Recuperarea pacienților cu arsuri

Tragedia de la Colectiv

 Incendiul din clubul Colectiv din București a avut loc în noaptea de vineri 30
octombrie 2015, în incinta unui club situat în Sectorul 4 din București într-o fostă
hală a fabricii Pionierul
 Incendiul s-a declanșat în timpul unui concert gratuit al trupei Goodbye to Gravity,
cu ocazia lansării unui nou album, numit „Mantras of War”
 Conform datelor existente focul a fost provocat de către artificiile folosite în timpul
concertului, artificii care au dus la aprinderea buretelui poliuretanic (ușor
inflamabil) folosit pentru antifonare de pe un stâlp al clădirii; flăcările s-au extins foarte repede
în tot clubul provocând leziuni – în unele situații cauzatoare de moarte, prin asfixie, intoxicații
cu monoxid de carbon și alte gaze, unui număr semnificativ dintre participanții la concert
 Amploarea evenimentului a determinat Ministerul de Interne să instituie Planul roșu de
intervenție, iar Guvernul României a decretat trei zile de doliu național
 Tragedia de la Colectiv

 În urma incendiului din 30 octombrie, la clubul Colectiv au decedat un număr de 65 de

persoane
 Alte 186 de persoane, cea mai mare parte fiind tineri, au fost rănite, dintre care 146 au avut
nevoie de spitalizare imediată
 A fost cel mai grav incendiu din România dintr-un club de noapte și cel mai grav accident din
țară de după anul 1989, depășind după numărul de decese accidentul aviatic de la Balotești din
1995 în care au murit 60 de persoane
 Tragedia de la Colectiv

Intrarea principală a fostei fabrici Pionierul în care se afla Clubul Colectiv

 Definiția arsurilor

 Arsurile sunt leziuni ale pielii și ale altor țesuturi cauzate de căldură, frig, electricitate, substanțe
chimice sau radiații
 Afectarea funcției de barieră a pielii conduce la riscul apariției de infecții severe:
Fazele infecției:
- septicemie este o infecție datorată pătrunderii în circulația sangvină a
germenilor patogeni și a toxinelor, manifestată clinic prin fenomene toxice
infecțioase și cu o evoluție extrem de gravă insuficiență
circulatorie acută (este cauzată de o scadere bruscă a volumului de sânge
circulant – hemoragie) șoc septic (șoc infecțios)
- hemoragie importantă sau deshidratare insuficienţă circulatorie
acută șoc hipovolemic
- concentrația scăzută de oxigen din țesuturile corpului hipoxie
 Epidemiologia arsurilor

 85%-90% din totalul arsurilor sunt reprezentate de arsuri termice

 10-15% au ca și cauză electricitatea, substanțele chimice și mai rar

expunerea la radiații

 2 milioane de pacienți cu arsuri în SUA anual

 5.000 de pacienți decedați cu arsuri în SUA
 50.000 de pacienți rămân anual în SUA cu dizabilități temporare sau definitive
 cea mai frecventă cauză de decese accidentale la copiii sub 2 ani
 Clasificarea arsurilor

În funcție de agentul cauzator:

 Factori termici: 90% din totalul arsurilor produse sunt termice
 căldura excesivă conduce la coagularea proteinelor, creșterea vâscozițății sângelui, stază
sangvină (oprire sau încetinire a circulației sângelui) și risc de tromboză (cheag de sânge)
• expunere directă la flacără

• gaze, vapori, metale, corpi solizi, lichide fierbiniți

 frigul conduce la leziuni ischemice ale tegumentului rezultând degerături

 Clasificarea arsurilor

În funcție de agentul cauzator:

 Factori electrici: mortalitatea produsă de trăsnet este de circa 10%
 curentul electric traversează corpul uman prin țesuturile care conduc cel mai bine
electricitatea (nervi, artere, vene, oase, mușchi, tendoane)
• provoacă leziuni mai puțin însemnate la nivelul tegumentului, în schimb pot cauza leziuni
grave la nivelul nervilor, vaselor, oaselor, mușchilor și tendoanelor.
 Factori chimici: substanțele chimice produc între 2 și 11% din totalul arsurilor și contribuie la
30% din decesele produse de arsuri

 arsurile chimice pot fi produse de peste 25 000 de substanțe, cele mai multe fiind acizii
puternici
 Radiații:
 radiațiile solare pot apărea ca urmare a expunerii prelungite la raze ultraviolete cum ar fi
solarele sau sudura electrică
 radiațiile X sunt radiații electromagnetice ionizante
funcție de adâncimea leziunii tegumentare:
În funcție de adâncimea leziunii tegumentare:
 Gradul I (superficiale)
– afectează doar epiderma
– roşeaţa pielii, edem local, durere, frison
– arsura tipică de gradul I = eritemul solar
– durează 3 - 4 zile, după care roşeaţa scade, fiind înlocuită de o pigmentaţie brună, urmată de
descuamaţie (cojire, pelicule care se dezlipesc de pe piele)
– afectarea pe termen lung este rară şi de obicei constă în accentuarea sau deteriorarea culorii pielii

– vindecare fără cicatrice în 2 - 3 zile

Arsură de gradul I (superficială)
 Gradul II (parțiale)
– ajung mai adânc în piele afectând cel de-al doilea strat al pielii (hipoderma), pielea se
înroşeşte, este dureroasă provocând apariţia flictenelor (vezicule pline cu lichid gălbui)
– provocat de lichide fierbinţi sau metale incandescente, care au acţionat pe o durată scurtă
asupra pielii
– durerea este intensă datorită afectării terminațiilor nervoase
– subclasificare:
• superficiale - vindecare fără cicatrice în 10-15 zile
• profunde - edem important, evoluează spre cicatrici cheloide (sunt cicatrici cu volumul
crescut necontrolat, depășind suprafața leziunii inițiale), necesitând frecvent grefe,
vindecare cu cicatrice în 15-25 zile
Arsură de gradul II
 Gradul III (totale)
– distrug epidermul, dermul, hipodermul
– pot distruge oasele, muşchii şi tendoanele aflate sub piele în zona afectată
– locul arsurii are culoarea albă (ischemică), roșie-maronie sau neagră

– nu există sensibilitate în zona respectivă întrucât terminaţiile nervoase sunt distruse

– necesită întotdeauna intervenții chirurgicale (grefe)
– se formează cicatrici dermale în 2 - 3 săptămâni
Arsură de gradul III
 Gradul IV
– necroza totală a tuturor straturilor pielii, a muşchilor, tendoanelor şi ţesutului osos cu cruste
negre
– necesită intervenţii întotdeauna chirurgicale (grefe)
– arsurile care acoperă 10% din corpul unui copil şi 15-20% din corpul unui adult, sunt
considerate răni majore şi necesită o perioadă lungă de spitalizare şi recuperare
– pacienții rămân cu dizabilități pe termen lung (redori articulare, retracții musculo-tendinoase
(elasticitatea scăzută a aparatului capsulo-ligamentar), afectarea activităților zilnice -ADL
Arsură de gradul IV
În funcție de suprafața tegumentară:
Suprafaţa arsă este elementul esenţial în evaluarea gravităţii, prognosticului şi a schemei terapeutice
în arsuri; există o corelaţie directă între suprafaţa arsă şi riscul de deces
Raportul dintre mortalitate şi suprafaţa arsă, pe grupe de vârstă, este cel mai important
indicator de performanţă a unei unităţi de arsuri
Suprafața arsă se calculează pe baza “regulii lui 9“ (Wallace)
Regula celor 9 procente din suprafața coporală (SC) după Wallace
– capul = 9%SC

– fiecare membrul superior = 9%SC

– fiecare membrul inferior = 18%SC

– trunchiul anterior = 18%SC

– trunchiul posterior =18%SC

– regiunea perineală = 1%SC

În funcție de suprafața tegumentară:
Clasificare ABA (American Burn Association Classification)
 Minore (nu necesită spitalizare)
• arsuri parțiale superficiale de sub 5-10%SC, la copil şi vârstnic

• arsuri parțiale superficiale de sub 15%SC, la adult

• arsuri “toată grosimea dermului”, de sub 2%SC la adult, fără afectarea zonelor speciale
de gravitate
 Moderate (majoritatea necesită spitalizare)
• arsuri parțiale 10-20%SC, la copil şi vârstnic

• arsuri parțiale de 15-20%SC, la adult

• arsuri “toată grosimea dermului” de 2-10%SC fără

afectarea zonelor speciale de gravitate
 Majore (toți pacienții trebuie spitalizați)
• arsuri parțiale de peste 20%SC la copil şi vârstnic

• arsuri parțiale de peste 25%SC la adult

• arsuri “toată grosimea dermului” de peste 10%SC

la orice vârstă
- arsuri localizate în zonelespeciale de gravitate (față, mâini, picioare, perineu)
- arsuri electrice sau chimice
- toate arsurile cu afectarea căilor respiratorii
 Prognosticul arsurilor

 Indicele prognostic (IP), reprezintă produsul dintre suprafaţa arsă şi profunzime (în concepţia
actuală arsura este privită ca un volum); el se calculează înmulţind suprafaţa arsă în procente cu
gradul cel mai mare al arsurii
Indicele prognostic (IP) e agravat de:

- vârste extreme (copii, bătrâni);

- situaţii biologice (puberatate, sarcină);
- traumatisme asociate.
 Indicele de Prognostic
prognostic (IP)

0-40 evoluţie fără complicaţii

41-60 evoluţie cu posibile complicaţii

61-80 evoluţie cu complicaţii în 50% din cazuri

81-100 complicaţii majoritare

101-140 apare posibilitatea deceselor

141-160 decese în 50% din cazuri

161-200 decesele predomină

peste 200 decesele sunt regulă

 Primul ajutor în caz de arsuri

Începe cu respectarea protoculul ABC la fel ca în toate urgențele

– A = airway - eliberarea căilor respiratorii, scoaterea pacientului din încăperea cu fum

– B = breathing - respirație gură la gură sau ventilație pe balon dacă pacientul nu respiră
spontan

– C = circulation - masaj cardiac extern dacă pacientul nu are puls

Pentru ca salvatorul să nu devină el însusi o victimă trebuie să aibă în vedere câteva
măsuri de sigurață:
 se va întrerupe sursa agresiunii: curentul electric, gazul
 se va îndepărta victima din mediu (incendiu) sau din apropierea sursei de căldură
 dacă este vorba de arsuri electrice, salvatorul să-și ia măsuri de siguranță suplimentare: să nu
atingă victima cu mâinile goale ci să folosescă materiale electroizolante
 se va îndepărta victima dintr-o zona cu risc de explozie
 în cazul unui incendiu se va încerca evitarea inhalării fumului, fie prin folosirea unor măști
speciale fie prin aplecarea capului la intrarea în cladire
 focul se stinge cu apă, stingător CO2 sau, de la caz la caz, cu pături, zăpadă, pământ etc.
 în cazul unei victime ale cărei haine au luat foc, aceasta va fi oprită să alerge (deși aceasta este
de obicei reacția victimelor), se va culca la sol și eventual se va acoperi cu o pătură
 Arsuri de gradul I
– răcirea imediată a zonei arse cu apă rece timp de 20 minute (răcirea locului previne
pătrunderea mai adâncă a arsurii în țesuturile pielii)
– spray antiarsură

– nu pune gheață, poate accentua leziunea

– creme hidratante pentru arsurile solare

 Arsuri de gradul II, III, IV
- nu îndepărtați hainele arse, acțiunea poate agrava leziunea pielii, totusi verificati ca victima să
nu mai fie în contact cu materiale care se topesc, sau expusă la fum ori caldură
- nu turnați apă rece (acest lucru poate provoca un șoc), nu puneți prosoape sau pături
peste o astfel de arsură
- verificați existența semnelor vitale (respirație, tuse sau mișcare); dacă nu există nici un fel de
respirație sau alt semn de circulație, începeți resuscitarea cardiopulmonară
- spalați cu ser fiziologic dacă îl aveți la îndemână
- acoperiți leziunea cu tifon steril (se găsește în trusa de urgență a oricărei mașini)
- acoperiți segmentul cu folia antiarsură (se găsește în majoritatea truselor de urgență)
- Sunați la 112
 Recuperarea pacienților cu arsuri

 recuperarea pacienților cu arsuri reprezintă o terapie activă, continuă

 obiectivele programului de recuperare postarsură includ suportul pacientului în recâștigarea
nivelului cel mai înalt posibil de funcționalitate și independență, cu îmbunătățirea calității vieții din
punct de vedere fizic, emoțional și social și cu cea mai bună reconstrucție cosmetică
 echipa de recuperare: medic chirurg, medic dermatolog, medic de recuperare, psiholog,
kinetoterapeut, terapeut ocupațional, dietetician, asistent social, asistent medical, infirmier
 Manipularea pacienților cu arsuri

 tărgile de transfer vor fi folosite în fazele inițiale

 în cazul transferurilor asistate de kinetoterapeut se aplică priza și contrapriza pe zone neafectate
 saltele antiescară vor fi recomandate pacienților internați
 Kinetoterapia în arsuri

Principiile de bază ale tratamentului recuperator al pacientului cu arsuri

 arsurile de gradul I și cele de gradul II superficiale nu necesită kinetoterapie cele de
gradul II profunde uneori pot necesita kinetoterapie
 cele de gradul III și IV necesită întotdeauna kinetoterapie
 Principiile de bază ale tratamentului recuperator al pacientului cu arsuri
Kinetoterapia va prezenta următoarele obiective:

 obținerea nivelului funcțional optim, reducerea efectelor edemului, menținerea gradului de

mobilitate articulară, asuplizarea escarelor și a cicatricilor, creșterea masei musculare,
ameliorarea forței și a rezistenței musculare și ameliorarea funcției pulmonare și
cardiovasculare
Exercițiile pentru ameliorarea mobilității articulațiilor membrului superior și membrului inferior
se vor iniția din prima zi minim de 2x/24 h, cu monitorizarea zilnică a gradului de mobilitate
articulară (cicatrici, contracturi)
Startul exercițiilor pentru ameliorarea mobilității articulare se va face la 5 zile după grefele de la
nivelul mâinii și a feței și la 7 zile post grefarea de la nivelul altor regiuni
Se va recomanda stretchingul pasiv la nivelul articulațiilor extremităților, exerciții coordonate cu
administrarea medicației; ulterior, pentru ameliorarea forței musculare se vor recomanda
contracțiile dinamice cu creșterea rezistenței progresiv
Principiile de bază ale tratamentului recuperator al pacientului cu arsuri
 antisepsia (evitarea putrefacției) este extrem de importantă până la faza de cicatrizare a
tegumentului (până la restabilirea integrității barierei tegumentare)

→ se vor folosi halate, bonete, mânuși și botoșei de unică folosință

 suportul psihologic și comunicarea cu pacientul trebuiesc efectuate înaintea ședinței de

kinetoterapie
Principiile de bază ale tratamentului recuperator al pacientului cu arsuri
 principiul de bază al kinetoterapiei pacientului cu arsuri = evitarea complicațiilor
→ redorilor articulare,
→ escare,
→ retracții musculotendinoase,
→ hipotrofii musculare datorate repaosului prelungit,
→ riscul de tromboflebită,
→ decondiționarea cardiovasculară și respiratorie
 începe cu posturarea corectă
 respectarea pragului durerii
Principiile de bază ale tratamentului recuperator al pacientului cu arsuri
 folosește în special stretchingul static
 exerciții active/pasivo-active/pasive
 masajul, parafina și ortezele se pot folosi după cicatrizare
 spre exerciții de fitness cardiovascular
Principiile de bază ale tratamentului recuperator al pacientului cu arsuri
 durata ședințelor de kinetoterapie crește treptat de la 5 minute la 30 de minute iar numărul de
ședințe/ zi scade treptat de la 4-6/zi la 2/zi
 terapia ocupațională va urmări restabilirea activităților zilnice (ADL-uri)
 psihoterapia va urmări combatera anxietății și depresiei
 consiliere privind dieta (vitamina C, vitamina A, zincul, cuprul, magneziul sunt importante pentru
vindecarea leziunilor
Localizarea arsurii Atitudinea Posturarea
vicioasă

fața anterioară a gâtului flexia gâtului orteză cervicală Minerva

regiunea axilară
adducția orteză de umăr-cot-încheietura
brațului mâinii-mână fixă
fața anterioară a cotului flexia cotului orteza de cot-încheietura mâinii-mână

fața dorsală a extensie orteză de încheietura mâinii-

mână-deget, fixă cu menținerea articulației
mâinii radiocarpiană
radiocarpiană în poziție neutră
 Posturarea în orteze

orteză cervicală orteză de umăr- cot- orteza de cot- orteză de încheietura

Minerva încheietura mâinii- încheietura mâinii-mână-deget, fixă
mână fixă mâinii-mână
 Kinetoterapia în arsuri
Localizarea Atitudinea Posturarea
arsurii vicioasă

orteză de încheietura mâinii-mână- deget, fixă

fața anterioară flexia
cu menținerea articulației radiocarpiane în
radiocarpiană și a extensie, iar degetele in ușoară flexie
a mâinii
degetelor

regiunea flexia și adducția decubit dorsal cu pernă în regiunea

înghinală cu menținerea șoldului în abducție 30
inghinală șoldului de grade și extensie, orteză de șold mobilă

fața dorsală a flexia decubit dorsal, la mers cu orteză de

genunchi mobilă
genunchiului genunchiului
picior varus equin decubit dorsal, gleznă la 900, orteză de
picior fixă
 Posturarea în orteze

orteză de încheietura orteză de sold, orteza de orteza de

mâinii, mână-deget, mobilă, abducție, genunchi, glezna-picior,
fixă flexie reglabila mobilă fixă
 Kinetoterapia în arsuri

 Masajul
• combate durerea

• scade anxietatea

• ameliorează depresia

• combate edemul de stază

• crește troficitatea țesuturilor imobilizate

• scade senzația de prurit (mâncărimi)

• se poate executa după cicatrizarea tegumentului

 Grefele
 se practică la 7-10 zile post arsură
 maximum 20%SC / episod operator (pierderile lichidiene sunt importante)
 primele 5 zile → imobilizare completă
 kinetoterapia se inițiează la o săptămână post grefă
 începe cu mobilizări pasive ușoare → pasivo-active→ active
 materialele textile compresive tip JOBST după 3 săptămâni post grefă
Grefe
 Kinetoterapia în arsuri

 Materialele textile de contenție

• bandajele compresive previn apariţia cicatricilor hipertrofice = consecinţa acumulării
neadecvate a colagenului la nivelul leziunii, pe perioada vindecării
• benzile elastice, ciorapii elastici, corsetele trebuie aplicate în toate cazurile de arsuri pentru a
preveni formarea cicatricilor hipertrofice
• ciorapii elastici pot fi folosiţi după vindecarea arsurii, dar cu păstrarea unor breşe în ciorap

• se poartă 18-24 de luni

Materialele textile de contenție - JOBST burn suit