Ţiganiada de Ion Budai-Deleanu

– expresie a iluminismului
românesc
Metafora drumului.
Semnificaţia personajelor.
 Ion Budai-Deleanu
 Ion Budai-Deleanu, scriitor, istoric
si om de cultura luminist. Nascut in
1760, a refuzat sa se hirotoniseasca
si a preferat viata de functionar.
Scrierile sale nu au fost publicate in
timpul vietii, fiind recuperate de la
mostenitori de Gh. Asachi. Opera sa
capitala este poemul eroico-comic
“Tiganiada”, pentru care s-a folosit
de modele clasice ale genului, dand
dovada de o mare libertate de
initiativa si fantezie. El a redactat o
gramatica a limbii romane si cateva
dictionare. A preconizat studiul
comparativ al limbilor romanice, a
introdus o terminologie moderna si
a expus un sistem ingenios de
alfabet latin.
 Motto:
„Ca orice epopee, și, mai ales, ca orice epopee
comică, Țiganiada se hrănește dintr-o
îndelungată tradiție literară, pe care o
integrează și, în același timp, o parodiază. Dar
cu sentimentul unui întemeietor, Budai-
Deleanu săvîrșește gestul unei întoarceri la
Homer, care e o întoarcere spre poezia
originară. ”
Ioana Em.Petrescu
Analizați Prologul și Epistolia
închinătoare.
 Poemul e o operă despre istoria țiganilor sau
a poporului român?
 Este o expunere obiectivă sau o alegorie?
 Este un poem sau o epopee?
 Este o operă istorică sau o ficțiune?
 Este o operă iluministă sau barocă?
 Care sunt obiectivele autorului?
 Importanța operei
 Ţiganiada sau Tabăra ţiganilor, poemation eroi-comico-
satiric în 12 cântări, este, după Istoria ieroglifică de
Dimitrie Cantemir,cea mai însemnată operă literară
românească, unica epopee realizată, o capodoperă
neaşteptată în momentul când a fost scrisă.

 “Ţiganiada” este o scriere alegorică care urmăreşte

istoria românilor văzută sub forma călătoriei unor ţigani.

 Poetul a luptat împotriva “neajungerii” limbii şi pentru

crearea unui înalt stil poetic, sprijinindu-se în mod
permanent pe limba poporului.
 Subiectul
Tiganii, colectivitate oropsita de destin, pleaca din Flamanda
spre Inimoasa, hotarati sa-si faca o noua viata; ei alcatuiesc o
armata si se pun in slujba lui Vlad Tepes, care le promite ca-i
va lasa sa se aseze in Muntenia.
Frumoasa Romica este rapita de diavoli, iar Parpangel,
logodnicul ei, se rataceste prin padurea de langa Cetatea
Neagra, bantuita de zane rele,iar in cele din urma, purtat de
naluci, ajunge la curtea amagitoare, un han satanic, in care cei
intrati devin amnezici.
Aici, Parpangel canta pentru petrecareti o romanta de
dragoste, un cantec de pahar si balada despre Argin si Elena.
Sfintii intervin si spulbera hanul. Cei amagiti se trezesc intr-o
balta puturoasa. Parpangel se rataceste prin padurea
blestemata, bantuita de aparitii fantomatice.
 Toponime

• Dorința de
Spăteni • Lipsa curajului
umplere a burții
• Mersul țiganilor cu
spatele, ca la raci
• Mersul țiganilor cu
spatele, ca la raci
Flămând
Inimoasa
a
Sistemul de personaje
diavolii îngerii

Țiganii
Vlad Țepeș turcii
Argintarii

Parpanghel-
Romica

Argineanu-
Romândor comentatorii
Mîndrilă
Onochefalos
Boroș,Cucavel,Drăghici, Idiotiseanu
Chiolban,Bălăban, Tandaler,
Baroreu
Simplițian
Criticos
 Compoziția
Plan istoric Plan comic Plan mitic Notele din
(corespunzător subsol
universului
zeităților din
epopeile
homerice)
Lupta lui Vlad Falsa luptă a Lupta dintre Autorul se
Țepeș cu turcii țiganilor cu îngeri și demoni preface că o
turcii serie de savanți
au studiat textul
și-l explică, dar
explicațiile lor
cunt complet
false și comice
Pro domo
1.Demonstrați că Țiganiada este un alt tip de
epopee- una eroi-comico-satirică.
 Consultați definiția epopeii: Creație epică de

mari dimensiuni, în versuri, înfățișînd într-o

perspectivă legendară fapte eroice săvîrșite de
personaje de excepție
 Consultați opinia criticului N. Manolescu:

„Impresia de parodie a modelelor clasice e mai

puternică decît aceea de sinteză a lor.”
 2. COMENTAȚI SUGESTIA METAFOREI DRUMULUI
Comicul și satiricul în
„Țiganiada”
Actualizare
 Ce este comicul? Ce tipuri de comic
cunoaștem?
 Ce este satira?

Comic - ceea ce starneste râsul, contrastul

dintre aparență și esență:
• de situație,
• de limbaj,
• de nume,
• de moravuri
• de caracter
Satira - formă literară de critică a
slăbiciunilor individuale, sociale sau general
omenești, adesea într-un mod acuzator ( cu
ironie, caricaturizare etc.)
Realizarea sensului. Completați tabelul.
Tipuri de comic Exemple din operă Portretul moral al
țiganilor
...
... Dezorganizați,
• de situație, incapabili de a lua
o hotărîre
• de limbaj, Pasivi
• de nume, Preocupați de
• de moravuri mâncare
Fricoși
• de caracter
Nume sugestive
(defecte fizice,
vîrstă etc)
Gloată stereotipă
 Comicul onomastic
 Comentați corespondența dintre comentariile
din subsolul textului și numele autorilor
acestora: Mândrilă, Idiotiseanu, Criticos,
Filologos
Comentați alegoria în baza citatului. Explicați
formarea titlului Țiganiada

„Însă tu bagă samă bine, căci

toată povestea mi se pare că-i numa o alegorie în multe
locuri,
unde prin ţigani să înţăleg ş-alţii carii tocma aşa au făcut şi
fac,
ca şi ţiganii oarecând. Cel înţălept va înţălege!...”

 Țigănimea personifică o parte din poporul român, acei lipsiți

de sentimentul înnobilator al patriotismului și al conștiinței
de sine, în contrast cu oștenii-eroi în frunte cu Vlad Țepeș,
care luptă pentru eliberarea țării de sub jugul turcesc
Reflectați

Comicul

accentuează și mai
tare tragedia lumii
Temă de acasă
 Demonstrați prezența componentei comico-
satirice în „Țiganiada” ( mizați pe tipurile de
comic și viciile satirizate)
 Prezența eroicului.
Vlad Țepeș - tipul domnitorului
luminat
Motto:
„Eroismul este munca fără nădejde
de răsplată, energia morală,
nobleţea şi demnitatea vieţii.”
Thomas Carlyle (1945)
„Eroismul comportă o jerfă
necesară şi fecundă.”
M. Sadoveanu
Ilustrați cu exemple trăsăturile lui
Vlad Țepeș
 Patriot  ...
 Înțelept  ...
 Curajos
 Bun strateg
 Grijuliu/Preocupat de
soarta țării
 Rațional
 Echilibrat
 Un bun reformator
 Prevăzător
 Intransigent

Elogiul eroismului
Texte-suport
 „Frunțile vrajbii fură tăiate”, „apreg pedepsea
pe cei care/Asupra patrii făcea sfaturi/Ș-avea
cu turcii vro mestecare”
 „rând nou el introdusă .../Deosăbite pedepse

și grele,/ Din care cea mai obicinuită/ Era

țapa cu moarte cumplită.”
 „Apoi din toată țara ș-aleasă/Pe cei mai

harnici și cu vărtute/Voinici, din cari o gardă

frumoasă/Făcu spre paza sa...”
 Gogoman: „Luminate doamne! – În țara
toată/Zisă știm că ț-au răzbătut slava/Și nu este
cineva să poată/Călca porunca mării-tale,/Ba
nici pe dreptate să te-nșale
 Ascultă vodă cu suferință/Tot cuvântul și pofta
vicleană,/Și-ntâi arată bună voință/Vrând de-
amănunt porunca tirană/Să-ispitească”
 „Spune că-atunci când iepurii-în goană/Vor lua
pe-ogari....! Lupilor moarte/Mieii vor da, poate
că-atunci doară/M-oi închina, iar nu de-astă
oară!...”
◦ „Sabia smulsă, ochi plini de urgie/Aruncând la el, așa
răspunse:/„Greculeț mișel, născut la robie.../Voiu să-
ți arăt fără viclenie/Că nici mâna lui Vlad a să-
ntinde,/Nici cap ca să plece la robie/Sunt făcute”
◦ ”La arme, dar!... S-arătăm vărtute,/Să stăm nefrânși,
cu inimă vitează./Nu biruiesc multe mii și sute,/Ci
cari a biruire cutează.”
◦ „Vlad ca ș-un leu întărâtat foarte,...unde-i cea mai
mare/Grămadă de câni, acolo sare..../ Unde vede că-
s mai îndesate/Gloatele, -ntr-acolo dă năvală”
◦ „porunci pe toți să-i înțape,/ce la tâlhărie avură
parte”
„Deci vodă cu mânie sâlită,
Căci abea putea râsul să-ș ție,
”O! (strigă) prăsilă ticăită!
Acesta-i a voastră vitejie?
Pentru asta v-am dat arme ș-olate
Și vă hrănesc, cioare blăstămate!...
Ca în loc de-a vă-apăra draga țară
Ș-a vă bate cu turcii păgâni,
Asupra mea să vorbiți ocară?”
 „Aceste Vlad din limbe ș-iscoade
 Înțălegând, toate bagă-n samă,
 Cu multe griji dinontru să roade
 Și, măcară n-are el vreo teamă,
 Totuși mult să sfătuiește-în sine
 Cum ș-ar tocmi trebile mai bine.
 Un gând îndrăzneț îș pusă-în minte:
 Sângur cu capul să cerceteze
 Starea taberii turcești nainte!”
„Vlade! ( strigă cereasca solie)
Așa zice Făptoriul a toate:
„Zădarnică-i a ta măiestrie!...
Vecinice hotărâri nemutate
Vor poporul tău încă să fie
Lungă vreme-în păgână robie!”

„Principul înalt, deacă-înțăleasă

Solia și sfânta hotărâre,
Căzînd pre față-îndată să-nchină
Cu inimă înfrântă și creștină.”
 Demonstrați prezența eroicului, făcând
trimitere la alte personaje din operă

Argineanul „viteaz, cu fire-

Romândor isteață”
„Ca Mart la războiu”
„Acesta era viteazul de care/Oastea
păgână se temea toată/ Soară cel mai
harnic și mai tare/Din toți ce-au purtat
arme vodată;/Multe el făcusă vitejii în
lume,/Jurat vrăjmaș turcescului nume” „Și-unde veți
merge răsipiți în
lume/Făr`patrie,
„Sîngur, cu nesupusă casă, fără hrană?
vitejie,/Hotărî pe turci să
năvălească”

Sunt român! Ș-Argineanu „Ori la slobozie,/Ori la

mă cheamă,/Om de moarte drumul să ne
credință și făăr teamă” fie!...”
 Sinteza
 Justificați subtitlul de poemation eroi-
comico-satiric

eroic comic satiric

Temă pentru acasă
 Demonstrați, prin 3 argumente, că Vlad Țepeș
este tipul domnitorului luminat.
Idealuri iluministe în
„Țiganiada”
Definiți termenul de ideal iluminist

Lupta pentru libertate Egalitatea în drepturi a

națională românilor

Sistemul ideal de
guvernare
(conducătorul luminat,
înțelept, filosof, onest)

Critica viciilor și Combaterea

moravurilor superstițiilor
 Identificați idealul iluminist din fiecare fragment

„Strânşi ţiganii cu mic şi cu mare,

Părăsindu-şi viaţă pribeagă Egalitatea în drepturi a
românilor
Şi puindu-să la noao stare,
Să nu mai umble din ţară-în ţară,
Nici să mai fie-alt ra de-ocară.
ò

Căci Vlad-Vodă locuri de moşie

Le dedusă cu ceastă-învoială,
Ca de-acuma şi dânşii să fie
Oameni ca ş-alţii cu rânduială…”
Sistemul ideal de guvernare (conducătorul luminat,
înțelept, filosof, onest)

„Iar’, din ce oară Vlad Vodă stete

Dregătoriu trebilor muntene,
Frunţile vrajbii fură tăiate,
Politice rânduieli ş- oştene,
După firea ţării măsurate,
În scurtă vreme fură-aşezate.
Cei care legilor întocmite
Dintre boieri nu voia să-urmeze
Cădea la pedepse pre cumplite…”
Lupta pentru libertate națională
Numa Vlad, cu inimă „Cred, o viteji! Că nu-i cu
nefrântă trebuință
Şi-înarmat, pre păgânul Să vă-arăt cu mai multe
aşteaptă.
dovede
Că scăparea-i numa-în
Nimic de la scopos nu-l
biruință
desmântă,
Ceștii numa putem a ne-
Toate-orânduieşte, toate- ncrede!
îndreaptă Deci acum, sau maorte cu
Spre pierirea păgânelor dafine,
gloate, Sau izbândă, -altă nu ne
Tocma să fie nenumărate.” rămâne!...
Combaterea superstițiilor
Drăghici:
„...mult mă tem de ahastă
Să nu cază pă noi vo năpastă.
Auzit-am (și țân minte)-odată
De la dada, Dumnezieu să-l ierte, Neagul:
„Iar eu socotesc că-i mai dă-a
Că mare nevoie va să pată crede
Ahăla și greu va să se certe Cum că noroc va să ne
Asupra căruia corbul zboară. tâlnească,
Căci corbu-i pasere țigănească.”
Sau croncănind să spurcă doară.
Critica moravurilor, viciilor
țigănești
„Iar laia țigănească fricoasă
De spaimă nu știea ce să facă
Cu vaiete mari și cu plânsoare
...
Apuca fuga cea sănătoasă
Năzuind la tufa cea mai deasă.”
 Elemente iluministe
iluminismul Argument textual
Egalitatea în drepturi a românilor Țiganilor li se dă șansa de a avea aceleași
drepturi ca și toți românii, tratativele cu
domnitorul

Lupta pentru libertate națională Lupta cu turcii ( Sultanul, Omar Pașa

Critica instituțiilor și moravurilor Defilarea țiganilor este, de fapt, o ilustrare a

feudale atitudinii critice față de moravurile feudale

Combaterea superstițiilor Țiganii sunt superstițioși, interpretează

apariția corbului ca semn rău/bun
Sistemul ideal de guvernare Vlad Țepeș este prototipul domnului
luminat. Țiganii discută despre formele de
Opinia criticii literare
 „Țiganiada este mai degrabă o epopee a
literaturii decît una a țiganilor și o comedie a
literaturității mai degrabă decît una a
limbajului.”
N. Manolescu
„O meditație asupra condiției umane, „o odisee
umană” structurată în jurul metaforei drumului.
Marșul țiganilor ar evoca încercarea omenirii de
a ajunge la ideal.”
Paul Cornea
Argumentați
 Drumul țiganilor este:

Un drum spre Un drum inutil,

luminare și absurd spre
progres nicăieri
Concluzii
 Țiganiada este o alegorie despre piedicile din calea progresului
( ignoranța, frica, falsul patriotism) și despre tristețea condiției umane
 O operă modernă care ne oferă un repertoriu al intertextualității:

parodie, citat, prefață, glosă, o fuziune a eroicului,comicului,satiricului

 Drumul țiganilor este un drum inutil, absurd spre nicăieri, finalul

sugerând întoarcerea în stihia originară, accentuându-se ideea de

deșertăciune și nebunie a lumii întoarse pe dos.
 Limba Ţiganiadei, la fel ca limba literară scrisă a epocii, prezintă

numeroase elemente specifice vorbirii populare, dar şi destul de

multe elemente arhaice, ceea ce-i exprimă, adesea, un aspect
învechit, greoi.
 Fără a fi constituit un factor activ în istoria limbii române literare,

Ţiganiada rămâne totuşi un caz de dezvoltare izolată a limbajului

poetic românesc, un indiciu al posibilităţilor de dezvoltare ale
acestuia.
Pro domo
 Eseu argumentativ: Țiganiada – o operă
alegorică ce promovează idealuri iluministe
 Sentimentul demnității
naționale și patriotismul în
„Țiganiada”
Asocieri

demnitate
Completați cu alte cuvinte-cheie
„demnitate” exprimă onoarea, prestigiul,
consideraţia, cinstea, stima, buna credinţă,
probitatea, corectitudinea, onestitatea, respectul,
preţuirea de care se bucură o persoană, adică
integritatea ei morală, latura morală a personalităţii
sale [TURUIANU CORNELIU. Infracţiuni contra
demnităţii persoanei. – Bucureşti: Editura Ştiinţifică,
1974, pag. 18-21. ].
Ce tipuri de demnitate cunoașteți?
 Demnitatea se manifestă sub mai multe
aspecte:demnitatea familiei şi dezvoltarea
valorilor familiei, demnitatea copilului, a
adolescentului, a studentului, a femeii şi a
bărbatului, demnitatea profesională,
demnitatea naţională. 
Găsiți corespondențele
 Demnitate morală Existenţa
 Demnitate fizică unei conştiinţe a propriei v
 Demnitate națională alori, dublată de modestie 
 Demnitate personală şi corelată 
cu o conştiinţă a valorii
.... Este sentimentul de preţuire celorlalţi
pe care fiecare îl are faţă de sine,
dar și bunul renume, reputaţia,
stima şi consideraţia de care se
bucură persoana din, partea ... e legată sentimentul
celorlalte persoane naţional, de datinile
strămoşeşti,
de patrimoniul cultural,
de limbă etc. Corelează
...Se referă la libertatea, integritatea direct cu iubirea faţă de
corporală, sănătatea şi chiar viaţa ţară şide neam, faţă
omului de pământul natal.
Cum se manifestă
patriotismul/demnitatea națională
 În „Țiganiada”  În societatea noastră
Comentați
„Patriotismul este o dragoste discretă pentru
ţară, o disponibilitate de a-ţi da oricând viaţa
pentru ea şi de a nu mărturisi acest sentiment.
Găsesc că afişarea patriotismului este
indecentă. Un om care simte dragostea pentru
ţară, un om care este decis ca în interesul ţării
să-şi sacrifice propria existenţă nu are să se
bată pe piept cu sentimentul acesta.”
Corneliu Coposu