Sunteți pe pagina 1din 105

ARSURILE

DEGERATURILE
“singurii practicieni cu competenta in arsuri
sunt chirurgii plasticieni”

Curs coordonat de
Prof.Dr. Ioan Petre
Florescu
A. PLAGA ARSA
DEFINITIE: o boala locala cu
manifestari generale, potential
infectata de la inceput; leziunea
locala produsa de agentul termic este
sursa tuturor efectelor generale pe
care le produce
Indepartarea precoce prin excizie a
plagii arse duce la:
-ameliorarea starii generale
-reducerea numarului si gravitatii
complicatiilor
-cresterea numarului de supravietuiri
a. MECANISM DE
PRODUCERE
a. termice lichid fierbinte sau
vapori fierbinti
flacara sau explozie
contact cu corpuri incinse

a. electrice

a. chimice

iradieri
b. FACTORI LEZIONALI
ESENTIALI

• temperatura care actioneaza


asupra pielii

• durata de expunere
c. CONCEPTUL DINAMIC,
EVOLUTIV, AL PLAGII ARSE
(Jackson)
La temperatura peste 45°C si
expunere prelungita, proteinele
celulare coaguleaza, isi modifica
ireversibil structura si apare
necroza celulara care evolueaza de
la suprafata in profunzime = zona
de coagulare centrala (escara). In
jurul zonei de coagulare se
formeaza zona de staza.
c. CONCEPTUL DINAMIC,
EVOLUTIV, AL PLAGII ARSE
(Jackson)
Zona de staza prezinta:
alterarea progresiva a circulatiei
cu aparitia progresiva a ischemiei
(microtrombi plachetari, aderenta
neutrofilelor la peretii vasculari,
depozite locale de fibrina, edem
celular, vasoconstrictie locala)
celule partial lezate si care prin
ischemie se pot distruge in evolutie
transformand toata zona in escara
c. CONCEPTUL DINAMIC,
EVOLUTIV, AL PLAGII ARSE
(Jackson)

Aceste leziuni evolueaza 12-48


de ore si pot fi partial
ameliorate prin pansamente
care impiedica uscarea plagii,
topice antibacteriene care
impiedica infectia, reanimare
lichidiana, monitorizarea plagii.
c. CONCEPTUL DINAMIC,
EVOLUTIV, AL PLAGII ARSE
(Jackson)
In periferie exista zona de hiperemie
(inflamatie), care prezinta:
vasodilatatie datorita mediatorilor
flux sangvin crescut vasoactivi
leziuni celulare minime

In aceasta zona tesuturile revin la


normal daca tratamentul este corect
condus local si general.
d. EDEMUL POSTARSURA
Edemul de arsura agraveaza ischemia in zona de
staza si scade aportul de oxigen la nivelul
tesuturilor lezate.
Cauzele aparitiei edemului:
cresterea permeabilitatii capilarelor si venulelor ca
urmare a efectului termic direct asupra
endoteliului vascular si a actiunii mediatorilor
chimici eliberati de plaga arsa (histamina,
bradikinina, radicali liberi de oxigen)
cresterea presiunii hidrostatice in microcirculatie
prin actiunea mediatorilor chimici
cresterea presiunii osmotice interstitiale prin
pierderile de sodiu si proteine din spatiul
intravascular spre cel interstitial.
d. EDEMUL POSTARSURA

 apare rapid, in 2-3 ore;


 este direct proportional cu profunzimea
initiala a arsurii;
 este un indicator initial de gravitate;

 este maxim la 24-48 de ore si se remite


la 3-4 zile;
 in zonele bine vascularizate (fata, cap,
maini) se dezvolta un edem important.
e. INFLAMATIA

Inflamatia este initiata de alterarea


fosfolipidelor din membrana celulara sub
agresiunea termica; fosfolipaza A
converteste fosfolipidele in acid arahidonic
(cascada acidului arahidonic). Rezulta
prostanoizi si leucotriene care mediaza
raspunsul vasomotor:
cresc permeabilitatea capilara
cresc chemotactismul neutrofilelor (care
este stimulat si prin declansarea cascadei
Complementului)
cresc diapedeza
e. INFLAMATIA

Neutrofilele ajung in focarul lezional la


4-5 zile postarsura, elibereaza radicali
liberi de oxigen care stimuleaza
activitatea fosfolipazei A declansand
cascada acidului arahidonic.
Productia de radicali liberi de oxigen
poate fi accentuata si in faza de
reperfuzie. La 7-10 zile postarsura,
inflamatia locala este importanta.
f. PROFUNZIMEA ARSURII

Arsuri grad 1
Arsuri grad 2A
Arsuri grad 2B
Arsuri grad 3
Arsuri grad 4
ARSURILE de GRAD 1
(superficiale, epidermice)
 de scurta durata
 temperatura sub 50°C
 arsuri solare
 lizeaza numai epidermul
 tegument eritematos, edematiat,
caldura locala, usturime
 se vindeca spontan in 2-3 zile, cu
hiperpigmentare temporara,
descuamare
ARSURILE de GRAD 2A
(partiale, dermice superficiale)
 lezeaza epidermul in totalitate si
partial dermul si anexele cutanate
 durere, flictene, edem, aspect rozat

 inflamatie locala si exudat bogat

 sete, oligurie (la suprafata de peste


10% la adult si peste 5% la copil)
 se vindeca spontan in 7-14 zile fara
cicatrici definitive
ARSURILE de GRAD 2B
(arsuri partiale profunde, dermice profunde)
 lezeaza epidermul in totalitate si dermul
in profunzime
 durere intensa alternand cu zone de
analgezie
 flictene si escara alba sau rosie
 edem perilezional important
 inflamatie locala intensa
 sete, oligurie, afectarea starii generale
 vindecare spontana posibila in 14-21 zile
(pentru suprafete limitate), cu zone
cicatriceale definitive
ARSURILE de GRAD 3
(arsuri totale, toata grosimea dermului,
subdermice)
 necrozarea totala a pielii (epiderm, derm,

anexe cutanate) care nu mai permite


vindecarea spontana (sunt distruse toate
celulele epiteliale din tegument)
 formeaza cicatrici definitive

 flictene rupte, escara alba sau cenusie,


indolora
 edem perilezional precoce si important


ARSURILE de GRAD 4

 sunt lezate structurile profunde


(muschi, fascii, tendoane, oase,
nervi, vase)
 tratamentul este chirurgical
(excizii largi, amputatii)
 sunt considerate de unii autori
arsuri de grad IV
FLICTENA

= leziunea ce apare in arsurile


partiale si este acumularea de
lichid de edem in zona dermo-
epidermica, cu decolarea
epidermului. Contine proteine
plasmatice si produsi de degradare
celulara. Tratamentul presupune
debridarea lor.
ESCARA
= este o plaga deschisa in care proprietatile
pielii au disparut, este permeabila si duce la
pierderi lichidiene, de electroliti si proteine.
Este un mediu ideal de cultura pentru bacterii.
Pierderea de proteine altereaza balanta
azotului intarziand vindecarea. Declansaza
productia de mediatori chimici ai inflamatiei.
Escara poate produce compresie locala.
Tratamentul corect presupune excizia si
grafarea.
g. EVALUAREA GRAVITATII
ARSURII
suprafata arsa: pentru adulti si adolescenti,
totul se reglementeaza prin “regula lui 9”
(Wallace):00
• 1 membru superior=9%
• 1 membru inferior=18%
• trunchi anterior=18%
• trunchi posterior=18%
• cap=9%
• perineu+organe genitale=1%
La adult se mai poate controla suprafata arsa
cu palma (1%). Pentru copii exista un raport
intre varsta si evolutia segmentelor corporale.
g. EVALUAREA GRAVITATII
ARSURII
varsta: copiii sub 3 ani si adulti peste 60
ani = risc crescut de complicatii sau deces
profunzimea arsurii: la aceeasi
suprafata arsa, cu cat o arsura este mai
profunda, cu atat este mai grava; evaluarea
profunzimii se face in dinamica in primele 5
zile; arsurile partiale profunde si toata
grosimea dermului necesita interventii
chirurgicale
g. EVALUAREA GRAVITATII
ARSURII
localizarea arsurii: arsurile pe fata,
maini, picioare, perineu, arsurile de cai
respiratorii, arsurile circulare, sunt
considerate potential grave; arsurile
circulare pot produce ischemie
periferica (necesita spitalizare si incizii
de decompresiune)
agentul etiologic: electrocutiile si
arsurile chimice trebuie internate si
monitorizate (evolueaza in timp)
g. EVALUAREA GRAVITATII
ARSURII
traumatisme asociate: agraveaza
prognosticul si necesita asisitenta medicala
pluridisciplinara (traumatisme craniene,
fracturi, caderi de la inaltime, intoxicatie cu
monoxid de carbon, inhalare de fum)
afectiuni si carente preexistente,
contextul social: sarcina, afectiuni
psihice, afectiuni cronice sau acute,
tratamente imunosupresoare, handicapuri)
g. EVALUAREA GRAVITATII
ARSURII
tratamentul initial neadecvat si
internarea tardiva in unitate
specializata agraveaza prognosticul
si evolutia arsurii
conditii tehnice de lucru in
unitatea de arsuri, pregatirea
personalului, conditiile de igiena,
gradul de aglomeratie, aparatura,
sunt factori care pot influenta
evolutia arsurii
h. CLASIFICAREA SEVERITATII
ARSURILOR (American Burn
Association)

ARSURI MINORE (uneori se pot


trata ambulator):
• Grad 1 si 2 sub 15% la adult

• Grad 1 si 2 sub 10% la copil

• Grad 3 sub 2% la adult fara


afectarea fetei, palmelor, plantelor
sau perineului
h. CLASIFICAREA SEVERITATII
ARSURILOR (American Burn
Association)

ARSURI MODERATE (internari in


centre specializate):
• Grad 2 intre 15-25% la adult

• Grad 2 intre 10-20% la copil

• Grad 3 intre 2-10% la copil sau


adult fara afectarea zonelor speciale
h. CLASIFICAREA SEVERITATII
ARSURILOR (American Burn
Association)

ARSURI MAJORE (urgente majore; internare si


tratament complex):
• Grad 2 peste 25% la adult
• Grad 2 peste 20% la copil
• Grad 3 peste 10% la copil sau adult
• toate arsurile care afecteaza fata, palmele, plantele,
perineul
• toate leziunile inhalatorii
• electrocutiile si arsurile chimice
• arsuri cu traumatisme sau afectiuni asociate (fracturi,
TCC, imunodepresie)
• arsura suspecta a fi non-accidentala
• arsura la pacient cu risc social (tentativa de suicid,
familie necooperanta)
i. PROGNOSTICUL IN
FUNCTIE DE SUPRAFATA SI
VARSTA
Exista un studiu statistic care
coreleaza riscul de mortalitate cu
suprafata arsa, pe grupe de
varsta.
Scorul Baux = suma suprafetei
arse + varsta:
• ≥75 = prognostic rezervat;

• ≥100 = foarte grav


i. PROGNOSTICUL IN
FUNCTIE DE SUPRAFATA SI
VARSTA
Scorul UBS (Unitate Standard de
Arsura)= suma suprafetei arse + 3x
suprafata arsa toata grosimea
• 50 = grav;

• 100 = foarte grav;

• 150 = extrem de grav.

Scorul ABSI (Abreviated Burn


Severity Index) = tine cont de toti
factorii de gravitate.
B. TRATAMENTUL
AMBULATOR AL
ARSURILOR
Oprirea actiunii agentului etiologic (la
locul accidentului):
• stingerea flacarilor si indepartarea
hainelor arse si a accesoriilor (ceas,
inele, lantisoare)
• in arsurile chimice se spala zona
afectata cu apa la temperatura camerei
timp de 30 de minute
• scoaterea victimei din spatiul inchis
unde a avut loc un incendiu sau explozie
B. TRATAMENTUL
AMBULATOR AL
ARSURILOR
• la electrocutii se deconecteaza sursa
de curent si se intrerupe contactul cu
victima
• racirea rapida a zonei arse (cu apa
sau comprese imbibate cu apa)
• nu se acopera leziunile cu miere,
lapte, cerneala, etc.
• flictenele se pastreaza intacte
B. TRATAMENTUL
AMBULATOR AL
ARSURILOR
Protejarea plagii arse, calmarea victimei si a
anturajului:
• pansament steril

• antialgice usoare

Transport de urgenta catre un centru specializat;


se apeleaza la serviciul de ambulanta.
• evaluarea starii de constienta

• asigura permeabilitatea cailor respiratorii

• instituirea unei linii venoase (Ringer lactat 10-


20ml/kg/ora)
B. TRATAMENTUL
AMBULATOR AL
ARSURILOR
• asigurarea confortului termic
• sonda urinara (daca transportul dureaza 2-3 ora)
• analgetice minore
• pozitia procliva a membrelor cu arsuri circulare
• transportul se face in centre de tratare a arsurilor
• la nevoie se face IOT (arsuri de cai respiratorii)
si/sau se pune o sonda gastrica (bolnav comatos)
• se precizeaza in scris medicatia si lichidele
administrate
B. TRATAMENTUL
AMBULATOR AL
ARSURILOR
Protocol de tratament ambulator local:
• toaleta plagii arse cu antiseptice
neiritante (clorhexidina in ser fiziologic,
povidone-iodine);
• debridarea flictenelor si evacuarea
continutului;
• aplicarea unui pansament tulle-gras +
topice antibacteriene (sulfadiazina
argentica, neomicina, bacitracina,
povidone-iodine) care se acopera cu
comprese sterile si fasa.
B. TRATAMENTUL
AMBULATOR AL
ARSURILOR
• se anunta pacientul si familia ca, daca
plaga tratata ambulator nu se vindeca in
2 saptamani, va necesita interventie
chirurgicala si internare. Sunt informati
asupra tratamentelor efectuate, evolutia
posibila si prognosticul leziunii;
• arsurile vechi, tratate empiric, necesita
internare;
• pansamentele se schimba zilnic in
primele 2-4 zile iar apoi la 2-3 zile (cand
scade cantitatea de exudat).
B. TRATAMENTUL
AMBULATOR AL ARSURILOR
Tratament general asociat:
• profilaxia antitetanica
• analgetice minore (Paracetamol)
• antibiotic oral (Oxacilina)
• membrele afectate se mentin in pozitie procliva
• indicatii dietetice – suplimentarea hidratarii orale
si a alimentatiei proteice cu evitarea alimentelor
iritante
• usoara sedare (daca este nevoie)
• continuarea tratamentelor anterioare pentru alte
afectiuni
• toate informatiile se scriu pe o reteta pentru
pacient si familie
C. TRATAMENTUL ARSURILOR
MODERATE SI SEVERE IN
SPITAL
Tratamentul este chirurgical + terapie
intensiva + recuperare.
Etapele parcurse de pacientul ars:
* perioada de urgenta:
** primele 3 zile (risc de dezechilibre
hidroelectrolitice, metabolice, complicatii
sistemice grave)
** calitatea tratamentului determina
prognosticul vital
C. TRATAMENTUL ARSURILOR
MODERATE SI SEVERE IN
SPITAL
* Perioada acuta:
** dupa primele 3-5 zile pana la
epitelizare spontana sau acoperirea
definitiva a tegumentelor
** presupune tratament chirurgical,
prevenirea complicatiilor sistemice, a
infectiilor, suport nutritional, metabolic si
imunologic
C. TRATAMENTUL ARSURILOR
MODERATE SI SEVERE IN
SPITAL
* Perioada de reabilitare:
** dupa vindecare si pana cand
pacientul si familia sunt multumiti de
rezultatele functionale, aspectul estetic, si
accepta limitele situatiei (dureaza ani)
** presupune fizio si kinetoterapie,
reechilibrare psiho-sociala, prevenirea
sechelelor, dirijarea cicatrizarii, reintegrarea
socio-profesionala
a. SOCUL POST-ARSURA
SI REANIMAREA
LICHIDIANA
Socul dupa arsura severa este
rezultanta:
•distrugerii tisulare mari

•hipovolemiei

•dezechilibrelor hidro-electrolitice si
metabolice
•declansarii cascadei de mediatori
chimici
a. SOCUL POST-ARSURA
SI REANIMAREA
LICHIDIANA
Chiar si cu tratament corect, socul se intrerupe
Chiar si cu tratament corect, socul se intrerupe
doar cand plaga arsa este epitelizata sau
excizata si grefata.
Modificarile hemodinamice initiale presupun:
• scaderea volumului plasmatic
• scaderea debitului cardiac
• scaderea diurezei
• scaderea fluxului sangvin periferic (hipoxie
celulara)
• cresterea rezistentei vasculare sistemice
a. SOCUL POST-ARSURA SI
REANIMAREA LICHIDIANA -
mediatorii
Histamina (creste permeabilitatea capilara)
 blocarea receptorilor histaminici (Cimetidina)
 folosirea stabilizatorilor mastocitelor (Cromolyn)
Prostaglandinele (produc vasodilatatie)  edem
Tromboxanii (produc vasoconstrictie)
 scad fluxul sangvin, maresc zona de ischemie
 se trateaza cu Ibuprofen (inhiba sinteza de
tromboxani)
Kininele (cresc permeabilitatea venulara)
a. SOCUL POST-ARSURA SI
REANIMAREA LICHIDIANA -
mediatorii
Serotonina (creste permeabilitatea
capilara)
Radicalii liberi de oxigen
 produc leziuni vasculare si cresc
permeabilitatea vasculara
Catecolaminele
Factorul de agregare plachetara
Angiotensina 2 si vasopresina
 vasoconstrictie pe arteriolele terminale
si ischemie
Corticotrophin releasing factor (CRF) 
reduce edemul
a. SOCUL POST-ARSURA
SI REANIMAREA
LICHIDIANA
Modificari la nivel cardiac:
• depresia functiei miocardice
• debit cardiac scazut
• cresterea rezistentei vasculare sistemice
• cresterea rezistentei vasculare pulmonare
+ depresia functiei miocardice = edem
pulmonar (cand exista si leziuni inhalatorii)
• arsurile peste 40% pot produce leziuni
miocardice intrinseci
a. SOCUL POST-ARSURA
SI REANIMAREA
LICHIDIANA
Tratamentul socului
hipovolemic presupune:
• reechilibrare hidroelectrolitica
imediata prin cantitati mari de
lichide perfuzate
• controlul actiunii mediatorilor
chimici eliberati din tesuturi
b. REANIMAREA
LICHIDIANA
Mentine homeostazia organismului in
perioada de soc, inlocuind lichidele,
proteinele, electrolitii, care se pierd prin plaga
arsa si prin sechestrare (intracelulara,
interstitiala).
In arsura creste volumul intracelular si
interstitial si scade volumul plasmatic si
sangvin.
Reanimarea lichidiana se instituie imediat,
este permanenta, monitorizata, ajustata;
trebuie sa mentina perfuzia tisulara, sa evite
supraincarcarile si sa compenseze pierderile
de sodiu (nu se folosesc solutii hipotone).
b. REANIMAREA
LICHIDIANA
Cu cristaloizi:
• debit urinar orar = 0,5-1ml/kg/ora

• jumatate din cantitatea calculata


pentru primele 24 de ore se
administreaza in primele 8 ore, iar
cealalta jumatate in urmatoarele 16
ore
• formula Parkland: Ringer lactat
4ml/kg/%SA
b. REANIMAREA
LICHIDIANA
Cu coloizi:
• formula Evans: SF 1ml/kg/%SA +
coloizi 1ml/kg/%SA + 2000ml
dextroza 5%
• proteinele limiteaza pierderile de
lichide in tesuturi
• se administreaza dupa primele 8-12
ore de la arsura
b. REANIMAREA
LICHIDIANA
Cu Dextran 40%:
• dupa primele 8-12 ore de la accident, 10-
20ml/kg
• impiedica agregarea eritrocitelor ameliorand
fluxul microcirculator
La copii:
• formula Galverstone: 5000ml/m²SA +
2000ml/m²SC (Ringer lactat)
c. SINDROMUL
INFLAMATOR SISTEMIC IN
ARSURI
Caracteristici:
• temperatura peste 38ºC sau sub 36ºC

• tahicardie peste 90 batai/minut

• tahipnee peste 20 respiratii/minut

• leucocitoza peste 12000/mm³ sau


leucopenie sub 4000/mm³
• se realizeaza sub actiunea mediatorilor
chimici, prin implicarea sistemului C
c. SINDROMUL
INFLAMATOR SISTEMIC IN
ARSURI
Fiziopatologic:
• hipermetabolism

• modificari hemodinamice: scade rezistenta


vasculara sistemice si necesita un debit cardiac
crescut
• creste permeabilitatea capilara sistemica si
pulmonara (afectand plamanul si epiteliul
intestinal) ducand la translocatie bacteriana
• coagulare intravasculara diseminata
d. RASPUNSUL METABOLIC
SI IMPLICATIILE
NUTRITIONALE
Caracteristici:
• creste consumul energetic
(hipermetabolism); se datoreaza
pierderilor crescute de caldura prin plaga
arsa si activitatii β-adrenergice; se
amelioreaza prin aplicarea
pansamentelor ocluzive si umede.
• productie de glucoza crescuta
• nivel plasmatic de insulina crescut, dar
nu poate anula nivelul crescut de glucoza
datorita rezistentei hepatice crescute la
actiunea insulinei.
d. RASPUNSUL METABOLIC
SI IMPLICATIILE
NUTRITIONALE
• catabolism rapid al proteinelor plasmatice si
redistribuirea azotului in organism;
catabolismul proteinelor musculare duce la
scadere ponderala si a masei musculare.
Aportul exogen de proteine si aminoacizi
este obligatoriu pentru a compensa
catabolismul proteic crescut.
Arsurile care nu au fost tratate corect
chirurgical se complica si duc dupa 30-45
de zile la casexie, epuizare metabolica si
hematologica, imunodepresie severa =
SOC CRONIC (necesita excizia escarelor si
grefare).
d. RASPUNSUL METABOLIC
SI IMPLICATIILE
NUTRITIONALE
Necesar proteic:
• adult: 1g/kg + 3g/%SA
• copil: 3g/kg + 1g/%SA
Necesar caloric:
• adult: 25kcal/kg + 40kcal/%SA
• copil: 2000kcal/m² + 2000kcal/m²SA
Combaterea reactiei hipermetabolice se
realizeaza prin suport nutritional
hipercaloric, supliment de proteine,
arginina, glutamina, acizi grasi, vitamine,
minerale, reluarea precoce a alimentatiei
enterale.
e. MODIFICARI
HEMATOLOGICE
• anemie (pierderi crescute + productie
scazuta prin supresie medulara)
• granulocitoza in primele 48 de ore, apoi
granulocitele scad
• trombocitoza in primele ore, apoi incep
sa scada dupa primele 3-5 zile, si revin la
normal dupa 14 zile
• factorii de coagulare scad in faza de soc
si in cursul reanimarii lichidiene (pierderi
+ dilutie); apoi se produce o stare de
hipercoagulare cu tromboza
e. MODIFICARI
HEMATOLOGICE
Tratament:
• sangele nu se administreaza de la
inceput, ci atunci cand exista manevre
chirurgicale sangerande sau 2 probe de
laborator succesive recoltate la 24 de
ore evidentiaza o anemie importanta
• scaderea plachetelor impune
administrarea de masa eritrocitara
• administrarea de albumina umana
• heparina doar in CID
D. PRINCIPII DE TRATAMENT
LOCAL

• tratamentul local al plagii arse este


hotarator pentru evolutia locala si
generala a bolnavului
• in arsurile partiale – IIB-III,
epitelizarea spontana lenta (peste 3
saptamani) duce la rezultate
functionale si estetice precare
D. PRINCIPII DE TRATAMENT
LOCAL
• in arsurile “toata grosimea” inchiderea plagii se face prin
procedeu chirurgical:
excizie si grefare precoce; se excizeaza maxim 10% din
suprafata arsa, in functie si de rezervele tegumentare existente
pentru grefare sau allogrefele de la donatori
(eventual Integra)
degranulare si grefare daca a aparut plaga granulara;
escara trebuie detasata si excizata;
prin excizie si grefare precoce rezultatele functionale si estetice
sunt superioare;
daca se asteapta detersie spontana (cateva saptamani) se
ajunge la plaga granulara, epitelizarea marginala si
cicatrizare cu rezultate functionale si estetice precare (cheloide,
hipertrofice, retractile, discromice)
D. PRINCIPII DE TRATAMENT
LOCAL
•pansamentele plagii arse trebuie:
sa asigure protectia impotriva infectiei
sa reduca pierderile lichidiene si de
caldura
sa impiedice aprofundarea plagii
sa asigure confortul pacientului
sa permita mobilizarea precoce
D. PRINCIPII DE TRATAMENT
LOCAL

• lasarea la expunere a leziunii


se face in:
arsurile superficiale
arsurile partiale ale fetei
infectiile cu Pseudomonas
conditii bune de spitalizare
D. PRINCIPII DE TRATAMENT
LOCAL
• pansamentele ocluzive:
pansament de rutina 1-2 ori/zi
mediu aseptic
antiseptice neiritante
(clorhexidina, povidone-iodine)
topice antibacteriene (eficiente pe
flora respectiva) – sulfadiazina
argentica, nitrat de argint
D. PRINCIPII DE TRATAMENT
LOCAL
• pansamentele ocluzive:
tulle-gras
comprese sterile si fasa sau bandaj
elastic
pozitionarea functionala a articulatiilor
sunt adevarate interventii chirurgicale
necesita anestezie si antialgice
baia terapeutica – extrem de utila
E. INCHIDEREA CHIRURGICALA
A PLAGII ARSE
Tratamentul conservator = detersia escarei (3-4
saptamani) cu formarea plagii granulare care se
grefeaza  tratament invechit cu rezultate
functionale si estetice de proasta calitate.
Excizia tange
tang ntiala  excizia straturilor
succesive de escara, pana in tesut
sanatos (cutit, dermatom)
 sangerare
E. INCHIDEREA CHIRURGICALA
A PLAGII ARSE
Excizia fasciala  excizia in bloc a tesutului
necrotic pana la fascie
 in arsurile masive subdermice
In arsurile partiale  leziunile sunt intricate si se
poate astepta in primele zile (12 zile) epitelizarea
spontana, asigurand organismului conditii
generale si locale pentru acest lucru; apoi se
excizeaza escarele restante si defectele
tegumentare si se autogrefeaza.
E. INCHIDEREA CHIRURGICALA
A PLAGII ARSE
In arsurile “toata grosimea” 20-30% SC 
excizie precoce (24-72 ore) si autogrefare in
acelasi timp operator.
In arsurile “toata grosimea” 30-40% SC 
excizie precoce si seriata inceputa in primele
24-72 de ore asociata cu reechilibrarea
pacientului si autogrefare, urmate de alte
excizii si autogrefari.
Grefele se recolteaza cu electrodermatomul
si sunt de piele libera despicata. Suprafata
autogrefei poate fi expandata 2/1-5/1 cu
ajutorul meshgraft-ului.
E. INCHIDEREA CHIRURGICALA
A PLAGII ARSE
In arsurile “toata grosimea” peste 40-60% SC 
posibilitatile de acoperire cu piele din zonele
donatoare ale pacientului sunt depasite si este
nevoie de acoperire de urgenta prin alte tehnici:
• allogrefe (tegument de la alta persoana);
proaspete sau crioprezervate
• allogrefele intricate cu autogrefe
• heterogrefe (tegument de la alta specie)
• substituenti cutanati semisintetici (Integra)
• culturi celulare
E. INCHIDEREA CHIRURGICALA
A PLAGII ARSE

Allogrefele sunt treptat eliminate (2-


4 saptamani) si trebuie inlocuite cu
autogrefe cutanate.
Substituentii cutanati sunt foarte
scumpi si necesita inlocuirea lor
dupa 3 saptamani cu autogrefe
cutanate.
F. FIZIOLOGIA CICATRICII
POSTARSURA

Leziunile care afecteaza epidermul


si dermul superficial (arsuri partiale
superficiale, zone donatoare),
lasand intacte resturile epiteliale
din derm, se vindeca prin
reepitelizare, pe seama celulelor
epiteliale marginale si din structura
dermului, fara cicatrice.
F. FIZIOLOGIA CICATRICII
POSTARSURA
Plagile cu afectare dermica profunda sau
totala se vindeca prin tesut conjunctiv de
neoformatie cu vase capilare si matrice
celulara si extracelulara  tesut de
granulatie  cicatrici:
• normale (care evolueaza 6-12 luni pana la
maturitate)
• patologice

 hipertrofice (apar dupa 3-5


saptamani, prurit, congestie, mai mari)
 cheloide (supradenivelate, prurit
intens, de culoare rosie)
F. FIZIOLOGIA CICATRICII
POSTARSURA
Procedee de dirijare a matricei cicatriceale:
•presoterapia si kinetoterapia

•masajul zonei cicatriceale

•hidroterapia

•unguente hidratante si antiinflamatorii

•aplicarea foliilor si a gelurilor de silicon

•injectarea steroizilor intracicatriceali


G. PREVENIREA SI
TRATAMENTUL
DIFORMITATILOR
POSTARSURA
Pozitionarea anticontractura aplicata
precoce:
• gatul in extensie moderata, fara rotatie
• umeri in abductie la 90°
• trunchi drept, fara rotatie
• cotul in extensie si supinatie
• mana in usoara extensie din ARC, usoara
flexie AMF, extensie AIFP si AIFD, police in
abductie
• soldul in extensie, abductie 20°
• genunchi in extensie
• planta fara flexie
G. PREVENIREA SI
TRATAMENTUL
DIFORMITATILOR
POSTARSURA
Splinturi :
• statice = imobilizarea initiala a unei zone
• dinamice = mobilizarea ulterioara a unei
articulatii
Fizioterapia :
• hidroterapia (baie sau dus)
• tratamente cu parafina (in faza de maturare
cicatriceala)
• stimularea electrica transcutana (scade
durerea)
• ultrasunetele
• mobilizarea (activa si pasiva) precoce
H. PRINCIPII DE
RECONSTRUCTIE
POSTARSURA
Reconstructia se face pe perioade
lungi de timp prin colaborare intre
pacient, familia pacientului, medic.
Momentul reconstructiei:
• precoce
• in echilibru cu maturarea cicatricilor

Prioritati reconstructive:
• recuperarea functionala
• recuperarea estetica
H. PRINCIPII DE
RECONSTRUCTIE
POSTARSURA
Procedee chirurgicale:
• excizia cicatricii si inchiderea directa a
defectului restant
• plastii in “Z” (alungeste linia de
contractura si modifica pozitionarea
liniilor de forta)
• excizia cicatricii si grefare
• lambouri
• transferuri libere
• expandarea cutanata
ELECTROCUTIA
Este o mare urgenta medico-chirurgicala.
Agresiunea electrica duce la necroza tisulara
progresiva, care depaseste cu mult
amploarea si localizarea leziunilor cutanate.
Pot exista 3 tipuri de leziuni cutanate:
• arsuri de contact la locul de intrare si iesire
a curentului electric
• arsuri prin arc electric
• arsuri termice (aprinderea hainelor)
ELECTROCUTIA
Fiziopatologic:
• distrugerea vaselor sangvine mari
si mici cu tromboza lor progresiva si
necroza musculara de coagulare
progresiva
• soc celular in care distrugerile
tisulare se datoreaza efectelor
progresive induse de mediatorii
chimici ai inflamatiei (tromboxani)
ELECTROCUTIA
Important la prezentare:
• daca a avut stop cardiac sau tulburari de
ritm
• permeabilitatea cailor respiratorii
• existenta unui pneumotorax
• starea de constienta, orientarea temporo-
spatiala si statusul neurologic
• traumatisme asociate
• starea circulatiei periferice
• pot exista: greata, varsaturi, ileus paralitic
prelungit, pierderi de sange
ELECTROCUTIA
Investigatii:
• Hb scazuta, hemoglobinurie,
mioglobinurie
• creatinina si CPK crescute (leziuni
musculare)
• ASAT, ALAT si LDH crescute (leziuni
miocardice)
• EKG
• Radiografii
TRATAMENTUL
ELECTROCUTIILOR
• deconectarea victimei de sursa
de curent electric
• stingerea focului de pe haine
• resuscitarea cardio-respiratorie
• indepartarea hainelor arse si a
bijuteriilor
• transportarea cu ambulanta anti-
soc spre o unitate specializata
TRATAMENTUL
ELECTROCUTIILOR
• aspiratie gastrica 24-48 ore
• reanimare hemo-hidro-electrolitica
(supraevaluata cu 25-30%)
• incizii de decompresiune si debridare,
practicate in urgenta
• excizia necrozelor, fasciotomii largi,
care se repeta in urmatoarele zile
• amputatii ale extremitatilor
TRATAMENTUL
ELECTROCUTIILOR

• inchiderea plagii la cateva zile


prin grefe de piele
• tratamentul complicatiilor: bloc
de ramura dreapta, tahicardie
supraventriculara, encefalopatie,
hemiplegie, convulsii, cataracta
ARSURILE CHIMICE

Apar ca urmare a contactului de


lunga durata intre tegument si
substanta chimica. Au caracter
progresiv si indelungat.

Tipuri – dupa clasificarea chimica:


• acizi

• baze
ARSURILE CHIMICE
Tipuri – dupa actiune:
• substante reducatoare (alchil mercuric)
• substante oxidante (permanganat de
potasiu, hipoclorit de sodiu)
• substante corozive (fenoli, potasiu,
calciu)
• substante toxice plasmatice (acid acetic,
acid formic)
• desicante (acid sulfuric concentrat)
• vezicante
TRATAMENTUL
ARSURILOR CHIMICE

• indepartarea hainelor
• spalarea plagilor contaminate

• analgetice

• monitorizare (gazometrie,
ionograma, EKG)
VA MULTUMESC!