Intretinerea, defectele in exploatare si repararea mecanismului de distributie

Cuprins

Argument
1. Mecanismul de distributie..............................................................................................3
1.1. Destinatie si clasificare..........................................................................................3
1.2. Comanda distributiei...............................................................................................6
1.3. Diagrama distributiei..............................................................................................8
1.4. Intretinerea, defectele in exploatare si repararea mecanismului de distributie.......9
1.4.1. Intretinerea mecanismului de distributie......................................................9
1.4.2. Defectele in exploatare ale mecanismului de distributie...........................16
1.4.3. Repararea mecanismului de distributie......................................................21
2. Masuri de protectia muncii..........................................................................................25
3. Protectia impotriva incendiilor si exploziilor..............................................................28
4. Bibliografie..................................................................................................................29
5. Anexe..........................................................................................................................30

Argument

1
 Intretinerea, defectele in exploatare si repararea mecanismului de distributie

Primele motoare nimerite pentru a echipa automobilele (dimensiuni

mici dar cu putere mare) au fost cele realizate de Daimler si Benz la sfarsitul
secolului trecut. Spre exemplu motorul lui Gottlieb Daimler, aparut in 1884
era monocilindric, functiona cu petrol, amestecul carburant realizandu-se
intr-un carburator elementar, cu antrenare si vaporizare vacuumatica.
Distributia era mixta : supapa de admisie cu arc, functiona prin depresiunea
arcului din cilindru, iar cea de evacuare era comandata de un arbore cu
came.
In 1886 Karl Benz a realizat un motor monocilindric in patru timpi de
0,66 CP la 250 rot/min cu ambele supape de admisie si de evacuare
comandate prin came.
Treptat mecanismul de distributie s-a dezvoltat astfel incat in 1894
Enrico Bernardi a realizat un nou motor monocilindric cu benzina, de 1,5 CP
cu supapele in capul cilindrului si ambele comandate. In 1908 Henry Ford
realizeaza la celebrul sau Ford T, capul blocului motor demontabil
(chiulasa), iar supapele erau laterale, permitand astfel interventia usoara la
cilindri si supapele motorului.
Initial sistemul de distributie folosea actionarea vacuumatica a supapei
de admisie si cea mecanica pentru supapa de evacuare, trecandu-se apoi,
numai la actionarea prin arbore cu came a ambelor supape, care erau
distribuite bilateral, folosindu-se chiulasa in forma de T ; aceasta solutie
constructiva conducea la folosirea a doi arbori de distributie (cu came).
Inconvenientul a fost indepartat prin distribuirea unilaterala a supapelor si

2
 Intretinerea, defectele in exploatare si repararea mecanismului de distributie

folosirea supapelor in forma de L incepand cu anii 1909-1910 (Renault,

Ford, Mercedes etc).
Imediat dupa aceasta, in 1911 inginerul Riebeyrolle realizeaza chiulasa
cu supapele suspendate sau in cap, obtinandu-se camere de ardere mai
compacte, mai favorabile arderii corespunzatoare a amestecului carburant.
Constructia unor astfel de motoare cu distributia in cap aveau arborele de
distributie amplasat deasupra chiulasei. Ambele solutii cu dispunere
laterala sau cu dispunere suspendata au fost folosite concomitent, ultima
fiind mai frecvent intalnita la automobile de curse.
Mecanismul de distributie este un ansamblu de piese care asigura
umplerea cilindrilor, intr-o anumita ordine, cu amestec carburant sau aer
proaspat si evacuarea gazelor arse.
M

ECANISMUL DE DISTRIBUTIE

1.1. DESTINATIE SI CLASIFICARE

Mecanismul de distributie (figura 1) este un ansamblu de piese care

asigura umplerea cilindrilor, intr-o anumita ordine, cu amestec carburant sau
aer proaspat si evacuarea gazelor arse.
Dupa tipul motorului, distributia poate fi in 4 timpi si in 2 timpi.
Motoarele in 4 timpi utilizeaza mecanismul de distributie cu supape. Cele in
2 timpi, nu au supape, ci ferestre in cilindri, care sunt deschise si inchise prin

3
 Intretinerea, defectele in exploatare si repararea mecanismului de distributie

deplasarea pistonului de o forma speciala (cu deflector) - asa-zisa distributie

prin lumini.
Unele motoare in 2 timpi, in special cel cu aprindere prin compresie,
au numai supape de admisie sau de evacuare.
Dupa pozitia supapelor, mecanismele de distributie sunt:
Cu supape laterale la care supapele sunt plasate in blocul motor;
sistemul nu se mai foloseste avand multiple dezavantaje;
Cu supape in cap, unde supapele sunt montate in chiulasa
deasupra pistonului;
Mixt (Rover), supapele fiind montate in bloc si in chiulasa.
Arborele cu came se monteaza in carter sau pe chiulasa. De aceea,
distributia din acest punct de vedere este:
Cu arbore cu came in carter - cel mai raspandit (motoarele D
797-05, D 2156 HMN 8, ARO-240, Dacia etc.);

4
 Intretinerea, defectele in exploatare si repararea mecanismului de distributie

Fig. 1. Mecanismul de distributie

a-MAC; b-MAS cu doi arbori cu came; 1-roata dintata arbore cotit; 2-roata dintata
intermediara; 3-roata dintata arbore cu came; 4-arbore cu came; 5-bucse (lagare) arbore cu
came; 6-tachet; 7-tija impingatoare; 8-culbutor; 9-surub reglaj; 10-piulita; 11-bucsa; 12-ax
culbutor; 13-bucsa intermediara; 14-arc distanter; 15-suport ax culbutor; 16-supapa admisie;
17-supapa evacuare; 18-arcuri supapa; 19-taler; 20-semisigurante conice; 21-flansa fixare
arbore cu came; 22-pinion pompa ulei; 23-curele dintate; 24-arbore cotit; 25-role intinzatoare
curele; 26-pompa benzina; 27-turbina de aer; 28-ruptor-distribuitor; 29-cama
Cu arbore cu came montat pe chiulasa, supapele fiind comandate prin cul-

butor (Fiat, Mercedes Benz, Logan etc.). La acest sistem, supapele sunt

5
 Intretinerea, defectele in exploatare si repararea mecanismului de distributie

asezate inclinat, ceea ce micsoreaza uzura capetelor lor (la tipurile la care
se folosesc culbutori cu role se micsoreaza mult uzura); arborele cu came
este antrenat de arborele cotit printr-un lant dublu, cu intinzator, sau
curele dintate;
Cu arbore cu came de chiulasa, se comanda direct supapele
(prin traversa sau langheta), sistem simplu la care necesita o buna etansare a
contactului supapa ghid, pentru a evita patrunderea uleiului in camera de
ardere (deci consum marit de ulei, cocsare de segmenti, gomarea supapelor
sau ancrasarea bujiilor).
La PMI exista un moment in care supapele de admisie si evacuare
sunt deschise, cu acelasi unghi, numit incrucisarea (suprapunerea) supapelor.
Efectele acestui fenomen sunt: imbunatatirea umplerii camerei de ardere,
racirea zonelor calde, etenuarea efectului detonatiilor, scaderea consumului
de combustibil, cresterea puterii motorului.
1.2Comanda distributiei:
-Prin comanda distributie se transmite miscarea de la
arboreal cotit la arboreal cu came (fig5.3),aceasta poate fii
cu rotii dintate , lant,curea dintata.

Comanda cu ratii dintate (fig1) este formata din 2 ratii

dintate:pinionul conducator pe arborele cotit 1 si roata
dintata de pe arborele cu came2 care are un numar dublu
de dinti la motoarele in 4 timpi,pentru realizarea raportului
de transmisie 1:2 (deci contact direct intre pinionul
conducator si condus-ARO-240).

6
 Intretinerea, defectele in exploatare si repararea mecanismului de distributie

Unele moatoare mai au un pinion intermiediar 3 pentru

reducerea dimensiunilor.

Pentru micsorarea zgomotului dantura este inclinata, roata

condusa putand fii si din textolit.La motoarele Diesel (D-797-
05,D2156HMN8), roata dintata intermediara 3 antreneaza,
pe langa roata arborelui cu came 2 si pe cea a pompei de
injectie 4.

Pe rotile dintate sunt imprimate repere, care trebuie sa

coincide pentru asigurarea efectuari fazelor de distributie la
momentul potrivit.

Comanda cu lant(fig5.3)este formata din 2 ratii dintate de

lant, miscarea de la arborele cotit la arborele cu came
transmitandu-se printr-un lant cu role, care poate fii dublu
sau triplu pentru miscarea uzuri(Dacia 1300).La motoarele
cu arborele cu came pe chiulasa, lantul este mai lung si
ghidat de o roata dintata intinzatoare(fig5.3,d). Unele
constructii pot avea intinzator mecanic sau mecanohidraulic
(Dacia 1300).

Ambele sisteme sunt plasate intr-un carter etans .

Comanda cu curea dintata in locul lantului este mai

simpla, silentioasa. Nu necesita carter etans amortizeaza
vibratiile torsionale ale arborelui cu came. (In fig 5.3,e ), se
prezinta comanda cu curea dintata a distributiei la un MAC .
miscarea se transmite, prin intermediului curelei dintate 9,de
la pinionul arborelui cotit 1, la rotile dintate : a arborelui cu
came 2 , a pompei de injective 4, a pompei de ulei 8 si a
alternatorului 11 .

7
 Intretinerea, defectele in exploatare si repararea mecanismului de distributie

Galetul (rola) ea serveste la intinderea automata a curelei 9 .

In se prezinta comanda distributie cu curea dintata a unui

MAS .

Aceasta contine 3 curele: Cureaua dintata noua transmite

miscarea de la pinionul 1 al arborelui cotit la roata 2 de pe
arborele cu came, precum si la roata 13 a pompei de
apa:cureaua plata 14 transmite miscarea de la roata de pe
arborele cotit 1 la rotile alternatorului 16 si a pompei
servodirectiei 15 ; cureaua trapezoidala 17 care antreneaza
roata compresorului 18 a instalatiei de aer conditionat.

1.2.Diagrama distributiei
Aceasta diagrama, specifica . Fiecarui tip de
motor, reprezinta graphic momentele inceperi deschideri si
sfarsitul inchideri supapelor exprimare in grade de rotaie ale
arborelui cotit(RAC)-deci fazele distributiei

Din diagramele prezentate se observa unghiurile

diferite de avans la deschiderea supapelor si de intarziere la
inchiderea lor, cu amestec carburant sau aer si o evacuare a
gazelor arse cat mai complete . O anumita perioada de timp,
in PMI, se observa ca ambele supape sunt deschise, fenomen
denumit suprapunerea (incrucisarea) supapelor ,care nu
inrautateste functionarea motorului,pt ca inertia mare a
coloanei de amestec carburant sau aer proaspat si a
coloanei de gaze arse impiedica amestecarea lor

Exceptia de la aceasta regula o constituie legea de

functionare a distributiei la Mercedes 180,la acre diagram

8
 Intretinerea, defectele in exploatare si repararea mecanismului de distributie

(fig5.7,c) arata ca, la admisie supapele se deschid cu

intarziere fata de PMI, iar cele de avecuare se inched cu
avans fata de PMI. Nu mai apare fenomenul de incrucisarea
supapelor si deci dispare tendinta de amestecare a
incurcaturi proaspete la admisie, cu gazele de avacuare
micsorand consumul de combustibil.

Exista o tendinta de realizare la unele motoare a

distributiei variabile prin care se modifica legea de
functionare, asigurand curse diferite de deschidere a
supapelor.

1.4. INTRETINEREA, DEFECTELE IN EXPLOATARE SI

REPARAREA MECANISMULUI DE DISTRIBUTIE

1.4.1. INTRETINEREA MECANISMULUI DE DISTRIBUTIE

Operatiile principale de intretinere sunt: verificarea vizuala a

etanseitatii capacului distributiei cu blocul motor, a starii arcurilor si pozitiei
culbutorilor, asigurarii supapelor, etanseitatii capacului de chiulasa; reglarii
jocului termic dintre culbutori si supape, iar la nevoie, si verificarea punerii
la punct a distributiei. Ultimele doua operatii necesita o atentie deosebita.
Reglarea jocului termic dintre culbutori si supape se face la rece
sau la cald, pentru a permite dilatarea libera a supapei si a evita ramanerea ei
deschisa cand motorul este cald. Jocul se mareste in timpul exploatarii,
provocand zgomote anormale, reducand timpul si cursa deschiderii

9
 Intretinerea, defectele in exploatare si repararea mecanismului de distributie

supapelor, inrautatind umplerea cilindrilor cu amestec carburant sau aer si

evacuarea gazelor arse.

Fig. 2. Reglarea jocului cubultor-supapa

1-arbore cu came; 2-cama; 3-tachet; 4-tija impingatoare; 5-culbutor; 6-ax culbutori cu
suport; 7-piulita; 8-surub reglaj; 9-supapa; 10-arc supapa.

10
 Intretinerea, defectele in exploatare si repararea mecanismului de distributie

Acest joc se regleaza periodic, dupa tipul motorului si indicatiile

fabricii constructoare, la valorile din tabelul 1.
La motoare cu supape laterale, jocul se regleaza intre tachet si supapa,
iar la cele cu supape in cap, intre cubultori si supape (figura 2.), astfel:
Se scoate capul chiulasei, se roteste arborele cotit (cu manivela
sau prin antrenare cu un levier de la volant sau chiar prin cureaua
ventilatorului), pana ce pistonul cilindrului l este adus la PMI la sfarsitul
compresiei (ambele supape sunt inchise); aceasta se observa si prin
coincidenta marcajelor de pe roata de curea a arborelui cotit, cu cel de pe
capacul distributiei sau de pe volant si carterul ambreiajului sau blocului
motor; se verifica strangerea chiulasei si suporturile axului culbutorilor;
Se slabeste apoi piulita 7 de blocare a surubului de reglaj de la
culbutori si, in timp ce aceasta se mentine fixa cu cheia, se regleaza surubul
cu surubelnita (cheia speciala la Dacia 1310); se controleaza jocul cu un
calibru de intersectii corespunzator dimensional, care va trebui sa aluncece
cu frecare intre capatul culbutorului 5 si cel al supapei 9, dupa care se
fixeaza pozitia surubului, cu piulita. Aceleasi operatii se executa la toate
supapele care nu sunt atacate de culbutori (pistoanele la PMI) si la alti
cilindri. Se roteste, apoi, arborele cotit la 180 si se repeta procedeul de mai
sus pana se regleaza toate supapele, dupa care se face o verificare. Reglarea
supapelor se poate face si in ordinea de functionare a motorului.
La motoarele cu arborele cu came in chiulasa, reglarea este realizata
in ordinea de functionare, actionandu-se asupra surubului de reglaj pentru

11
 Intretinerea, defectele in exploatare si repararea mecanismului de distributie

cubultorii (de forma adecvata) comandati direct de came; asigurarea

suruburilor impotriva dereglarilor se face cu piulitele corespunzatoare.
Sunt motoare la care acest reglaj se realizeaza prin intermediul unor
pastile de grosimi adecvate, intre culbutori si came (in interiorul unor tacheti
speciali).

Jocul culbutori-supape

Jocul (mm)
Motorul La rece La cald
Admisie Evacuare Admisie Evacuare
Iveco 846041 0,25 0,50 - -
Iveco 821042 0,55 0,55 0,30 0,40
D 797-05 0,20 0,35 - -
D 2I56 HMN 8 0,20 0,25 - -
ARO-L25 0,45 0,45 0,45 0,45
Dacia 1300 0,15 0,20 0,18 0,25
Citron ZX-D 0,15 0,30 - -
Fiat Croma 0,40 0,40 - -
Renault 19 D 0,20 0,40 - -
OLTIC Club 0,20 0,25 0,20 0,25 -
Dacia Nova 0,15 0,20 0,18 0,25
Solenza 1,9D 0,20 0,40 - -
Logan 0,10 0,15 0,25 0,30 - -
Motoare cu
tacheti hidraulici 0 0 0 0
Tabelul 5.1

12
 Intretinerea, defectele in exploatare si repararea mecanismului de distributie

Punerea la punct a distributiei se executa astfel: se demonteaza una

din rotile de la angrenajul distributiei sau lantul de distributie, se aduce
pistonul cilindrului l, in pozitia in care supapa de admisie va fi la inceputul
deschiderii, prin rotirea arborelui cotit si arborelui cu came; acest moment se
determina cu ajutorul unui ceas comparator montat pe chiulasa, palpatorul
lui fiind in contact cu supapa. Se imobilizeaza arborele cu came in aceasta
pozitie, apoi se cupleaza pinionul de distributie sau lantul, astfel incat
reperele de pe ele sa corespunda pozitiei indicate (cel de pe arborele cotit cu
cel de pe arborele cu came sau cel intermediar si restul rotilor dintate de la
angrenajul distributiei). Se regleaza din nou jocul supapelor.

13
 Intretinerea, defectele in exploatare si repararea mecanismului de distributie

Fig. 3. Scheme de punere la punct a distributiei

a OLCIT Club: x reper pinion arbore cotit; z si y repere pinioane arbor cu came 2;
A si C repere curea dintata dreapta; B si D repere curea dintata stanga; 4 pinion arbore
pompa ulei; b-Dacia 1310: x reper (cherner) pe pinionul arborelui cotit; z reper pe pinionul
arborelui cu came 2; c - Motor D 797-05 (Roman): x repere (chernere) pe pinioanele arborelui
cotit 1 si, respectiv intermediar 3; y repere pinioanele arborelui cu came 2 si pompa de injectie
4, respectiv intermediar 3.

Punerea la punct a distributiei se face de constructorul motorului

pentru totdeauna, marcandu-se pinioanele cu semne, astfel incat la reparare
sa se respecte reglajele. Aceatsa consta in pozitionarea arborelui cu came
fata de arborele cotit si reglarea jocului dintre cubultori si supape sau dintre
tacheti si supape (la distributia laterala).

14
 Intretinerea, defectele in exploatare si repararea mecanismului de distributie

distributie, pentru punerea la punct corecta. Astfel la motorul OLTCIT

(figura 3, a) se vor pozitiona rotile dintate cu reperele dupa cum urmeaza: x
de pe pinionul arborelui cotit in partea de sus (pe verticala), iar y si z de la
pinioanele arborilor cu came 2 in jos (pentru dreapta) si in sus. Curele
dintate se vor monta apoi astfel incat reperele albe de pe ele sa coincida fata
de reperele de pe pinioane, respectand distantele A=43 pasi (dinti) pentru
cureaua din dreapta si B=33 pasi pentru cea din stanga, iar D=30 pasi.
La motorul Dacia 1310 (figura 3, b), pinionul 1 al arborelui cotit si 2
al arborelui cu came se aliniaza cu reperele x si z, pe aceeasi axa si apoi se
monteaza lantul de distributie 5. Din figura 3 se poate vedea modul de
ansamblare a elementelor transmisie
La motorul Dacia 797-05 (figura 3, c), de pe autocamioanele Roman,
se orienteaza mai intai pinioanele 1 de pe arborele cotit si cele de pe arborele
cu came 2, respectiv de la pompa de injectie 4 si apoi se monteaza pinionul
intermediar 3, astfel incat sa coincida reperele de pe ele x si respectiv y si w
(sub forma de chernere).
Daca rotile dintate nu mai au repere, punerea la punct se poate face
montand pe volant un disc gradat de 360 si prin antrenarea arborelui cotit si
a arborelui cu came, se aduce pistonul de la cilindrul 1 in pozitia in care
supapa de admisie va fi la inceput de deschidere. Se face verificarea
unghiurilor de deschidere si inchidere a supapelor si la ceilalti cilindri,
corespunzator diagramei de distributie, dupa care se monteaza angrenajul
distributiei.

15
 Intretinerea, defectele in exploatare si repararea mecanismului de distributie

La motoarele care folosesc curele dintate de distributie se va tine cont

de reperele de pe pinionul arborelui cu came si cel de fulia arborelui cotit
(aliniat cu cel de pe capacul de protectie). In felul acesta se asigura avansul
la aprindere (MAS) sau avansul la injectia motorinei (MAC).

1.4.2. DEFECTELE IN EXPLOATARE ALE MECANISMULUI DE

DISTRIBUTIE

Cele mai frecvente defectiuni care pot provoca zgomote anormale,

functionarea neregulata a motorului, pornirea greoaie sau chiar oprirea lui
sunt: zgomote la comanda distrbutiei, batai ale culbutorilor sau tachetilor,
functionarea neregulata cu zgomot datorita uzurii camelor de la arborele cu
came, functionarea neregulata cu rateuri in carburator sau colectorul de
evacuare, griparea sau blocarea supapei, arderea sau deformarea talerului
supapei, ruperea supapei, deformarea sau ruperea arcului supapei.
Zgomotele la comanda distributiei sunt datorate uzurii danturii rotilor
dintate sau a lantului de distributie. Depistarea se face cu ajutorul
stetoscopului (dispozitiv auditiv) in zona anterioara motorului.
Pinioanele uzate se inlocuiesc, iar in cazul cand au dinti rupti (roata
din textolit de pe arborele cu came) se inlocuieste intreg angrenajul
distributiei, la inlocuirea numai a pinionului defect, zgomotul se mentine.
Uzarea lantului de distributie duce la alungirea lui si poate sari peste
unul sau doi dinti de pe pinioane (deci modifica fazele de distributie,
provocand mersul neregulat al motorului, sau poate sari de pe rotile dintate

16
 Intretinerea, defectele in exploatare si repararea mecanismului de distributie

si motorul se opreste). Remedierea consta in inlocuirea lantului si

pinioanelor distributiei.
Curelele dintate se inlocuiesc la 40 000-50 000 km. In caz contrar se
pot rupe provocand avarii ale motorului (spargerea pistoanelor, chiulasei si
chiar ruperea bielelor si arborelui cotit).
Bataile culbutorilor sau tachetilor au o intensitate redusa, ritmica, dar
de frecventa inalta (ascutita) si sunt provocate de jocurile termice prea mari;
motorul functioneaza neregulat, cand jocurile sunt reglate inegal, sau la
uzarea suprafetelor frontale ale culbutorilor si supapelor. Depistarea se face
cu stetoscopul in partea superioara a motorului sau prin simpla ascultare cu
urechea.
Remedierea consta in reglarea jocului dintre culbutori si supape. Cand
sunt uzuri ale unora dintre suprafete de contact, acestea se rectifica cu piatra
abraziva sau masini de rectificat, mentinand profilul initial (mai ales la capul
culbutorului).
Tachetii uzati si alezajele lor marite provoaca jocuri anormale si deci
batai. Cauzele pot fi: ungere necorespunzatoare, imobilizarea tachetilor care
nu se mai rotesc.
Depistarea zgomotelor se poate face in zona de mijloc a motorului
prin ascultare cu stetoscopul.
Se remediaza prin inlocuirea tachetilor defecti, alezandu-se locasurile
(eventual bucsandu-le), iar cele amovibile se inlocuiesc.
Tachetii hidraulici gripati provoaca functionarea neregulata a
motorului. Se demonteaza si se deblocheaza cu solventi.

17
 Intretinerea, defectele in exploatare si repararea mecanismului de distributie

Functionarea neregulata, uneori cu zgomot, a motorului este,

indeosebi, urmarea uzurii inegale a camelor de la arborele cu came. Chiar
daca reglajele sunt corecte, motorul functioneaza neregulat datorita uzurii
camelor. Acestea pot fi controlate numai prin demontarea culbutorilor si
asezarea unui ceas comparator cu palpatorul pe fiecare tija impingatoare,
masurand cursa la fiecare in parte in timp ce se roteste arborele cotit cu
manivela. Cand diferentele dintre citirile maxime ce corespund varfurilor
camelor de acelasi fel (admisie sau evacuare) sunt mai mari de 0,8-1 mm,
uzura lor este accentuata si se impune inlocuirea arborelui cu came sau
rectificarea lui.
Functionarea neregulata cu rateuri in carburator sau colectorul de
evacuare are loc cand jocul termic dintre supape a fost reglat la o valoare
prea mica; supapele nu se inchid si apar scapari de gaze si flacari cu rateuri
in carburator (pentru supapele de admisie) sau la esapament (pentru cele de
evacuare). Ca urmare talerele supapelor se ard, iar scaunele de supapa se pot
fisura.
Cand la ralanti, motorul functioneaza neregulat, supapele nu etanseaza
chiar daca jocul termic a fost reglat.
Remedierea consta, in primul caz, in reglarea jocului dintre culbutor si
supapa, iar daca urmarile sunt mai grave (supapele arse sau scaunele
fisurate) se inlocuiesc, rodandu-le pentru etansare (inchidere perfecta).
Daca neetansarea supapelor este cauza functionarii neregulate a
motorului, atunci se demonteaza ansamblul chiulasei si se face rodarea lor
cu pasta, pana se reface etanseitatea.

18
 Intretinerea, defectele in exploatare si repararea mecanismului de distributie

Griparea sau blocarea supapei provoaca functionarea neregulata a

motorului si chiar oprirea lui la turatii reduse, scaderea puterii, rateuri in
colectorul de admisie sau evacuare (dupa felul supapei gripate). Depistarea
anomaliei se face prin demontarea bujiilor sau injectoarelor (MAC) si se
roteste arborele cotit cu demarorul; dupa suieratul ce se aude in colectorul de
admisie sau evacuare se determina felul supapei blocate. Defectiunea poate
fi determinata si cu ajutorul compresometrului sau al semnalizatorului
acustic.
Cauzele griparii sunt: joc prea mic intre supapa si ghidul ei, joc termic
necorespunzator, depuneri de calamina pe tija supapei si pe ghidaj (ca
urmare a uleiului necorespunzator sau pierderi de compresie).
Remedierea consta in refacerea jocurilor normale la supape pe
parcursul drumului sau in atelier.
Arderea sau deformarea talerului supapei este cauzata de jocul termic
prea mic al supapei, jocul prea mare in ghidul ei, ceea ce face ca
suprapunerea pe scaun sa nu mai fie corespunzatoare si talerul supapei sa se
deformeze si chiar sa se arda. Remedierea consta in refacerea jocurilor
normale, iar ghidurile supapelor uzate se inlocuiesc.
Ruperea supapei este un defect deosebit de grav pentru ca pot produce
avarii prin spargerea chiulasei, blocului motor si chiar inconvoierea bielei si
a arborelui cotit. Este o defectiune mai rar intalnita si poate fi provocata de
arderea supapei, cand motorul functioneaza timp indelungat cu jocul termic
prea mic, sau de oboseala materialului, de coroziunea sau prelucrarea
necorespunzatoare.

19
 Intretinerea, defectele in exploatare si repararea mecanismului de distributie

Remedierea se face inca din faza cand se impun verificarea si reglarea

jocului temic, care, daca n-a fost refacut la timp, duce la arderea supapei.
Defectiunea se depisteaza prin zgomote si rateuri puternice si se
executa in atelier. Daca s-a ajuns la ruperea ei, motorul trebuie oprit imediat
pentru ca poate provoca avarii si atunci remedierea devine laborioasa si
costisitoare.
Deformarea si ruperea arcului supapei se produce, in genral, din
cauza materialului sau tratamentului termic ncorespunzator, dar si datorita
functionarii prea indelungate, ceea ce-i micsoreaza elasticitatea, iar motorul
manifesta intreruperi; arcul se mai poate rupe si din cauza lovirii la montaj
sau a coroziunii. Ruperea arcului poate duce la caderea supapei in cilindru si
spargerea pistonului. De aceea, motorul trebuie oprit imediat pentru a nu se
produce avarii grave.
Inlaturarea defectiunii se face prin introducerea unei saibe intre cele
doua bucati de arc rupt. Apoi se inlocuieste arcul in atelier, fara demontarea
chiulasei, mentinad supapa pe loc cu dispozitivul special cu cioc, introdus in
locul bujiei.
Cand supapa are doua arcuri (D 797-05, D 2156 HMN 8),chiar daca
se rupe una din ele, celalalt mentine supapa, dar se impune inlocuirea
ulterioara a celui defect.

20
 Intretinerea, defectele in exploatare si repararea mecanismului de distributie

1.4.3REPARAREA MECANISMULUI DE DISTRIBUTIE

Comanda distributiei nu se face in mod corespunzator datorita:

Uzarii rotilor dintate, cand grosimea dintilor scade sub 1/3 din
cea initiala; se impune inlocuirea lor;
Lantului de distributie, care are joc in role de peste 0,5 mm; se
inlocuieste.
Arborele cu came (figura 4) are urmatoarele defecte:
Inconvoierea arborelui cu came 1; se verifica cu ceasul
comparator, in partea centrala si, daca depaseste 0,02 mm, se indreapta cu o
presa hidraulica;
Uzarea fusurilor de reazem 2; fusurile uzate se reconditioneaza
prin rectificare la cote de reparatie;

Fig. 4. Locurile posibile de aparitia defectelor si uzurilor la arborele cu came al motorului D

2156 HMN 8:

21
 Intretinerea, defectele in exploatare si repararea mecanismului de distributie

1-incovoierea arborelui cu came; 2-uzuri ale fusurilor de reazem; 3-uzura camelor; 4-

ciupituri si exfolieri ale camelor si fusurilor; 5-uzura sau deteriorarea orificiilor filetate
pentru fixarea pinionului de distributie.

Uzarea camelor 3, datorita frecarii cu tachetii; camele uzate se

rectifica pe masini speciale de copiat, la cota de reparatie; cand depaseste
limita, arborele cu came se inlocuieste. Masurarea se poate face prin
verificarea cursei de ridicare a camei rezultate din diferenta dintre inaltimea
a si diametrul partii cilindrice b;
Ciupituri si exfolieri ale camelor si fusurilor 4; se indeparteaza
cu piatra abraziva sau pe masini de rectificat; daca depasesc adancimea de 1
mm, se rebuteaza arborele;
Uzarea sau deteriorarea orificiilor filetate de fixare a pinionului
de distributie: orificiile se alezeaza si se refileteaza la cota majorata;
Uzarea canalului de pana pentru roata dintata de distributie se
constata cu un sablon; pentru reconditionare se mareste latimea canalului,
montand o pana majorata sau se executa un alt canal decalat cu 90.
Tachetii pot prezenta defectele:
Uzuri, porozitati sau rizuri pe tije si taler care se indeparteaza
prin rectificare la cota de reparatie sau se inlocuiesc; uzarea locasului sferic
pentru tija impingatoare: locasul sferic uzat se rectifica la diametrul prescris,
folosind piatra abraziva adecvata. Ghidurile tachetilor se reconditioneaza sa
corespunda jocului prescris.
Tijele impingatoare pot prezenta defectele:

22
 Intretinerea, defectele in exploatare si repararea mecanismului de distributie

Inconvoierea tijelor: se remediaza prin indreptare;

Uzarea locasurilor sferice de contact cu tachetii sau cu
suruburile de reglaj ale culbutorilor; locasurile sferice uzate se rectifica dupa
sablon.
Culbutorii prezinta defectele:
Uzarea capului de comanda a tijei supapei; capul uzat se
rectifica cu piatra abraziva dupa sablon, respectandu-se raza si unghiul
prescris;
Uzarea bucsei de ansamblare pe ax impune inlocuirea ei;
Uzarea filetului pentru surubul de reglaj; filetul uzat se
refileteaza la cota majorata, folosindu-se surub corespunzator.
Supapele se curata de calamina, apoi se controleaza starea tijelor si
talerelor; pot prezenta rizuri, coroziuni, arsuri, fisuri, uzuri. Bataia radiala a
talerului fata de tija si rectilinitatea tijei se controleaza cu ajutorul unui
dispozitiv prevazut cu doua ceasuri comparatoare.
Defectele posibile ale supapei sunt:
Uzarea tijei: se inlatura prin rectificare; la treapta I de reparatie;
daca depaseste limita admisa, tija se rectifica cu 0,05 mm, apoi se cromeaza
si se rectifica la treapta a II-a de reparatie; jocul intre tija si ghidul supapei
este 0,03-0,08 mm;
Uzarea capului tijei; capul uzat se reconditioneaza prin
rectificare pana la disparitia urmelor deteriorate;
Uzarea contrascaunului de la talerul supapei; se inlatura prin
rectificare la 45C 5 cu ajutorul masinii de rectificat supape, astfel incat
grosimea partii cilindrice a talerului sa ramana de mininum 2 mm. Dupa

23
 Intretinerea, defectele in exploatare si repararea mecanismului de distributie

rectificare, se rodeaza fiecare supapa pe scaunul ei cu pasta si se trece la

incercarea etanseitatii.
Rodarea contrascaunelor de la supape pe scaunele respective se poate
face si pe masini speciale. Se asaza chiulasa cu supapele (nefixate) pe
masina, dupa ce s-a introdus pasta de rodat intre scaune si contrascaune si
dupa cuplare, se executa operatia simultana la toate supapele; durata se
micsoreaza la circa cinci minute fata de 2-3 ore la executarea manuala.
Proba de etansare se face individual sau simultan la toate supapele.
Arcurile de supapa se pot deforma, astfel incat elasticitatea lor sa nu
mai corespunda. Cu un dispozitiv special se verifica lungimea arcurilor in
stare libera si comprimata la sarcini bine determinate; daca nu corespund se
inlocuiesc.
Ghidurile de supapa pot prezenta uzuri ale azelajelor lor. Acestea se
rectifica la cota de reparatie si se ansambleaza prin imperechere cu supapele
ale caror tije se incadreaza in jocurile prescrise.
Se rebuteaza toate organele mecanismului de distributie care prezinta
fisuri, crapaturi, sufluri, rizuri pronuntate, inclusiv arsuri ale talerelor
supapelor sau arcuri rupte. Masurile de protectie a muncii recomanda ca nici
un reglaj sau verificare sa nu se execute in timpul functionarii
subansamblurilor sau agregatelor.

24
 Intretinerea, defectele in exploatare si repararea mecanismului de distributie

1. Masuri de protectia muncii

Utilajele din hala si atelier (polizoare, masini de gaurit etc.) vor fi bine
fixate, legate de pamant, dotate cu dispozitive de protectie in buna stare.
Cricurile din dotarea halelor de reparatii sau a canalelor de revizie vor fi
mentinute in permanenta in stare buna de functionare si vor avea
inscriptionata sarcina maxima.
La demonstrarea, montarea si transportul subansamblelor grele sau
voluminoase persoanele juridice sau fizice vor asigura afisarea
instructiunilor tehnice si de exploatare privind instalatiile de ventilatie,
precizand programul de functionare al acestora, precum si obligatiile
referitoare la reviziile tehnice si verificarile periodice.
Utilajele din hala si atelier (polizoare, masini de gaurit etc.) vor fi bine
fixate, legate la pamant, dotate cu dispozitive de protectie in buna stare.
Cricurile din dotarea halelor de reparatii sau a canalelor de revizie vor fi
mentinute in permanenta in stare buna de functionare si vor avea
inscriptionata sarcina maxima.
La demonstrarea, montarea si transportul subansamblelor grele sau
voluminoase se vor folosi mijloace mecanice de ridicare si manipulare.
Se interzice ca la prinderea subansamblelor sa se foloseasca lanturi sau
cabluri care nu au ponsonate sarcina maxima de ridicare.
Dispozitivele de suspendare a ansamblurilor si stelajele pentru asezarea
pieselor trebuie sa aiba stabilitate si rezistenta corespunzatoare.
Exploatarea, intretinerea si repararea instalatiilor de ridicat se va efectua
in conformitate cu prevederile prescriptiil tehnice ISCIR in vigoare si ale
cartilor tehnice respective.
In halele de reparatii in care se executa si lucrari de sudura se va stabili
locul de amplasare a tuburilor de oxigen, a generatoarelor de sudura

25
 Intretinerea, defectele in exploatare si repararea mecanismului de distributie

oxiacetilenica, a transformatoarelor de sudura electrica, precum si a

paravanelor de protectie folosite in timpul sudurii electrice.
Petele de ulei si de combustibil de pe pardoselile halelor sau incaperilor
vor fi acoperite cu nisip, dupa care vor fi luate masuri de curatare si
evacuare a materialului rezultat in locuri care nu prezinta pericol de
incendiu.
Carpele, caltii si alte materiale textile folosite la curatarea si stergerea
pieselor sau a mainilor vor fi depuse in cutii metalice cu capac de
inchidere si evacuate in locuri stabilite in acest scop pentru a fi arse.
In halele de reparare se vor monta placi avertizoare si afise sugestive pe
teme de protectie a muncii, referitoare la activitatea efectiv prestata.
In cazul incaperilor in care se gasesc instalatii prin a caror manevre sau
atingere se pot produce accidente, pe usile acestora se vor fixa tablite cu
inscriptia INTRAREA INTERZISA PERSOANELOR STRAINE.
Lucratorii trebuie sa poarte echipament de lucru si echipamentul de
protectie corespunzator lucrarilor pe care le executa cu instalatii si utilaje
din dotare, conform cu Normativul cadru de acordare a echipamentului
de protectie.
In locul unde nu exista pericole de incendiu, explozii, intoxicatii si surse
de zgomot sau vibratii se vor executa masuratori in vederea depistarii
depasirii CMA si a anihilarii surselor acestora.
Sculele vor fi asezate pe suporturi speciale amplasate in locuri
corespunzatoare si la inaltimi accesibile. Dupa terminarea lucrului sculele
vor fi curatate, dupa care vor fi inchise in dulapuri. Ascutirea sculelor de
taiat, cioplit se va face de catre un lucrator instruit special in acest scop.
Lucratorii sunt obligati ca inainte de inceperea lucrului sa verifice daca
uneltele si utilajele pe care le folosesc sunt in stare buna si corespund din
punctul de vedere al securitatii muncii. Se interzice folosirea uneltelor si
utilajelor care nu corespund acestor verificari.
Inainte de incepera lucrului la locul de munca trebuie facuta ordine. Nu
se admite aglomerarea locului de munca cu materiale, scule etc.

26
 Intretinerea, defectele in exploatare si repararea mecanismului de distributie

Este interzisa modificarea sculelor prin sudarea prelungitoarelor

improvizate pentru chei in vederea maririi cuplului.
Zilnic, inainte de inceperea lucrului, maistrul si sefii de echipa vor
verifica starea de sanatate si de oboseala a muncitorilor. Daca acestia se
afla sub influenta bauturilor alcoolice vor fi indepartati de la lucru.
Este interzisa pastrarea imbracamintei personale a lucratorilor si a
alimentelor in incinta halei sau atelierelor.
Persoanele cu atributii de serviciu vor urmari si vor interzice introducerea
si consumul bauturilor alcoolice in unitate si la locul de munca si raspund
personal de starea si capacitatea de munca a personalului din subordine
pe tot timpul lucrului.
Inainte de inceperea lucrului, persoanele cu atributii de serviciu vor
verifica functionarea tuturor instalatiilor, utilajelor si dispozitivelor din
dotare.
La repartizarea lucrarilor pe muncitori, maistrul sau seful de echipa va
indica procedeul corect de lucru si masurile corespunzatoare privind
utilizarea instalatiilor, utilajelor si sculelor din dotare.
Maistrul sau seful de echipa va verifica starea echipamentului de
protectie si a echipamentului de lucru care va fi folosit de muncitor la
lucrarea respectiva.
Iluminatul natural si artificial se va realiza astfel incat sa se asigura o
buna vizibilitate la locul de munca.
Corpurile de iluminat trebuie sa fie curatate periodic.

2. Protectia impotriva incendiilor si exploziilor

27
 Intretinerea, defectele in exploatare si repararea mecanismului de distributie

In incaperile cu pericol de incendii si explozii sunt interzise: fumatul,

intrarea cu foc deschis, lovirea a doua scule feroase si folosirea
echipamentului de lucru din materiale sintetice.
Este interzis accesul in ateliere cu pericol de explozie al tuturor
persoanelor straine. Pe usile acestor incaperi se vor monta tablite cu
inscriptia INTRAREA OPRITA.
Este interzis fumatul in halele de intretinere si reparatii. In acest scop se
vor amenaja locuri pentru fumat.
Este interzisa pastrarea rezervoarelor, a bidoanelor cu combustibili
lichizi, carbid, cu uleiuri, a vopselelor cu acizi, vopsele, diluanti etc., in
interiorul halelor sau atelierelor, cu exceptia locurilor anume prevazute
prin proiectul de constructie.

4.Bibliografie

28
 Intretinerea, defectele in exploatare si repararea mecanismului de distributie

1. Bataga, N. s.a. Motoare termice: E.D.P., Bucuresti, 1995

2. Brebenel, A. s.a Autoturismul Dacia 1300, Ed. Tehnica, Bucuresti,
1978
3. Groza, Al. si Ghita, I. Repararea automobilelor, Ed. Tehnica,
Bucuresti, 1972
4. Untaru, M. s.a. Calculul si constructia automobilelor, E.D.P.,
Bucuresti, 1982
5. Fratila, Gh. s.a. Automobile, E.D.P., Bucuresti, 2005

*** Conventii si acorduri internationale in domeniul transporturilor rutiere,

Bilbioteca operatorului de transport rutier, Editia 2002

5.Anexe

29
Intretinerea, defectele in exploatare si repararea mecanismului de distributie

30
Intretinerea, defectele in exploatare si repararea mecanismului de distributie

31