Îngrijirea bolnavului

cu
arsuri

COORDONATOR : ABSOLVENT :
Frincu Ionela Stefania Florea Anina
 ARSURILE
 DEFINIŢIE : Arsura este o boală chirurgicală
şi locală, actual sau potenţial gravă, cu evoluţie
stadială bine determinată, grevată de cvasi-
obligativitatea complicaţiilor, cu prognosticul
depinzând de amploarea şi evoluţia leziunii
locale şi a complicaţiilor, dar şi de precocitatea
şi calitatea tratamentului. Arsurile sunt leziuni
ale învelişului cutanat şi, uneori, ale structurilor
subjacente, cu alterarea homeostaziei
organismului, datorate agenţilor termici, chimici
sau electrici.
ETIOLOGIE
 Agentul etiologic al arsurilor este căldura, care
devine nocivă peste 40 ºC. Căldura produce
degradarea proteinelor, proces care este reversibil
până la 60ºC, în funcţie de timp.La temperaturi: -
peste 80ºC se produce precipitare enzimatică -
peste 100ºC se produce necroza de coagulare
celulară - peste 300ºC se produce caramelizarea
glucidelor şi glicogenului - peste 600ºC se produce
carbonizarea ţesuturilor - peste 1200ºC se
produce calcinare.
 Durata de contact este proporţională cu gravitatea
leziunilor, temperaturi mici care acţionează o
perioadă îndelungată pot determina arsuri severe.
 1.CĂLDURA – îşi exercită acţiunea sub 5 forme:
a. Căldura radiantă - eritemul solar.
b. Flacăra substanţelor inflamabile – produse prin aprinderea
accidentală a substanţelor inflamabile, anestezicele volatile
sau antiseptice ; interesează o suprafaţă mare a corpului şi se
întâlnesc mai ales în anumite profesii.
c. Gaze şi vapori supraâncălziţi - în urma exploziilor de
cazane, autoclave. Aceste arsuri sunt însoţite de şoc.
d. Corpi incandescenţi ( cărbuni aprinşi, termocauter ).
e. Lichidele cu temperaturi înalte ( apa clocotită, smoala,
untura fierbinte)- arsuri limitate dar profunde pentru că
acţioneaza prelungit.
 2.SUBSTANŢELE CHIMICE ca : acid azotic, acid sulfuric,
soda caustică - produc arsuri variabile după natura şi
concentraţia lor; sunt grave pentru că substanţele chimice îşi
prelungesc acţiunea în ţesuturi producând necroze profunde.
 3.AGENŢI FIZICI – electricitatea produce arsuri în urma
transformării energiei electrice în căldură atunci când
întâmpină o rezistenţă mai mare a ţesuturilor.
 Factorii de risc în evoluţia nefavorabilă
a arsurilor termice
• Vîrsta fragedă (0-3 ani)
• Alimentaţia iraţională şi artificială,
avitaminoza
• Bolile infecţioase
• Imperfectivitatea sistemului imun
• Malnutriţia
• Procesele alergice
• Condiţiile precare de îngrijire
• Anemia feriprivă
 LEZIUNEA LOCALĂ
În momentul examinării unui ars primul lucru ce se
determină este întinderea în suprafaţă şi profunzime a
leziunilor, se stabileşte în funcţie de aceasta dacă pacientul
trebuie internat sau nu, necesitatea terapiei intravenoase,
prognosticul vital şi local.
 EVALUAREA SUPRAFEŢEI ARSE
Se face prin regula lui ,,9”- regula lui Wallace- conform
căreia capul şi gâtul reprezintă 9% din suprafaţa
corporală, fiecare membru superior 9%, fiecare membru
inferior 18%, faţa anterioară a trunchiului şi faţa posterioară
câte 18%, perineul este considerat 1%. În total 100%.
Estimarea suprafeţei arse comparativ cu suprafaţa palmei
bolnavului, care se consideră 1% din suprafaţa corpului.
Pentru o evaluare riguroasă şi pentru copii sub 10 ani de
folosesc tabelele lui Lund-Browder. În mod ideal, evaluarea
suprafeţei arse se va face de către doi observatori,
succesiv, şi se va reevalua la 24-48 de ore.
 EVALUAREA PROFUNZIMII ARSURII
Profunzimea leziunii de arsură se exprimă în “ grade de arsură “. Şcoala
românească împarte arsurile în patru grade de profunzime :
 ARSURA DE GRADUL I Arsuri superficiale ( arsura solară )-
presupun distrugerea părţii superficiale a epidermului; clinic se
caracterizează printr-un eritem dureros, fără edem sau flictene. Nu
necesită tratament decât în cazul în care afectează o suprafaţă întinsă a
corpului, se vindecă spontan în 7 zile.
 ARSURA DE GRADUL II Arsuri parţiale ( dermice) - pot fi:
- arsuri parţiale superficiale - afectează doar dermul papilar, formează
vezicule cu conţinut lichid la interfaţa dintre derm şi epiderm; după
îndepărtarea flictenelor plaga apare roz, umedă ,dureroasă, se vindecă,
de obicei, fără sechele locale în mai puţin de 14 zile.
- arsuri parţiale profunde - afectează şi dermul reticular, după îndepărtarea
flictenelor plaga apare cu un aspect roz-albicios, cu umplere capilară
locală lentă sau absentă, mai puţin dureroasă decât ţesuturile din
vecinătate; la 24 de ore plaga este albă şi cu exudat redus; edemul
perilezional este de obicei important, leziunea necesită peste 21 de zile
pentru vindecare spontană şi este de obicei generatoare de cicatrici; are
indicaţie chirurgicală precoce sau la 2-3 săptămâni, în funcţie de
localizare, suprafaţa arsă, vârsta şi starea generală a pacientului.
 ARSURA DE GRADUL III Arsuri toată grosimea dermului
- distrug în totalitate structura dermului; sunt nedureroase şi
prezintă aspectul unei escare albe; uneori, în primele 48 de
ore pot avea un aspect roşu, viu, mimând o leziune mai puţin
profundă, nu se vindecă spontan sub tratament conservator
decât în peste 4 săptămâni şi numai prin epitelizare marginală
(elemen-tele epidermice din dermul profund sunt distruse ) ;
au întotdeauna indicaţie chirurgicală, fie precoce, fie după 3
săptămâni, în stadiul de plagă granulară. Arsurile din toată
grosimea dermului lasă întotdeauna cicatrici definitive,
hipertrofice şi/sau retractile.
 ARSURA DE GRADUL IV - sunt arsuri de gradul III la care se
adaugă afectarea simultană a unor structuri subdermice
( fascie, muşchi, tendoane, nervi, vase, structuri
osteoarticulare). Se produc cel mai des prin flacără-explozie
sau electrocuţie; aspectul leziunii este de carbonizare;
necesită abord chirurgical de urgenţă, mai ales dacă au o
distribuţie circulară la nivelul extremităţilor sau al trunchiului.
Acest tip de leziune duce adesea la pierderea segmentului
respectiv.
 INDICELE PROGNOSTIC
Indicele prognostic se calculează înmulţind
procentul de suprafaţă arsă cu gradul de
profunzime al arsurii. I.P. se traduce astfel :
0-40 = prognostic bun, fără complicaţii;
50-80 = apar complicaţii la 50% din cazuri
80-100 = complicaţiile sunt majoritare ;
100-140 = toate cazurile evoluează cu
complicaţii;
140-180 = decese în 50% din cazuri;
peste 200 = decese în toate cazurile.
 CLASIFICAREA CLINICĂ A ARSURILOR
În funcţie de întinderea în suprafaţă şi profunzime a leziunilor,
arsurile se pot clasifica în trei categorii clinice fiecare cu elemente de
tratament diferite şi specifice.
Evaluarea gravităţii arsurii se bazează pe asocierea mai multor parametri :
suprafaţa arsă, agent etiologic, profunzime, localizare, vârsta pacientului,
afecţiuni preexistente, traumatisme sau leziuni asociate, status nutriţional şi
social. Rezultatul schematic al acesti ecuaţii complexe este următorul :
1. ARSURI MINORE în absenţa complicaţiilor pot fi tratate ambulatoriu :
- < 15% sc , gr I-II , la adult;
- < 10% sc, gr I-II, la copil;
- < 2 % sc, gr III, la copil şi adult, fără afectarea zonelor speciale de
gravitate ( faţa, palme , plante, perineu );
2. ARSURI MODERATE :
- 15-25% sc, gr II, la adult ;
- 10-20% sc, gr II, la copil ;
- 2- 10 % sc, gr III, la adult şi copil, fără afectarea zonelor speciale de
gravitate menţionate anterior;
3. ARSURILE MAJORE – necesită o spitalizare obligatorie şi tratament
complet. În această categorie sunt cuprinse:
- >25% sc, gr II, la adult;
- >20% sc, gr II , la copil;
- >10 % sc, gr III, la adult şi copil;
- orice arsură localizată la ochi, urechi, faţă, palme, plante, perineu; orice
arsură cu leziuni inhalatorii ;
- electrocuţiile şi arsurile chimice ;
- arsuri cu distribuţie circulară la nivelul extremităţilor şi / sau al articulaţiilor
mari ;
- arsuri cu traumatisme asociate ( fracturi , plăgi, traumatisme craniene);
- afecţiuni preexistente (AVC, afecţiuni psihice, diabet, afecţiuni pulmonare
cronice, ulcer gastroduodenal, afecţiuni cardiace, malnutriţie, neoplasme,
imunodepresie, status socio-economic precar, suspiciunea de leziuni
nonaccidentale).
Aceasta este clasificarea în vigoare a Asociaţiei Americane de Arsuri ( ABA).
 TRATAMENT
 Tratament de urgenţă
- întreruperea rapidă a contactului pacientului cu
agentul etiologic
- evaluare rapidă a stării generale a pacientului
- prima prioritate este menţinerea deschisă a căilor
aeriene
- ventilaţia - se va administra oxigen 100 %
umidificat , cu sau fără IOT şi ventilaţie mecanică,
în cazul arsurilor de căi respiratorii, a inhalaţiei de
fum, sau a intoxicaţiei cu monoxid de carbon.
- susţinerea circulaţiei sistemice - se montează o
linie venoasă, se administrează soluţie Ringer
lactat ( 500 ml / oră la adult, 250 ml / oră la copilul
peste 3 ani, 100 ml / oră la copilul sub 3 ani )
- diagnosticarea şi tratarea leziunilor care ar periclita
viaţa.
- reducerea anxietăţii
- plăgile arse se acoperă cu pansament steril, fără
aplicarea de topice.
- confort termic (pătura termoizolantă)
 Tratamentul la spital
- Recoltarea de probe de sânge pentru efectuarea
hemoleucogramei complete, a testelor de labilitate
serică, determinarea grupului sangvin şi a Rh-ului, a
glicemiei, proteinemiei, a probelor renale (uree,
creatinină), probelor hepatice, precum şi testele de
coagulare.
  Toaleta chirurgicală primară :
- Baia antiseptică, în căzi sterile, sub analgezie : se
îndepărtează corpii străini aderenţi, se decapează flictenele
care sunt deja sparte cu îndepărtarea epidermului
combustionat, iar flictenele intacte nu se decapeaza fiind
considerate sterile, pastrandu-se epidermul pentru a evita
plasmoragia.
- Pentru arsuri mai mari de 10% suprafaţă corporală toaleta
chirurgicală primară se face în sala de operaţie aseptică cu
anestezie generală iv. ( Atropină 0,5-1 mg ca premedicaţie şi
Diazepam 0,15-0,2 mg +Ketamină sau Midazolam 6-8 mg /
kg corp) .
- Tegumentele arse şi zonele învecinate se spală cu săpun
steril, se rade părul, după care se excizează flictenele, se
îndepărtează corpii străini şi epidermul combustionat. În
continuare se clăteşte tegumentul cu ser fiziologic steril şi se
badijonează zonele arse cu alcool de 70 de grade, care
aseptizează suprafaţa arsă, are rol anestezic şi diminuă
plasmoragia prin coagularea proteinelor exudate.
- Se fac incizii de degajare-decompresiune, care
interesează dermul şi epidermul, menajând
reţeaua venoasă superficială şi se întind din
ţesut sănătos până în ţesut sănătos. Ele se
practică pe feţele laterale ale gâtului, toracelui,
membrelor, faţa dorsală a mâinii, continuate pe
feţele laterale ale degetelor.
- După toaleta chirurgicală primară pacientul este
pansat şi transferat într-un salon curat, cu
temperatura ambiantă în jur de 26-28 de grade,
cu membrele inferioare elevate la un unghi de
30 de grade.
 TRATAMENTUL GENERAL
 Reechilibrarea hidroelectrolitică :
Principii :
- aport lichidian ( soluţii cristaloide, coloide ) pentru echilibrarea
hemodinamică;
- evitarea hiperhidratării( mai ales prin folosirea soluţiilor
coloidale neproteice);
- evitarea edemelor prin menţinerea proteinemiei şi a presiunii
osmotice în limite normale;
- corectarea sodiului prin administrarea de 0,5 mm/kg/%S în
primele 24 de ore.
Jumătate din cantitatea totală de lichide calculată pentru
primele 24 de ore se administrează în primele 8 ore de la
accident, iar restul de jumătate în următoarele 16 ore. Se
menţine constantă următoarele 2-3 zile. Se administrează
Ringer lactat, Dextran 40, Bicarbonat de Na 8,4%, Plasmă.
Monitorizarea debitului urinar orar prin instalarea unei
sonde urinare Foley.
 PREZENTARE CAZ

 Pacientul I.M.. de 46 ani din Pitesti, jud.

Argeş este adus la sectia UPU Pitesti de
catre tatal lui. Arsura a debutat în urmă
cu 35 de minute, consecutiv unui
accident prin explozia unui rezervor de
benzina într-un spațiu închis.. Se
internează în secția chirurgie plastică în
vederea tratamentului de specialitate.
 PROBLEMELE PACIENTULUI
 Victima este internată în secţia de Chirurgie Plastică din
următoarele motive: Durere generalizată cauzata de leziunile
provocate de arsura ,agitatie psiho-motorie ,tegumente rosii,
slabiciune generalizata..
 În urma examenului clinic şi a investigaţiilor de laborator s-a
stabilit diagnosticul de arsură gr. II pe membrele inferioare si
superioare ~18%.
 Se practică toaleta arsurii şi se decide tratamentul
plagilor.
 In urma evaluarii nevoilor afectate s au stabilit
urmatoarele diagnostice de nursing:


1.Alterarea integrităţii tegumentelor datorită leziunilor de arsură de gradul II

2.Alterarea funcției de mișcare datorită durerii manifestată prin impotența de a
face exerciții
3.Alterarea somnului datorită durerii manifestată prin stres psihic și insomnia
4.Disconfort fizic datorită arsurilor manifestata prin imposibilitatea de a-și îngrijii
tegumentele și mucoasele
 Intervenţii nursing
 INGRIJIRI Autonome
 Se conduce pacientul cu targa în secţia Chirurgie plastică şi reparatorie, într-un
salon aerisit cu temperatură şi umiditate optimă;
 Se monitorizează numărul de respiraţii pe minut la 2 ore şi se notează în foaia
de temperatură.
 Se monitorizează tensiunea arterială şi pulsul la 2 ore şi se notează în foaia de
temperatură.
 Se comunică cu pacientul pentru a nu intra în panică datorită accidentului şi a
leziunilor de arsură.
 Se aşează bolnavul în poziţie semişezând şi se schimbă poziţia la 2 ore pentru
a preveni apariţia complicaţiilor.
 Se umezeşte aerul din încăpere şi se alcoolizează pentru a produce
vasodilataţie.
 Se asigură confortul fizic si psihic al pacientului.
 Se conştientizează pacientul în legătură cu importanţa menţinerii curate a
tegumentelor pentru prevenirea suprainfectării..
 Se explică necesitatea intervenţiilor
 Se schimbă lenjeria de corp şi de pat de câte ori este nevoie
 Se efectuarea igiena parţială de 2 ori pe zi cu apă şi săpun evitând leziunile de
arsură.
 INGRIJIRI Delegate
 Asistenta recoltează bolnavului sânge şi urină în urgenţă
explicându-i necesitatea tehnicii .
 Se montează branulă şi se administrează soluţie perfuzabilă
de NaCl 9‰ 1000ml pentru reechilibrarea patului vascular.
 Se administrează tratamentul
 RECOMANDARI LA EXTERNARE

 După 5 zile de spitalizare pacientul se

externează cu stare generală ameliorată,
cu următoarele recomandări:
 Baie zilnică şi aplicaţii locale cu Dermazin
 Alimentaţie hiperproteică, hipercalorică
 Control săptămânal
 Evită expunerea la razele solare