Sunteți pe pagina 1din 118

ARSURILE

COMPARTIMENTUL DE CHIRURGIE PLASTICA SI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVA SPITALUL UNIVERSITAR DE URGENTA ELIAS

DEFINITIE
Arsura este un traumatism determinat de actiunea unor variati agenti fizici sau chimici asupra organismului care au ca rezultat comun necroza tegumentara (plaga arsa) si consecutiv acesteia o multitudine de afectari sistemice. Leziunea de arsura se numeste plaga arsa. Plaga arsa este cea care determina multitudinea de afectari sistemice.

ETIOLOGIE
ARSURI TERMICE
Lichid fierbinte, vapori fierbinti Flacara/explozie Contact/abraziune

ARSURI ELECTRICE
Electrocutii Arsuri prin flama electrica

ARSURI CHIMICE IRADIERI (ARSURI RADICE)

PLAGA ARSA

Este o leziune volumetrica. Tegumentul este cel mai mare organ al corpului, reprezentand 12-15 % din greutatea corporala, si are suprafata de 1,5-2 m2 la adult. Plaga arsa se defineste prin 2 parametri:
SUPRAFATA PROFUNZIMEA

SUPRAFATA ARSA

Se evalueaza prin 2 metode:


Regula cifrei 9: Capul si gatul: 9 % Fiecare membru superior 9 % Torace si abdomen anteior 18 % Torace si abdomen posterior 18 % Fiecare membru inferior 18 % Perineul 1 %

Regula palmei pacientului:


Fiecare palma a pacientului (nu a medicului) reprezinta 1-1,25 % din suprafata corporala.

Cele 2 metode se pot combina.


Aceste procedee simple sunt valabile pentru adult. Pentru copii se folosesc tabele care determina cu precizie suprafata arsa in functie de varsta.

PROFUNZIMEA ARSURII

Arsurile au fost clasificate in Romania pana nu de mult intr-o scara cu 4 grade. In acest moment se foloseste o scara tot cu 4 grade, acceptata international, in care gradul II este divizat in doua subgrupe. Corespondenta intre grade este:
II II IIa III IIb IV - III

Invelisul tegumentar are 3 straturi: EPIDERMUL straturi celulare asezate pe o membrana bazala celule melanoformatoare (melanocite) origine embriologica ectodermala prelungiri din derm: glandele sudoripare si foliculii pilosi DERMUL origine mezodermala contine vase, nervi, fibre colagene, etc. HIPODERMUL origine mezodermala de obicei tesut adipos, dar si alte structuri

FIZIOPATOLOGIE
Zona de coagulare aria cea mai lezata, unde apare pierderea tisulara ireversibila prin coagularea proteinelor celulare. Zona de staza aria inconjuratoare, caracterizata prin perfuzie tisulara diminuata. zona potential salvabila prin cresterea acesteia. complicatiile aditionale precum hipotensiunea, infectia sau edemul pot converti aceasta arie intr-una de necroza completa. Zona de hiperemie arie cu perfuzie crescuta in general evolueaza catre vindecare daca nu apar hipoperfuzia prelungita sau sepsisul sever. Aceste zone sunt tridimensionale. Necroza in aria de staza conduce atat la aprofundarea arsurii, cat si la cresterea suprafetei acesteia.

Arsura de gradul I (I)


Zona de necroza este situata strict intraepidermic, superficial. Membrana bazala este intacta. Clinic: eritem, edem, senzatie de usturime moderata pana la foarte intensa, senzatie de caldura locala. Evolutie spontana catre vindecare, fara sechele. Tratament local/general: racirea zonei, corticoizi local, AINS general, rehidratare.

Arsura de gradul IIa (II)


Leziunea de necroza este intradermica, insa superficial implica dermul papilar. Leziunea este mai profunda ca in cazul celei de gradul I, din acest motiv reactia inflamatorie este mai intensa. Presiunea lichidului extravazat din vase ca urmare a inflamatiei diseca epidermul in plan tangential, si ca urmare apare flictena cu continut clar.

Flictene cu continut clar. Eritem si edem peri si sublezional. Durere intensa sau foarte intensa. Evolutie in cazul unui tratament corect cu vindecare necicatriceala. Poate exista o hiperpigmentare tranzitorie. Prin neglijare sau maltratare se poate aprofunda, in acest caz vindecarea facandu-se cicatriceal.

Tratament in urgenta

Racirea zonei afectate sub jet de apa rece. Toaleta locala cu Betadina. Evacuarea flictenei intr-o zona decliva. Pastrarea cupolei flictenei ca pansament biologic daca nu exista risc septic. Rapel ATPA. Refacerea pansamentului si reevlauare la 24-28 ore. Vindecare cu hiperpigmentare tranzitorie in 7-14 zile.

Arsura de gradul IIb (III)

Leziunea de necroza ajunge in dermul reticular. Cu toate acestea exista resturi epidermale la nivelul dermului care raman indemne, respectiv partile profunde ale papilelor dermice, foliculii pilosi, glandele sudoripare. Membrana bazala este lezata si din acest motiv vindecarea este cicatriceala.

Clinic, leziunea se prezinta sub forma escarei albe intrademice sau sub forma flictenei cu continut sangvinolent. In cazul aplicarii unei presiuni tangentiale la nivelul zonei de flictena apare dermul denudat, de culoare rosu-viu. Edem peri si sublezional important, inflamatie si eritem intens. Durere moderata/putin intensa.

EVOLUTIA arsurii de gradul IIb se face in doua etape:


DETERSIA, cuprinde faza de eliminare a zonei de necroza si delimitarea tesutului ramas viabil. EPITELIZAREA, refacerea epidermului din resturile epiteliale ramase (parti profunde ale papilelor, glande sebacee, foliculi pilosi), precum si din marginile plagii.

Cu cat resturile epiteliale sunt mai multe cu atat vindecarea este mai rapida si mai buna calitativ. Cicatricea exista intotdeauna.

Tratament
Accelerarea detersiei (aplicarea de sulfadiazina argentica Dermazin) Reducerea septicitatii plagii (pentru conservarea resurselor epiteliale) Asistarea epitelizarii (prin trofice locale, pansamente performante bazate pe membrane siliconice) Vindecarea se poate obtine intr-un interval de 7-21 zile, prin epitelizare atat din marginile cat si din profunzimea plagii.

Arsura de gradul III (IV)


Leziunea de necroza depaseste epidermul si dermul, cuprinzand toate resursele epiteliale ale dermului (glandele sudoripare si foliculii pilosi). Membrana bazala este integral lezata si vindecarea este intens cicatriceala. Nemaiexistand rezerve epiteliale, refacerea epidemului se face numai din marginile plagii, prin alunecarea celulelor.

Clinic se prezinta sub forma unor escare uscate, albetransparente pana la negru, cu diverse grade de desicare pana la aspectul cartonat. Durerea este de cele mai multe ori putin importanta sau leziunea este indolora. Edemul este foarte important, la fel si eritemul perilezional.

EVOLUTIA arsurii de gradul III se face in doua etape:


DETERSIA, cuprinde faza de eliminare a zonei de necroza si delimitarea tesutului ramas viabil. GRANULAREA, care consta in proliferarea tesutului conjunctiv viabil restant, impreuna cu vase de neoformatie, in absenta unei acoperiri epiteliale. Acoperirea epiteliala nu este posibila deoarece nu mai exista resurse restante la nivelul dermului nu exista faza de epitelizare. Epitelizarea din marginile plagii este posibila, dar nu este eficienta decat pe distante de 2-3 cm.

Detersia pe cai naturale ca in cazul arsurii de gradul IIb este posibila, insa in cazul arsurilor importante nu este de dorit, deoarece este de durata si lasa deschisa poarta inflamatiei si a intregului cortegiu de fenomene locale si generale determinat de aceasta. In cazul in care detersia se face pe cai naturale se utilizeaza de asemenea Dermazinul. Detersia se realizeaza modern prin chirurgicalizare precoce (EXCIZIE GREFARE PRECOCE).

Tratament
Pentru vindecarea plagii arse de gradul III (IV) este absolut necesar aportul tegumentar. Acesta se realizeaza standard prin grefa de piele libera despicata (eventual expandata). Pentru anumite situatii sunt necesare alte procedee de acoperire. Aportul tegumentar este obligatoriu si trebuie sa fie utilizat inainte de granularea completa si inceperea constrictiei plagii granulare (cicatricea va deveni de proasta calitate, retractia cicatriceala sau cheloidul fiind regula).

EVALUAREA GRAVITATII ARSURII(I)

varsta: copiii sub 3 ani si adulti peste 60 ani = risc crescut de complicatii sau deces profunzimea arsurii: la aceeasi suprafata arsa, cu cat o arsura este mai profunda, cu atat este mai grava; evaluarea profunzimii se face in dinamica in primele 5 zile; arsurile partiale profunde si toata grosimea dermului necesita interventii chirurgicale.

EVALUAREA GRAVITATII ARSURII(II)

localizarea arsurii: arsurile pe fata, maini, picioare, perineu, arsurile de cai respiratorii, arsurile circulare sunt considerate potential grave; arsurile circulare pot produce ischemie periferica (necesita spitalizare si incizii de decompresiune). agentul etiologic: electrocutiile si arsurile chimice trebuie internate si monitorizate (evolueaza in timp),

EVALUAREA GRAVITATII ARSURII(III)

traumatisme asociate: agraveaza prognosticul si necesita asistenta medicala pluridisciplinara (traumatisme craniene, fracturi, caderi de la inaltime, intoxicatie cu monoxid de carbon, inhalare de fum). afectiuni si carente preexistente, contextul social: sarcina, afectiuni psihice, afectiuni cronice sau acute, tratamente imunosupresoare, handicapuri).

CLASIFICAREA SEVERITATII ARSURILOR (American Burn Association)

ARSURI MINORE = tratament ambulator: <10 % SC la adult < 5 % SC la copil sau varstnic grad 3 < 2% SC la adult fara afectarea fetei, palmelor, plantelor sau perineului

CLASIFICAREA SEVERITATII ARSURILOR (American Burn Association)

ARSURI MODERATE = spitalizare:


10 - 20 % SC la adult 5 - 10% SC la copil sau varstnic grad 3 2 - 5 % SC fara afectarea zonelor speciale leziuni prin arc electric suspiciune de arsura a cailor aeriene arsuri circumferentiale patologii asociate ce predispun la infectie DZ, boli hematologice, imunodepresie

CLASIFICAREA SEVERITATII ARSURILOR (American Burn Association)

ARSURI MAJORE = centru de arsuri


> 20 % SC la adult > 10% SC la copil sau varstnic grad 3 > 5 % SC toate arsurile care afecteaza fata, palmele, plantele, perineul toate leziunile inhalatorii electrocutiile arsurile chimice arsurile cu traumatisme asociate (fracturi, TCC)

PROGNOSTIC
Scorul ABSI:
Sex: F 1p, M 0p Varsta: 1-20=1p; 21-40=2p; 41-60=3p; 61-80=4p Arsuri inhalatorii =1p Arsuri de grad III = 1p Suprafata arsa: 1 p pentru fiecare 10 %

La scorul de 5-6 apar decesele, la scorul de 8-9 decesele ajung la 50 %, la peste 11 supravietuirea este exceptionala. Exista si alte scoruri descrise, mai putin utilizate.

Tipuri de arsuri care necesita ingrijire de specialitate


Arsurile cu scor ABSI peste 6 Arsurile la gravide Arsurile la copii si varstnici Arsurile mainilor si fetei Arsurile prin explozie Electrocutiile/arsurile prin flama electrica Arsurile chimice Arsurile circulare ale membrelor

TRATAMENTUL ARSURILOR TERMICE


Msuri de prim ajutor la locul accidentului

Scoaterea bolnavului din zona de actiune a agentului vulnerant ntreruperea agentului vulnerant
Produse petroliere se sting cu spumante cu CO2

Hainele aprinse se acoper cu pturi


Hainele vor fi scoase numai daca sunt imbibate cu lichide iritante sau fierbinti Spalare cu apa rece curat

Transport rapid
Confort termic
Oxigenoterapie Antalgice

Atitudinea la prezentarea la spital


Condiiile accidentului, antecedente

Examenul general (funcii vitale, etc)


Asigurarea unui abord venos periferic sau central Analize de urgen, grupul sanguin

Probe bacteriologice de pe tegumente


Profilaxie antitetanic: ATPA Combaterea durerii si fricii: Algocalmin, Mialgin, Petidina i.v. Baia general (la 28-30C cu spun cu betadina, cltire cu ap steril sau ser fiziologic) Alte msuri: sond gastric, sond urinar, traheostom sau IOT la nevoie

TRATAMENTUL GENERAL
se efectueaz concomitent cu cel local n funcie de gravitatea arsurii este de lung durat reechilibrare hidroelectrolitic, hematologic, acido-bazic; ameliorarea presiunii coloid-osmotice nu se administreaza:
sedative (pot masca o agravare a ocului) procain (ntrerupe mecanismele vasopresoare) corticoizi (produc perturbri n redresarea ocului si sunt deja n exces prin stimularea corticosuprarenalei)

substante de tip catecolaminic (marele ars este depresat vascular i se pot produce anurie, ischemie, hipoxie i necroze celulare)

TRATAMENTUL GENERAL

Reechilibrarea hidroelectrolitic : cristaloide micromoleculare (50%) SF, glucoz, Ringer lactat - sau macromoleculare (50%) plasma, dextran 40, manitol, Reechilibrarea hematologic : snge izogrup izoRh Reechilibrare acido-bazic: bicarbonat 8,3% Normalizarea presiunii coloid-osmotice: solutii macromoleculare (coloidale) Reanimarea respiratorie: O2, IOT Prevenirea infeciilor: antibiotice cu spectru larg, ATPA Ameliorarea funciei imunitare: antienzime, imunoglobuline Tratamentul tulburrilor renale: manitol, furosemid (diureza orara), dializa Prevenirea posibilelor complicaiilor digestive: blocani de receptori H2 Tratamentul durerii Anticoagulante, vitaminoterapie Suport nutriional (reechilibrarea nutritiv)

TRATAMENTUL LOCAL
Toaleta primar a plgilor arse
reprezint un element esenial al deocrii de preferat sub anestezie dup o toaleta rapid i ct mai complet posibil a tegumentelor i a plgilor arse cu ap i spun (atunci cand starea general o permite) obiective: aseptizarea plgii de arsur diminuarea pierderilor lichidiene i prevenirea tulburrilor ischemice diminuarea durerii grbirea detarii escarelor favorizarea i stimularea fenomenelor de reparare local prevenirea infeciei const n: splarea regiunii arse cu ap i spun ndeprtarea epiteliului devitalizat, evacuarea flictenelor, aseptizare incizii de decompresiune n cazul arsurilor circulare sau profunde

TRATAMENTUL LOCAL
Toaleta plgilor in zilele urmatoare
metoda inchisa: acoperirea plagii arse cu pansament steril lejer, cu imobilizarea extremitatii in pozitie functionala. diferite tipuri de pansamente si topice, in functie de stadiul evolutiv al leziunii: tulle gras, substante proteolitice, preparate locale cu actiune antibacteriana. metoda deschisa: expunerea la aer a leziunilor sub corturi sterile cruste regenerarea epiteliului. pe masura ce crustele se decoleaza vor fi indepartate. se evita maceratia si multiplicarea germenilor vindecare mai rapida a arsurilor superficiale, escarificare uscata a celor profunde .

Topicele n tratamentul plgii arse


1. Nitratul de argint 2. Sulfamylonul [Mafenid (DCI)] - spectru de aciune apropiat cu al sulfamidelor antibacteriene 3. Silvadene, Flamazina (argint sulfadiazinic) - bacteriostatic puternic datorit ionilor de argint 4. Detergenii 5. Cloramina B (benzosulfoncloramida sodic) - aciunea sa este datorat eliberrii de clor activ sub forma de acid hipocloros 6. Clorhexidina 7. Iodoforii: Wescodine, Betadine, Septozol - sunt combinaii ale iodului cu un agent tensio-activ solubilizant 8. Apa oxigenat - se utilizeaz n soluie de 3%. Actioneaza prin eliberarea de oxigen atomic 9. Antibioticele 10. Nitratii de ceriu i ceriul

PERIOADELE DE EVOLUTIE IN ARSURI


Perioada de urgenta: 3-5 zile de la accident; risc de soc, dezechilibre majore care trebuie corectate Perioada acuta: din ziua 3-5 pana la vindecarea tegumentara; perioada chirurgicala, care urmareste obtinerea acoperirii tegumentare Perioada de reabilitare: de la vindecarea tegumentara pana la obtinerea unui rezultat definitiv acceptabil.

BOALA ARSULUI (REACTIILE SISTEMICE POSTARSURA)


Initial exista un soc postarsura determinat in principal de hipovolemie. Ulterior aceasta este completata de anemie, hipoxemie, scaderea eficientei pompei miocardice, etc. Doua alte sindroame apar la bolanvul ars: SIAT (sindromul de insuficienta acuta tegumentara) si SIRS (sindromul inflamator de raspuns sistemic).

Ca urmare a scaderii perfuziei tisulare si a angrenarii dupa o perioada de timp a sepsisului apare MSOF etapa evolutiva nefasta - fie dupa un tratament insuficient, fie deoarece extensia mare a leziunii initiale impiedica obtinerea unui raspuns corespunzator. Obiective pentru preventiei MSOF: oxigenarea tisulara suficienta, mentinerea la un nivel minim a sepsiului, mentinerea in stare optima a barierei intestinale a pacientului, alte masuri (aport nutritional, imunostimulare, etc)

In cadrul MSOF orice complicatie pe orice sistem si organ este posibila. Extrem de important in boala arsilor este ca acest lant nefast de evenimente sa nu se amorseze. Tratamentul corect si sustinut este de multe ori salvator. Aparitia MSOF indica un prognostic sumbru la bolnavul ars. Foarte importanta este NUTRITIA.

COMPLICATII GENERALE
Cardiovasculare:
tahicardie, aritmii IMA

Digestive:
HDS/HDI ulcer Curling ileus intestinal pancreatite insuficienta hepatica enterocolite

HTA
hipovolemie Soc hipovolemic

Trombembolice:
tromboflebite embolii pulmonare CID

Infectioase:
infecii locale infecii urinare bronho-pneumonii sepsis

Pulmonare:
EPA pneumonii, bronhopneumonii plaman de soc insuficien respiratorie acut

Neuropsihice:
modificri de comportament depresii psihoze delir come

Renale:
IRA functionala/organica rinichiul de oc IRC

REANIMAREA HIDROELECTROLITICA
Bolnavul ars este un bolnav socat, care are un necesar impresionant de lichide. Plaga arsa extrage din patul circulator lichidele si le evapora in aer, pe de o parte, iar pe de alta parte subiacent ei, in zona celulara cu metabolism perturbat, se constituie un asa-zis sector al III-lea care sechestreaza si el un important volum de lichide.

Arsurile necesita volume mari de lichide pentru compensarea pierderilor in special in primele zile. Volumul perfuzat se ajusteaza pentru obtinerea unei diureze de 0,5-1 ml/kgc/h. Exista numeroase formule din care amintim: Parkland: Ringer Lactat 4 ml/kgc/ %SA Brooke modificat: RL 2 ml/kgc/ %SA Vechea formula RO: % SA x kg x 3

Exista numeroase alte formule care cuprind, pe langa cristaloizi si coloizi, si alte substante macromoleculare. Pe langa acestea sunt necesare completarile de sange si proteine, pe care bolnavul le pierde masiv prin plaga arsa si ulterior in timpul procedeelor chirurgicale. Modul de administrare a acestor substante este extrem de sofisticat si important pentru o evolutie favorabila, locala si generala.

COMPLICATII LOCALE
Infectia plagii arse
Infectiile streptococice Infectiile stafilococice Infectiile cu GFungii Cicatrici:
Hipopigmentate Hiperpigmentate Hipertrofice Cheloide

Cicatrici si sechele functionale cicatriciale:

Distrugeri de organe (ureche, nas, buze, degete etc)

Retracii:
Tegumentare n pliurile de flexie Tendinoase

Cancerizarea

SECHELELE POSTCOMBUSTIONALE
Apar prin vindecarea cicatriceala, in cazul arsurilor mai profunde de gradul IIb. Principala preventie o constituie tratamentul corect, iar in cazul arsurilor de gradul III tratamentul prin excizie grefare precoce. Aceasta intrerupe lantul contractiei plagii granulare, si ulterior al contractiei cicatriceale al plagii. La copii, zonele grefate au o viteza de crestere net inferioara zonelor normale, ceea ce le face insuficiente.

Pe de alta parte este nevoie in special in cazul arsurilor severe de un complex terapeutic: pozitionare corecta, grefare in exces, imobilizarea in pozitie functionala, fizioterapie, mobilizare. In cazul in care aceste procedee sunt neglijate, retractia cicatriceala poate apare in cateva zile, scurtarea tendinoasa in 1-3 saptamani, iar retractia musculara in 2-3 saptamani. Din aceste motive procedeele fizioterapice sunt atat de importante.

In cazul in care sechelele postcombustionale au aparut, procedeele reconstructive sunt singurele posibile. Primul obiectiv al acestor interventii este excizia tesuturilor cicatriceale, urmata de:
Sutura directa Redistribuirea tesutului prin plastii in Z Grefarea defecului restant Acoperirea cu lambouri cutanate, locale sau la distanta Acoperirea cu lambouri locale obtinute prin expandare tisulara.

In paralel cu excizia cicatricii se urmareste si imbunatatirea functionalitatii segmentului respectiv (pleoape, mana, etc). De asemenea trebuie considerate ca inaaceptabile cicatricile albe, decolorate, sau cele care nu au tendinta la vindecare. Si in aceste situatii excizia cicatricii si acoperirea corespunzatoare sunt obligatorii.

Zona donoare
La prezentare

Rezultat final

Arsura termica
Este cea mai frecventa arsura, fiind si modelul pentru care s-a exemplificat clinica si tratamentul. Necroza se produce prin coagularea proteica si prin desicarea celulelor. Modul in care se face trasferul termic este extrem de variat. Atentie, arsura prin flama electrica este tot o arsura termica, nu o electrocutie propriu-zisa.

Arsura prin lichid fierbinte 70% din arsurile la copii frecvente la varste inaintate mecanism comun: lichide fierbinti de baut, baie grad I II A
Arsura prin flacara 50% din arsurile adultului se asociaza frecvent cu leziuni inhalatorii / traume concomitente grad II B III Arsura de contact obiecte extrem de fierbinti/ contact anormal de lung (mai frecvent) epileptici / consumatori de alcool / consumatori de droguri / varstnici cu pierderi de constienta obiecte cu temperatura inalta: accidente industriale grad II B III

Arsura termica prin lichid fierbinte

Arsura termica de contact (fier de calcat)

Arsura de contact (calorifer electric)

Arsura chimica
Leziunea la nivelul tesuturilor se produce atat prin actiunea directa citotoxica a substantei vulnerante, cat si prin caldura degajata de reactia acesteia cu tesuturile. In functie de substanta, actiunea principala este fie cea citotoxica, fie cea termica. Substanta toxica se infiltreaza in tesuturi si le poate leza in continuare, chiar si atunci cand agentul vulnerat pare sa fi fost indepartat.

Arsurile chimice necesita la inceput indepartarea mecanica a agentului vulnerant, iar apoi spalarea cu apa din abundenta, daca acest lucru este posibil. De obicei arsurile chimice sunt profunde si necesita intotdeauna ingrijire de specialitate. Evolutia cicatriceala a arsurilor chimice este de asemenea o particularitate, si ele necesita de obicei tratament in continuare dupa obtinerea vindecarii.

rezulta de obicei in urma accidentelor de munca, dar pot fi cauzate si de substante chimice casnice. profunde agentul coroziv produce necroze de coagulare pana in momentul in care e indepartat complet. bazele penetreaza mai profund si produc arsuri mai severe decat acizii. cimentul cauza frecventa de arsura chimica bazica. anumiti agenti industriali pot necesita tratament specific, pe langa prim ajutorul standard. acidul hidrofluoric (gravura pe sticla, circuite industriale, etc) produce o leziune profunda continua si trebuie neutralizat cu gluconat de calciu, fie in aplicatii topice fie injectat in tesuturile afectate. managementul initial este acelasi, indiferent de substanta implicata: hainele contaminate se indeparteaza zona se spala cu apa din abundenta dus se poate folosi hartia de turnesol pentru a confirma indepartarea substantei corozive. leziunile oculare se iriga abundent si se indruma la oftalmologie.

Arsura chimica flacara

Arsura prin

Arsura cu bitum (accident de munca)

Arsura chimica acid sulfuric

Arsurile cailor aeriene

Electrocutiile
Presupun pasajul curentului electric prin corpul uman. Sunt deseori confundate cu arsurile prin arc electric, care sunt arsuri termice. Electrocutatul este un politraumatizat. Timp de 24-72 de ore pot aparea, in afara de complicatiile comune ale arsurilor, tulburari grave de ritm cardiac, motiv pentru care este necesara supravegherea.

Cca 3-4% din internarile intr-o unitate de arsi. Curentul electric traverseaza corpul intre 2 puncte, creand o marca de intrare si una de iesire; leziunea afecteaza tesuturile situate intre cele 2 puncte. Cantitatea de caldura generata se calculeaza dupa formula 0.24(voltajul)2 rezistenta. Voltajul este determinantul principal al gradului de leziune tisulara. Clasificare: - curent de joasa tensiune domestic - curent de inalta tensiune Curentul de inalta tensiune determina electrocutii sau leziuni prin arc electric, expunere tangentiala la un curent electric de inalta tensiune care nu traverseaza corpul. Curentul de joasa tensiune produce in general arsuri de contact de suprafata mica, dar profunde, in punctele de intrare si iesire. Curentul alternativ interfereaza cu ciclul cardiac, producand aritmii. Leziunile provocate de curentul de inalta tensiune apar la voltaj > 1000 V, cu pierderi tisulare extensive si cateodata complete la nivelul membrului respectiv, necroza de parti moi si osoasa semnificativa, rabdomioliza ca urmare a afectarii musculare si insuficienta renala consecutiva. Masurile de reechilibrare si tratamentul chirurgical trebuie sa fie rapide si agresive. Voltajele > 70000 V sunt invariabil fatale. Leziunile prin flama electrica produc arsuri termice superficiale la nivelul zonelor expuse, fata si maini. Daca hainele victimei iau foc apar arsurile profunde. Necesitatea monitorizarii cardiace apare numai in cazul in care exista modificari EKG la internarea pacientului si acesta relateaza pierderea constientei. In aceste

In electrocutii apar distrugeri masive tisulare, motiv pentru care interventia chirurgicala este indicata cu maxima urgenta, pentru excizia zonelor de necroza de coagulare, pentru refacerea fluxului sangvin si pentru a opri degradarea tisulara. Dupa obtinerea demarcarii zonelor de necroza se opteaza pentru diverse procedee de acoperire a defectelor restante. Bolnavul care a suferit o electrocutie majora poate ramane cu o multitudine de sechele, cardiace, neurologice, oculare, in afara de handicapul dat de arsura in sine.

Arsuri postiradiere

4 saptamani post iradiere

6 saptamani postiradiere

Arsuri postiradiere

3 zile post iradiere

17 zile postiradiere

6 luni postiradiere

Arsuri postiradiere

FELICITARI!