Tiganiada

Ion Budai-Deleanu(1760-1820)
-Nascut la 6 ianuarie 1760 si decedat la 24 august 1820,Ion Budai-Deleanu a fost un scriitor,filolog si istoric roman. -A fost primul din 10 copiii ai preotului Solomon Budai din comuna Cigmau,unde isi si face studiile elementare.Urmeaza apoi seminarul teologic din Blaj,dupa care Facultatea de Filosofie din Viena(1777-1779). -Absolveste Facultatea de Teologie in 1783,dupa care se axeaza pe studiul altor limbi,reusind sa invete latina,germana,franceza si italiana. -Este autorul primei epopei in limba romana,Tiganiada sau Tabara tiganilor,editie ce avea sa fie definitivata intre anii 1800-1812 de catre Jacques Bick. -A mai scris lucrari literare,istorice,pedagogice,filologice si juridice,drept pentru care in prezent exista in multe mari orase strazi ce ii contin numele.

Tiganiada
-Este singura epopee in limba romana,tratand un subiect alegoric,fiind o scriere moderna si complexa ce contine o multitudine de idei ce raspandesc cultura,relatand intamplarile prin intermediul unor experiente proprii. -Opera Tiganiada are o multitudine de idei si remarcam dintre ele cele pe care textul se ghideaza: 1. In prim-planul epopeii se afla o calatorie fabuloasa, tema fructificata deja in literatura universala. 2. Subiectul capata nuante insolite prin structuri folclorice autohtone: mituri, credinte, ritualuri. 3. Imaginea raiului sintetizeaza mentalitatile romanesti. 4. Opera Tiganiada aduna numeroase specii si motive.

Imbracat in haine turcesti. Vlad-voda ii ataca prin surprindere pe turci. Aici. Iadul este un spatiu de jar. iar in cele din urma. Satana. in care cei intrati devin amnezici (cantul II). se lupta singur cu armata pagana si il infrunta pe sultan. bantuita de aparitii fantomatice (cantul IV). tine sfat cu supusii. in care sunt pedepsiti nemilostivii. judecatorii corupti. Frumoasa Romica este rapita de diavoli. colectivitate oropsita de destin. iar la ospat. Sfintii intervin si spulbera hanul. convinsi ca se confrunta cu turcii. Vlad Tepes pune la incercare vitejia tiganilor. dar acestia. Cand Satana ii ajuta pe turci. hotarati sa-si faca o noua viata. lacomii. iar Sfantul Mihail il invinge si il umileste pe diavol (cantul VII). ajunge la curtea amagitoare. in drumul lor. inchid ochii si se lupta cu o cireada de vite. arhanghelii coboara din ceruri. logodnicul ei. cu rauri de foc. iar Parpangel. care le promite ca-i va lasa sa se aseze in Muntenia (cantul I). bantuita de zane rele (vantoase si iele). Diavolul. fug si se fac de ras (cantul V). hotarand sa-i ajute pe turci impotriva lui Vlad Tepes (cantul VI). iar viteazul Argineanul. un roman. . I La batalia decisiva.Rezumat al operei -Tiganiada este impartita in 12 cantece. Cei amagiti se trezesc intr-o balta puturoasa. In iad. om de credinta si fara teama. ascuns intr-o manastire. pleaca din Flamanda spre Inimoasa. crezand ca sunt atacati. Are loc nunta lui Parpangel cu Romica. Parpangel rataceste prin padurea blestemata.fiecare avand cate o idee principala : Tiganii. Parpangel canta pentru petrecareti o romanta de dragoste. se rataceste prin padurea de langa Cetatea Neagra. cazut in melancolie.Ei alcatuiesc o armata si se pun in slujba lui Vlad Tepes. speriati. Tiganii speriati incearca sa fuga si. un han satanic. iar turcii se retrag peste Dunare (cantul VIII). purtat de naluci. un cantec de pahar si balada despre Argin si Elena (cantul III). Parpangel povesteste despre fabuloasa lui calatorie in lumea de dincolo. ii ispiteste pe calugari.

. Manolescu). XI). care parodiaza motive literare consacrate. Autorul „are simtul artei ca joc. intentiile bune esueaza. care este „epopeea fricii cronice și a preocuparii pentru stomac” (N. ca ubi sunt (eroii vestiti de altadata). devenita aici o femeie cirtitoare cu gura mare și minte putina. branza si slanina. iar dealurile sunt de cas. Manolescu).defaimatorii si tiranii. in pulberea drumurilor zac pietre pretiose si margele (cantul IX) Dupa aceea. doua niveluri ale operei: a) povestirea propriu-zisa. apoi haosul). deci. ale carei personaje sunt intruchipari ale modalitatilor de receptare a textului: Onochefalos. -Tiganiada urmareste doua fire ale povestirii :unul prin care urmareste intamplarile lui Parpanghel in cautarea Rodicai si celalalt ce nareaza aventurile tiganilor inrolati in armata lui Vlad Tepes. muza inspiratoare. Vlad Tepes ia drumul exilului. universului naratiunii ii corespunde un metaunivers. caci epopeea incepe cu defilarea ordonata a țiganilor și sfirseste cu incaierarea acestora (intii ordinea. Epopeea se incheie cu discursul inflacarat al lui Romandor. Discutiile degenereaza.Titlul operei este sugestiv pentru opera.Autorul are simtul artei ca joc. in copaci cresc turte.cititorului avand sansa sa realizeze inca de la inceput tema acestei scrieri. subiectul si personajele fiind pretexte pentru o „comedie a literaturii” (N. in care curg rauri de lapte si de rachiu. intuitia gratuitatii și a absurditatii” (N. in timp ce raiul este gradina desfatata. prezent in subsolul paginilor și alcatuit dintr-o armata de critici care supun „adevarul istoric” prezent în epopee unui tir de contestatii umoristice. reprezinta lectura literala. Exista. care tine un discurs emotionant prin intermediul caruia indeamna pe tigani sa biruie. sau lumea pe dos. Idiotiseanu. deoarece nimeni nu accepta opinia celuilalt. care afirma ca nu . tiganii fac sobor pentru a-si hotari forma de guvernare (canturile X. De aceea. colaci si covrigi.in cautarea unei tari care sa le apartina. b) critica povestirii. care se mira ca Romica s-a putut transforma în tufa vorbitoare. Manolescu).

Calinescu a remarcat geniul verbal al autorului. Gavan. Corcodel. palata. Parpangel. care atenueaza lipsa talentului descriptiv. gluma si satira. Ciormoi. Goleman. schimbindu-le genul si terminasta pentru a le face sa rimeze (draca. fictiune și critica a ei”.). Cucavel. copace etc). fantasmagorie si scriere înalt simbolica. Giolban. Inventia verbala incepe de la numele tiganilor.toate cele ce se scriu sunt adevarate. „un grotesc de sonuri” (Aordel. . care recunoaste imprumuturile de la alti scriitori. este lectura savanta. . Eruditian. Nicolae Manolescu evidentiază valoarea Tiganiadei printr-o comparatie: „Tiganiada este un Don Quijote al nostru.G. In Istoria critica a literaturii romane. trece prin inventii onomatopeice unele atit de firesti incit „trebuie un studiu deosebit pentru a vedea daca ele nu circula” si ajunge la modelarea lor in scopuri prozodice. reprezinta lectura naiva. Dirboi etc.