ARSURILE

DEGERATURILE
“singurii practicieni cu competenta in arsuri
sunt chirurgii plasticieni”

Curs coordonat de
Prof.Dr. Ioan Petre Florescu
A. PLAGA ARSA
DEFINITIE: o boala locala cu manifestari
generale, potential infectata de la inceput;
leziunea locala produsa de agentul termic
este sursa tuturor efectelor generale pe
care le produce
Indepartarea precoce prin excizie a plagii
arse duce la:
-ameliorarea starii generale
-reducerea numarului si gravitatii
complicatiilor
-cresterea numarului de supravietuiri
a. MECANISM DE
PRODUCERE
a. termice lichid fierbinte sau vapori
fierbinti
flacara sau explozie
contact cu corpuri incinse

a. electrice

a. chimice

iradieri
b. FACTORI LEZIONALI
ESENTIALI

• temperatura care actioneaza

asupra pielii

• durata de expunere
c. CONCEPTUL DINAMIC, EVOLUTIV,
AL PLAGII ARSE (Jackson)

La temperatura peste 45°C si

expunere prelungita, proteinele
celulare coaguleaza, isi modifica
ireversibil structura si apare necroza
celulara care evolueaza de la
suprafata in profunzime = zona de
coagulare centrala (escara). In jurul
zonei de coagulare se formeaza zona
de staza.
c. CONCEPTUL DINAMIC, EVOLUTIV,
AL PLAGII ARSE (Jackson)

Zona de staza prezinta:

alterarea progresiva a circulatiei cu
aparitia progresiva a ischemiei
(microtrombi plachetari, aderenta
neutrofilelor la peretii vasculari,
depozite locale de fibrina, edem
celular, vasoconstrictie locala)
celule partial lezate si care prin
ischemie se pot distruge in evolutie
transformand toata zona in escara
c. CONCEPTUL DINAMIC, EVOLUTIV,
AL PLAGII ARSE (Jackson)

Aceste leziuni evolueaza 12-48 de

ore si pot fi partial ameliorate
prin pansamente care impiedica
uscarea plagii, topice
antibacteriene care impiedica
infectia, reanimare lichidiana,
monitorizarea plagii.
c. CONCEPTUL DINAMIC, EVOLUTIV,
AL PLAGII ARSE (Jackson)

In periferie exista zona de hiperemie

(inflamatie), care prezinta:
vasodilatatie datorita mediatorilor
flux sangvin crescut vasoactivi
leziuni celulare minime

In aceasta zona tesuturile revin la

normal daca tratamentul este corect
condus local si general.
d. EDEMUL POSTARSURA
Edemul de arsura agraveaza ischemia in zona de
staza si scade aportul de oxigen la nivelul tesuturilor
lezate.
Cauzele aparitiei edemului:
cresterea permeabilitatii capilarelor si venulelor ca
urmare a efectului termic direct asupra endoteliului
vascular si a actiunii mediatorilor chimici eliberati de
plaga arsa (histamina, bradikinina, radicali liberi de
oxigen)
crestereapresiunii hidrostatice in microcirculatie prin
actiunea mediatorilor chimici
cresterea presiunii osmotice interstitiale prin
pierderile de sodiu si proteine din spatiul
intravascular spre cel interstitial.
d. EDEMUL POSTARSURA

apare rapid, in 2-3 ore;

este direct proportional cu profunzimea
initiala a arsurii;
este un indicator initial de gravitate;

este maxim la 24-48 de ore si se

remite la 3-4 zile;
in zonele bine vascularizate (fata, cap,
maini) se dezvolta un edem important.
e. INFLAMATIA

Inflamatia este initiata de alterarea fosfolipidelor

din membrana celulara sub agresiunea termica;
fosfolipaza A converteste fosfolipidele in acid
arahidonic (cascada acidului arahidonic). Rezulta
prostanoizi si leucotriene care mediaza raspunsul
vasomotor:
cresc permeabilitatea capilara
cresc chemotactismul neutrofilelor (care este
stimulat si prin declansarea cascadei
Complementului)
cresc diapedeza
e. INFLAMATIA

Neutrofilele ajung in focarul lezional la 4-5

zile postarsura, elibereaza radicali liberi de
oxigen care stimuleaza activitatea
fosfolipazei A declansand cascada acidului
arahidonic.
Productia de radicali liberi de oxigen poate
fi accentuata si in faza de reperfuzie. La 7-
10 zile postarsura, inflamatia locala este
importanta.
f. PROFUNZIMEA ARSURII

Arsuri grad 1
Arsuri grad 2A
Arsuri grad 2B
Arsuri grad 3
Arsuri grad 4
ARSURILE de GRAD 1
(superficiale, epidermice)
 de scurta durata
 temperatura sub 50°C
 arsuri solare
 lizeaza numai epidermul
 tegument eritematos, edematiat,
caldura locala, usturime
 se vindeca spontan in 2-3 zile, cu
hiperpigmentare temporara,
descuamare
ARSURILE de GRAD 2A
(partiale, dermice superficiale)
 lezeaza epidermul in totalitate si partial
dermul si anexele cutanate
 durere, flictene, edem, aspect rozat

 inflamatie locala si exudat bogat

 sete, oligurie (la suprafata de peste

10% la adult si peste 5% la copil)
 se vindeca spontan in 7-14 zile fara
cicatrici definitive
ARSURILE de GRAD 2B
(arsuri partiale profunde, dermice profunde)
 lezeaza epidermul in totalitate si dermul in
profunzime
 durere intensa alternand cu zone de analgezie
 flictene si escara alba sau rosie
 edem perilezional important
 inflamatie locala intensa
 sete, oligurie, afectarea starii generale
 vindecare spontana posibila in 14-21 zile
(pentru suprafete limitate), cu zone
cicatriceale definitive
 ARSURILE de GRAD 3
(arsuri totale, toata grosimea dermului,
subdermice)
 necrozarea totala a pielii (epiderm, derm, anexe
cutanate) care nu mai permite vindecarea
spontana (sunt distruse toate celulele epiteliale
din tegument)
 formeaza cicatrici definitive

 flictene rupte, escara alba sau cenusie, indolora

 edem perilezional precoce si important

 afectarea starii generale

ARSURILE de GRAD 4

 sunt lezate structurile profunde

(muschi, fascii, tendoane, oase,
nervi, vase)
 tratamentul este chirurgical (excizii
largi, amputatii)
 sunt considerate de unii autori
arsuri de grad IV
 FLICTENA

= leziunea ce apare in arsurile partiale si

este acumularea de lichid de edem in
zona dermo-epidermica, cu decolarea
epidermului. Contine proteine
plasmatice si produsi de degradare
celulara. Tratamentul presupune
debridarea lor.
 ESCARA
= este o plaga deschisa in care proprietatile
pielii au disparut, este permeabila si duce la
pierderi lichidiene, de electroliti si proteine.
Este un mediu ideal de cultura pentru
bacterii. Pierderea de proteine altereaza
balanta azotului intarziand vindecarea.
Declansaza productia de mediatori chimici ai
inflamatiei. Escara poate produce compresie
locala. Tratamentul corect presupune excizia
si grafarea.
g. EVALUAREA GRAVITATII ARSURII

suprafata arsa: pentru adulti si adolescenti,

totul se reglementeaza prin “regula lui 9”
(Wallace):00
• 1 membru superior=9%
• 1 membru inferior=18%
• trunchi anterior=18%
• trunchi posterior=18%
• cap=9%
• perineu+organe genitale=1%
La adult se mai poate controla suprafata arsa cu
palma (1%). Pentru copii exista un raport intre
varsta si evolutia segmentelor corporale.
g. EVALUAREA GRAVITATII ARSURII

varsta: copiii sub 3 ani si adulti peste 60

ani = risc crescut de complicatii sau deces
profunzimea arsurii: la aceeasi suprafata
arsa, cu cat o arsura este mai profunda, cu
atat este mai grava; evaluarea profunzimii se
face in dinamica in primele 5 zile; arsurile
partiale profunde si toata grosimea dermului
necesita interventii chirurgicale
g. EVALUAREA GRAVITATII ARSURII

localizarea arsurii: arsurile pe fata,

maini, picioare, perineu, arsurile de cai
respiratorii, arsurile circulare, sunt
considerate potential grave; arsurile
circulare pot produce ischemie periferica
(necesita spitalizare si incizii de
decompresiune)
agentul etiologic: electrocutiile si
arsurile chimice trebuie internate si
monitorizate (evolueaza in timp)
g. EVALUAREA GRAVITATII ARSURII

traumatisme asociate: agraveaza

prognosticul si necesita asisitenta medicala
pluridisciplinara (traumatisme craniene,
fracturi, caderi de la inaltime, intoxicatie cu
monoxid de carbon, inhalare de fum)
afectiuni si carente preexistente,
contextul social: sarcina, afectiuni psihice,
afectiuni cronice sau acute, tratamente
imunosupresoare, handicapuri)
g. EVALUAREA GRAVITATII ARSURII

tratamentul initial neadecvat si

internarea tardiva in unitate specializata
agraveaza prognosticul si evolutia
arsurii
conditii tehnice de lucru in unitatea de
arsuri, pregatirea personalului, conditiile
de igiena, gradul de aglomeratie,
aparatura, sunt factori care pot
influenta evolutia arsurii
h. CLASIFICAREA SEVERITATII
ARSURILOR (American Burn Association)

ARSURI MINORE (uneori se pot trata

ambulator):
• Grad 1 si 2 sub 15% la adult

• Grad 1 si 2 sub 10% la copil

• Grad 3 sub 2% la adult fara afectarea

fetei, palmelor, plantelor sau perineului
h. CLASIFICAREA SEVERITATII
ARSURILOR (American Burn Association)

ARSURI MODERATE (internari in

centre specializate):
• Grad 2 intre 15-25% la adult

• Grad 2 intre 10-20% la copil

• Grad 3 intre 2-10% la copil sau adult

fara afectarea zonelor speciale
h. CLASIFICAREA SEVERITATII
ARSURILOR (American Burn Association)

ARSURI MAJORE (urgente majore; internare si tratament

complex):
• Grad 2 peste 25% la adult
• Grad 2 peste 20% la copil
• Grad 3 peste 10% la copil sau adult
• toate arsurile care afecteaza fata, palmele, plantele,
perineul
• toate leziunile inhalatorii
• electrocutiile si arsurile chimice
• arsuri cu traumatisme sau afectiuni asociate (fracturi,
TCC, imunodepresie)
• arsura suspecta a fi non-accidentala
• arsura la pacient cu risc social (tentativa de suicid, familie
necooperanta)
 i. PROGNOSTICUL IN FUNCTIE
DE SUPRAFATA SI VARSTA

Exista un studiu statistic care

coreleaza riscul de mortalitate cu
suprafata arsa, pe grupe de varsta.
Scorul Baux = suma suprafetei arse
+ varsta:
• ≥75 = prognostic rezervat;

• ≥100 = foarte grav

 i. PROGNOSTICUL IN FUNCTIE
DE SUPRAFATA SI VARSTA

Scorul UBS (Unitate Standard de Arsura)=

suma suprafetei arse + 3x suprafata arsa
toata grosimea
• 50 = grav;

• 100 = foarte grav;

• 150 = extrem de grav.

Scorul ABSI (Abreviated Burn Severity

Index) = tine cont de toti factorii de
gravitate.
 B. TRATAMENTUL AMBULATOR
AL ARSURILOR
Oprirea actiunii agentului etiologic (la locul
accidentului):
• stingerea flacarilor si indepartarea
hainelor arse si a accesoriilor (ceas, inele,
lantisoare)
• in arsurile chimice se spala zona afectata
cu apa la temperatura camerei timp de 30
de minute
• scoaterea victimei din spatiul inchis unde
a avut loc un incendiu sau explozie
 B. TRATAMENTUL AMBULATOR
AL ARSURILOR

• la electrocutii se deconecteaza sursa de

curent si se intrerupe contactul cu victima
• racirea rapida a zonei arse (cu apa sau
comprese imbibate cu apa)
• nu se acopera leziunile cu miere, lapte,
cerneala, etc.
• flictenele se pastreaza intacte
 B. TRATAMENTUL AMBULATOR
AL ARSURILOR
Protejarea plagii arse, calmarea victimei si a
anturajului:
• pansament steril

• antialgice usoare

Transport de urgenta catre un centru specializat;

se apeleaza la serviciul de ambulanta.
• evaluarea starii de constienta

• asigura permeabilitatea cailor respiratorii

• instituirea unei linii venoase (Ringer lactat 10-

20ml/kg/ora)
 B. TRATAMENTUL AMBULATOR
AL ARSURILOR
• asigurarea confortului termic
• sonda urinara (daca transportul dureaza 2-3
ora)
• analgetice minore
• pozitia procliva a membrelor cu arsuri circulare
• transportul se face in centre de tratare a
arsurilor
• la nevoie se face IOT (arsuri de cai respiratorii)
si/sau se pune o sonda gastrica (bolnav comatos)
• se precizeaza in scris medicatia si lichidele
administrate
 B. TRATAMENTUL AMBULATOR
AL ARSURILOR
Protocol de tratament ambulator local:
• toaleta plagii arse cu antiseptice neiritante
(clorhexidina in ser fiziologic, povidone-
iodine);
• debridarea flictenelor si evacuarea
continutului;
• aplicarea unui pansament tulle-gras + topice
antibacteriene (sulfadiazina argentica,
neomicina, bacitracina, povidone-iodine) care
se acopera cu comprese sterile si fasa.
 B. TRATAMENTUL AMBULATOR
AL ARSURILOR
• se anunta pacientul si familia ca, daca plaga
tratata ambulator nu se vindeca in 2
saptamani, va necesita interventie chirurgicala
si internare. Sunt informati asupra
tratamentelor efectuate, evolutia posibila si
prognosticul leziunii;
• arsurile vechi, tratate empiric, necesita
internare;
• pansamentele se schimba zilnic in primele 2-
4 zile iar apoi la 2-3 zile (cand scade cantitatea
de exudat).
B. TRATAMENTUL AMBULATOR
AL ARSURILOR
Tratament general asociat:
• profilaxia antitetanica
• analgetice minore (Paracetamol)
• antibiotic oral (Oxacilina)
• membrele afectate se mentin in pozitie procliva
• indicatii dietetice – suplimentarea hidratarii orale si a
alimentatiei proteice cu evitarea alimentelor iritante
• usoara sedare (daca este nevoie)
• continuarea tratamentelor anterioare pentru alte
afectiuni
• toate informatiile se scriu pe o reteta pentru pacient si
familie
C. TRATAMENTUL ARSURILOR
MODERATE SI SEVERE IN
SPITAL
Tratamentul este chirurgical + terapie
intensiva + recuperare.
Etapele parcurse de pacientul ars:
* perioada de urgenta:
** primele 3 zile (risc de dezechilibre
hidroelectrolitice, metabolice, complicatii
sistemice grave)
** calitatea tratamentului determina
prognosticul vital
C. TRATAMENTUL ARSURILOR
MODERATE SI SEVERE IN
SPITAL
* Perioada acuta:
** dupa primele 3-5 zile pana la
epitelizare spontana sau acoperirea
definitiva a tegumentelor
** presupune tratament
chirurgical, prevenirea complicatiilor
sistemice, a infectiilor, suport
nutritional, metabolic si imunologic
C. TRATAMENTUL ARSURILOR
MODERATE SI SEVERE IN
SPITAL
* Perioada de reabilitare:
** dupa vindecare si pana cand
pacientul si familia sunt multumiti de
rezultatele functionale, aspectul estetic, si
accepta limitele situatiei (dureaza ani)
** presupune fizio si kinetoterapie,
reechilibrare psiho-sociala, prevenirea
sechelelor, dirijarea cicatrizarii,
reintegrarea socio-profesionala
a. SOCUL POST-ARSURA SI
REANIMAREA LICHIDIANA
Socul dupa arsura severa este
rezultanta:
•distrugerii tisulare mari

•hipovolemiei

•dezechilibrelor hidro-electrolitice si
metabolice
•declansarii cascadei de mediatori
chimici
a. SOCUL POST-ARSURA SI
REANIMAREA LICHIDIANA
Chiar si cu tratament corect, socul se
intrerupe doar cand plaga arsa este
epitelizata sau excizata si grefata.
Modificarile hemodinamice initiale presupun:
• scaderea volumului plasmatic
• scaderea debitului cardiac
• scaderea diurezei
• scaderea fluxului sangvin periferic (hipoxie
celulara)
• cresterea rezistentei vasculare sistemice
a. SOCUL POST-ARSURA SI
REANIMAREA LICHIDIANA -
mediatorii
Histamina (creste permeabilitatea capilara)
 blocarea receptorilor histaminici (Cimetidina)
 folosirea stabilizatorilor mastocitelor
(Cromolyn)
Prostaglandinele (produc vasodilatatie)  edem
Tromboxanii (produc vasoconstrictie)
 scad fluxul sangvin, maresc zona de
ischemie
 se trateaza cu Ibuprofen (inhiba sinteza de
tromboxani)
Kininele (cresc permeabilitatea venulara)
a. SOCUL POST-ARSURA SI
REANIMAREA LICHIDIANA -
mediatorii
Serotonina (creste permeabilitatea capilara)
Radicalii liberi de oxigen
 produc leziuni vasculare si cresc
permeabilitatea vasculara
Catecolaminele
Factorul de agregare plachetara
Angiotensina 2 si vasopresina
 vasoconstrictie pe arteriolele terminale si
ischemie
Corticotrophin releasing factor (CRF)  reduce
edemul
a. SOCUL POST-ARSURA SI
REANIMAREA LICHIDIANA
Modificari la nivel cardiac:
• depresia functiei miocardice
• debit cardiac scazut
• cresterea rezistentei vasculare sistemice
• cresterea rezistentei vasculare pulmonare
+ depresia functiei miocardice = edem
pulmonar (cand exista si leziuni inhalatorii)
• arsurile peste 40% pot produce leziuni
miocardice intrinseci
a. SOCUL POST-ARSURA SI
REANIMAREA LICHIDIANA
Tratamentul socului hipovolemic
presupune:
• reechilibrare hidroelectrolitica
imediata prin cantitati mari de
lichide perfuzate
• controlul actiunii mediatorilor
chimici eliberati din tesuturi
b. REANIMAREA LICHIDIANA

Mentine homeostazia organismului in perioada

de soc, inlocuind lichidele, proteinele,
electrolitii, care se pierd prin plaga arsa si prin
sechestrare (intracelulara, interstitiala).
In arsura creste volumul intracelular si
interstitial si scade volumul plasmatic si
sangvin.
Reanimarea lichidiana se instituie imediat, este
permanenta, monitorizata, ajustata; trebuie sa
mentina perfuzia tisulara, sa evite
supraincarcarile si sa compenseze pierderile de
sodiu (nu se folosesc solutii hipotone).
b. REANIMAREA LICHIDIANA

Cu cristaloizi:
• debit urinar orar = 0,5-1ml/kg/ora

• jumatate din cantitatea calculata pentru

primele 24 de ore se administreaza in
primele 8 ore, iar cealalta jumatate in
urmatoarele 16 ore
• formula Parkland: Ringer lactat 4ml/kg/
%SA
b. REANIMAREA LICHIDIANA

Cu coloizi:
• formula Evans: SF 1ml/kg/%SA +
coloizi 1ml/kg/%SA + 2000ml dextroza
5%
• proteinele limiteaza pierderile de
lichide in tesuturi
• se administreaza dupa primele 8-12
ore de la arsura
b. REANIMAREA LICHIDIANA

Cu Dextran 40%:
• dupa primele 8-12 ore de la accident,
10-20ml/kg
• impiedica agregarea eritrocitelor
ameliorand fluxul microcirculator
La copii:
• formula Galverstone: 5000ml/m²SA +
2000ml/m²SC (Ringer lactat)
 c. SINDROMUL INFLAMATOR
SISTEMIC IN ARSURI
Caracteristici:
• temperatura peste 38ºC sau sub 36ºC

• tahicardie peste 90 batai/minut

• tahipnee peste 20 respiratii/minut

• leucocitoza peste 12000/mm³ sau

leucopenie sub 4000/mm³
• se realizeaza sub actiunea mediatorilor
chimici, prin implicarea sistemului C
 c. SINDROMUL INFLAMATOR
SISTEMIC IN ARSURI
Fiziopatologic:
• hipermetabolism

• modificari hemodinamice: scade rezistenta

vasculara sistemice si necesita un debit
cardiac crescut
• creste permeabilitatea capilara sistemica si
pulmonara (afectand plamanul si epiteliul
intestinal) ducand la translocatie bacteriana
• coagulare intravasculara diseminata
d. RASPUNSUL METABOLIC SI
IMPLICATIILE NUTRITIONALE
Caracteristici:
• creste consumul energetic
(hipermetabolism); se datoreaza pierderilor
crescute de caldura prin plaga arsa si
activitatii β-adrenergice; se amelioreaza prin
aplicarea pansamentelor ocluzive si umede.
• productie de glucoza crescuta
• nivel plasmatic de insulina crescut, dar nu
poate anula nivelul crescut de glucoza
datorita rezistentei hepatice crescute la
actiunea insulinei.
d. RASPUNSUL METABOLIC SI
IMPLICATIILE NUTRITIONALE
• catabolism rapid al proteinelor plasmatice si
redistribuirea azotului in organism; catabolismul
proteinelor musculare duce la scadere ponderala
si a masei musculare.
Aportul exogen de proteine si aminoacizi este
obligatoriu pentru a compensa catabolismul
proteic crescut.
Arsurile care nu au fost tratate corect chirurgical
se complica si duc dupa 30-45 de zile la
casexie, epuizare metabolica si hematologica,
imunodepresie severa = SOC CRONIC
(necesita excizia escarelor si grefare).
d. RASPUNSUL METABOLIC SI
IMPLICATIILE NUTRITIONALE
Necesar proteic:
• adult: 1g/kg + 3g/%SA
• copil: 3g/kg + 1g/%SA
Necesar caloric:
• adult: 25kcal/kg + 40kcal/%SA
• copil: 2000kcal/m² + 2000kcal/m²SA
Combaterea reactiei hipermetabolice se
realizeaza prin suport nutritional hipercaloric,
supliment de proteine, arginina, glutamina,
acizi grasi, vitamine, minerale, reluarea
precoce a alimentatiei enterale.
e. MODIFICARI HEMATOLOGICE
• anemie (pierderi crescute + productie scazuta
prin supresie medulara)
• granulocitoza in primele 48 de ore, apoi
granulocitele scad
• trombocitoza in primele ore, apoi incep sa
scada dupa primele 3-5 zile, si revin la normal
dupa 14 zile
• factorii de coagulare scad in faza de soc si in
cursul reanimarii lichidiene (pierderi + dilutie);
apoi se produce o stare de hipercoagulare cu
tromboza
e. MODIFICARI HEMATOLOGICE

Tratament:
• sangele nu se administreaza de la inceput,
ci atunci cand exista manevre chirurgicale
sangerande sau 2 probe de laborator
succesive recoltate la 24 de ore evidentiaza
o anemie importanta
• scaderea plachetelor impune administrarea
de masa eritrocitara
• administrarea de albumina umana
• heparina doar in CID
D. PRINCIPII DE TRATAMENT
LOCAL

• tratamentul local al plagii arse este

hotarator pentru evolutia locala si
generala a bolnavului
• in arsurile partiale – IIB-III,
epitelizarea spontana lenta (peste
3 saptamani) duce la rezultate
functionale si estetice precare
 D. PRINCIPII DE TRATAMENT
LOCAL
• in arsurile “toata grosimea” inchiderea plagii se face prin
procedeu chirurgical:
excizie si grefare precoce; se excizeaza maxim 10%
din suprafata arsa, in functie si de rezervele tegumentare
existente pentru grefare sau allogrefele de la donatori
(eventual Integra)
degranulare si grefare daca a aparut plaga granulara;
escara trebuie detasata si excizata;
prin excizie si grefare precoce rezultatele functionale
si estetice sunt superioare;
daca se asteapta detersie spontana (cateva saptamani)
se ajunge la plaga granulara, epitelizarea marginala si
cicatrizare cu rezultate functionale si estetice precare
(cheloide, hipertrofice, retractile, discromice)
D. PRINCIPII DE TRATAMENT
LOCAL

• pansamentele plagii arse trebuie:

sa asigure protectia impotriva
infectiei
sa reduca pierderile lichidiene si de
caldura
sa impiedice aprofundarea plagii
sa asigure confortul pacientului
sa permita mobilizarea precoce
D. PRINCIPII DE TRATAMENT
LOCAL

• lasarea la expunere a leziunii se

face in:
arsurile superficiale
arsurile partiale ale fetei
infectiile cu Pseudomonas
conditii bune de spitalizare
D. PRINCIPII DE TRATAMENT
LOCAL
• pansamentele ocluzive:
pansament de rutina 1-2 ori/zi
mediu aseptic
antiseptice neiritante (clorhexidina,
povidone-iodine)
topice antibacteriene (eficiente pe
flora respectiva) – sulfadiazina
argentica, nitrat de argint
D. PRINCIPII DE TRATAMENT
LOCAL
• pansamentele ocluzive:
tulle-gras
comprese sterile si fasa sau bandaj
elastic
pozitionarea functionala a articulatiilor
sunt adevarate interventii chirurgicale
necesita anestezie si antialgice
baia terapeutica – extrem de utila
E. INCHIDEREA CHIRURGICALA
A PLAGII ARSE
Tratamentul conservator = detersia escarei
(3-4 saptamani) cu formarea plagii
granulare care se grefeaza  tratament
invechit cu rezultate functionale si estetice
de proasta calitate.
Excizia tange
tang ntiala  excizia straturilor
succesive de escara,
pana in tesut sanatos
(cutit, dermatom)
 sangerare
E. INCHIDEREA CHIRURGICALA
A PLAGII ARSE
Excizia fasciala  excizia in bloc a tesutului
necrotic pana la fascie
 in arsurile masive subdermice
In arsurile partiale  leziunile sunt intricate si se
poate astepta in primele zile (12 zile) epitelizarea
spontana, asigurand organismului conditii generale
si locale pentru acest lucru; apoi se excizeaza
escarele restante si defectele tegumentare si se
autogrefeaza.
E. INCHIDEREA CHIRURGICALA
A PLAGII ARSE
In arsurile “toata grosimea” 20-30% SC  excizie
precoce (24-72 ore) si autogrefare in acelasi timp
operator.
In arsurile “toata grosimea” 30-40% SC  excizie
precoce si seriata inceputa in primele 24-72 de ore
asociata cu reechilibrarea pacientului si
autogrefare, urmate de alte excizii si autogrefari.
Grefele se recolteaza cu electrodermatomul si sunt
de piele libera despicata. Suprafata autogrefei
poate fi expandata 2/1-5/1 cu ajutorul meshgraft-
ului.
E. INCHIDEREA CHIRURGICALA
A PLAGII ARSE
In arsurile “toata grosimea” peste 40-60%
SC  posibilitatile de acoperire cu piele din
zonele donatoare ale pacientului sunt
depasite si este nevoie de acoperire de
urgenta prin alte tehnici:
• allogrefe (tegument de la alta persoana);
proaspete sau crioprezervate
• allogrefele intricate cu autogrefe
• heterogrefe (tegument de la alta specie)
• substituenti cutanati semisintetici (Integra)
• culturi celulare
E. INCHIDEREA CHIRURGICALA
A PLAGII ARSE

Allogrefele sunt treptat eliminate

(2-4 saptamani) si trebuie inlocuite
cu autogrefe cutanate.
Substituentii cutanati sunt foarte
scumpi si necesita inlocuirea lor
dupa 3 saptamani cu autogrefe
cutanate.
F. FIZIOLOGIA CICATRICII
POSTARSURA

Leziunile care afecteaza epidermul si

dermul superficial (arsuri partiale
superficiale, zone donatoare), lasand
intacte resturile epiteliale din derm, se
vindeca prin reepitelizare, pe seama
celulelor epiteliale marginale si din
structura dermului, fara cicatrice.
F. FIZIOLOGIA CICATRICII
POSTARSURA
Plagile cu afectare dermica profunda sau totala
se vindeca prin tesut conjunctiv de neoformatie
cu vase capilare si matrice celulara si
extracelulara  tesut de granulatie  cicatrici:
• normale (care evolueaza 6-12 luni pana la
maturitate)
• patologice

 hipertrofice (apar dupa 3-5 saptamani,

prurit, congestie, mai mari)
 cheloide (supradenivelate, prurit
intens, de culoare rosie)
 F. FIZIOLOGIA CICATRICII
POSTARSURA
Procedee de dirijare a matricei
cicatriceale:
•presoterapia si kinetoterapia

•masajul zonei cicatriceale

•hidroterapia

•unguente hidratante si antiinflamatorii

•aplicarea foliilor si a gelurilor de silicon

•injectarea steroizilor intracicatriceali

G. PREVENIREA SI TRATAMENTUL
DIFORMITATILOR POSTARSURA
Pozitionarea anticontractura aplicata
precoce:
• gatul in extensie moderata, fara rotatie
• umeri in abductie la 90°
• trunchi drept, fara rotatie
• cotul in extensie si supinatie
• mana in usoara extensie din ARC, usoara
flexie AMF, extensie AIFP si AIFD, police in
abductie
• soldul in extensie, abductie 20°
• genunchi in extensie
• planta fara flexie
 G. PREVENIREA SI TRATAMENTUL
DIFORMITATILOR POSTARSURA
Splinturi:
• statice = imobilizarea initiala a unei zone
• dinamice = mobilizarea ulterioara a unei
articulatii
Fizioterapia :
• hidroterapia (baie sau dus)
• tratamente cu parafina (in faza de maturare
cicatriceala)
• stimularea electrica transcutana (scade durerea)
• ultrasunetele
• mobilizarea (activa si pasiva) precoce
H. PRINCIPII DE
RECONSTRUCTIE POSTARSURA
Reconstructia se face pe perioade lungi de
timp prin colaborare intre pacient, familia
pacientului, medic.
Momentul reconstructiei:
• precoce
• in echilibru cu maturarea cicatricilor

Prioritati reconstructive:
• recuperarea functionala
• recuperarea estetica
H. PRINCIPII DE
RECONSTRUCTIE POSTARSURA
Procedee chirurgicale:
• excizia cicatricii si inchiderea directa a
defectului restant
• plastii in “Z” (alungeste linia de contractura
si modifica pozitionarea liniilor de forta)
• excizia cicatricii si grefare
• lambouri
• transferuri libere
• expandarea cutanata
ELECTROCUTIA
Este o mare urgenta medico-chirurgicala.
Agresiunea electrica duce la necroza tisulara
progresiva, care depaseste cu mult
amploarea si localizarea leziunilor cutanate.
Pot exista 3 tipuri de leziuni cutanate:
• arsuri de contact la locul de intrare si iesire
a curentului electric
• arsuri prin arc electric
• arsuri termice (aprinderea hainelor)
ELECTROCUTIA
Fiziopatologic:
• distrugerea vaselor sangvine mari si
mici cu tromboza lor progresiva si
necroza musculara de coagulare
progresiva
• soc celular in care distrugerile tisulare
se datoreaza efectelor progresive
induse de mediatorii chimici ai
inflamatiei (tromboxani)
ELECTROCUTIA
Important la prezentare:
• daca a avut stop cardiac sau tulburari de ritm
• permeabilitatea cailor respiratorii
• existenta unui pneumotorax
• starea de constienta, orientarea temporo-
spatiala si statusul neurologic
• traumatisme asociate
• starea circulatiei periferice
• pot exista: greata, varsaturi, ileus paralitic
prelungit, pierderi de sange
ELECTROCUTIA
Investigatii:
• Hb scazuta, hemoglobinurie,
mioglobinurie
• creatinina si CPK crescute (leziuni
musculare)
• ASAT, ALAT si LDH crescute (leziuni
miocardice)
• EKG
• Radiografii
 TRATAMENTUL
ELECTROCUTIILOR
• deconectarea victimei de sursa de
curent electric
• stingerea focului de pe haine
• resuscitarea cardio-respiratorie
• indepartarea hainelor arse si a
bijuteriilor
• transportarea cu ambulanta anti-soc
spre o unitate specializata
 TRATAMENTUL
ELECTROCUTIILOR
• aspiratie gastrica 24-48 ore
• reanimare hemo-hidro-electrolitica
(supraevaluata cu 25-30%)
• incizii de decompresiune si debridare,
practicate in urgenta
• excizia necrozelor, fasciotomii largi,
care se repeta in urmatoarele zile
• amputatii ale extremitatilor
 TRATAMENTUL
ELECTROCUTIILOR

• inchiderea plagii la cateva zile prin

grefe de piele
• tratamentul complicatiilor: bloc de
ramura dreapta, tahicardie
supraventriculara, encefalopatie,
hemiplegie, convulsii, cataracta
ARSURILE CHIMICE

Apar ca urmare a contactului de lunga

durata intre tegument si substanta
chimica. Au caracter progresiv si
indelungat.

Tipuri – dupa clasificarea chimica:

• acizi

• baze
ARSURILE CHIMICE
Tipuri – dupa actiune:
• substante reducatoare (alchil mercuric)
• substante oxidante (permanganat de
potasiu, hipoclorit de sodiu)
• substante corozive (fenoli, potasiu, calciu)
• substante toxice plasmatice (acid acetic,
acid formic)
• desicante (acid sulfuric concentrat)
• vezicante
TRATAMENTUL ARSURILOR
CHIMICE

• indepartarea hainelor
• spalarea plagilor contaminate
• analgetice
• monitorizare (gazometrie,
ionograma, EKG)
VA MULTUMESC!