Numele, prenumele: Cazacu Dragoș

Clasa: a 10-a “A”

Fisa de lectura in baza cartii :

Titlu : “Alexandru Lapusneanu”

Autorul: Constantin Negruzzi

Informatii :

Negruzzi Costache (1808-1868). Născut în anul 1808, în comuna Trifeştii-Vechi din judeţul
Iaşi, Costache Negruzzi a fost fiul paharnicului Dinu Negruţ şi al Sofiei Hermeziu. Învaţă acasă cu
profesori de greacă şi franceză. Nu pleacă la şcoli peste hotare, cum se va întîmpla cu literaţii din
generaţia lui. Aceasta nu-l împiedică să se afirme magistral înaintea tuturor scriitorilor secolului  al XIX-
lea.

Locul si timpul desfasurarii actunii:

Locul : Țara Moldovei

Timpul : 1564-1568

Rezumat :

Alexandru Lăpușneanu revine în Moldova pentru a-și recăpăta scaunul de domnitor, pierdut în
fața lui ștefan Tomșa. Lăpușneanu e susținut și de o oaste turcească. Pe drum este întâlnit de 4 boieri :
Moțoc, Veveriță, Spancioc și Stroici, aceștia încercând să-l convingă să nu revină în țara pentru ca
poporul nu-l iubea, dar fără succes. Boierii pleacă, mai puțin Moțoc, care încearcă să-l convingă pe
Lăpușneanu să vină în țară fără armată, dar Alexandru Lapușneanu simte capcana și îi spune lui Moțoc
că-l va cruța când va deveni domnitor pentru că va avea nevoie de un intrigant.
Ajuns în Moldova, Tomșa fuge și Lăpușneanu e primit cu încredere de popor. Îndata ce devine
domnitor, Alexandru Lăpușneanu începe a lua banii boierilor și a-i omorâ pentru orice greșeală.
Pentru a scăpa definitiv de pericolul adus de boieri, domnitorul organizează un praznic, sub
pretext de împacare cu boierii. Boierii vin la praznic și încep a mânca și a bea împreună cu domnitorul,
neștiind de ce va urma. Într-un moment dat, un boier este omorât, urmat de asasinarea restul boierilor.
Doar Spancioc și Stroici scapă de primejdie, fugind peste Nistru. Mulțimea furioasă se adună în fața porții
castelului și îl cer pe Moțoc, domitorul, fără nici o ezitare, satisface dorința mulțimii.
Patru ani au trecut de la acel incident sângeros, iar de atunci Lăpușneanu nu a omorât nici un
boier, fiind credincios făgăduinței soției sale. El încearcă să-i prindă pe cei doi boieri fugari, dar fără
succes. Lăpușneanu decide să se mute la cetatea Hotin, pentru a-i privi pe Spancioc si Stroici de mai
aproape, dar se îmbolnăvește grav. Acesta-l cheamă pe mitropolit și pe boieri pentru a-și cere iertare
pentru tot ce a facut și pentru ca să-l călugărească înainte de moarte. Lăpușneanu leșina, iar mitropolitul,
crezând ca a murit, l-a călugărit sub numele Paisie și îl numește domnitor pe fiulsău, Bogdan. Auzind
aceste vești, cei doi boieri fugari se întorc în Moldova. După un timp, Lăpușneanu se trezește și află de
faptele mitropolitului, alungându-l nervos din cameră. Boierii, stând la ușa camerei lui Alexandru
Lăpușneanu, o conving pe soția domnitorului să-l otraveasca pe Lăpușneanu. Aceștia intră în camera lui
Alexandru Lăpușneanu și îl privesc cum moare.
Vocabular :
Spahiu - Soldat dintr-un corp de cavalerie otomană recrutat din rândurile aristocrației militare ;
Jun – Tânăr ;
Jalobă (jalbă) - Petiție scrisă adresată unei autorități; plîngere, reclamație;
Junc - Bou sau taur tânăr

Expresii :
“Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreu... ! ”
“Ai să dai samă, doamnă! ”
“Capul lui Moţoc vrem”
“De mă voi scula, pre mulţi am să popesc şi eu... ”
“Să trăieşti întru mulţi ani, măria-ta! să stăpîneşti ţara în pace şi milostivul Dumnezeu să te întărească în
gîndul ce ai pus de a nu mai strica pre boieri şi a bîntui norodul. N-apucă să sfîrşească, căci buzduganul
armaşului, lovind-1 drept în frunte, îl oborî la pămînt. ”

Personaje :
Alexandru Vodă, Ruxanda, Moțoc, Mitropolitul, Spancioc, Veveriță, Stroici, multimea, cei 47 de boieri.

Impresii :
În urma lecturării operei “Alexandru Lăpușneanu” de Constantin Negruzzi, am rămas
șocat de acțiunile expuse în text. Am apreciat mult iubirea pentru dreptate a lui Lăpușneanu, dar
nu am fost de acord cu metodele sale de ai pedepsi pe boierii trădători și mincinoși.

Mesajul:
Nuvela “Alexandru Lăpușneanu” pune în lumină un profund mesaj global ce denotă ideea că în
viațî poți primi o lovitură chiar și de la cei mai apropiați oameni. La sfârșit, Alexandru Lăpușneanu e
omoât chiar de iubita sa soție.

Momentele subiectului:
Expozițiunea :
Alexandru Lăpușneanu, întors înMoldova pentru a-și relua tronul, se întâlnește cu un grup de boieri care
îl trădaseră în timpuldomniei dintâi, între care Moțoc, Stroici, Spancioc ți Veveriță. Aceștia se straduiesc
să-l convingă să renunțe la tron.
Intriga :
Este relevantă confruntarea dntre Lăpușneanu și boieri. Decis să-si reocupe tronul și să se răzbune pe
boierii care îl trădaseră, Lăpușneanu le raspunde acestora cu toată fermitatea : “ Dacă voi nu mă vreți, eu
vă vreau… ”
Desfășurarea acțiunii :
Domnitorul Tomșa fuge în Valahia, Lăpușneanu își reia tronul și purcede la pedepsirea cruntă a boierilor.
Doamna Ruxanda îl roagă pe Lăpușneanu să înceteze omorurile, fiind îngrozită de cruzimea soțului.
Domnitorul i-a promis “un leac de frică”.
Punctul culminant:
Punctul culminant al nuvelei îl constituie măcelaria celor 47 de boieri invitați “să prânzească la
curte”. Lăpușneanu îi oferă soției “leacul de frică“ promis. Oamenii iși exprimă nemulțumirea față de
domnie : “să micșoreze dăjdile !... Să nu ne mai jefuiasca ! “, după care cer capul lui Moțoc! Lăpușneanu
îl dă pe Moțoc mulțimii furioase, astfel liniștind poporul și pedepsindu-l pe Moțoc.
Deznodământul :
Alexandru Lăpușneanu se află la cetatea Hotinului, bolnav și călugărit, din propria inițiativă.
Odata cu revenirea din boală au urmat amenințări celor din jur, inclusiv soției și fiulu (“M-ați popit voi,
dar de mă voi îndrepta, pre mulți am să popesc și eu“). Doamna Ruxanda, înspăimântată, asculta de
Spancioc și i-a pus soțului său otrava în băutură. Lăpușneanu s-a stins în mâinile călăilor săi.

Modurile de expunere:
Descriere, dialog, narațiune.