Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
-debitul nominal:
Q o =0.0153 m 3 /s
H o =30 m
-abaterea randamentuli:
o =0.03
CUPRINS
1.Memoriu justificativ
pag. 5
pag.5
pag.6
pag.7
pag.7
pag.8
pag.16
pag.20
pag.23
pag.30
3.4.Clasificarea pompelor
pag.34
pag.37
pag.41
pag.47
pag.47
pag.50
pag.51
pag.53
pag.54
pag.55
pag.56
pag.58
pag.59
4.5. Relatii intre marimile, functiile si coeficientii caracteristici pentru studiul si utilizarea T.M.H.
4.5.1. Rapiditatea rotorului si coeficientii lui Rateau
pag.60
pag.60
4.5.2. Relatii intre coeficientii caracteristici, randamentului intern si gradul de reactie al rotorului
pag.64
pag.68
pag.74
pag.77
pag.78
pag.82
pag.88
7. CALCULUL TEHNICO-ECONOMOIC
pag.112
pag.118
pag.118
pag.119
pag.122
pag.130
pag.133
pag.134
pag.134
pag.138
pag.139
pag.139
BIBLIOGRAFIE
pag.140
pag.143
1.MEMORIU JUSTIFICATIV
cu apa
ale
carei
caracteristici
geometrice
principale
corespund
const.
2 g
10
11
12
trecerea fluidului prin canal, pulsaiile sunt propagate ntre intrarea i ieirea din
pomp.
Relaia dintre configuraia pompei centrifuge i mrimea pulsaiilor
presiunii n sistemul de conducte a fost investigat de Simpson, Suyuki, Ugai,
Matsumura i Nakata. n aceste lucrri autorii compar rezultatele msurrii
pulsaiilor la intrarea n conducta de refulare, dar ei nu au elucidat problema
caracteristicii pulsaiei proprii a pompei.
Ohaski a obinut caracteristica dinamic a pompei centrifuge n raport
cu interferena dintre variaia curgerii (micarea turbulent) i rotor.
Anderson i alii determin experimental relaia variaiei de presiune
referitoare la variaia curgerii (micrii turbulente) n pompa centrifug.
Wylie i Streeter au descris, cu ajutorul unei matrici de transfer relaia
dintre variaia presiunii i micarea turbulent n seciunea de intrare n pompa
centrifug.
Studiile ndreptate spre obinerea experimental a relaiei matricei de
transfer n raport cu instabilitatea fenomenului de cavitate a pompei centrifuge a
fost fcut de Ng. and Brenner, Stirnemann i Eberl.
Toate aceste studii referitoare la frecvena inferioar f ZN i la
caracteristicile de pulsaie care pot fi generate ntr-o pomp nu sunt definite clar.
Studiile care se refer la frecvena f ZN aparin lui Sano, Desmed i Barrand. Dei
Sano introduce noiunea de diametru echivalent i lungimea echivalent a conductei
pentru o pomp centrifug i elaboreaz o metod de evitare a rezonanei fluidului
13
l-lungimea conductei;
d-diametrul conductei;
A-aria seciunii conductei;
14
15
ZPb 3
)h
ZPb1
16
n care:
ZPb 3
A
j ( d )tgl d 0
ZPb1
As
iar:
q j(
Ad
2f
)tg (
)l d 0 h
As
a
17
muchiei
paletei
rotorului
centrifug
determin
deteriorarea
performanelor pompei.
Profesorii Akinori Furukawa, Ci-ChangCheng i Jasua Takamatsu
de la Universitatea Kyushu Japonia, au pus la punct un stand pentru testarea
rotorilor unor pompe centrifuge, la care s-au strunjit muchiile exterioare ale
paletelor rotorilor.
n figura 1.a este desenat rotorul original nainte de strunjire, iar n
figura 1.b este desenat rotorul avnd marginile muchiilor paletei strunjite.
18
Fig. 2
19
Fig.3
Schimbarea provocat de curgerea fluidului prin interiorul
rotorului centrifug i performanele efectului de strunjire al paletei n seciunea de
ieire din rotor sunt msurate experimental pentru a verifica soluia curgerii
analizat pentru un rotor de pomp centrifug prin metoda suprafeelor singulare,
combinat cu calcularea tridimensional a stratului limit.
Aceast metod ia n considerare efectele teoretice a strujirii
marginii paletei cu performanele rotorului, i anume: strunjirea paletei n seciunea
de ieire din palet influeneaz n mic msur valoarea presiunii n seciunea de
ieire din rotor, ea rmnnd aproape neschimbat. Se constat micorarea
componentei radiale a vitezei absolute, care are ca efect scderea debitului de
curgere n seciunea de ieire din rotor, n comparaie cu originalul. Distribuia
20
circular a sarcinii statice n seciunea de ieire din rotor devine uniform, avnd o
descretere pe grosimea paletei n lungul perimetrului exterior n partea strunjit.
21
Fig.4
22
23
24
V
t
(1)
G V
Q
t
t
(2)
m V
Q
t
t
(3)
Sarcina pompei
Sarcina pompei H reprezinta cresterea energiei specifice (pentru un
kg. de lichid) la trecerea lichidului prin pompa si este determinat de diferenta
dintre energiile specifice de la iesirea si la intrarea in pompa.
Pentru determinarea sarcinii pompei se considera ca pompa P, fig. 5
lucreaza intr-o instalatie oarecare.
In imediata apropiere a sectiunii de intrare in pompa se monteaza un
vacuumetru, iar la iesirea din pompa un manometru M. Considerandu-se o axa
de referinta O-O, se va putea scrie energia specifica totala de la aspiratia E a si de
la refularea pompei Er prin relatia:
2
p
V
Ea Z a a a
2 g
(4)
25
p V
Er zr r r
2 g
(5)
Fig.5
26
H Er Ea ( z r z a )
p r p a Vr2 Va2
(6)
2 g
p at
si ordonandu-se
termenii, se va obtine:
H y
p at p a p r p at Vr2 Va2
2 g
(7)
H y
p v p m Vr2 Va2
2 g
Facandu-se notatiile
pm
p
H M si v H V , sarcina H a pompei va
fi:
H y Hv HM
Vr2 Va2
2 g
(8)
27
mare si ca sectiunea de la intrare si iesire din pompa sunt egale (V a = Vr), ecuatia
(8) va lua forma:
H=Hv + HM + y
(9)
Asa cum rezulta din ecuatia (9) sarcina unei pompe este determinate
de suma indicatiilor celor doua aparate de masura, a vacuumetrului si
manometrului. Rolul principal al unei pompe este realizarea unei energii hidraulice
care sa permita transportul lichidului cu anumiti parametri printr-o retea de
transport.
Pentru acesta este necesar ca sarcina pompei H sa poata face fata
ridicarii lichidului la locul si inaltimea dorita, sa invinga toate rezistentele hidraulice
de pe reteaua de transport si sa asigure in punctul final parametrii solicitati,
presiunea pf si viteza medie a lichidului Vf . Pentru a realiza aceasta este necesar ca
intre sarcina pompei H si sarcina pompei Hr sa existe relatia:
H Hr
28
(10)
Din aceasta putere, in realitate o parte este disipata datorita vascozitatii lichidului.
Puterea primita de lichidul real, vascos la trecerea prin rotor va fi:
g Qt H Qt Y
(11)
Fig.6
Din lichidul care paraseste rotorul, o parte este reciclata pe
la labirinturi, iar o parte este pierduta pe la etansarea arborelui. Puterea
transformata de rotor acestei parti a lichidului se poate considera ca o
putere consumata.
Puterea utila sau efectiva a pompei P u reprezinta energia
obtinuta la refularea pompei in unitate de timp, fiind determinata de
relatia;
Pu
(G)reprezinta
G H V H
Q H
t
t
greutatea
masei
transportata la o inaltime H.
29
de
(12)
lichid
ce
urmeaza
fi
P Ppm
P
Ppm
(13)
H t hr
H
Ht
Ht
v 1 (
Qp
Qt
(14)
(15)
Pu Q H
P
P
(16)
de unde:
P
Q H
102
kw
(17)
Turatia pompei
Reprezinta numarul de rotatii in unitate de timp pe care la
realizeaza arborele principal al pompei.
30
(18)
(19)
31
fig. 7
fig. 8
1 p
v1
Q
arctg n
u1
(20)
ceea ce permite stabilirea modului in care este dispusa paleta rotorului la intrare.
La iesirea din rotor, curentul paraseste paleta dupa o directie
tangenta la suprafata acesteia, conform unghiului constructiv al paletei la iesirea
2 p , corespunzandu-i triunghiul de viteze din fig.8 .
2 p , sunt:
32
in cele trei cazuri. Functionand la acelasi debit si avand aceeasi sectiune meridiana,
componenta in plan meridian a vitezei absolute, la iesire, are aceeasi valoare.
Fig.9
33
Fig.10
In fig.10 este reprezentata variatia energiei specifice totale
transferate lichidului si a componentei sale cinetice in functie de v u 2 . Din triunghiul
de viteze la iesirea din rotor fig.8, se observa ca situatia vu 2 u 2 corespunde unghiul
0
0
de iesire 2 p 90 . Pentru vu 2 u 2 corepunde un unghi 2 p 90 , iar pentru
vu 2 u 2 corepunde un unghi 2 p 90 0 .
34
0
- 2 p 90 se numeste rotor cu palete terminale radial
0
- 2 p 90 se numeste rotor cu palete curbate inainte
- Pompe etajateIn practica sunt intalnite situatii in care retelele hidraulice reclama
presiuni mult mai mari decat cele ce le pot realiza pompele monoetajate. In aceste
cazuri se construiesc pompe centrifuge etajate la care sunt folositi mai multi rotori
montati unul dupa altul pe un arbore comun, lichidul dupa ce paraseste un rotor
35
este dirijat prin intermediul unor canale de intoarcere, fig.11, spre intrarea in
rotorul urmator.
Fig.11
- Pompe cu rotor dublu flux Sunt pompe simple, monoetajate, la care rotorul are intrarea
dubla fig.12. Un astfel de rotor poate realiza la o sarcina constanta un debit
dublu de lichid. Aducerea lichidului lichidului la cele doua intrari ale rotorului
este realizata printr-o conducta de bifurcatie. Marele avantaj al acestor tipuri de
pompe este faptul ca pot functiona la turatii si sarcini mari. In cazul cand
36
Fig. 12
37
Fig .13
3.5. Pierderi si randamente la pompele centrifuge
Micsorarea reala a fluidelor in orice masina hidropneimatica este
insotita de pierderi hidraulice ceea ce face ca parametrii reali ai masinii sa fie
mai mici decat cei teoretici. Aceste pierderi in ansamblu sunt oglindite prin
randamentul total al masinii, definit ca raport intre puterea utila P (de la iesirea
din pompa) si puterea totala absorbita la motorul de antrenare Pk .
Randamentul total al pompei constituie un indiciu calitativ al masinii. Pentru a
construi o pompa cu un inalt randament se impune a se considera separat
natura pierderilor hidraulice ce apar la trecerea unui lichid prin pompa si apoi
sa se studieze marimile ce influienteaza asupra acestor pierderi:
38
. Daca sarcina
la iesire din pompa este H, datorita acestor pierderi rotorul va trebui sa imprime
curentului o energie specifica Ht H.
H t H hp
(21)
H
hp
1
Ht
Ht
(22)
39
fie pusa in legatura cu cea de la intrare, unde presiunea este mai mica,
stabilindu-se o pierdere de lichid q1 .
Debitul de lichid care circula in spatiul respectiv depinde de
diferenta de presiune p2 p1 , fig.14 cat si de dimensiunile interstitiului.
Desi la pompele actuale aceste pierderi prin inele de etansare,
presetube, labirinti, etc. Sunt in general foarte mici acestea nu au putut fi
anulate. La pompele mari la care impingerile axiale sunt substantiale, sunt
prevazute adesea dispozitive speciale de echilibrare.
Fig.14
40
(23)
(24)
Q Qt q
q
1
Qt
Qt
Qt
(25)
Pt
P Pm
P
Pt
k
1 m
Pk
Pk
Pk 102 Pk
41
(26)
P
h v m
Pk
(27)
(28)
(29)
g H t (u vu ) 2 u 2 vu 2
(30)
42
rotorul este 2 p .
vm2
Q
D2 b2
unde:
Q
( D2 b2 )
(31)
(32)
Inlocuind relatia (32) in relatia (30) si tinand seama de relatia (31) se va obtine:
g H t u 2 vu 2 u 2 (u 2
Q
ctg 2 p )
D2 b2
(33)
43
Fig.15
In cazul unui numar finit de palete, ghidarea curentului nu mai este
perfecta, ci exista o variatie a vitezei pe sectiunea canalului dintre palete. Acesta
conduce la micsorarea valorii (u vu ) 2 pe sectiunea de iesire, in cazul numarului
finit de palete, in comparatie cu valoarea (u vu ) 2 corespunzatoare numarului
infinit de palete. Astfel, in cazul numarului finit de palete, energia specica
transferata lichidului este mai mica. Se poate scrie:
g H t H t
1 p
g Ht
Ht
(34)
44
(35)
v m1
u1
(36)
45
Fig. 16
Pierderile produse de aceasta viteza de soc sunt de forma:
hr 2 k
ws2
2 g
(37)
ws u1 (1
vm1
Q
) u1 (1 )
vm1
Qn
QN
(38)
Q 2
)
QN
(39)
respectiv:
hr 2 k 2 (1
46
hr1 hr 2 k1 Q 2 k 2 (1
Q 2
)
QN
(40)
Fig.17
Determinarea teoretica a curbei caracteristice H(Q) a pompei
centrifuge necesita precizarea valorilor constantelor k1, k2, si p care se face pe o cale
destul de elaborioasa; de aceea de multe ori se prefera determinarea experimentala
a curbelor caracteristice energetice.
47
- viteza relativa
c - viteza absoluta
u - viteza de antrenare (tangentiala)
48
Fig.18
c u
Cele trei viteze formeaza paralelogramul, respectiv triunghiul vitezelor. Viteza
absoluta c formeaza cu viteza tangentiala un unghi , iar viteza relativa w formeaza
cu directia inversa a vitezei tangentiale un unghi . Viteza absoluta poate fi
descompusa dupa doua directii: una tangentiala si una radiala (meridionala) c m:
cu c cos
(41)
c m c sin
(42)
49
1
1
1
(c 22 c12 )
(u 22 u12 )
( w12 w22 )
2g
2g
2g
(43)
1
(u 2 c 2u u1 c1u )
g
(44)
(45)
g c 2u u 2
1
3
(mm)
(46)
(47)
51
Fig. 19
52
D
D
Q ' c0 0 b
4
4
(48)
(49)
(50)
0.0336(nqtg1 ) 3
53
(51)
54
rmed
sin med
l
(52)
unde avem:
rmed- raza medie;
l-lungimea proieciei n plan meridian a paletelor;
med-unghiul mediu al paletelor;
Pentru paletele rotoarelor radiale:
K=6,5;
rmed
( D2 D1 )
;
4
( D2 D1 )
;
2
med ( 2 1 ) ;
astfel c rezult:
6,5
55
D2 D1
1
sin 2
D2 D1
2
Fig.20
56
u
2 n 2 De
T.M.H. reale la e
2g
7200 g
2
0 ' ( " ) 2
(a)
cu:
2
s2
1 2
0
s kD
1 p
1 p
(b)
2 2 1 s2
ctg 2
'
kD s
120kQ
1 p 2(1 p) 2 kb2
57
(c)
"
tp
(d)
2 gH 7200 g H
ue2
2 n 2 De2
(53)
rotorului su:( ue n
De
)
60
4Q
240 Q
2
2
De u e n De3
(54)
58
p
k
cem
, care, innd
ue
be
De
4.4.2.Coeficienii de vitez
c0
2 gH
(55)
59
Ku
ue
2 gH
(56)
4.4.3.Constante de trasaj
j=kjf
cu
2
f = n1 = ( H )
n
-1
60
nq
60 2 g 1
De
2 gDe
2
61
1
2
157,79
1
2
3
4
(57)
respectiv:
30 g
3
4
nq 2,98
1
2
(58)
3
4
n60 2 g
n
1
84,6
nDe
De
(59)
sau:
7156,52
De2
(60)
2g 2
Q
De
3,48 De2
4
(61)
de unde:
84,6 Q
De
1
Q
24,32
2
n 3,48 De
nDe3
Q1'
Q1
Q
3,48
21 2 2
2
D1 K D DD
KD
(63)
- turaia dublu unitar:
n1' n1De
84,6
1
( ) 2
, astfel c KH devine:
62
(62)
n1'
1,4 10 4
(64)
Q1' 0,041
n1'
2D
N 5,64 10 5
(65)
2D
(66)
Prin aceasta, complexele adimensionale specifice studiului
turbomainilor hidraulice pot fi exprimate prin:
g
1,37 10 5
2
2
n De
(67)
Q
0,041
nDe3
(68)
N
5,64 10 5
n3 De5
(69)
c0
4
1 Q
0,287 Q
2
2
D0
2 g 2 g D0
De
D0
(70)
1
2D
(71)
63
De n1'
84,6
(72)
2 g 60
De
84,6
1
2
1
2
3
4
28,4
(73)
(74)
Q
Qn
1
1
Q
n
1,05 D0C0 D0 2 g 2 g D0
b1 7,1
(75)
(76)
cem
, (=0,81,05), se
cim
va obine:
be
Q
Qn
1
1
n Q
De cem De 2 g 2 g De
be 2,38
(77)
(78)
64
trasaj arat c: KD0, KEe, Kbi, Kbe sunt funcie de rapiditatea rotorului, fie direct
(prin mrimea caracteristic K), fie indirect, prin coeficientul de sarcin() i
coeficientul vitezei de intrare ().
Raportul diametrelor caracteristice ale rotorului D
Di
rezult
De
(79)
d
C
1 eu
t
2U e
(80)
(81)
ueceu
ue
g
ip 2 gip
(82)
prin care:
ceu
2ue 4ip
(83)
65
(84)
4ip
(85)
Observnd c:
cem cim
cim
ue
ue
2 g
2 g
2 g
ue
ue
(86)
se poate scrie:
1 1
ctg e
2 2
(87)
forma care, mpreun cu cea anterior obinut pentru gradul de reacie, conduce la:
1
ctg e
2ip
(88)
0,048
45
0,94 0 ,32 0,29 lg
Q
nq
66
(89)
67
2 4ip (1 ip ) 4ip
(90)
ip
2
0,
2ip
rezult:
1,
2 ip 1 ip
2
1 1
ip
(91)
68
69
0,29 lg 45 / n q
(92)
70
lund n considerare cele spuse mai sus, rezult c, pentru a asigura parametrii de
calcul (Q0,H0) printr-o transformare energetic cu randament maxim
(nq = 45), turaia de acionare trebuie s aib valoarea de calcul:
45
Q1
nc
H pc
3000
45 H
Q
H
(93)
n
H0
Q0
nq nq 0
(94)
H0
i
r
3
4
(95)
1
2
71
nq 0
45 10
0,29
3
4
10
0 , 29
nq 0
(96)
45
(97)
1
Avnd n vedere c R
r2
i
3
4
, turbopompei cu i = 1 i r = 1 i corespunde
0 , 29
45
a nq 0 1
(98)
(b
1
45 10
0 , 29
):
b nq 0 1
(99)
72
(100)
ic
nq 0
4
3
cu observaia c:
i1 i0 i2
i1,i2N
(101)
cu:
45
n
q0
(102)
i:
73
qk nq 0
i4
r
1
2
(4.12)
Q0
;
r
Hr
H0
i
(104)
Qr
i n1
Hr
n
Hr
(105)
74
similare celor de mai sus - de diferii cercettori. O astfel de nomogram este cea
propus de Laboratorul de Hidraulic din Delft (Olanda)
Q'
75
n Di
Q'
; cim
) si din conditia
60
Di bi
ortogonalitatii vectorilor ci , u i ,
1
( i tan (
cim
) ). Componenta de debit efectiva (c im) astfel determinate conduce la
ui
cim
2 g H
care, impreuna cu
ue
2 g H
60 u e
n
) cu (
Raportul diametrelor K D
Di
conduce la o inaltime a patratelor pe suprafata de
De
76
tangentiale effective ( u e
g H t
n De
): ceu
, impreuna cu componenta de debit
ue
60
tinand seama ca
cm
care,
(u e c eu )
H 2 g
e - coeficientul de sarcina efectiv al rotorului, iar
u e2
Di
K D , devine:
De
k D tg i
e tan 1
1
2 ip
(106)
1.2 sin e 1
z 1 k D2
(107)
1
Respective a coeficientului de structura a curgerii k p (1 p )
77
(108)
Q'
c
D1 b1 z b1 i '
'
im
'
cem
Q'
De be z be e '
'
ceu
K p ceu
si:
'
cem
e tan
'
u e ceu
1
(109)
(110)
In final se determina:
-
coeficientul de debit:
24.32 Q '
n De2
2.98
1
2
3
4
gradul de reactie:
ceu
ue
La ieirea din rotorul pompei fluidul are vitez mare chiar pentru
c2
cm2 2 cu22
rotoare cu grad de reacie ridicat ( p>1,25), din aceast cauz, pompele sunt
prevzute dup rotor cu un organ special numit stator. Statorul majoreaz seciunea
de curgere a fluidului, reducnd corespunztor vitezele i n final pierderile de
sarcin.
Dup poziia statorului fa de rotorul pompei acesta poate fi:
- SAR - stator anterotoric,
- SPR - stator post rotoric i
- SIR- stator interotoric numit i directricea pompelor.
Soluia constructiv este funcie de o serie de factori dintre care cei
mai importani sunt: gradul de reacie al rotorului, mrimea pompei, parametrii
Q,H, tipul constructiv al rotorului etc.
79
Fig.10
Pompa prezentat n fig.10 are stator independent amplasat dup
rotorul 2 ' ' . n mod curent se noteaz: D4 - diametrul de intrare n stator,
D4=(1,41,8),- diametrul la ieirea din stator, b 3=b2+(14)mm - limea statorului la
80
(111)
cm
.
cu
Q
g t
; cu 2
;
D2b2
u2
tg 2 tg 3
nQ
60 gb t
(112)
c u
D2 n
, iar t u 2 2 .
g
60
81
(113)
cu 2u2
t , t (1 p ) t , iar t
, rezult:
h
g
u2 1 tg 2 ctg 2 g t
(1 p )
h
(114)
u22
2 h
2 g (1 p )(1 tg 2 ctg 2 )
(115)
Deoarece n relaia (115) cel de-al doilea factor este constant pentru
un anume rotor, se poate scrie:
k
u22
D22 n 2
2g
(116)
82
83
84
Fig. 11
fr
dt
r
r
Dcu cu cr
1 p
fu
dt
r
(117)
n condiiile curgerii fluidului prin camera spiral cu:c r=0, fr=0 i fu=0,
ecuaiile devin:
cu2 1 p
0
r
r
Dcu 1 p
0
dt
r
(118)
85
ds
cu rezult:
dt
Dcu
1
p
ds
rd 0
dt
r
(119)
p cu2
cst
2
(120)
cu u 0
r
r
(121)
cu2
c
cu u 0
r
r
(122)
360k
b( r )
dr
0
r
r
(123)
n care k 94
cu 2 u2 cu 2 r2
t
n
iar t
g
30 g
n
86
r a 2 de unde b 2 2 r a 2
2
Exprimnd iniial
rezult:
720
R
2 r a
k
dr
0 r
r
2
(124)
r
r
2 a2
2 r a
dr
r
2a r
2 r a
dr
(125)
Introducnd notaiile:
a p
I1
a p
dr
r 2 r a
a p
i I 2
a p
2a r
r 2 r a
dr
(126)
k
2 a 2 I1 I 2
Q
(127)
a2 2
r astfel nct pentru noile limite de integrare expresia (126)/1 devine:
ax
I1
1
a
2
dx
a
2
a 2
2
(128)
87
I2
za
2 z2
dz a
(129)
k 2
a2 2
a C a a2 2
2
Q
a
(130)
n care:
C
deoarece t
720 k 720
g 360 c
t 2 u 2
Q
Q
b 2 cm 2
cu 2 u2
; iar Q 2 r2 b2 2 cm 2
g
2 r0
C
C
(131)
hidraulice. Aceasta face ca seciunile obinute s fie mai mici; din aceast cauz,
gabaritele urmeaz a se majora cu circa 56%.
n limitele debitului de calcul s-a constatat experimental valabil i
ipoteza:
Cu 0,2 2 g
88
Date de baz:
- debitul volumetric:
- sarcina pompei:
Q0=0.0153m3/s
H0=30m
89
45 0
Q'
0
n
0
Q'
nq 0 28.56 rot min
0
90
0 , 29
cu a 10
0,047 , deci pompa va avea un singur etaj (i=1), urmnd ca rotorul
45
Sarcina real.
r 0 / i r 30m
Qr
Q1 0.003 m3 s
Hr
i
n1
n
n1 527.42 rot min
r
91
kD0
84,6 2
k
3 28,4
k D 0 40.7
1
2
4
0,048
Q'
0 , 32
lg 45
0,29
n
q
ip 85.9[%]
92
13
d 0.019m
- lungimea butucului:
lb 1 1,3 d 1,3 0,052 0,068m
- diametrul echivalent:
De2 D02 Db2 De 0.072m
c
c1m
1 a tan 1 1m 1 18.04
u1
u1
93
c1m
i 0.165
2 g
2ip 1 ip
2
1 1 0.901
ip
- coeficientul de debit:
k 4
0.028
2,98
Q'
cim 3.116 m s
Di bi
94
2 g
u2
u2 25.55 m s
60 u2
D2 0.169m
n
- raport adimensional:
k D D1 / D2 k D 0.48
2 g
e 0.901
ue2
g t
c2u 15.17 m s
u2
2 tan 1
k Dtg1
2
2ip
2 16.69
1 2 1 k D
z ' 4.95
2 1 kD
z = INT(z)=6 palete
- coeficientul lui Proskura:
1,21 sin 2
p 0.401
z 1 k D2
Q'
c1' m 3.455 m s
D1b1 zb11
Q'
c2' m 3.37 m s
D2b2 zb2 2
96
c2' m
2' 17.88
'
u2 c2u
2' tan 1
c2' m
' 0,975
c1m
- coeficientul de debit:
k 2.98
3
4
k 0.54
- turaia specific:
nq 53 k nq 28.59 rot min
- randamentul intern:
ip 0,94 0,048Q '
0 , 32
45
0,29 lg
nq
ip 85.9
- gradul de reacie:
c2u
0.703
2u2
Deoarece gradul de reacie este mai mare dect 0,5 rezult c pompa nu va avea
stator.
Camera spirala
Camera spiral servete ca dispozitiv de colectare i conducere a apei cu pierderi
hidraulice minime la ieirea din rotorul monoetajat.
97
Produsul care arat c n camera spiral cuplul Euler rmne constant (legea
ariilor):
k R2cu 2 k 1.791m 2 s
Fie raza cercului pentru o seciune cltoare, iar unghiul pentru aceast
seciune. Raza pentru = 0 este:
a R1 a 0.084m
720k
c 179100 1/m
Q'
2 R1 2 R1
c
c
c
c
98
y x 2 2 x 2 2 y 4 2 b3 y b3 2
R=R1+x
Calculul difuzorului
Se impune o vitez cr n conducta de refulare, care s aib valori cuprinse n
intervalul cr=(46)m/s pentru 2<10, pentru a se evita desprinderea cursului de ap
de pe perei.
Vom adopta 2=9 i cr=4m/s, iar din relaia pentru debitul care circul prin
rotor vom determina diametrul de ieire.
Q'
d r2
cr d r
4
4Q '
d r 0.071m
cr
d r d 360
0.065m
2 tg
2
(mm
)
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
R=R1+x R=R1+2
3.2
4.6
5.6
6.5
7.3
8.1
8.7
9.4
10
10.6
10.6
90
92
94
97
99
100
103
105
107
108
109
110
110
120
130
140
150
160
170
180
190
200
11.1
11.6
12.1
12.6
13.1
13.5
14
14.4
14.9
15.3
111
113
114
115
116
117
117
118
119
120
210
15.7
121
220
16.1
122
230
16.5
123
240
16.8
124
250
17.2
125
260
17.6
126
270
18
126
280
18.3
127
290
18.7
128
300
19
128
310
19.4
129
320
19.7
130
330
20
131
100
340
20.4
132
350
20.7
132
360
21
133
101
102
Fig.27
Trasarea paletei rotorice
Paleta reprezint o suprafa cilindric avnd generatoarele paralele cu axul,
iar n vedere lateral se prezint profilul paletei. Profilul paletei poate fi trasat prin
mai multe metode:
- cu un arc de cerc
- cu dou arce de cerc
- prin puncte.
Cea mai exact metod este cea a trasrii prin puncte avnd forma
traiectoriei relative n fig. 25.
dr
r tg p
r
rad
r1
(132)
dr
r tg p
(133)
103
180
dr
r1 r tg p
0
max
(134)
180
dr
r1 r tg p
(135)
unde p=f(r).
Rezolvarea acestor ecuaii se face prin metoda grafo-analitic aa cum
rezult din fig.26.
Fig.26
n abscis se consider la scar un segment de dreapt reprezentnd (r 2-r1).
Se mparte acest segment ntr-un numr de pri egale. Se reprezint variaiile
'
'
vitezelor cm
i W ' n funcie de raz, obinuit variaie liniar, cunoscndu-se c1m
,
104
B1
Bi Bi 1
r
2
r1
ri
max
180
S i
180 r2
S i
r1
Unghiul maxim max este optim dac este cuprins ntre 90110. Dac
rezult max<90 nseamn c paleta este prea scurt i lungimea ei se poate obine
prin adoptarea unei variaii continue de form W(r) dup curba c (fig.24).
Cnd max>110 se adopt o nou variaie pentru scurtarea paletei,
adoptndu-se o variaie W(r) dup curba b (fig.24).
Pentru calculul limii paletei b=f(r) se folosete relaia:
b
Q'
t
'
2rc2 m t si'
n care:
- t reprezint pasul paletei la raza ri ( t
105
2ri
);
z
'
- si' grosimea paletei pe cercul de raz ri( si sin ).
Pentru uurina calculelor se trec datele n tabelul de mai jos. Paleta este
trasat astfel n vederea axial, n coordonate polare i n proiecie meridional. n
vederea axial se traseaz firul mijlociu care se mbrac cu grosimea s/2. Paleta este
obinut astfel cu rotunjire la intrarea n rotor i ascuit la ieirea din rotor.
106
Fig.27
()
tg
(m/s)
cm'
sin '
W
12.7
3.455
0.27
15.4
0.27
0.086
26.1
44.4
12.3
3.447
0.273
15.9
0.286
0.079
22.8
48.3
12
3.44
0.276
16.3
0.293
0.071
20.2
52.2
11.7
3.432
0.28
16.7
0.304
0.064
18.2
56.1
11.5
3.416
0.283
17
0307
0.058
16.55
60.04
11.3
3.409
0.286
17.2
0.31
0.056
15.2
63.9
11.2
3.401
0.29
17.4
0.314
0.05
14.1
67.8
11
3.393
0293
17.71 0.319
0.046
13.1
71.7
10.97
3.385
0.297
17.72
0.32
0.044
12.3
75.6
10.93
3.8
0.301
17.73
0.32
0.041
11.5
79.5
10.921 3.378
0.305
17.71 0.319
0.039
10.9
84.5
10.92
0.309
17.6
0.038
10.3
ri
(mm)
(m/s)
40.5
'
cm
3.37
107
0.319
1
ritg
bi
Q
t
'
2ri cm t s '
S i
Bi Bi 1
r
2
ri
Si
r1
180 ri
Si
r1
si'
s
sin
11.1
0.265
0.265
15.18
10.7
0.236
0.501
28.7
10.5
0.212
0.713
40.8
10.2
0.192
0.905
51.8
10
0.176
1.081
61.9
9.99
0.163
1.24
71.2
9.86
0.151
1.395
79.9
9.7
0.142
1.537
88
9.69
0.133
1.67
95.6
9.69
0.126
1.79
102.9
9.701
0.122
1.918
109.8
9.72
c2m
c 2u u 2
c2m
c 2u 19.15 m s
tg 2
1
u2 c2 u
g
1 2 u2
Q'
u2
t 49.9m.
g
g D2 b2 tg 2
u 22
A 66.54m
g
u2
B 1035m
gD2 b2 tg 2
t x
1 p
1 2
(r2 r12 ) s 0.00266m
2
109
r22
p
p 0.435
zS
t
A BQx
1 p
A1
A
A1 46.36m
1 p
B1
B
B1 731.2m
1 p
t A1 B1Qx
hr
1 1
1 Q2
A2 2 g
d A2
hrx tx h tx
1 1
1 Qx2
hrx
2
d A2
A 2g
Adoptm h=0,85
hrx Qx'
hr Q '
Q
hrx t (1 h ) x'
Q
110
2
Qx2
hsx
u1 1 '2
2 g
Q
hsx 2
u2 D2
Q
1 x'
2 g 1 p D4
Q
Qx(mm/s)
Htx(m.c.a)
Htx(m.c.a)
hrx
hs1x
hs2x
hsx
66.54
46.37
3.717
7.347
11.064
0.003
61.23
44.06
0.209
2.379
4.702
7.081
0.006
55.92
41.76
0.836
1.338
2.645
3.983
0.01
50.61
39.45
1.881
0.595
1.176
1.77
0.013
53.29
37.14
3.344
0.149
0.294
0.443
0.016
49.98
34.83
5.226
0.019
46.67
32.53
7.525
0.149
0.294
0.443
0.022
43.36
30.22
10.24
0.595
1.176
1.77
0.026
40.05
27.91
12.3
1.337
2.645
3.983
111
112
unde: c0 cm 0 k0 2 g 3,63 m s
c0 viteza n seciunea de nceput a paletelor;
k[0,1;0,2] pentru pompele de ap.
Adoptm: k0 = 0,15
b)Fora de impuls la ieirea din rotor:
Fi 2 ax 2b2 r2 c 22m 51.524 N
c 2 c 02
2
P2 Pat H t 2
325000 N m
2
g
113
114
5,333 h
96168,898 lei
115
116
Ca t b
81318,29 lei
Fa i
117
118
Ministerul Industriilor
Contabil ef
Nr.
Denumirea produsuluiROTOR.
...
Desen nr. .STAS nr. ..N.I. nr. U.Mkg...
Greutatea brut4,2.Greutatea net
Beneficiar..Comanda net
Cantitatea comandat
Nr. crt.
Articol de calculaie
Valori totale
Materiale(inclusiv CTA)
12500
Manoper direct
7000
CAS
25,5
1785
Ajutor omaj
3500
720
36716
Total a (1+2+3+4+5)
S.D.V. - uri
Total b (6+7)
10
11
Cheltuieli service
12
13
Profit
14
43,8
80977
2
1620
82597
15
12390
94987
Iai 14.05.2005
Director general
ef Serv. Preuri
Ec. Ciuc M
119
120
121
122
123
Verificarea I:
y1
h
Rai
l
22.1 mm rot
6c n n1 t x1
bh
T t S
200
m xv
Yv
q
k1
20 30
k3
k1
p1
0 , 09
0,98 ;
10
20
45
k2
45
15
0 , 09
0,93 ;
k4
0, 6
1,93 ;
0 ,1
0,8 ;
79,52
D
169
124
nef = 80 rot/min
Dn
42,45 m min
1000
Recalcularea durabilitii:
Tef
T
V
ef
1m
89.46 min
Cv
T t S
200
m xv
Yv
1000V
97.045 rot min . Se adopt pe main: n=100rot/min.
D
Dn
53.093 m min
1000
125
Recalcularea durabilitii:
Tef
T
V
ef
1m
77.46 min
0 , 3
Operaia de strunjire de degroare se va executa la cota de 25,4 0
RZ i 1 Si 1 40 m ; i 1 sf 1,056 m
Se srunjete
d snom 22mm
d s max 22 1,2 23,2mm
d s min 22 0,8 21,2mm
2 A pnomrecalculat 25,4 22 3,4mm
0 , 004
Adaosul nominal total pentru suprafaa 25 0, 019 este:
2 A pnomt 25 22 3mm
RZ i1 40 m ;
S i 1 0 ;
2
2
2
ax
y l 12 0,005 84,5 1,085mm
12
2012 m
Ti 1 400 m
d i l max d i max 2 A pi max Ti 1 77 2,012 0,4 79,412mm
Se rotunjete:
d i l max 80mm d inom
127
12
As 1,3
Ai 0,9
3189 m
Se rotunjete:
d snom 82mm
precedent.
128
prelucrare).
i 1 - abaterile spaiale ale suprafeei prelucrate fa de bazele tehnologice
sf
ax2 y l 2 ; 0 0 ; f 50m
ax2 y l 2
12
140 m
d i l min 23,45mm
d i ln om 25mm
129
12
1087 m
Se rotunjete:
d i l min 22 d inom
Recalcularea durabilitii:
Dn
54.654 m min
1000
Tef
T
V
ef
1m
77.85 min
130
Ap max
t
0,14
1,4
2 0,05
1000V 1000V
0,025 d 0, 7 k vT
3.56 m min ; kvT 2,25 ; d=25mm;
T 0,6 0,9 S 0f ,9
- turaia piesei: n p
1000V p
18,5k v
25.05 m min ;
T 0,15 S 0, 4
T=240min;
ned
1000V
26.06 cd min
L1 n
L l li le
2. Strunjire de finisare
suprafaa frontal 77X2 (suprafee)
3. Strunjire de degroare
4. Strunjire de finisare
suprafaa 52
NT
TPi
tb ta tdt td 0 ton
n
Tpt 10 ;
n=100 piese;
t b1
L
25
i
1 1.108[min]
Sn
0.282 80
tb2
L
25
i
1 0.494[min]
Sn
0,22 230
t b3
L
25
i
1 0.162[min]
Sn
0.22 230
tb4
L
25
i
1 0.1302[min]
Sn
0,4 480
132
10
1.894 2.38 6 3 13.374[min]
100
LAc k
18 1,2 0,14
0.677[min]
s1 n p S t
25.5 35 0,005
Timpi ajuttori:
- timp pentru prinderea i desprinderea piesei: ta1=0,23
- timp pentru comanda mainii: ta2=0,04+0,03+0,04+0,05=0,15
- timp pentru msurri de control: ta3=0,4
133
3t b
0.179
100
3t b
0.08 ;
100
14
0.677 1.01 0.179 0.08 2.086[min]
100
b b1 b2
i 4,41min
ns
Timpi ajuttori:
- timpul de prindere i desprindere al piesei: ta1=0,91min;
- timpul pentru comanda mainii unelte: ta 2 0,09 0,22 0,06 0,37 min
- timpul pentru operaia de control: ta3=0,21min;
- timpul ajuttor specific fazei de lucru: ta4=0,19min;
t a t a1 ta 2 ta 3 t a 4 1,68 min
5,5tb
0,24 min
100
4,5tb
0,19 min
100
N T4
7
4,41 1,68 0,24 0,19 6,59 min
100
134
136
137
6. Asigurarea iluminatului
Buna desfurare a operaiilor de verificare, de msurare a anumitor cote, de
asamblare la poziie etc., este condiionat i de o bun iluminare a spaiului de
montaj. Locurile de lamp fixe se vor alimenta la tensiunea uzual de 220V.
138
139
140
141
142
urmrit
dintre
inscripionarea
consumatorului
cea
143
BIBLIOGRAFIE
ALEXANDRESCU A.
ALEXANDRESCU A.
2000;
144
ANTON V.
Hidraulic
maini
hidraulice,
Editura
1992;
DUCRAS L.
1977;
GAFITEANU M..
Materiale
pentru
construcii
de
maini.
MATEI P.
1980;
NICOLAE M.
PICO C. .a.
Calculul
adaosurilor
de
prelucrare
Colecia STAS
Scule
achietoare
port-scule,
pentru
145