Tiganiada

Ion Budai-Deleanu(1760-1820)
-Nascut la 6 ianuarie 1760 si decedat la 24 august 1820,Ion Budai-Deleanu a fost un scriitor,filolog si istoric roman. -A fost primul din 10 copiii ai preotului Solomon Budai din comuna Cigmau,unde isi si face studiile elementare.Urmeaza apoi seminarul teologic din Blaj,dupa care Facultatea de Filosofie din Viena(1777-1779). -Absolveste Facultatea de Teologie in 1783,dupa care se axeaza pe studiul altor limbi,reusind sa invete latina,germana,franceza si italiana. -Este autorul primei epopei in limba romana,Tiganiada sau Tabara tiganilor,editie ce avea sa fie definitivata intre anii 1800-1812 de catre Jacques Bick. -A mai scris lucrari literare,istorice,pedagogice,filologice si juridice,drept pentru care in prezent exista in multe mari orase strazi ce ii contin numele.

Tiganiada
-Este singura epopee in limba romana,tratand un subiect alegoric,fiind o scriere moderna si complexa ce contine o multitudine de idei ce raspandesc cultura,relatand intamplarile prin intermediul unor experiente proprii. -Opera Tiganiada are o multitudine de idei si remarcam dintre ele cele pe care textul se ghideaza: 1. In prim-planul epopeii se afla o calatorie fabuloasa, tema fructificata deja in literatura universala. 2. Subiectul capata nuante insolite prin structuri folclorice autohtone: mituri, credinte, ritualuri. 3. Imaginea raiului sintetizeaza mentalitatile romanesti. 4. Opera Tiganiada aduna numeroase specii si motive.

in drumul lor. dar acestia. Satana. bantuita de aparitii fantomatice (cantul IV). I La batalia decisiva. iar Sfantul Mihail il invinge si il umileste pe diavol (cantul VII). Tiganii speriati incearca sa fuga si. convinsi ca se confrunta cu turcii. fug si se fac de ras (cantul V). Cand Satana ii ajuta pe turci. iar viteazul Argineanul. crezand ca sunt atacati. inchid ochii si se lupta cu o cireada de vite. pleaca din Flamanda spre Inimoasa. hotarati sa-si faca o noua viata. arhanghelii coboara din ceruri. in care sunt pedepsiti nemilostivii. Vlad-voda ii ataca prin surprindere pe turci. om de credinta si fara teama. ascuns intr-o manastire. iar Parpangel. logodnicul ei. Iadul este un spatiu de jar. se lupta singur cu armata pagana si il infrunta pe sultan. Vlad Tepes pune la incercare vitejia tiganilor. iar turcii se retrag peste Dunare (cantul VIII). iar in cele din urma. ajunge la curtea amagitoare. Diavolul. lacomii. se rataceste prin padurea de langa Cetatea Neagra. In iad. Are loc nunta lui Parpangel cu Romica. Aici. Parpangel rataceste prin padurea blestemata. speriati. iar la ospat. colectivitate oropsita de destin.Ei alcatuiesc o armata si se pun in slujba lui Vlad Tepes. cazut in melancolie. Sfintii intervin si spulbera hanul. Imbracat in haine turcesti. Frumoasa Romica este rapita de diavoli. un cantec de pahar si balada despre Argin si Elena (cantul III). Cei amagiti se trezesc intr-o balta puturoasa. un han satanic. Parpangel povesteste despre fabuloasa lui calatorie in lumea de dincolo. purtat de naluci. Parpangel canta pentru petrecareti o romanta de dragoste. care le promite ca-i va lasa sa se aseze in Muntenia (cantul I). ii ispiteste pe calugari. judecatorii corupti. tine sfat cu supusii.Rezumat al operei -Tiganiada este impartita in 12 cantece. bantuita de zane rele (vantoase si iele). . cu rauri de foc. in care cei intrati devin amnezici (cantul II). un roman. hotarand sa-i ajute pe turci impotriva lui Vlad Tepes (cantul VI).fiecare avand cate o idee principala : Tiganii.

Vlad Tepes ia drumul exilului. sau lumea pe dos. care parodiaza motive literare consacrate. tiganii fac sobor pentru a-si hotari forma de guvernare (canturile X.in cautarea unei tari care sa le apartina. Discutiile degenereaza. in care curg rauri de lapte si de rachiu. Idiotiseanu. deci. Manolescu). reprezinta lectura literala. Manolescu). Exista. ale carei personaje sunt intruchipari ale modalitatilor de receptare a textului: Onochefalos. doua niveluri ale operei: a) povestirea propriu-zisa.Titlul operei este sugestiv pentru opera. De aceea. care afirma ca nu . Autorul „are simtul artei ca joc. care tine un discurs emotionant prin intermediul caruia indeamna pe tigani sa biruie.defaimatorii si tiranii. branza si slanina. care este „epopeea fricii cronice și a preocuparii pentru stomac” (N. . caci epopeea incepe cu defilarea ordonata a țiganilor și sfirseste cu incaierarea acestora (intii ordinea. in timp ce raiul este gradina desfatata.cititorului avand sansa sa realizeze inca de la inceput tema acestei scrieri. -Tiganiada urmareste doua fire ale povestirii :unul prin care urmareste intamplarile lui Parpanghel in cautarea Rodicai si celalalt ce nareaza aventurile tiganilor inrolati in armata lui Vlad Tepes. apoi haosul). in copaci cresc turte. prezent in subsolul paginilor și alcatuit dintr-o armata de critici care supun „adevarul istoric” prezent în epopee unui tir de contestatii umoristice. intuitia gratuitatii și a absurditatii” (N. Epopeea se incheie cu discursul inflacarat al lui Romandor. in pulberea drumurilor zac pietre pretiose si margele (cantul IX) Dupa aceea. intentiile bune esueaza. deoarece nimeni nu accepta opinia celuilalt.Autorul are simtul artei ca joc. care se mira ca Romica s-a putut transforma în tufa vorbitoare. XI). ca ubi sunt (eroii vestiti de altadata). colaci si covrigi. subiectul si personajele fiind pretexte pentru o „comedie a literaturii” (N. b) critica povestirii. muza inspiratoare. universului naratiunii ii corespunde un metaunivers. Manolescu). iar dealurile sunt de cas. devenita aici o femeie cirtitoare cu gura mare și minte putina.

. Parpangel. este lectura savanta. Cucavel. Ciormoi. palata. Goleman. Dirboi etc. Corcodel. copace etc). Calinescu a remarcat geniul verbal al autorului. care recunoaste imprumuturile de la alti scriitori. reprezinta lectura naiva. Giolban.). „un grotesc de sonuri” (Aordel. Gavan. Nicolae Manolescu evidentiază valoarea Tiganiadei printr-o comparatie: „Tiganiada este un Don Quijote al nostru. gluma si satira. Inventia verbala incepe de la numele tiganilor. Eruditian.toate cele ce se scriu sunt adevarate. fantasmagorie si scriere înalt simbolica. . trece prin inventii onomatopeice unele atit de firesti incit „trebuie un studiu deosebit pentru a vedea daca ele nu circula” si ajunge la modelarea lor in scopuri prozodice.G. care atenueaza lipsa talentului descriptiv. fictiune și critica a ei”. schimbindu-le genul si terminasta pentru a le face sa rimeze (draca. In Istoria critica a literaturii romane.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful