (fig. 5, e), iar la sarcini i viteze medii, lanurile cu role i zale lungi. Pentru realizarea unei micri ct mai uniforme a roii (roilor) conduse, se evit folosirea lanurilor cu pai mari, preferndu-se lanurile cu dou rnduri (lanuri duble) sau cu trei rnduri (lanuri triple), cu pai mici (v. fig. 5, c i d). La formarea sau la scurtarea lanului, se folosesc zalele de legtur asigurate axial prin presarea eclisei pe bol (fig. 6, a), utilizarea unui sistem elastic de siguran (fig. 6, b) sau prin utilizarea cuielor spintecate (fig. 6, c). La un numr impar de zale, la lanurile cu buce i cu role,se folosesc eclise speciale de legtur (fig. 6, d), fapt pentru care se recomand, pentru aceste lanuri, folosirea unui numr par de zale. La lanurile Rotary nu se impune aceast recomandare, datorit formei ecliselor.

c Fig 6

Formarea i tehnologia de execuie a elementelor componente ale lanului sunt simple, bolurile, bucele, eclisele i rolele executndu-se pe maini de precizie i productivitate ridicate. Bolurile se execut cilindric, iar la lanurile cu pai mari, pentru a se evita rotirea ecliselor exterioare, se execut, n zona de capt (la mbinarea bolului cu eclisa), aplatizri (v. fig. 4, a). Bucele se execut din eav sau n construcie sudat, pentru lanurile de dimensiuni mari, se vor prevedea i aplatizri pentru evitarea rotirii ecliselor interioare fa de buce; i rolele se execut din eav. Eclisele, executate prin tanare, au un contur n form de 8, pentru a se apropia de un corp de egal rezisten la traciune. Lanuri cu eclise dinate (fig. 39) sunt formate din mai multe rnduri de eclise, care au la capete dini i sunt articulate prin boluri. Dinii ecliselor angreneaz cu dinii roilor de lan. Cel mai frecvent, att dinii roilor de lan ct i dinii ecliselor au profilul trapezoidal, flancurile acestora fiind rectilinii, dar exist i construcii la care profilul dinilor roilor de lan este n arc de cerc sau n evolvent. mbinarea capetelor lanului se realizeaz cu ajutorul bolurilor de legtur, care realizeaz fixarea axial a ecliselor cu ajutorul cuielor spintecate. Pentru a se evita alunecarea laterala a lanului (de-a lungul dinilor roilor de lan), acesta se ghideaz axial fa de roat (roi) cu ajutorul unor eclise central, executate sub forma unor

plcue (fig. 7, a), care intr ntr-un canal central executat la mijlocul roii de lan (fig. 7, c) sau cu ajutorul unor eclise laterale de ghidare (fig. 7, b), pentru care nu sunt necesare canale de ghidare (fig. 7, d). Ca i la celelalte tipuri de lanuri, durabilitatea depinde de rezistena la uzur a articulaiilor lanului. Posibilitile de obinere a articulaiilor bol-eclise sunt urmtoarele:bolurile i eclisele formeaz articulaii, prin contact direct sau prin contactul dintre buce presate la capete pentru grupuri de dou (fig. 7, a i b) sau trei eclise. Suprafaa de contact, n acest caz, este relativ mic, asemntoare cu cea realizat la lanurile Gall (v. Fig. 3), fapt pentru care soluia nu este agreat thnic, din cauza uzurilor pronunate, frecarea n zona de contact fiind de alunecare;

Fig 7 articulaiile realizate cu ajutorul bolurilor cilindrice i a unor buce segmentate (fig.8), care asigur o suprafa de contact mai mare ntre piesele aflate n micare relativ, mrind capacitatea de ncrcare a transmisiei; buca segmentat 1 este presat n locaul executat n eclisa 3, iar buca segmentat 2 este presat n locaul executat n eclisa 4; pentru ca zalele s se poat roti relativ la intrarea i ieirea lanului n i din contact cu dinii roilor de lan n eclise se execut nite locauri mai mari, n zona diametral opus celei n care este presat segmentul de buc;

Fig. 8 articulaiile formate din prisme (fig. 9, a) nlocuiesc frecarea de alunecare prin frecare cu rostogolire, reducndu-se mult uzurile i deci mrindu-se durabilitatea transmisiei; articulaiile lanului din fig. 9,b sunt de tip cntar; indiferent de forma celor dou prisme care formeaz articulaia, fiecare fiind solidar cu eclisele unei zale, este posibil rotirea relativ dintre zale. La transmisiile prin lanuri cu eclise dinate, contactul dintre dinii roilor de lan i lan se realizeaz pe feele frontale ale dinilor ecliselor, fapt pentru care sarcinile dinamice n transmisie sunt mai mici dect la lanurile clasice (la care contactul se realizeaz ntre dini i role sau buce), aceste lanuri utilizndu-se la viteze mai mari (va 30 m/s).

Fig. 9

Fig.10 Lanturi dintate cu bolturi segmentate

ELEMENTE CINEMATICE I GEOMETRICE Viteza medie a lantului, in m/s se determina cu relatia 2.1 Viteza instantanee a lanului, pentru o vitez unghiular a roii de lan conductoare constant, este variabil, datorit faptului c lanul nfoar roile dup un contur poligonal. n fig. 11, ad este prezentat succesiunea fazelor caracteristice procesului angrenrii dintre un dinte al roii conductoare i lan, la o rotire a roii cu un unghi la centru corespunztor unui pas, de 360 /z. La intrarea rolei lanului n contact cu dintele roii, n punctul 1 (fig. 11, a), viteza periferic constant a roii vp se transmite articulaiei lanului, a crei micare poate fi privit ca o deplasare dup dou direcii: o direcie longitudinal (n lungul ramurii lanului) i alta normal pe ramura lanului (punctul 2 din fig. 11, b). Pe aceste direcii, articulaia lanului se deplaseaz cu vitezele vl, respectiv vn, viteze care sunt componentele vitezei vp a
0

roii. In raport cu unghiul dintra normal la directia ramurii lantului si raza vectoare a articulatiei, cele doua component ale vitezei se calculeaza cu relatiile :

2.2

Cand articulatia ajunge- dupa rotirea rotii cu unghiul 180/z in puctul 3 unghiul =0, deoarece raza vectoare a articulatiei coincide cu normal la ramura lantului. In acest punct viteza vl are valoarea maxima vlmax egala cu viteza periferica a rotii vp, viteza normal vn devenind nula Dup ce articulaia depete punctul 3, componenta vl se micoreaz, pstrndu-i direcia i sensul, iar componenta vn i schimb sensul, astfel nct n punctul 4 (fig. 10, d), dup rotirea roiicu unghiul 360 /z, la unghiul = 180 /z, viteza vl are valoarea minim vl min, egal cu cea din punctul de intrare 1, iar viteza vn are valoarea maxim vn max, egal i de sens contrar celei din punctul de intrare 1. Relaiile (2.2) sunt reprezentate grafic n fig. 11, e, innd seama de intervalul de variaie al unghiului , ntre max = +180 /z i min = -180 /z, corespunztor rotirii roii cu
0 0 0 0

Fig. 11 Pe acest interval, viteza vl prezint o cretere de la o valoare minim vl min (la = 180 /z) la o valoare maxim vl max= vp (la =0), apoi o descretere la aceeai valoare vl min. Aceast variaie este ciclic,repetndu-se pe fiecare interval de rotaie egal cu 360 /z i produce accelerri i decelerri ale lanului, introducnd sarcini dinamice n transmisie. n aceste condiii, roata condus va avea o micare de rotaie neuniform (2 const.), prelund accelerrile i decelerrile lanului. Pe acelai interval, viteza normal vn variaz ntre vn max i vn max, introducnd oscilaii ale ramurii lanului. La reluarea ciclului, n momentul intrrii unei noi zale n contact cu dintele roii conductoare, datorit saltului vitezei vn de la vn max la vn max, acest contact are loc cu oc. Deoarece valorile extreme ale celor dou componente ale vitezei sunt dependente att de viteza periferic a roii ct i de pasul lanului, pentru a micora sarcinile dinamice, zgomotul i uzura articulaiilor, se limiteaz viteza lanului i se recomand utilizarea lanurilor cu pai ct mai mici (pe dou sau trei rnduri).
0 0

Raportul de transmitere mediu 2.3 Unde : turatia rotilor diametrele de divizare ale rotilor Raportul de transmitere, ca urmare a variaiei vitezei roii conduse, este variabil, n calcule considerndu-se o valoare medie. Valorile raportului de transmitere sunt limitate de dimensiunile de gabarit ale transmisiei, recomandndu-se i 8, iar la transmisiile cu funcionare lent i 15. Numerele de dini ai roilor de lan. Numrul minim de dini ai roii mici z1 este limitat de uzura articulaiilor, de sarcinile dinamice i de zgomotul produs n funcionarea transmisiei; la numere mici de dini crete neuniformitatea micrii. Valorile minime ale lui z1 se aleg n funcie de raportul de transmitere i, pentru lanurile cu role i cele cu buce, respectiv n funcie de pas i turaia maxim admis la roata conductoare, pentru lanurile cu eclise dinate. Numrul maxim de dini ai roii conduse z2 = iz1 se limiteaz la 100...120 n cazul lanurilor cu buce sau role i la 120...140 n cazul lanurilor cu eclise dinate. La valori mari ale lui z2, chiar o alungire redus a lanului aprut n urma uzrii articulaiilor duce la o deplasare a lanului n lungul profilului dinilor roii de lan i la o angrenare incorect. Pasul lanului reprezint distana dintre centrele a dou articulaii nvecinate, valorile acestuia fiind standardizate; pasul reprezint parametrul de baz al lanului. Pasul lanului influeneaz gabaritul transmisiei, sarcinile dinamice, zgomotul n funcionare, neuniformitatea micrii i turaia limit a roii mici, micorarea acestuia putndu-se obine prin folosirea lanurilor pe mai multe randuri.

Fig. 12

Diametrele cercurilor de divizare ale rotilor de lant se va determina cu relatiile (fig. 12) : 2.4 Distanta dintre axe preliminara Aprel se allege respectand conditia Amin<Aprel<Amax , unde 2.5

Amin - se stabileste din conditia ca unghiul sub care lantul infasoara roata mica sa fie minim 120 Amax din conditia ca sageata ramurii antrenate sa nu aiba valori prea mari Cand nu este impusa, din considerente de gabarit, distanta dintre axe se alege Aprel = Aoptim= (30...50)p 2.6

Unghiurile de infasurare a lantului pe rotile de lant

Fig. 13 1=1800->1200 2.7 2=180+

Unghiurile de inclinare a ramurilor lantului se va determina cu relatia 2.8 Lungimea lantului se obtine prin insumarea lungimilor diferitelor portiuni de lant L=L1+L2+L1+L2= p

Prin inlocuiri matematice uzuale se obtine lungimea aproximativa a lantului L unde A reprezinta distant dintre axe preliminara Numarul de zale ale lantului se stabileste in functie de lungimea lantului si de pasul acestuia prin relatia W= 2.10 , 2.9

Lungimea definitiva a lantului este data de relatia W=Wp 2.11

Distanta dintre axe recalculate se determina cu relatia

Arec= Iar distanta dintre axe de montaj este prezentata A=Arec-A, unde A=(0,002....0,004) Arec tinand seama de asigurarea sagetii de montaj 2.14

2.12

Formele si cauzele deteriorarii transmisiilor prin lant Iesirea din functiune (deteriorarea) a transmisiilor prin lant apare ca urmare a distrugerii suprafetelor functionale, respective ruperii elementelor componete ale lantului si/sau dintilor rotilor din lant. Principala cauza a deteriorarii majoritatii transmisiilor prin lant este uzarea articulatiilor, in urma careia se produce o marire a lungimii lantului care conduce la o angrenare incorecta a acestuia cu dintii rotilor din lant. Pentru a micsora uzura, suprafetele pieselor in miscare relative (bolturi, bucse, role) se separa printr-o pericula de lubrefiant. Siguranta in exploatare se asigura limitand presiunea din articulatii la valori admise de pelicula de lubrefiant, fiind necesara calculul la strivire a articulatiilor lantului. Ruperea ecliselor se produce in dreptul gaurilor, in cazul lanturilor puternic solicitate, care functioneaza la viteze mari. Pentru a evita ruperea ecliselor, se limiteaza viteza de functionare a lantului la valori considerate admisibile si se efectuiaza un calcul la rupere prin tractiune. Rotirea ecliselor fata de bolturi sau bucse apare numai in cazul unei executii necorespunzatoare a lantului, conducand la sarcini dinamice in transmisie si la o distrugere rapida a lantului. Distrugerea suprafetelor functionale prin aparitia de ciupituri se datoreaza obosirii materialului, ca urmare a solicitarii de contact, variabila in timp si apare numai la transmisiile bine unse si bine etansate, la care uzarea abraziva este neinsemnata. Se evita prin alegerea unor material cu duritati superficial. Uzarea dintilor rotilor de lant este in general pronuntata. Aceasta poate fi micsorata prin alegerea corespunzatoare a materialului si tratamentului pentru rotile de lant si prin inbunatatirea conditiilor de ungere. Materiale utilizate la execuia lanurilor i a roilor de lan. Eclisele se execut din oeluri carbon de calitate sau din oeluri aliate de mbuntire,duritatea dup mbuntire fiind cuprins ntre 275 semifabricat se folosete platbanda laminat la rece. Bolurile, bucele i rolele se execut din oeluri carbon de calitate sau oeluri aliate de cementare, duritatea dup tratament ajungnd pn la 60 HRC. Roile de lan se execut din diverse materiale: din oeluri cu coninut mediu de carbon, netratate termic - n cazul transmisiilor puin solicitate sau mbuntite n cazul i 360 HB. Ca

unor condiii medii de solicitare; din oeluri de cementare, avnd duritatea, dup tratament, cuprins ntre 48 i 58 HRC n cazul unor sarcini i viteze mari - sau din oeluri de mbuntire, clite superficial, prin cureni de nalt frecven, pn la duriti cuprinse ntre 42 i 52 HRC; din font n cazul regimurilor de funcionare uoare i mediu de funcionare impur.

Calculul fortelor din transmisia prin lant

Forta de tractiune de calcul din ramura motoare a lantului (egala cu forta tangential a rotii de lant) se poate determina cu relatia generala . In exploatare, peste aceasta

forta se suprapun forte suplimentare care apar ca urmare a particularitatilor transmisiei prin lant. Forta rezultanta din ramura incarcata se compune din urmatoarele forte individuale: 1. Forta de tractiune (statica) din lant Ft, calculata din puterea transmisa 2.15 Unde : P1 puterea de antrenare; v viteza lantului T1 moment de antrenare; d1 diametrul de divizare al rotii de antrenare. 2. Tractiunea datorata centrufugarii Fz, apare ca reactie la forta centrifuga atat in ramura incarcata cat si in cea descarcata si nu se poate neglija pentru viteze v7m/s. In anumite imprejurari valorile lui Fz pot depasi forta de tractiune statica. Tractiunea datorata centrifugarii rezulta din relatia: 2.16 Fz N q Kg/m v m/s ;

q- greutatea pe unitatea de lungime a lantului; v- viteza lantului 3. Forta de tractiune datorata greutatii proprii Fs, trebuie luata in considerare in special la pasi mari ai lantului si ramuri lungi si nesprijinite ale acestuia. Marimea acestei

forte depide de sageta ramurii descarcate si masa pe unitatea de lungime a lantului. Daca se acceptaca sarcina ramurii descarcate actioneza numai pe o parte a proiectiei orizontale si se ia in considerare componenta orizontala a tractiunii, forta de tractiune datorata greutatii proprii a lantului in stare aproximativ orizontala (0o) se poate calcula cu relatia 2.17 Fs,FG N Unde, forta datorata masei ramurii descarcate a lantului f - sageata lantului sageata relativa Daca ramura descarcata a lantului este inclinata (>0o), forta de tractiune datorata greutatii lantului se micsoreaza atat pe roata superioara cat si pe cea inferioara, la aceeasi sageata relativa . lT m q Kg/m g m/s2 f m frel l

In general, pentru pozitionarea unei transmisii cu lant, raportul dintre lungimea ramurii descarcate, masurata pe arcul care atarna, si distanta lT a celor doua puncte de contact A1 si A2 este la fel de mare ca acela care rezulta pentru o pozitie orizontala a ramurii descarcate. Pentrul unghiul de inclinare al liniei celor doua puncte de sprijin A1 si A2, care rezulta din unghiul de inclinare a celor doua axe fata de rezultanta si din unghiul de inclinare 0 al ramurii de lant ( ) ca fiind = - 0, se poate

determina forta de tractiune datorata greutatii proprii pentru roata superioara si forta de tractiune datorata greutatii pentru roata inferioara. Forta de tractiune datorata greutatii proprii pentru roata superioara: 2.18 Forta de tractiune datorata greutatii pentru roata inferioara: , Unde - forta datorata masei ramurii descarcate a lantului Fs forta de tractiune specifica datorita greutatii lantului (sustinerea specifica) 2.19

Unghiul de inclinare = - 0 , 2.20 cu 0 din 2.21

Fig 14 Fortele care actioneaza asupra lantului si rotilor de lant De mentionat ca ambele valori Fso si Fsu sunt functie de frel . Forta de tractiune datorata greutatii lantului incarca suplimentar lagarele. Prin considerarea factorului de utilizare K A si neglijarea efectului polygonal, rezulta forta care actioneaza asupra arborelui in stare aproximativ orizontala a ramurii descarcate si anume: , unde, Ft forta de tractiune din lant, in N Fs forta de tractiune datorata greutatii proprii a lantului KA factorul de utilizare pentru considerarea sarcinilor sub forma de socuri Pentru cazul in care ramura descarcata este inclinata, cu Fso si Fsu in loc de Fs , sarcinile din arbore sunt respective Fwo si Fwu . Forta rezultanta in exploatare in ramura incarcata a lantului, pentru pozitia aproximativ orizontala a ramurii descarcate a lantului si conditii de exploatare defavorabile, se determina cu relatia: 2.23 Daca ramura descarcata este inclinata, in loc de Fs se va introduce Fso. 2.22

Forta de tractiune datorata greutatii lantului poate fi diminuata prin utilizarea unor patine, din otel sau mase plastice, de sustinere a lantului, care pot contribui si la ghidarea lantului, precum si la reducerea vibratiilor datorate efectului de poligon. Alegera formei constructive si proiectarea transmisiilor prin lanturi cu role Calculul transmisiilor prin lanturi cu role este standardizat in DIN 8195. La calculul unei transmisii prin lanturi, pe langa puterea transmisa, turatia dorita, raportul de transmitere si distant dintre axele arborilor, se ia in considerare si felul sarcinii, influienta mediului ambient, cum ar fi murdarie, temperature din exploatare, precum si posibilitatile de ungere. Pentru datele de exploatare solicitate, raportul de transmitere va fi realizat, pe cat posibil, cu roti standard existente pe piata. Pentru transmisii cu alte lanturi se va proceda analog. Date referitoare la dantura

Fig. 15 Executia danturii rotilor pentru lanturi cu role. a) profilul golului dintelui, b) latimea profilului dintelui, c) distant A dintre doua roti la doua lanturi simple Raportul de transmitere mediu pentru transmisii prin lanturi avand pasul p si numarul de dinti z este 2.24 Unde : n1 si n2 turatia rotii conducatoare, respective condusa z2 si z1 numarul de dinti ai rotii conducatoare, respective condusa d2 si d1 diametrul de divizare al rotii condusa, respective conducatoare, conform rel. 2.26

Unghiul de divizare 2.25 Diametrul cercului de divizare 2.26 Diametrul cercului interior 2.27 Diametrul cercului exterior 2.28 Diametrul obezii rotii 2.29 Unde: d diametrul cercului de divizare d1 diametrul rolei F dimensiunea minima necesara pentru angrenarea lantului cu dintii rotii de lant Raza de tesire a dintelui r3>p Latimea tesirii c = (0,1....0,15)p 2.31 2.30

Stabilirea numarului de dinti ai rotilor pentru lanturi In discutie intra, de cele mai multe ori, roti cu urmatoarele numere de dinti: z = 11 .....13 la v < 4m/s, p < 20mm si lungimea ramurii de peste 50 de elemente, actionari putin sensibile, dar si cu durata de functionare redusa si spatiu de montaj limitat z = 14 ... 16 la v < 7m/s z = 17 .... 25 la v < 24m/s z = 30 ....80 uzual pentru roti mari

z = 80 ..... 120 limita superioara pentru rotile mari z < 150 posibil, dar nu se recomanda avantajoase s-au dovedit ramurile ale caror lungimi sunt un multiplu al pasului p. Se vor prefera numere impare de dinti pentru roti, care evita intalnirea frecventa in exploatare a unui element de lant cu acelasi gol, intalnire care favorizeaza uzura. Alegerea formei constructive a rotilor pentru lanturi Forma rotilor este determinate essential de numarul de dinti si de puterea care trebuie sa fie transmisa.

Fig.16 Roti pentru lanturi cu bucse si role. a) Roti mici, b) roti mari sub forma de disc. c) roti mari cu brate, in executie divizata si nedivizata In figura 16 se prezinta diferite forme de executie pentru rotile de lant. Rotile mici se executa sub forma de disc, la fel si cele mari, acestea fiind executate si ca roti cu brate.

Rotile pentru lanturi se executa cel mai frecvent din otel, otel turnat, fonta cenusie, dar si din mase plastic. Dispositive de intindere a lantului Functionarea corecta a unei transmisii cu lant este dictate, in mare masura de amplasarea acesteia si de modul de intindere a lantului. Sistemul de intindere se monteaza pe ramura pasiva a transmisiei, deosebindu-se: 1. Dispozitiv de intindere cu lamele 2. Dispozitiv de intidere cu saborti 3. Dispozitiv de intindere cu roti de lant

Fig.17 Dispozitiv de intindere a lantului

Fig.18 a) Reprezentarea unui lant care vibreaza, b) tensionarea lantului si amortizarea vibratiilor, 1 roata de tensionare actionata hidraulic, 2 amortizor de vibratii Transmisiile cu lant trebuie prevazute cu siteme de intindere a lantului pentru a se reduce sau evita vibratiile lantului si pentru a exista posibilitatea compensarii alungirii lantului datorita uzarii elementelor acestuia.

Fig. 19 Sistem de intindere: a- cu roata de lant; b- cu sabot

Instalatii de ungere Corecta functionare a transmisiilor cu lant impune asigurarea unor conditii optime de ungere a articulatiilor lantului prin utilizarea de lubrifianti adecvati si prin asigurarea cantitatii necesare de lubrifiant. La majoritatea transmisiilor cu lant frecarea dintre elemente este o frecare de alunecare si in consecinta uzarile elementelor sunt pronuntate in absenta

lubrifiantului intre suprafetele aflate in contact, durabilitatea transmisiei fiind evident diminuata.

Fig. 20 Sisteme de ungere Cantitatea de lubrifiant necesara ungerii poate fi asigurata, in functie de incarcarea, destinatia si viteza de functionare a transmisiei prin diverse procedee: Ungerea periodica (manuala) v < 1m/s Ungerea prin picurare Ungerea prin imersiunea ramurii conduse v < 7m/s Ungerea cu ajutorul rotilor de barbotare sistemul este eficient pentru viteze periferice ale rotii de barbotare cuprinse intre 3m/s ..... 40m/s 5. Ungerea cu presiune constituie solutia optima de asigurare a unei lubrificatii 1. 2. 3. 4. eficiente a articulatiei lantului Fenomenul de deteriorare La transmisiile prin lant, datorita complexitatii de functionare, defectarile pot avea cause diferite, cu intrepatrunderi, evolutia lor fiind in functie de sarcina, viteza, material, ungere, conditii abrasive, temperatura, constructia lantului prin elementele sale caracteristice, dimensionale si de forma Analizand orientativ puterea transmisa in functie de turatie sau de viteza lantului, rezulta:

Fig.21 Fenomenele de deterioare. 1. Fenomenul de uzare la nivelul cantactului suprafetelor bolt/bucsa 2. Ruperea prin oboseala a ecliselor, a articulatiilor 3. Sub sarcini statice mari sau cu variatii foarte lente, la viteze foarte reduse, pot aparea si ruperi de tip static