Sunteți pe pagina 1din 58

Curs:

suturi si lambouri in practica curenta.

Plan de tratament.
incizie
sutura

lambou
pozitionare
decolare

Instrumentar

Pentru incizia tesuturilor


Pentru decolarea muco-periostului
Pentru sutura mucoasei

Instrumentar pentru decolarea muco-periostului


Decolator
partea activa la unul sau ambele capete
un capat mai ascutit, celalalt mai lat
Decolator si comprese
se folosesc comprese sterile la nevoie
* Miscarea decolatorului se face prin impingere si tragere sau frecare

Lambouri
Dupa forma
In L
Trapez
Total (Neuman-Widman)
Plic
Semiluna
Limitat total

Dupa straturile sectionate


Lambou total reflectat
Lambou partial reflectat

Dupa pozitionarea prin sutura.


Lambou pozitionat in acelasi loc.
Lambou rotat sau repozitionat.

Reguli

Varful lamboului nu trebuie niciodata sa fie mai lung decat baza lui
Incizia se face printr-o singura miscare
Incizie orizontala: santuri vestibulare si gingie fixa
Obligatoriu lama bisturiului trebuie sa fie perpendiculara pe tesutul pe
care il sectioneaza

Lambou trapezoidal
Indicatii:
Extractia radacinilor dintilor maxilari si mandibulari
Fracturi radiculare recente
Dinti intregi ale caror radacini au pozitie/ forma ce nu permit extractia
pe cale alveolara normala
Rezectii apicale

Lambou in L
Indicatii:
Extractia radacinilor dintilor maxilari si mandibulari
Fracturi radiculare recente
Dinti intregi ale caror radacini au pozitie/ forma ce nu permit extractia
pe cale alveolara normala
Rezectii apicale

Lambou total Neuman-Widman


Indicatii:
Cand exista atrofie verticala accentuata cu pungi
osoase adanci la un grup mare de dinti
Parodontopatii marginale cu prezenta de
neregularitati osoase; punga gingivala este
disproportionat de mare fata de lungimea
radacinii dintelui sau nu mai are suport osos
Retractii parodontale mixte cu sau fara pungi
gingivale
9

Lambou plic
Indicatii:
Pungi parodontale la un numar strans de dinti
Defecte osoase
Aditii de os
Introducerea membranei

10

Lambou in semiluna
Indicatii:
Rezectii apicale cu depasire de material de obturatie
Rezectii apicale cu rupere de ac pe canal
Granuloame apicale
Resturi radiculare mici
abcese

11

Lambou in scop parodontal


Lambou total muco-periostal
Lambou partial mucozal

12

In functie de repozitionarea lamboului:


In acelasi loc
Repozitionat
apical
coronal
lateral

13

Lambou pozitionat apical

Tehnica:
Incizie in bizou intern
Decolare strict a mucoasei si pozitionarea ei spre apical
Lambou deplasat in directie apicala

14

Avantaje
Elimina punga parodontala
Mentine gingia atasata si o lateste
Faciliteaza igienizarea
Dezavantaje
Probleme estetice datorate expunerii radiculare
Hipersensibilitate
Creste riscul de carii radiculare
Nerecomandat in tratamentul pungilor parodontale
adanci
Poate duce la expunerea furcaiilor si a radacinii

15

Instrumentar pentru sutura mucoasei


Port ac
pensa pean
cu falci scurte
cu falci late
Ac marimea 1,5cm
Forfecute
Drepte
Curbate
cu varf ascutit
cu varf bont (forfecuta Mayo)
16

Materiale de sutura

17

Scopuri
1- Sa ofere o tensiune adecvata la inchiderea inciziei fara a lasa spatii
goale dar suficient de lejera pentru a preveni ischemia sau necroza
tesutului
2- Sa mentina hemostaza
3- Sa permita vindecarea primara
4- Sa reduca durerea postchirurgicala
5- Sa ofere sprijin marginilor tisulare pana ce se vindeca si nu mai au
nevoie de suport
6- Sa previna expunerea osoasa rezultata in vindecarea intarziata si
astfel sa previna resorbtia osoasa
7- Sa permita pozitionarea adecvata a lamboului
18

Calitatile materialelor de sutura ideale


1- Pliabilitate, pentru a usura manipularea
2- Securitatea nodului
3- Sterilizabile
4- Elasticitae adecvata
5- Sa nu produca reactii alergice
6- Putere de tractiune adecvata pentru vindecarea leziunii
7- Biodegrabilitate chimica
Postlethwait (1971), Varma et al. (1974),

and Ethicon (1985)


19

Utilizare
1- Suturile de matase si sintetice sunt folosite cel mai des
2- Suturile de guta se folosesc doar in cazul in care indepartarea lor este
dificila daca nu chiar imposibila
3- La folosirea suturilor de guta se recomanda scufundarea pachetului in apa
calda. Asta va indeparta nodurile si va indrepta firul de sutura.

20

Monofilametare

Avantaje: nu adera resturi de mancare si bacterii


Dezavantaje:
putin mai dificil de legat
Tendinta de a se desface
Sunt rigide
Irita partile moi vecine

21

Polifilamentare

Avantaje:
usor de manipulat
stranse, se desfac mai rar
capatul taiat este moale
nu irita partile moi vecine
Dezavantaje:
adera bacterii, resturi de mancare
risc de infectii
22

In cavitatea orala se indica fire de sutura 3/0


din matase, de natura polifilamentara

23

Acele

Majoritatea acelor sunt fabricate din otel tratat termic


Acele au un design de baza format din trei parti
1- Ochiul este presat si permite suturii si acului sa functioneze ca un tot unitar
pentru a reduce trauma
2- Corpul este partea cea mai lata a acului si permite apucarea acestuia cu
portacul. Corpul are diverse forme: rotund, oval, dreptunghiular, trapezoid
sau aplatizat
3- Punctul porneste din varf pana la zona transversala maxima a corpului. Se
prezinta in diverse forme: taiere convetionala, taiere inversa, taiere laterala,
taiere conica, bont
24

25

26

Alegerea portacului

1- A se utiliza o marime adecvata acului. Cu cat este acul mai mic cu atat
portacul trebuie sa fie mai mic
2- Portacul trebuie sa ocupe o patrime pana la o jumatate din suprafeta
presata a acului
3- Portacul se probeaza astfel incat falcile lui sa se uneasca in pozitie
corespunzatore la varf
4- Acul se aseaza cu grija intre falcile portacului si trebuie sa nu balanseze
sau sa se intoarca
5- Portacul nu se inchide foarte strans pentru a nu distruge acul.
6- Directia portacului trebuie sa fie intotdeauna ghidata de degetul mare
al operatorului
27

Nodurile

Nodul de sutura prezinta 3 componente


1- Bucla
2- Nodul propriu-zis
3- Urechile,
reprezentate de capetele taiate ale suturii

29

2
1

4
3
30

Principii de sutura
1- Nodul trebuie sa fie strans, ferm si legat astfel incat sa nu se desfaca
2- Pentru a evita acumularea de bacterii trebuie evitat ca nodul sa fie plasat pe linia de
incizie
3- Nodurile trebuie sa fie mici iar capetele taiate scurt (2-3mm)
4- A se evita tensiunea excesiva pe firele din material fin deoarece se pot rupe
5- A se evita miscarile bruste ce pot rupe sutura
6- A se evita distrugerea firelor de sutura prin folosirea de hemostatice sau prin
prinderea firului cu portacul exceptand capatul liber al firului pentru executarea
nodului
7- A nu se strange nodul prea tare, poate apare necroza tesutului moale. Tensiunea
nodului nu trebuie sa produca albirea
8- A se mentine o tractiune adecvata la capatul liber al firului pentru a evita slabirea
primului nod
31

Principii de indepartare a suturilor


1- Zona trebuie tamponata cu apa oxigenata 3% pentru a
indeparta urme de sange de pe suprafata firelor si cu
solutie de clorhexidina.
2- Forfecuta cu care se taie firul de sutura trebuie sa fie foarte
bine ascutita
3- adesea se poate folosi o sonda nr 23 pentru a ridica firul de
sutura daca acesta se afla in sulcusul gingival
4- Se foloseste o pensa pentru a indeparta sutura. Intai se
indeparteaza nodul pentru a preveni blocarea lui sub
incizie

32

Ideal suturile trebuiesc indepartate in 7-10


zile pentru a preveni epitelizarea si
acumularea de bacterii pe firul de sutura

33

Plasarea acului pe mucoasa


1- Forta trebuie aplicata intotdeauna in directia ce urmareste curbura acului
2- Sutura trebuie sa porneasca de la partea mobila a lamboului spre zona de
mucoasa fixa
3- Atentia la introducerea acului in lambou pentru a nu traumatiza mucoasa
4- A se folosi doar ace bine ascutite si cu forta minima. Acele uzate trebuiesc
inlocuite
5- Niciodata a nu se forta acul prin mucoasa
6- Se apuca acul de suprafata presata de la o patrime pana la jumatatea ei
spre firul de sutura astfel incat sa nu se indoaie sau sa nu se rupa acul
7- A se evita apucarea acului de varf, poate duce la distrugerea acului
8- Suturile trebuie plasate in tesut keratinizat atunci cand este posibil
34

Tehnici de sutura

1- Intrerupte
a- In 8
b- Simpla
c- In saltea verticala sau orizontala
d- Intrapapilara

2- Continue
a- Sling
b- In saltea verticala sau orizontala
c- De siguranta - Locking
35

Suturi intrerupte

Indicatii
1- Incizii verticale
2- Zona tuberozitatii si zonele retromolare
3- Lambou Widman, chiuretaj in camp deschis, lambouri repozitionate,
lambouri pozitionate apical unde este necesara acoperire
interproximala maxima
4- Zone edentate
5- Lambou reflectat partial sau total
6- In implantologie

36

Suturi intrerupte

Tipuri
a- Simpla
b- In 8
c- In saltea verticala sau orizontala
d- Intrapapilara

37

Sutura intrerupta simpla

38

Simpla:
- Sutura se incepe dinspre bucal la 3-4mm
de varful papilei pentru a preveni
ruperea papilei subtiate
- Se continua sutura prin introducerea
acului in mucoasa orala pe fata interna
- Nodul se realizeaza pe fata vestibulara a
lamboului

39

Sutura intrerupta in 8

40

In 8:
-Sutura se incepe dinspre bucal la 3-4mm de
varful papilei pentru a preveni ruperea
papilei subtiate
- Se continua sutura prin introducerea
acului in mucoasa orala pe fata externa
- Se intoarce firul pe fata vestibulara si se
realizeaza nodul rezultand forma cifrei 8

41

Sutura intrerupta cu punctie dubla

42

Suturi intrerupte
In saltea:
- Se foloseste pentru o securizare si un control mai precise ale
lamboului
- Permit o plasare mai precisa a lamboului mai ales in combinatie cu
stabilizarea periostului
- Permit o buna stabilizare si plasare a papilei

43

In saltea, vertical
Acul se insera 7-10mm apical de varful
papilei
Trece prin periost si iese prin mucoasa la 23mm de varful papilei
Acul se trece prin fata orala unde se repeta
din nou tehnica lingual sau palatinal
Sutura se leaga apoi spre bucal

44

In saltea orizontala
Acul se insera la 7-8mm apical si intr-o
parte de linia mediana a papilei
Se trece acul la 4-5mm prin mucoasa de
partea opusa a liniei mediane a papilei
Sutura trece prin periost
Acul se trece apoi prin ambrazura si
sutura, dupa ce se repeta lingual sau
palatinal, se innoada spre bucal

45

46

Sutura intrerupta interpapilara.


Tehnica intrapapilara
Se recomanda numai cu lambou widman modificat si in
proceduri de regenerare
Acul se insera bucal la 4-5mm de varful papilei, trece prin
mucoasa si iese prin varful papilei
Se repeta tehnica lingual si se innoada bucal

47

Suturi intrerupte

Tehnica sling
Se foloseste pentru lambouri ridicate pe o singura fata a dintelui
incluzand una sau doua papile
Cel mai adesea se foloseste in lambouri pozitionate coronal sau
apical
Tehnica include folosirea unei suturi intrerupte care fie se
ancoreaza de dintele adiacent fie se trece in jurul dintelui pentru
a sustine ambele papile
48

49

Suturi periostale
Necesita un grad mare de dexteritate atat in manipularea lamboului
cat si in plasarea suturii.
Fir de sutura fin (4-0 to 6-0) si un portac corespunzator sunt cerinte
de baza in realizarea suturii

50

Suturi periostale
Tehnica
1- Penetrare: Varful acului se pozitioneaza perpendicular
(90)pe suprafata tisulara si osul subiacent. Se insera
apoi complet prin tesut pana la os.
2- Rotatie: Corpul acului se roteste spre varf in directie
opusa fata de cea in care a fost inserat acul. Varful
acului se tine usor pe supafata osoasa pentru a evita
distrugerea sau uzarea acestuia
3- Alunecare: Varful acului poate aluneca de-a lungul osului
doar pe o distanta scurta. Aveti grija sa nu ridicati sau sa
nu distrugeti
4- Rotatie: Are loc in timp ce acul aluneca de-a lungul
osului; acul se roteste urmarind circumferinta
conturului sau. In acest fel, acul nu va strapunge tesutul
astfel incat sa ridice sau sa perforeze periostul
5- Iesire: Etapa finala de alunecare si rotatie este iesirea
acului. Acul va penetra tesutul prin aplicarea unei
presiuni
51

Suturi continue
Tipuri
1. Sutura simpla continua.
2- In saltea
a- Verticala
b- Orizotala
3- Sutura de siguranta

52

Suturi continue
Avantaje
1- Pot interesa cati dinti sunt necesari
2- Reduce la minim numarul de noduri
3- Permit plasarea precisa a lambourilor
4- Dintii sunt folositi pentru a ancora lamboul
5- Nu mai sunt necesare suturile periostale
Dezavantaje
Principalul dezavantaj il reprezinta faptul ca
daca sutura se rupe, lamboul se poate
destinde sau sutura se poate dezlega de pe
mai multi dinti

53

Suturi continue simple.

54

Suturi continue

Tehnica
Dupa legatura bucala si linguala initiala, firul
de sutura se trece interdentar la nivelul
coletului dintelui si prin lamboul
Se trece interdentar prin papila vestibulara,
se intoarce interdentar spre fata linguala si
din nou prin papila vestibulara
Se trece apoi prin papila linguala spre
suprafata vestibulara
Aceasta alternare dinspre vestibular spre
lingual se continua pana ce sutura se
termina la capatul opus
55

Suturi continue
In saltea verticala si orizontala

Vertical and horizontal mattress suture

Este similara cu cea descrisa la sutura intrerupta

56

Suturi continue
Sutura de siguranta

Locking suture

Se indica in spatii edentate mari, la tuberozitate sau in zona


retromolara
Are avantajul de a evita nodurile multiple ale suturilor intrerupte
In cazul in care suturase rupe, se desface pe toata lungimea ei

57

Suturi continue
Tehnica
O sutura simpla intrerupta se foloseste pentru a realiza nodul
initial
Acul se insera prin suprafata subiacenta a lamboului bucal si cea
a lamboului lingual
Acul se trece apoi prin bucla restanta si sutura se trage strans
pentru a o inchide
Etapele se repeta pana ce sutura se innoada la capatul opus
58