P. 1
Tiganiada de Ion Budai Deleanu

Tiganiada de Ion Budai Deleanu

5.0

|Views: 27,208|Likes:
Published by Andreea Erdei

More info:

Published by: Andreea Erdei on Feb 14, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/08/2015

pdf

text

original

Ţiganiada

(de Ion Budai – Deleanu)
Autoare: Ioana

__________________________________________©roEnciclopedia, Universul tău de informaţii!

I. Introducerea
"Ţiganiada" este capodopera literară a iluminismului românesc şi reprezintă cea mai celebră epopee din literatura română. Deşi redactată în două variante ea nu ajunge să fie publicată decât în 1925. Din această cauză literatura română va avea foarte mult de pierdut. Şi alţi autori paşoptişti (ex: Ion Heliade Rădulescu) încep să scrie o epopee a neamului însă aceste proiecte nu sunt finalizate.

II. Geneza
Ion Budai-Deleanu, om de o vastă cultură găseşte punctul de plecare al "Ţiganiadei" în lucrarea "Batra homiamahia" ("Lupta broaştelor cu şoarecii") de Tasso, în "Don Quijote de la Mancha" a lui Cervantes şi in "Orlando furioso" de Aristo.

III. Semnificaţia titlului
Titlul este unul alegoric creat după modelul marilor epopei ("Iliada", "Odiseea", "Eneida"). Acesta ne trimite la personajul central al operei şi anume la etnia ţiganilor. Titlul este unul alegoric deoarece sub întruchiparea ţiganilor, Ion Budai-Deleanu ascunde aspiraţiile iluministe ale românilor din Ardeal.

IV. Tema
"Ţiganiada" are ca temă călătoria alegorică pe care o face neamul ţigănesc în căutarea unei forme statale.

V. Compoziţia
Din punct de vedere compoziţional "Ţiganiada" sau "Tabăra ţiganilor"este alcatuită din 12 cântece compuse de cântăreţul Leonachi Ghianeu şi îmbogăţită "cu multe însemnări şi luări aminte, critice istorice, filosofice, filologice şi gramatice de către Mitru Perea şi alţi mai multi în anul 1800". O astfel de structură îşi dovedeşte modernitatea datorită multitudinii de voci naratoriale. Personajele care comentează evenimentele în subsolul paginii devin voci naratoriale de sine stătătoare. Ele nu explică ceva ci au rolul de a crea o operă în operă.

VI. Firul epic
Acţiunea se desfasoară în Muntenia lui Vlad Ţepeş. Domnitorul se hotărăşte să-i înaremeze pe ţigani pentu a lupta împotriva turcilor deoarece dorea să evite folosirea acestora ca iscoade. Pentru a-i convinge Vlad vodă le promite o localitate numită Spăteni unde aceştia să se organizeze într-o formaţiune statală. Ţiganii se lăsară greu convinşi, mai întâi având loc un sfat care are rolul de a-i evidenţia caracterul eterogen şi instabil. Mai întâi ţiganii sunt supusi unor probe de curaj. Vlad Ţepes şi armata lui se deghizează în turci fără a fi recunoscuţi de ţigani iar apoi pune în calea acestora carele cu bucate. La cele două probe ţiganii eşuează dovedind lipsa curajului şi o pofta de mâncare nemăsurată. În schimbul intrării în luptă Vlad Ţepes le oferă ca recompensa localitatea Spăteni plasată strategic între Bărbăteşti şi Inimoasa. Denumirea localităţilor este una evident parodică, ea desemnând lipsa curajului şi a tragerii de inimă din partea ţiganilor. Odată intraţi în luptă, tabăra ţiganilor este tulburata de intervenţia Satanei care o răpeşte pe Romica, logodnica viteazului Parpangel. Pentru a-şi regăsi iubita acesta porneşte într-o călătorie iniţiatică la capătul căreia trebuie să dovedească faptul că este apt de a se însura, de a-şi întemeia o familie şi de a conduce etnia ţiganilor. Bineînteles ca această călătorie este tot parodică. Parpangel este supus unor probe, astfel trece printr-o pădure vrăjită şi poposeşte la un han care în mod miraculos se transformă dimineaţa într-o baltă cu broaşte. Satana reuşeşte de fiecare dată să-l amăgească pe Parpangel. Dezamăgit, eroul se hotărăşte să se întoarcă în tabăra ţiganilor. Pe drum se întâlneşte cu viteazul Argineanu îmbrăcat în armura vrăjită şi fac schimb de haine. Astfel Parpangel intră în luptă împotriva turcilor. Înfricoşaţi de

"struguri. Naratorul care ştie tot despre personaje şi întâmplările prin care acestea vor trece se numeşte narator omniscient şi omniprezent (sau narator creditabil). clima zile senine. relieful "câmpuri cu flori osebite". AnimaleRomana. Acest erou este actor al întâmplării povestite şi totodată şi narator. "munţii şi stâncele gurguiate tot de zahăr. vin". Esenţa acesteia o reprezintă democraţia fără fond.com . smochine". flora şi fauna "rodii în loc de arburi şi copace". nici toamna rece. În acest rai al ţiganilor totul trimite la o abundenţă de bucate semn că ţiganilor nu le este dată munca ci lenea şi ospăţul. de slănină" . Vocea naratorială se identifică cu cea a personajului şi prezentarea se face la persoana I. "Ţiganiada" se dovededeşte a fi o alegorie ce întrupează năzuinţele de veacuri ale românilor ardeleni. Încheiere Intitulată "poemation eroi-comico-satiric". clima şi vegetaţia întâlnite în lumea reală şi le transformă idealizându-le într-un rai ţigănesc. Aspectele relevante pentru descrierea tărâmului înfăţişat de Parpangel sunt: situarea geografică "între cer şi pământ". Leşinat mai mult de frică eroul călătoreşte în iad şi în rai. ©2002-2007. Numele din subsol sunt caracterizante. "dealuri şi coaste de caş. Totul se încheie cu o dezbinare a ţiganilor fiecare apucând pe o altă cale.vederea armurii şi crezând că este Argineanu turcii bat în retragere şi toată această aventură eroică se termină cu o banală cădere de pe cal a lui Parpangel. ci tot primavara mângăioasă". concepută de Ioana Radu. "râuri de lapte dulce pe vale". Vocea naratorială a acestuia se identifică cu persoana a III-a singular. ţiganii dovedesc lipsa adecvării la fondul lor originar acela de populaţie nomadă fără posibilitatea de a se aşeza într-un loc. După acestea ţiganii pornesc un sfat în vederea stabilirii formei de organizare statală. nici iarna cu ger. Ion Budai-Deleanu se dovedeşte a fi un creator modern care trece de limitele timpului. stafide. Grădina desfătărilor Povestirea spusă de Parpangel ţiganilor despre calătoriă sa în rai este împânzită de elemente specifice neamului ţiganesc cel mai important fiind mâncarea. Dacă doriţi să citaţi această pagină în alte publicaţii web sau reviste (nu mai mult de 10 rânduri) trebuie să menţionaţi sursa: "roEnciclopedia .prima enciclopedie româna online. "nu e vara zădufoasă. ceea ce spun personajele se regăseşte în semnificaţia numelor acestora creând astfel o operă in operă. Naratorul necreditabil este acel narator care din diverse motive deformează lumea prezentă astfel încat el nu mai poate fi crezut de către cititor. "în loc de nisip şi tărână / Tot grăunţă de aur iei în mână". Parpangel este un astfel de narator necreditabil.roenciclopedia. VIII. În descrierea acestui rai Parpangel porneşte de la formele de relief. http://www. de brânză. VII. Naratorul este cel care povesteşte nişte întâmplări reale sau imaginare. "vântucele drăgălaşe. Nu reuşesc din cauza năravurilor înnăscute ale acestora. La ospăţul de nuntă Parpangel povesteşte tuturor ţiganilor cele văzute în iad şi în rai.ro" si sa trimiteti un e-mail care contine locul unde a fost publicat articolul dumneavoastra la adresa roenciclopedia@yahoo. line". În încercarea lor de a-şi găsi o formă de organizare statală. Când îşi revine o regăseşte pe Romica şi fac nunta. „Tiganiada” de Ion Budai-Deleanu (Comentariu). ceriul limpede. fără nouri". Prezenţa vocilor naratoriale aflate în subsolul paginii nu are rolul de a explica un eveniment ci de a îmbogaţi textul.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->