ARSURILE

CLINICA DE CHIRURGIE
COMPARTIMENTUL DE CHIRURGIE
PLASTICA SI MICROCHIRURGIE
RECONSTRUCTIVA
SPITALUL UNIVERSITAR DE URGENTA
ELIAS

DEFINITIE:
Arsura

este un traumatism determinat

de actiunea unor variati agenti fizici sau
chimici asupra organismului care au ca
rezultat comun necroza tegumentara
(plaga arsa) si consecutiv acesteia o
multitudine de afectari sistemice.
Leziunea de arsura se numeste plaga
arsa.
Plaga arsa este cea care determina
multitudinea de afectari sistemice.

ETIOLOGIE:
ARSURI

TERMICE

Lichid fierbinte, vapori fierbinti

Flacara/explozie
Contact/abraziune
ARSURI

ELECTRICE

Electrocutii
Arsuri prin flama electrica
ARSURI

CHIMICE
IRADIERI (ARSURI RADICE)

Plaga arsa:
Este

o leziune volumetrica
Tegumentul este cel mai mare
organ al corpului, reprezentand 1215 % din greutatea corporala, si
are suprafata de 1,5-2 m2 la adult.
Plaga arsa este caracterizata de 2
marimi:
SUPRAFATA
PROFUNZIMEA

SUPRAFATA ARSA:
Se

evalueaza prin 2 metode:

Regula cifrei 9:

Capul si gatul: 9 %
Fiecare membru superior 9 %
Torace si abdomen anteior 18 %
Torace si abdomen posterior 18 %
Fiecare membru inferior 18 %
Perineul 1 %

Regula

palmei pacientului:

Fiecare palma a pacientului (nu a

medicului) reprezinta 1-1,25 % din
suprafata corporala.
Cele 2 metode se pot combina.
Aceste procedee simple sunt valabile
pentru adult. Pentru copii se folosesc
tabele care determina cu precizie
suprafata arsa in functie de varsta.

PROFUNZIMEA ARSURII
Arsurile

au fost clasificate in Romania

pana nu de mult intr-o scara cu 4 grade.
In acest moment se foloseste o scara tot
cu 4 grade, acceptata international, in
care gradul II este divizat in doua
subgrupe.
Corespondenta intre grade este:

II
II IIa
III IIb
IV - III

Structura Pielii

Invelisul tegumentar are 3 straturi:

EPIDERMUL
straturi celulare asezate pe o
membrana bazala
celule melanoformatoare
(melanocite)
origine embriologica ectodermala
prelungiri in derm: glandele
sudoripare si
foliculii pilosi
DERMUL
origine mezodermala
contine vase, nervi, fibre colagene,
etc.
HIPODERMUL
origine mezodermala

Arsura de gradul I (I)

Zona

de necroza este situata strict

intraepidermic, superficial
Membrana bazala este intacta
Clinic: eritem, edem, senzatie de
usturime moderata pana la foarte
intensa, senzatie de caldura locala.
Evolutie spontana catre vindecare,
fara sechele.
Tratament local/general: racirea
zonei, corticoizi local, AINS general,
rehidratare

Arsura de gradul IIa (II)

Leziunea

de necroza este
intraepidermica, insa respecta
membrana bazala.
Leziunea este mai profunda ca in
cazul celei de gradul I, din acest motiv
reactia inflamatorie este mai intensa.
Presiunea lichidului extravazat din
vase ca urmare a inflamatiei diseca
epidermul in plan tangential, si ca
urmare apare flictena cu continut clar.

Flictene

cu continut clar.
Eritem si edem peri si sublezional.
Durere intensa sau foarte intensa.
Evolutie in cazul unui tratament
corect cu vindecare necicatriceala.
Poate exista o hiperpigmentare
tranzitorie.
Prin neglijare sau maltratare se
poate aprofunda, in acest caz
vindecarea facandu-se cicatriceal.

Tratament

in urgenta: racirea zonei

afectate sub jet de apa rece
Toaleta locala cu Betadina
Evacuarea flictenei intr-o zona decliva
Pastrarea cupolei flictenei ca
pansament biologic daca nu exista
risc septic
Rapel ATPA
Refacerea pansamentului si
reevlauare la 24-28 ore
Vindecare cu hiperpigmentare
tranzitorie in 7-14 zile

Arsura de gradul IIb (III)

Leziunea

de necroza depaseste
epidermul, ajungand in derm.
Cu toate acestea exista resturi
epidermale la nivelul demului care
raman indemne, respectiv partile
profunde ale papilelor dermice,
foliculii pilosi, glandele sudoripare.
Membrana bazala este lezata si din
acest motiv vindecarea este
cicatriceala.

Clinic

leziunea se prezinta sub forma

escarei albe intrademice sau sub
forma flictenei cu continut
sangvinolent.
In cazul aplicarii unei presiuni
tangentiale la nivelul zonei de
flictena apare dermul denudat, de
culoare rosu-viu.
Edem peri si sublezional important,
inflamatie si eritem intens.
Durere moderata/putin intensa

Evolutia

arsurii de gradul IIb se face

in doua etape:
DETERSIA, cuprinde faza de eliminare a
zonei de necroza si delimitarea tesutului
ramas viabil.
EPITELIZAREA, refacerea epidermului din
resturile epiteliale ramase (parti profunde
ale papilelor, glande sebacee, foliculi
pilosi), precum si din marginile plagii
Cu cat resturile epiteliale sunt mai multe
cu atat vindecarea este mai rapida si mai
buna calitativ. Cicatricea exista
intotdeauna.

Tratamentul

initial vizeaza:
accelerarea detersiei (aplicarea de
Sufadiazina argentica Dermazin),
reducerea septicitatii plagii (pentru
conservarea resurselor epiteliale),
apoi asistarea epitelizarii (prin trofice
locale, pansamente performante
bazate pe membrane siliconice).
Vindecarea se poate obtine intr-un
interval de 7-21 zile, prin epitelizare
atat din marginile cat si din
profunzimea plagii.

Arsura de gradul III (IV)

Leziunea

de necroza depaseste
epidermul si dermul, cuprinzand toate
resursele epiteliale ale dermului
(glandele sudoripare si foliculii pilosi).
Membrana bazala este integral lezata
si vindecarea este intens cicatriceala.
Nemaiexistand rezerve epiteliale,
refacerea epidemului se face numai
din marginile plagii, prin alunecarea
celulelor.

Clinic

se prezinta sub forma unor

escare uscate, albe-transparente
pana la negru, cu diverse grade de
desicare pana la aspectul cartonat.
Durerea este de cele mai multe ori
putin importanta sau leziunea este
indolora.
Edemul este foarte important, la
fel si eritemul perilezional.

Evolutia

arsurii de gradul III se face

in doua etape:
DETERSIA, cuprinde faza de eliminare a
zonei de necroza si delimitarea tesutului
ramas viabil.
GRANULAREA, care consta in
proliferarea tesutului conjunctiv viabil
restant, impreuna cu vase de
neoformatie, in absenta unei acoperiri
epiteliale. Acoperirea epiteliala nu este
posibila deoarece nu mai exista resurse
restante la nivelul dermului nu exista
faza de epitelizare.
Epitelizarea din marginile plagii este
posibila, dar nu este eficienta decat pe
distante de 2-3 cm

Detersia

pe cai naturale ca in cazul

arsurii de gradul IIb este posibila, insa
in cazul arsurilor importante nu este
de dorit, deoarece este de durata si
lasa deschisa poarta inflamatiei si a
intregului cortegiu de fenomene locale
si generale determinat de aceasta. In
cazul in care detersia se face pe cai
naturale se utilizeaza de asemenea
Dermazinul.
Detersia se realizeaza modern prin
chirurgicalizare precoce (EXCIZIE
GREFARE PRECOCE)

Pentru

vindecarea plagii arse de

gradul III (IV) este absolut necesar
aportul tegumentar.
Acesta se realizeaza standard prin
grefa de piele libera despicata
(eventual si explandata).
Pentru anumite situatii sunt necesare
alte procedee de acoperire.
Aportul tegumentar este obligatoriu si
trebuie sa fie utilizat inainte de
granulare completa si inceperea
constrictiei plagii granulare
(cicatricea va deveni de proasta
calitate, retractia cicatriceala sau
cheloidul fiind regula).

EVALUAREA GRAVITATII ARSURII

varsta:

copiii sub 3 ani si adulti peste

60 ani = risc crescut de complicatii sau
deces
profunzimea arsurii: la aceeasi
suprafata arsa, cu cat o arsura este mai
profunda, cu atat este mai grava;
evaluarea profunzimii se face in dinamica
in primele 5 zile; arsurile partiale
profunde si toata grosimea dermului
necesita interventii chirurgicale

EVALUAREA GRAVITATII ARSURII

localizarea

arsurii: arsurile pe fata,

maini, picioare, perineu, arsurile de cai
respiratorii, arsurile circulare, sunt
considerate potential grave; arsurile
circulare pot produce ischemie
periferica (necesita spitalizare si incizii
de decompresiune)
agentul etiologic: electrocutiile si
arsurile chimice trebuie internate si
monitorizate (evolueaza in timp)

EVALUAREA GRAVITATII ARSURII

traumatisme

asociate: agraveaza
prognosticul si necesita asisitenta
medicala pluridisciplinara (traumatisme
craniene, fracturi, caderi de la inaltime,
intoxicatie cu monoxid de carbon, inhalare
de fum)
afectiuni si carente preexistente,
contextul social: sarcina, afectiuni
psihice, afectiuni cronice sau acute,
tratamente imunosupresoare, handicapuri)

CLASIFICAREA SEVERITATII ARSURILOR

(American Burn Association)

ARSURI MINORE = tratament

ambulator:
<10 % SC la adult
< 5 % SC la copil sau varstnic
Grad 3 < 2% SC la adult fara
afectarea fetei, palmelor,
plantelor sau perineului

CLASIFICAREA SEVERITATII
ARSURILOR (American Burn
Association)

ARSURI MODERATE = spitalizare:

10

- 20 % SC la adult
5 - 10% SC la copil sau varstnic
Grad 3 2 - 5 % SC fara afectarea zonelor
speciale
Leziuni prin arc electric
Suspiciune de arsura a cailor aeriene
Arsuri circumferentiale
Patologii asociate ce predispun la infectie DZ,
boli hematologice, imunodeprimati

CLASIFICAREA SEVERITATII ARSURILOR

(American Burn Association)

ARSURI MAJORE = centru de

arsuri
> 20 % SC la adult
> 10% SC la copil sau varstnic
Grad 3 > 5 % SC
Toate arsurile care afecteaza fata, palmele,
plantele, perineul
Toate leziunile inhalatorii
Electrocutiile
Arsurile chimice
Arsurile cu traumatisme asociate (fracturi, TCC)

PROGNOSTIC:
Scorul

ABSI:

Sex: F1, M0
Varsta: 1-20=1; 21-40=2; 41-60=3; 6180=4; 5
ACRS =1
Arsuri III = 1
Suprafata arsa: 1 p pentru fiecare 10 %
La scorul de 5-6 apar decesele, la scorul de
8-9 decesele ajung la 50 %, la peste 11
supravietuirea este exceptionala
Exista si alte scoruri descrise, mai putin
utilizate.

Tipuri de arsuri care necesita

ingrijire de specialitate
intotdeauna
: ABSI peste 6
Arsurile cu scor
Arsurile

la gravide
Arsurile la copii si varstnici
Arsurile mainilor si fetei
Arsurile prin explozie
Electrocutiile/arsurile prin flama
electrica
Arsurile chimice
Arsurile circulare ale membrelor

TRATAMENTUL ARSURILOR TERMICE

Msuri de prim ajutor la locul accidentului

Scoaterea bolnavului din zona de actiune a agentului vulnerant

ntreruperea agentului vulnerant

Produse petroliere se sting cu spumante cu CO2
Hainele aprinse se acoper cu pturi
Hainele vor fi scoase numai daca sunt imbibate cu lichide iritante sau
fierbinti
Spalare cu apa rece curat

Transport rapid
Confort termic
Oxigenoterapie
Antalgice

43

Atitudinea la prezentarea la spital

Condiiile accidentului, antecedente

Examenul general (funcii vitale, etc)

Asigurarea unui abord venos periferic sau central

Analize de urgen, grupul sanguin

Probe bacteriologice de pe tegumente

Profilaxie antitetanic: ATPA

Combaterea durerii si fricii: Algocalmin, Mialgin, Petidina i.v.

Baia general (la 28c-30c cu spun cu betadine, cltire cu ap steril sau

ser fiziologic)

Alte msuri: sond gastric, sond urinar, traheostom sau IOT la nevoie

44

TRATAMENTUL GENERAL

se efectueaz concomitent cu cel local

n funcie de gravitatea arsurii

este de lung durat

o mare importanta o are reechilibrarea hidroelectrolitic,

hematologic, acido-bazic i ameliorarea presiunii coloidosmotice

regula de baza - sa nu se administreze:

sedative, deoarece pot masca o agravare a ocului ;
procain (ntrerupe mecanismele vasopresoare) ;
corticoizi (produc perturbri n redresarea ocului si sunt deja n
exces prin stimularea corticosuprarenalei)
substante de tip catecolaminic (arsul nu este depresat vascular i
pot produce anurie prin microtromboze, ischemie si hipoxie i
necroze celulare)
unsori peste arsur in tratamentul local (produc cruste i
favorizeaz infeciile anaerobe)

TRATAMENTUL GENERAL
1.

Reechilibrarea hidroelectrolitic:

2.
4.

Reechilibrarea hematologic : snge izogrup izoRh

Reechilibrare acido-bazic: bicarbonat 8,3%
Normalizarea presiunii coloid-osmotice: solutii

5.

Reanimarea respiratorie:

6.
7.

Prevenirea infeciilor: antibiotice cu spectru larg, ATPA

Ameliorarea funciei imunitare: antienzime,

8.

Tratamentul tulburrilor renale:

3.

cristaloide
micromoleculare (50%) - ser fiziologic, glucoz izoton, Ringerlactat sau
macromoleculare (50%) - plasma, dextran 40 (coloizi), manitol, snge

macromoleculare (coloidale)
nevoie

oxigenoterapie, intubare la

imunoglobuline

(diureza orara), dializa

manitol, furosemid

Prevenirea posibilelor complicaiilor

digestive: blocani de receptori H2
10. Tratamentul durerii
11. Anticoagulante, vitaminoterapie
12. Suportul nutriional (reechilibrarea nutritiv)
9.

TRATAMENTUL LOCAL
Toaleta primar a plgilor arse

reprezint un element esenial al deocrii

de preferat sub anestezie
dup o toaleta rapid i ct mai complet posibil a tegumentelor i a
plgilor arse cu ap i spun (se face doar atunci cind starea general o
permite)

obiective:
aseptizarea plgii de arsur
diminuarea pierderilor lichidiene i prevenirea tulburrilor ischemice
diminuarea durerii
grbirea detarii escarelor
favorizarea i stimularea fenomenelor de reparare local
prevenirea infeciei
const n:
splarea regiunii arse cu ap i spun sau bromocet ;
ndeprtarea epiteliului devitalizat, excizia flictenelor i ndeprtarea
continutului lor cu aseptizare din nou cu alcool ;
incizii de decompresiune n cazul arsurilor circulare sau profunde

TRATAMENTUL LOCAL
Toaleta plgilor in zilele urmatoare

2 maniere de abordare :
a) metoda inchisa: presupune acoperirea plagii arse
cu pansament steril, fara a fi prea strans legat, cu
imobilizarea extremitatii respective in pozitie
functionala Se pot folosi mai multe tipuri de
pansamente si topice, in functie se stadiul evolutiv
al leziunii : cu tull gras, substante proteolitice,
preparate locale cu actiune antibacteriana
b) metoda deschisa: expunerea la aer a leziunilor,
sub corturi sterile permitind formarea unei cruste
sub care se produce regenerarea epiteliului. Pe
msura ce crustele se decoleaz ele vor fi
indepartate. Metoda se foloseste pentru a evita
maceratia si multiplicarea germenilor, si are
avantajul unei vindecari mai rapide in cazul
arsurilor superficiale si a unei escarificari uscate in
cazul celor profunde .

Topicele n tratamentul plgii

arse
1. Nitratul de argint
2. Sulfamylon-ul [Mafenid (DCI)] - spectru de aciune
apropiat cu al sulfamidelor antibacteriene
3. Silvadene, Fiamazina (argint sulfadiazinic) bacteriostatic puternic datorit ionilor de argint
4. Detergenii
5.Cloramina B (benzosulfoncloramida sodic) aciunea sa este datorat eliberriide clor activ sub
forma de acid hipocloros
7. Clorhexidina [Clorhexidinum (DCI)]
8. Iodoforii: Wescodine, Betadine, Septozol - sunt
combinaii ale iodului cu un agent tensio-activ
solubilizant
9. Apa oxigenat - se utilizeaz n soluie de 3%.
Actioneaza prin eliberarea de oxigen atomic
10. Antibioticele
11. Nitratiu de ceriu i Ceriu

PERIOADELE DE EVOLUTIE IN
ARSURI:
Perioada

de urgenta: 3-5 zile de

la accident; risc de soc, dezechilibre
majore care trebuie corectate
Perioada acuta: ziua 3-5 pana la
vindecarea tegumentara; perioada
chirurgicala, care urmareste
obtinerea acoperirii tegumentare
Perioada de reabilitare: de la
vindecarea tegumentara pana la
obtinerea unui rezultat definitiv
acceptabil.

Boala arsului
(Reactiile Sistemice
Initial exista un soc postarsura
Postarsura)

determinat in principal de
hipovolemie.
Ulterio,r aceasta este completata de
anemie, hipoxemie, scaderea
eficientei pompei miocardice, etc
Doua alte sindroame apar la bolanvul
ars: SIAT (sindromul de insuficienta
acuta tegumentara) si SIRS (sindromul
inflamator de raspuns sistemic)

 Ca

urmare a acestor evenimente, dar mai

ales ca urmare a scaderii perfuziei tisulare
si a angrenarii dupa o perioada de timp a
sepsisului, apare MSOF, ca o etapa
evolutiva nefasta, fie dupa un tratament
insuficient, fie deoarece extensia mare a
leziunii initiale impiedica obtinerea unui
raspuns corespunzator.
Pentru preventia MSOF obiectivele sunt:
oxigenarea tisulara suficienta, mentinerea
la un nivel minim a sepsiului, precum si
mentienrea in stare optima a barierei
intestinale a pacientului, alaturi de alte
masuri (aport nutritional, imunostimulare,
etc)

In

cadrul MSOF orice complicatie pe

orice sistem si organ este posibila.
Extrem de important in boala
arsilor este ca acest lant nefast de
evenimente sa nu se amorseze.
Tratamentul corect si sustinut este
de multe ori salvator. Aparitia
MSOF indica un prognostic sumbru
la bolnavul ars.
Foarte importanta este NUTRITIA.

COMPLICATII GENERALE
Cardiovasculare:
Tahicardie, aritmii
IMA
HTA
Hipovolemie Soc
hipovolemic

Digestive:
HDS/HDI
Ulcer Curling
Ileus intestinal
Pancreatite
insuficienta
hepatica
enterocolite

Trombembolice:
Tromboflebite
Embolii pulmonare
CID

Pulmonare:
EPA
Pneumonii,
bronhopneumonii
Plaman de soc
Insuficien respiratorie
acut

Renale:
IRA functionala/organica
Rinichiul de oc
IRC

Infectioase:
infecii locale
infecii urinare
bronho-pneumonii
sepsis

Neuropsihice:
Modificri
de comportament
Depresii
Psihoze
Delir
Come

REANIMAREA ELECTROLITICA
Bolnavul

ars este un bolnav socat,

care are un necesar impresionant de
lichide
Plaga arsa extrage din patul circulator
lichidele si le evapora in aer, pe de o
parte, iar pe de alta parte subiacent
ei, in zona celulara cu metabolism
perturbat, se constituie un asa-zis
sector al III-lea care sechestreaza si el
un important volum de lichide

Arsurile

necesita volume mari de

lichide pentru compensare pierderilor
in special in primele zile.
Volumul perfuzat se ajusteaza pentru
obtinerea unei diureze de 0,5-1
ml/kgc/h.
Exista numeroase formule din care
amintim:
Parkland: Ringer Lactat 4 ml/kgc/%SA
Brooke modificat: RL 2 ml/kgc/%SA
Vechea formula RO: %SAxkgcx3

Exista

numeroase alte formule care

cuprind, pe langa cristaloizi si coloizi,
si alte substante macromoleculare
Pe langa acestea sunt necesare
completarile de sange si proteine, pe
care bolnavul le pierde masiv prin
plaga arsa si ulterior in timpul
procedeelor chirurgicale
Modul de administrare a acestor
substante este extrem de sofisticat si
important pentru o evolutie
favorabila, locala si generala

COMPLICATII LOCALE
Infectia

plagii arse

Infectiile streptococice
Infectiile stafilococice
Infectiile cu G Fungii

Cicatrici si
cicatriciale:

sechele functionale

Cicatrici:

Hipopigmentate
Hiperpigmentate
Hipertrofice
Cheloide

Distrugeri de organe (ureche, nas, buze, degete etc)

Retracii:
Tegumentare n pliurile de flexie
Tendinoase

Cancerizarea

Sechelele
postcombustionale

Apar prin vindecarea cicatriceala, in

cazul arsurilor mai profunde de gradul IIb
Principala preventie o constituie
tratamentul corect, iar in cazul arsurilor
de gradul III tratamentul prin excizie
grefare precoce. Aceasta intrerupe lantul
contractiei plagii granulare, si ulterior al
contractiei cicatriceale al plagii.
La copii, zonele grefate au o viteza de
crestere net inferioara zonelor normale,
ceea ce le face insuficiente.

Pe

de alta parte este nevoie in special

in cazul arsurilor severe de un
complex terapeutic: pozitionare
corecta, grefare in exces, imobilizarea
in pozitie functionala, fizioterapie,
mobilizare.
In cazul in care aceste procedee sunt
neglijate, retractia cicatriceala poate
apare in cateva zile, scurtarea
tendinoasa in 1-3 saptamani, iar
retractia musculara in 2-3 saptamani.
Din aceste motive procedeele
fizioterapice sunt atat de importante.

In

cazul in care sechelele

postcombustionale au aparut,
procedeele reconstructive sunt
singurele posibile.
Primul obiectiv al acestor interventii
este excizia tesuturilor cicatriceale,
urmata de:

Sutura directa
Redistribuirea tesutului prin plastii in Z
Grefarea defecului restant
Acoperirea cu lambouri cutanate, locale
sau la distanta
Acoperirea cu lambouri locale obtinute
prin expandare tisulara.

In

paralel cu excizia cicatricii se

urmareste si imbunatatirea
functionalitatii segmentului
respectiv (pleoape, mana, etc).
De asemenea trebuie considerate
ca inaaceptabile cicatricile albe,
decolorate, sau cele care nu au
tendinta la vindecare. Si in aceste
situatii excizia cicatricii si
acoperirea corespunzatoare este
obligatorie.

Zona donoare
La prezentare

Rezultat final

Arsura termica
Este

cea mai frecventa arsura, fiind

si modelul pentru care s-a
exemplificat clinica si tratamentul.
Necroza se produce prin coagularea
proteica si prin desicarea celulelor.
Modul in care se face trasferul
termic este extrem de variat.
Atentie, arsura prin flama electrica
este tot o arsura termica, nu o
electrocutie propriu-zisa.

Arsura chimica
Leziunea

la nivelul tesuturilor se produce

atat prin actiunea directa citotoxica a
substantei vulnerante, cat si prin caldura
degajata de reactia acesteia cu tesuturile
In functie de substanta, actiunea
citotoxica sau termica poate fi principala.
Substanta toxica se infiltreaza in tesuturi
si poate leza in continuare chiar cand
agentul vulnerat pare sa fi fost indepartat

Arsura chimica

Arsura prin flacara

Arsurile

chimice necesita la inceput

indepartarea mecanica a agentului
vulnerant, iar apoi spalarea cu apa
din abundenta, daca acest lucru este
posibil.
De obicei arsurile chimice sunt
profunde si necesita intotdeauna
ingrijire de specialitate.
Evolutia cicatriceala a arsurilor
chimice este de asemenea o
particularitate, si ele necesita de
obicei tratament in continuare dupa
obtinerea vindecarii.

Arsurile cailor aeriene

Electrocutiile
Presupun

pasajul curentului electric

prin corpul uman
Sunt deseori confundate cu arsurile prin
arc electric, care sunt arsuri termice
Electrocutatul este un politraumatizat.
Timp de 24-72 de ore pot aparea, in
afara de complicatiile comune ale
arsurilor, tulburari grave de ritm
cardiac, motiv pentru care este
necesara supravegherea.

In

electrocutii apar distrugeri masive

tisulare, motiv pentru care interventia
chirurgicala este indicata cu maxima
urgenta, pentru excizia zonelor de
necroza de coagulare, pentru refacerea
fluxului sangvin si pentru a opri
degradarea tisulara.
Dupa obtinerea demarcarii zonelor de
necroza se opteaza pentru diverse
procedee de acoperire a defectelor
restante.
Bolnavul care a suferit o electrocutie
majora poate ramane cu o multitudine de
sechele, cardiace, neurologice, oculare, in
afara de handicapul dat de arsura in sine.

Arsuri postiradiere

4 saptamani post iradiere

postiradiere

6 saptamani

Arsuri postiradiere

3 zile post iradiere

postiradiere

17 zile postiradiere

6 luni

Arsuri postiradiere

FELICITARI!