CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN MEDICINĂ ȘI FARMACIE„RAISA PACALO„

CATEDRA DISCIPLINE CHIRURGICALE

Traumatismul termic.

Prof.Dimineață Victoria
 Planul Lecției
1. Arsurile, cauzele, clasificarea.
Manifestările clinice locale şi generale.
2. Asistenţa de urgenţă în arsuri termice.
Managementul copilului cu arsuri termice
conform PCN.
3. Degerătura , manifestările clinice,
asistenţa de urgenţă.
4. Electrocutarea, manifestările clinice,
asistenţa de urgenţă.
 DEFINIȚIE
Arsura - este o afecţiune chirurgicală a
întregului organism, gravitatea căreia depinde
de suprafaţa, profunzimea şi evoluţia
leziunilor locale.
CLASIFICARE ÎN FUNCŢIE DE AGENTUL
TRAUMATIC :
arsură termică - lichide fierbinţi, flacără, gaze inflamabile
aprinse, corpuri solide incandescente, corpuri vîscoase topite
(smoală, bitum, mase plastice, ceară), raze solare.

arsură chimică – acizi, baze, unele săruri minerale,

medicamente ( iod), fosforul metalic.

arsură electrică –acţiunea curentului electric.

arsură actinică – cu raze actinice – arsură ionizantă,

razele Rontgen, prin explozii atomice.
Arsurile termice sunt cele mai frecvente constituind
90% şi 10% arsurile electrice şi chimice.
 ARSURILE TERMICE
DEFINIȚIE: Arsurile termice sunt
urmare a acțiunii căldurii asupra
tegumentului și țesuturilor.
Caldura devine lezantă pentru
țesuturile vii în momentul în care
depășește 46 gr C.
ARSURI TERMICE
 Epidimiologie

Pe parcursul ultimilor ani în Republica Moldova

se constată o stabilizare a frecvenţei
traumatismelor provocate de agenţi termici.

Anual se înregistrează circa 1900 – 2100 cazuri

de leziuni termice, ce reprezintă 2% din
numărul total de traumatizaţi.

Incidenţa traumatismelor termice este de 52,5

cazuri la maturi şi 78,2 cazuri la copii pentru 100
mii populaţie (conform datelor statisticii medicale
pentru anul 2014).
 Epidimiologie
Cea mai mare frecvență se întîlnește între 20 - 60 de ani,
ca urmare a accidentelor casnice și de muncă, cu usoară
predominantă la femei.
Accidentele casnice sunt de aproximativ 15 ori mai
frecvente decît cele industriale.
 Etiologie:
Energiile lezante pot fi provocate de diferiți factori fizici.
 flacara de peste 700-800 grade
 substanțele inflamabile, vaporizante sau ce se aprind,
dau naștere la arsuri prin explozii.Cele mai frecvente
arsuri prin flacără și explozie, mai frecvente decît in
viața civilă, sunt întîlnite în conflicte armate.
 lichidele fiebinți sau substanțele vîscoase, aderente, ale
căror puncte de fierbere nu depășesc 100 grade C,
 ETIOLOGIE
arsurile prin solide fierbinți, grupa în care
se încadrează leziunile provocate de
metale topite.
CLASIFICAREA ANATOMO - CLINICĂ
In țara noastră arsurile se clasifică în patru grade de
profumzime:
Gradul 1 Gradul 3
Gradul 2 Gradul 4
 Manifestările clinice locale
Gradul1–este afectat doar stratul superficial al
epidermului. Apare eritem pronunţat, edem însoţit de
dureri vii, violente, usturime, hiperemie şi căldură locală.
Toate fenomenele sunt reversibile, vindecarea făcîndu-se
cu restituție în întregime, în cateva zile
 Manifestările clinice locale
Gradul 2 - este afectat tot epidermul. Pe fonul arsurii de gr. I
(eritem pronunţat, edem, dureri vii, violente, usturime,
hiperemie şi căldură locală) apare “flictena albă” cu conţinut
seros, limpede, transparent. Vindecarea se face de regula în 10
- 12 zile. Asocierea infecției poate prelungi timpul necesar
vindecării afectînd și calitatea acesteia.
 Manifestările clinice locale
Gradul 3 - care este Gr. III A şi Gr. III B – necroza parţială sau totală a tuturor
straturilor pielii cu formarea “flictenei roşii” cu conţinut sangvinolent şi “escara
albă” (în gr. III B),.
 Manifestările clinice locale
Gradul 4 - necroza ţesuturilor mai profunde: muşchi, tendoane,
oase, vase, nervi. Culoarea este de la alb la negru.
 Determinarea suprafeţei arsurii.

Determinarea suprafeţei arse se face raportînd

suprafaţa lezată la suprafaţa totală tegumentară
şi exprimarea în procente faţă de întreg corpul.
Regula palmei – ştiind că suprafaţa unei palme
constituie 1% din suprafaţa totală a corpului se
calculează din ochi, cu aproximaţie
(suprafeţele) proporţiile leziunii.
 Regula cifrei “ 9 ”

Capul, gâtul – 9%.

Fiecare membrul toracic – 9%.
Fiecare membru pelvin – 18%.
Trunchiul anterior – 18%.
Trunchiul posterior – 18%.
Regiunea perineală – 1%
 Regula cifrei “ 6 “.

La copii calculul procentual al suprafeţei arse se face prin

metoda multiplei cifre “ 6 “.
1.Membrele toracice ( fiecare)- câte 6%.
2.Membrele pelvine – câte12%.
3.Suprafaţa anterioară a trunchiului – 24%
4.Suprafaţa posterioară a trunchiului – 24%.
5.Capul, gâtul – 18%.
MĂSURI DE PRIM AJUTOR
 PRIMUL AJUTOR se acordă la locul
accidentului
și constă în :
scoaterea rapidă din mediul termic, dus
departe, la aer curat și culcat orizontal
 MĂSURI DE PRIM AJUTOR
 stingerea focului de pe haine cu mijloace existente
 MĂSURI DE PRIM AJUTOR
Eliberaţi de urgenţă
pacientul de haina în
flacără, sau îmbibată cu
lichide fierbinţi.

Îmbrăcămintea lipită de
plăgi nu se înlătură, dar se
taie atent împrejurul
fixajului ei.
 MĂSURI DE PRIM AJUTOR
 explorareafuncțiilor vitale, respirație, circulație și
susținerea acestora (dacă este cazul, respirație artificială,
masaj cardiac)
 MĂSURI DE PRIM AJUTOR
 aplicarea
unui prosop udat în apă rece peste zonele arse
pentru diminuarea durerii și a gradientului termic,
 MĂSURI DE PRIM AJUTOR
 aplicăm un pansament aseptic sau o bucată de materie
curată preventiv netezită cu fierul de călcat.
MĂSURI DE PRIM AJUTOR

dacă suprafeţele arse sunt mari

se evită răcirea plăgilor cu apă
rece, dar pacientul se înfăşoară
cu un cearşaf curat.

dăm pacientului să bea

lichide (apă minerală
degazată, ceai, sucuri).
 MĂSURI DE PRIM AJUTOR
 dacăeste posibil se administrează analgezice, oxigen și
perfuzii cu soluții cristaloide,
 MĂSURI DE PRIM AJUTOR
 transportareala spital este obligatorie pentru orice ars cu
o suprafață mai mare de 5%. Pe timpul transportului nu
se administrează alimente sau lichide pe cale orală.
 Explozia de la Piața Centrală din
Chișinău a avut loc în data de 9
ianuarie 2016
în cantina „La Soacra” din
Piața Centrală, din cauza unei
butelii de gaz.

În urma deflagrației 17 persoane

Your company information au avut nevoie de îngrijiri
medicale. În urma exploziei au
murit 3 persoane,
alte 13 fiind rănite.
Incendiul din clubul Colectiv din București
a avut loc în 30 octombrie 2015, în incinta
unui club din București . Incendiul s-a
declanșat în timpul unui concert, unde focul
a fost provocat
de către artificiile folosite în timpul
concertului, care au dus la aprinderea
buretelui poliuretanic, flăcările căruia au
provocat leziuni –
cauzatoare de moarte, prin combustie, asfixie,
intoxicații cu monoxid de carbon.
În urma incendiului au decedat 97 de
persoane și 186 de persoane au fost
rănite.
Arsurile termice la copil – primul ajutor

Eliberaţi de
urgenţă copilul
de haina în
Îmbrăcămintea
flacără sau
lipită de plăgi
îmbibată de
nu se înlătură,
lichid fierbinte.
dar se taie atent
împrejurul
fixajului ei.
Arsurile termice la copil – primul ajutor
Regiunea arsă o supuneţi acţiunii unui
jet de apă rece timp de 10-15 min.

Aplicăm un pansament
aseptic sau o bucată de materie curată
preventiv netezită cu fierul de călcat.
Arsurile termice la copil – primul ajutor
Dacă suprafeţele arse Dăm copilului să
sunt mari se evită bea lichide (apă
răcirea plăgilor cu apă
rece, dar copilul se minerală degazată,
înfăşoară cu un cearşaf ceai, sucuri).
curat.

Administrăm Transportăm de
Analgină, Valeriană urgenţă copilul
(15-20 de picături). traumatizat în cea
mai apropiată
instituţie medicală
 ARSURILE ELECTRICE
Electrocutarea defineşte leziuni generate de pasajul
curentului electric prin ţesuturi sau organismul uman.
Este agresiunea electrică asupra organismului
provocată de:
Flamă electrică, arc voltaic.
Cataclisme (arsuri prin fulger, trăsnet).
Sunt cele mai grave leziuni.
Gravitatea arsurii depinde de
numărul de volţi.
 Cauzele:

Atingerea directă a reţelei electrice;

Atingerea unui bec spart sau a lustrei;
Contactul cu sursa electrică prin jet de apă;
Manipularea greşită a aparatelor electrice.
 Manifestările clinice:
Locale – se aseamănă cu arsurile termice. Sunt
caracteristice semnele curenţilor. Locul de
pătrundere şi de ieşire sunt întotdeauna specifice.
Leziunile tisulare sînt mai mari la locul de întrare şi
de ieşire al curentului în formă de o escară profundă
mică, punctiformă sau leziune mare.
 Manifestările clinice:
Locul de ieşire – leziuni tisulare extreme. Local sunt
caracteristice nişte pete cenuşii sidefate de formă rotundă,
uneori zone cutanate uscate puţin bombate, escoriaţii,
zgârâituri. În cazuri mai grave sectoarele sunt carbonizate cu
topirea oaselor.
 Manifestările clinice
Generale – depind de gradul de intensitate şi tensiune a
curentului, de locul de pătrundere, de drumul parcurs etc.
Dacă în acest parcurs întră organe vitale (inimă, creier,
centrul respirator) se atestă modificări din partea lor:

Dacă curentul Dacă

a trecut prin inimă, electroagresiunea a
creier, atunci lezarea trecut prin centrul
este mortală prin respirator, inima
stop cardiac sau continuă să
respirator funcţioneze cu o
. oxigenare adecvată.
 Manifestările clinice
Dacă curentul
parcurge drumul său
interceptând inima –
apar tulburări de ritm
din cele mai grave ca
fibrilaţie ventriculară
(în majoritatea În cazuri grave –
cazurilor mortale). apare obnubilare cu
agitaţie motorie.
După revenire mai
târziu se constată
amnezie retrogradă,
cefalee.
 Manifestările clinice
Leziunile legate de fulger se aseamănă cu
electrocutarea. Acţiunea este foarte puternică şi se
măsoară în milioane de volţi, dar cu descărcări de scurtă
durată. Trăsnetul provoacă leziuni mult mai grave,
smulgerea unei părţi de corp, carbonizarea, etc.
 Asistenţa de urgenţă:

1) Întreruperea curentului de la întrerupătoare sau

îndepărtarea firului electric.
2) Îndepărtarea accidentatului de sub acţiunea curentului
electric. Degajarea se face de la distanţă cu o prăjină,
scândură uscată, sau cu mîna protejată de o haină
groasă, uscată sau cu mănuşi de cauciuc. Se poate
prinde victima de păr, scos cu o pătură de lână.
 Asistenţa de urgenţă:
3.Dacă există fire electrice
pe sol, vor fi evacuate
persoanele din zona
periculoasă.

4. Nu se recurge la
îngroparea în pămînt a
accidentatului, deoarece este
inutilă şi se întârzie cu
asistenţa de urgenţă.
 Asistenţa de urgenţă:
5. În moartea aparentă se face pe
loc resuscitarea cardiorespiratorie
şi cerebrală – Protocolul ABC.

6. Paralel - se iau măsuri contra

şocului,
se administrează i/v cardiotonice:
Adrenalină, Cofeină, Mezaton.
Se instalează sistemul de perfuzii
sol.de Glucoză, Reopoliglucină,etc.
 Asistenţa de urgenţă:
7.Aplicarea
pansamentelor
aseptice pe plăgi.

8.Imobilizarea
membrelor
traumatizate.

9. Transportarea de
urgenţă a pacientului
în cel mai apropiat
staţionar.
 Asistenţa de urgenţă:
Electrocuţiile necesită un tratament imediat şi complex, general şi local,
susţinut şi practicat în echipă multidisciplinară.

O viață fără riscuri!

Securitatea și sănătatea mea.
 AGRESIUNEA PRIN FRIG

Locale Generale
(degerăturile) (hipotermia
Frostbite sistemică).
Hypothermia
DEGERĂTURI

(FROSTBITE)
 DEGERĂTURILE

Reprezintă modificari morfo-

funcționale evolutive locale produse
prin frig (fie prin aer sau printr-o
expunere chimică, cum ar fi gheața
uscată (CO2 congelat) sau gaze
puternic comprimate) la nivelul
zonelor expuse și extremităților:
picior, mînă, față, nas, ureche.
FACORII DE CARE DEPINDE INFLUENȚA
FRIGULUI ASUPRA ORGANISMULUI
temperatura mediului;
viteza vîntului;
umiditatea;
gradul de oboseală;
consumul de alcool;
imobilitatea și ortostatismul;
încălţăminte şi îmbrăcăminte prea
strîmtă;
– vârsta şi starea fizică a persoanei.
 MECANISMELE DEGERĂTURII


 1.Formarea cristalelor de gheață în spațiul

intacelular( înghețare rapidă) și extracelular
( înghețare lentă), deshidratare extracelulară
și moarte celulară. 

 2.Tulbulari vasculare: 
          - sunt punctul de atac 
          - initial are loc vasoconstricție și apoi
vasodilatație rezultînd edem și flictene
locale. 
In funcție de profunzimea leziunilor
și aspectul tegumentelor după
reincalzire, degeraturile pot fi de
patru grade:

CLASIFICAREA DEGERĂTURILOR
 SEMNE ȘI SIMPTOME
  Senzație de frig 
  Scaderea motilității voluntare 
  Durere locală 
  Senzația de arsură locală 
  Eritem 
  Parestezii 
  Anestezie locală 
  Paloarea regiunii 
  Rigiditate 
         Dupa dezghețarea regiunii : 
  Edem local 
  Flictene 
  Escare negre dure uscate 
 DEGERĂTURA DE GRADUL ÎNTÎI
(dermatita edematoasă)

Din primele ore:

eritem cu cianoză
edem
parestezii (arsură,
prurit)
dureri ( prin junghiuri
şi zvâcnituri)
Spontan, dar lent reversibilă; după 7-10 zile:
descuamare tegumentară
paresteziile pot continua, rămâne sensibil la
frig.
 DEGERĂTURA DE GRADUL DOI
(flictenulară)
Precoce:
 edem şi cianoză
 dureri vii, parestezii
La 10-12 ore:
 apar flictenele seroase, care
pot deveni sero-hemoragice, prin lezarea plexului
capilar dermic superficial;
La 10-12 zile:
 flictenele se detașează, lăsînd o escarî superficiala,
cenusie, atonă care se vindecă spontan în cîteva
saptămîni, fară sechele;
 durerile dispar, rămâne sensibilitatea crescută la
frig 
EXEMPLU DE DEGERĂTURĂ DE GRADUL DOI
EXAMPLES OF SECOND DEGREE FROSTBITE.
 DEGERĂTURA DE GRADUL TREI
(necroza tegumentara)
Iniţial:
flictene hemoragice, înconjurate
de arii edematoase și cianotice;
leziuni necrotice ale pielii: escare albe, alb-cenușii sau
negre, uscate
Hipo/anestezie termoalgezică
(anestezie la frig şi dureri intense la cald)
Treptat:
Escare dermo-hipodermice uscate, negre
Ulceraţii atone înconjurate de congestie şi cianoză
La 2-3 luni:
Granulare şi epitelizare a ulceraţiilor cu cicatrici vicioase
și sechele funcționale importante.
Examples of third degree frostbite.
 Degerătura de gradul patru
(gangrena uscată sau umedă)
Iniţial bilanţul nu poate fi făcut:
devitalizare progresivă
anestezie şi paralizii
mumificare (piele ￫ os)
gangrenă umedă doar
infectată sau prin
îngheţare lentă
Tendinţă de autolimitare:
şanţ de delimitare
cutanat poate dura pînă
la o lună
delimitare profundă ￫ os la 2-3 luni
Examples of four degree frostbite
 Managementul
asistenței de urgență
- scoaterea accidentatului de sub acțiunea frigului; 

- înlăturarea
 factorilor mecanici ce produc staza vasculară
( haine, încălțăminte strîmtă); 
- îmbrăcarea accidentatului cu haine uscate și călduroase; 

- evacuarea rapidă pentu a evita ciclul degerătură – dezgheț -–

degerătură; 
- Încălzire progresivă (adăpostire, contact corporal, băi calde,

ingestie de lichide calde, mobilizare).
De evitat :  - Frictionarea regiunilor degerate cu zapada , deoarece

traumatizeaza tesuturile si favorizeaza infectiile;  - Reinghetarea . 
