Raspunsuri Amp

1.
Educarea pacientilor in administrarea medicamentelor la

domiciliu(local,enteral,inhalator,injectii i/m
Local
 Administrrarea externa a medicamntelor poate fi pe suprafata tegumnetelor sau

mucoaselor
 Scop effect local si therapeutic
Administrarea medicamntelor pe suprafata tegumnteelor
 Se folosesc solutii pudre unguente pasteemplastru

 Se pregatesc materialele necesare medcamnetul manuri de cauciuc pense port tampon
spaule tampoanealeza musama
 Se informeaza bolnavul se aseaza in pozitie comoda aplicarii
 Asistentul spala maiinile cu apa si sapun imbraca manusile aplica corespunzator forma de
prezentare a medicamnetului
 Badijonare pe piele a unei solutii de alcool tincture de iod foloseste tampon montat pe
portatampon
 Unguentele pastele seaplica cu ajutorul spatulleor in strata subtire din tub uguentele ce
continmedicamnet inglobat in vaselina lanolina .pastele contin grasimi si pudre
 Pudrajur –presarraea medicamntelor din vase cu capac perforat sau cu jautorul
tifonului .pudre de talc oxid de zinc caolin combat pruritului usuca pilea
 Comprresa medicamnetoasa se aplica substante imbibate intifon
 Creioane cauztice –medicamnet introdus in tub protector se creioneaza pe piele pentru a
favoriza epitelizarea
 Bai midicinale pot fi partiale sa complete
Administraea medicamentelor pe suprafata muoaselor
 Se aplica solutii uguente strict la locul de administrare

 Solutiile seinstileaza cu ajutorul pipetei sau cu seringa pentru badijonare se foloseste
porttamponul
 Unguentele oftalmice se introduce in sacul conjunctival cu lapatelel de sticla sterile sau
direct din tub
Administraraea prin inhalare
Exista inhalatoare de dimensiuni mici portanile si infalatoare de dimeniuni mari stationare

instalate in sectile de fizioterapeutice
Inhalatoarele postabile sunt folosite in astmul bronsic inhalatoarele stationare se folsoesc pentru
inflamatia cailor respiratorii bolnavuls e aseaza in fata pilniei inhalatorului ispira pe gura expira
pen as timp de 10-15 min.
Inhalatoarele improvizatee la domicliu

 Se folesce plante medicinale saubicarbonatde sodiu de 2%
 Dupa fierbere cratita se iadepe foc bolnavul va fi deaspura cratitei la distanta 20 30cm
acopreti cu servet
 Vainspira adinc si va expira pe nas timp de 10-15min
 Dupa inhalare se setrge fata pacientului este ferit de are rece
 Materialele sespala se dezinfceteaza.
Injectia i/m reprezinta introducerea unei solutii izotonice uleioase sau a unei substnte coloiadale
in stratul muscular prin intermediul unui ac atasat la seringa
Material necesare seringasterila acsteril pentru aspirarea solutie ac steril pentru injecatre seruri
pentru dizolvat substanta d einjectat seringacu capacitate de 5-10ml pentru diluare substantei
Alcool sanitar tavita renala tampoane de vatasterile manusi sterile cimp sterisl
Pregatirea pacientului s einformeaza pacientul in legatura cuscopul injectiei si despre medicatia

ce urmeaza a fi injectat acordul pacientului pacientul este invitat sa relaxeze ,musculature
pozitionarea pacientului in decubit dorsal ventral lateral ortostatsim se dezbracaregiunea aleasa
Tehnica
 Spalrea anitpestica a miinilor

 Imbraca manusilor
 Se monteeaza acul la ambol seringii
 Pregatirea subtantei de injcetat cu unac de diametru mai mare decit cel folosit pentru
injectare
 Schimbarea acului seringii utilizat la incarcarea acesteia cu acul pentru injectarea
subnstei i/m
 Se elimina aerul din seringa dezinfectarearegiuniilaese se intinde pielea cu indexul si
policele miini stingi sise inteapta peprpendicular se verfica pozitia acului prin aspirare se
injecatealent Solutia
 Dupa injectare re trasge brcu acul si sedezinfecteaza regiunea masind zona in acelasi timp
 Pacientul se aseaza in pozitie comoda cu reapaus fizic timp de 5-10 min
 Reorganizarea locului de munca.
Admnistrarea enteral sau peroral se folosesc medicamnte sub forma d etablete grajeuri capsule
granule parfuri solutii mixture tincture decocturi exctratcte si uleiuri
Sepregatesc materialele necesare pahare pipete lingurite foarfece pentru a taia ambalajul foi de
prescriptii medicale
Pregatirea bolnavului se naunta despre tehnica ce urmeaza denumirea medicamnetului doza

orraul administrraii se da bolnavului o pozitie comoda
Tehnica
 Se da bolnavului un pahar cu apa fiarta

 Pe limba se aseaza pastila sise bea cu apa fiecare medicamnetse iaaparte
 Cafeaua nu se foloseste fiinda scade efectul teraputic al unor medicamnete
 Praful se pune pe limba bolnavului si sebea cu apa sau se dizolva in pahar
 Solutiile se dozeaza in mililitri cu pahare gradate sau cu lingura
 Tincturile se administreaza in picaturi sau cu pipeta
2.managementul integrat al pacientilor cu come hepatice
Pacienţii cu encefalopatie de gr.III sai IV necesită intubare pentru a proteja permeabilitatea căilor
aeriene şi se poziţionează cu capul la 30 de grade faţă de planul patului cu evitarea stimulării. Se
vor monitoriza cu atenţie indicii hemodinamicii, diureza orară, nivelul glicemiei, electroliţii
serici, indicii echilibrului acido-bazic, statutul neurologic.
3.rolul asistentei medicale in supraveghierea gravidelor in conditii din AMP.
Începerea supravegherii gravidei din primele săptămâni de sarcină permite administrarea cu scop
profilactic a pastilelor de fier pentru prevenirea anemiei la gravide şi a acidului folic pentru
prevenirea malformaţiilor la făt).
La prima vizită se va efectua determinarea termenului de sarcină, diagnosticul şi tratamentul

anemiei, depistarea şi tratarea sifilisului, depistarea factorilor de risc şi a patologiilor medicale
preexistente sarcinii, tratarea cărora este cea mai oportună în perioada precoce a sarcinii, iniţierea
profilaxiei unor patologii (de exemplu, a anemiei şi a malformaţiilor congenitale) şi iniţierea
elaborării unui Plan individual de naştere în comun cu medicul obstetrician-ginecolog.
A doua vizită la 16-18 săptămâni Permite supravegherea evoluţiei sarcinii, depistarea

hipertensiunii arteriale cronice, care nu a fost depistată la momentul luării gravidei în evidenţă.
Gravida va primi trimitere pentru examenul USG la 18-21 săptămâni de sarcină. La acest termen
de sarcină se efectuează testele screening şi diagnostice pentru diagnosticul prenatal al
sindromului
. A treia vizită la 22-24 săptămâni Termenul de sarcină 22-24 săptămâni este cel mai potrivit
pentru depistarea gravidelor care sunt în grup de risc sau au dezvoltat anemie sau gestoză tardivă
prin examinarea sângelui şi urinei. Acest termen de sarcină permite profilaxia şi tratamentul
precoce a acestor complicaţii ale sarcinii. Mama numără loviturile fătului ca un mijloc de
supraveghere fetală antenatală
. A patra vizită la 28-30. În timpul vizitei a patra se va efectua a doua şedinţă de pregătire psiho-
emoţională a gravidei şi familiei şi se va oferi informaţie despre naştere, ce va permite gravidei
să ia decizii informate referitor la abandonarea comportamentelor riscante şi adresarea precoce
pentru acordarea asistenţei de urgenţă. Conform termenului sarcinii gravidei i se va oferi
concediu de maternitate. Se recomandă ca la acest termen de sarcină gravida să fie consultată în
afară de medicul de familie şi de medicul obstetrician.
A cincea vizită la 35-36 săptămâni Vârsta sarcinii de 35-36 săptămâni este termenul ideal pentru
determinarea poziţiei fătului în uter şi a prezentaţiei lui). De aceea la acest termen de sarcină se
recomandă ca gravida să fie consultată a treia oară de medicul obstetrician (consultaţie
obligatorie recomandată de grupul naţional de lucru).
. A şasea vizită la 38-40 săptămâni !!! Se recomandă ca la acest termen de sarcină gravida să fie
examinată de medicul obstetrician. Confirmarea poziţiei/prezentaţiei fătului şi actualizarea
planului de naştere. Se efectuează diagnosticarea pre-eclampsiei Se va lua o decizie informată
definitivă despre maternitatea (nivelul) unde va avea loc naşterea, cine va însoţi gravida la
naştere în calitate de persoană de suport, care va fi modul de alimentare a nou-născutului, ce
metodă de contracepţie va folosi femeia după naştere
1. Pregatirea fizica si psihologica a pacientului pentru ECG>necesarul,realizarea

documentarea si interpretarea rezultatelor.
Electrocardiograma este metoda grafica de inregistrare a biopotentialului electric ce apare in

timpul fucntiei inimii captata prin electrozi plasati la surpafata corpului in anumitepozitii.
Scopul prin ECG pot fi despistate deregalri de ritm dereglari ale circulatiei coronariene
schimbari sclerotice distrofice electrolitice toxice in miocard.
Tehnica
Pregatairea aparatului
Aparatul se uneste cu pamintul se concecteaza pentru incalzire se verefica sensibilittaea

galvanometrului se da o tensiune standart de 1mv care formeaza o oscilatiei a penitei de 10mm
cu forma 2.
Pregatirea pacientului
 Odihnca fizica si psihica timp de 10-20 min inainte d einregistrare

 Se fie cald in incapere 22-25
 Pacientul dezbraca ciorapii scoate obiectele metalice se culca in decubit dorsal se deschid
hainele in regiunea cutiei toracice
 Se aplica electrozii la mmebre si regiunea pectoral.Sub electrozi se pun servetele de tifon
imbibate cu sol.hiperfonica sau paste special.
Electrozii la membre
 Negru –piciorul drespt

 Rosu-mina dreapta
 Galben –mina stinga
 Verde-picioul sting
Electrozii pectoral (VILSON)
 V1-marginea dreapta a sternului spatiul 4 intercostal

 V2-paralel cu V1 marginea stinga a sternului
 V3 line parasternala mijlocul inimii
 V4-linie medioclaviulara spatiul 5 intercostal
 V5-linie axilara anterioara spatiul 5 intercosatal
 V6-linie medie axilara spatiul 5 intercostal.
Se inregistreaza trei derivate

 Reprezinta diferenta de potential dintre mainile dreaptasi stinga
 Diferenta de potential dintre mina dreapta si piciorul drept
 Diferenta de potential intre mina stinga si picorul sting
Dupa terminarean ECG se inlatura electrozii se inchide aparatul bolnavul se imbraca .asistenta
noteaza pe electrocardiograma denumirea derivatelor numele pacientului virsta adresa.
ECG in norma
Electrocardiograma e citita de medic cu linie milimetrica.analiza morfologica (forma

amplitudinea si durata undelor)analiza cronologica (ritmul si frecventa cardiac )
Pe electrocardiograma se deosebesc unde segmente interval
 P-excitarea atriilor 1-2mm

 QRS-exitarea ventriculelor 0,06-0,33 mm
 ST-depolarizarea miocardului -1mm
 TU-diastola.
2.Managementul copiilor cu anemii
 Alimentatie la sin precoce si prelungita

 Diversificarea alimnetatie la 6 luni cu supa de legume carne ficat galbenus de ou legume
verzi cereale fortificate cu Fe.
 Suplimentare cu Fe 1-2 mg Fe2+kg/zi de la 6-8 saptamini pina la 1 an pentru prematuri
gemeni hemoragie la nastere tulburari digestive,copii care au ritm rapid de crestere
 Profilaxie sistematica cu Fe 10-25 mg/zi pentru toti n/n in termen cu greutate normala de
la 6 luni. Se recomanda preparate de fier sirop cu picaturi ,se administreaza intre supturi
mese sau inaintea unei mese in doza unica.
 In perioada de adolescenta fetele incepind cu aparitia peirderilor menstruale de singe in
unele cazuri abundente de rind cu alimentarea corecta trebuie sa primeasca in scopul
profilaxiei deficitului de fier preparate de fier sorbifer cite 1 pastila de 2 ori pe saptamina.
 Profialxia deficitului de fier si a anemiei fierdeficitare poate fi realizata si prin fortificarea
prouselor alimentare (faina piine zahar sare) cu saruri de feir bivalent.
3.Ingrijirea gravidelor in al treilea trimestru de sarcina.particularitatile a cincea si a sasea

vizita.
la a V-a vizită antenatală.

La 35-36 săptămîni.
Examenul obiectiv- starea generală, ,pulsul,TA,greutatea,varice,edeme.Examenul
obstetrical: înălțimea fundului uterin,perimetrul abdominal,partea prezentată,miscari
fetale,eliminări vaginale,hemoragie BCF.
Investigatii de laborator și instrumentale-titrul de anticorpi la rh negative,glucoza
sîngelui,protrombina și fibrinogenul n sînge.
Al V-lea: înălţimea fundului uterin, masa corpului, TA,BCF,AGUrinei a sîngelui,Hb,
mişcările fetale,circumferinta abdomenului ,atitudinea şi prezentaţia fătului, perimetrul
abdomenului, frotiu de control, fizioprofilaxia, şcoala părinţilor, consultaţia obstetricianului.
Partea prezentată de la 28-30săpt.. BCF cu stetoscopul la 20 săpt.. fătul nu-şi mai shimbă
partea prezentată la primipare după 36 săpt., multipare după 38săpt..,pregătirea
psihoemotionala,sociala și legală a gravidei și familiei ei.
După indicație-glucoza singelui,la rh negative titrul de anticorpi,protrombina si fibrinogenul
in singe, consultația stomatologului.
a VI-a vizită antenatală.
La termenul de sarcina 38-40 saptamini se va efectua vizita a 6-a.
Obligatoriu:Masa corporala;T/A;Inaltimea fundului uterin si Circumferinta
abdominala;BCF;partea prezentata si atitudinea ei catre intrarea in bazinul mic.
Dupa indicatii:-orientarea gravidei catre nastere si controlul spitalizarii in maternitate;
-USG 2-(3).
1.tehnici de administrare a medicamentelor>local enteral,parenteral
Local
 Administrrarea externa a medicamntelor poate fi pe suprafata tegumnetelor sau

mucoaselor
 Scop effect local si therapeutic
Administrarea medicamntelor pe suprafata tegumnteelor
 Se folosesc solutii pudre unguente pasteemplastru

 Se pregatesc materialele necesare medcamnetul manuri de cauciuc pense port tampon
spaule tampoanealeza musama
 Se informeaza bolnavul se aseaza in pozitie comoda aplicarii
 Asistentul spala maiinile cu apa si sapun imbraca manusile aplica corespunzator forma de
prezentare a medicamnetului
 Badijonare pe piele a unei solutii de alcool tincture de iod foloseste tampon montat pe
portatampon
 Unguentele pastele seaplica cu ajutorul spatulleor in strata subtire din tub uguentele ce
continmedicamnet inglobat in vaselina lanolina .pastele contin grasimi si pudre
 Pudrajur –presarraea medicamntelor din vase cu capac perforat sau cu jautorul
tifonului .pudre de talc oxid de zinc caolin combat pruritului usuca pilea
 Comprresa medicamnetoasa se aplica substante imbibate intifon
 Creioane cauztice –medicamnet introdus in tub protector se creioneaza pe piele pentru a
favoriza epitelizarea
 Bai midicinale pot fi partiale sa complete
Administraea medicamentelor pe suprafata muoaselor
 Se aplica solutii uguente strict la locul de administrare

 Solutiile seinstileaza cu ajutorul pipetei sau cu seringa pentru badijonare se foloseste
porttamponul
 Unguentele oftalmice se introduce in sacul conjunctival cu lapatelel de sticla sterile sau
direct din tub
Admnistrarea enteral sau peroral se folosesc medicamnte sub forma d etablete grajeuri
capsule granule parfuri solutii mixture tincture decocturi exctratcte si uleiuri
Sepregatesc materialele necesare pahare pipete lingurite foarfece pentru a taia ambalajul foi de
prescriptii medicale
Pregatirea bolnavului se naunta despre tehnica ce urmeaza denumirea medicamnetului doza

orraul administrraii se da bolnavului o pozitie comoda
Tehnica
 Se da bolnavului un pahar cu apa fiarta

 Pe limba se aseaza pastila sise bea cu apa fiecare medicamnetse iaaparte
 Cafeaua nu se foloseste fiinda scade efectul teraputic al unor medicamnete
 Praful se pune pe limba bolnavului si sebea cu apa sau se dizolva in pahar
 Solutiile se dozeaza in mililitri cu pahare gradate sau cu lingura
 Tincturile se administreaza in picaturi sau cu pipeta
Administrarea parenterala represinta introducerea medicamnetelor prin injectii in tesuturi

cavitati vase spatii.medicamentele patrund in singe evita tubul digestiv nu se distrug la actiunea
fermentilor ,asistentul medical efectueaza injectiile intradermice subcutane intramusuclare
intravenoase perfuziile injectiie complicate sunt facute de medic in os artera vena subclavie
cavitati vase limfatice subarahnoidial.pregatirile de adiministrarea parenterala consta in monatrea
seringii sterile si aspirarea medicamentului din fiola si flacon.
Scop
Introducerea în organism a unor medicamente, substanţe active, cu ajutorul unor seringi şi ace
sterile, ocolind tubul digestiv.
Indicaţii:
 aplicarea tratamentelor medicamentoase injectabile;
 realizarea unui monotest sau intradermoreacţii;
 teste de sensibilizare sau cure de desensibilizare;
 injectarea de produse necesare realizării unor examene de investigare (produse

radioopace, radioactive, izotopi).
Pregătirea materialelor
 seringi sterile adaptate volumului de injectat;
 ace sterile: pentru aspirarea medicamentului de injectat, pentru realizarea injecţiei;
 medicamentele prescrise;
 comprese sterile;
 soluţii antiseptice;
 un garou (în caz de injecţie i.v.);
 tavă medicală curată;
 un container pentru ace;
.pregatirile de adiministrarea parenterala consta in monatrea seringii sterile si aspirarea

medicamentului din fiola si flacon.
Pregătirea pacientului
 se oferă informaţii despre procedură şi despre modul de administrare;
 se explică natura produselor injectate şi a utilităţii lor;
 se realizează instalarea confortabilă şi fără risc a pacientului pentru că injectarea să se

facă în cele mai bune condiţii.
Monstarea seringii sterile
 :asistentul imbraca forma de lucru :halat steril boneta ce acopera cu parul masca
prelucreaza miinile se pregatesc materialele necesare examineaza valabilitatea seringii in
pachet deschide pachetul steril din partea pistonului introduce conul seringii in ac cu
teaca
 Seringa montata se mentine in pachet pina la pregatirea medicamnetului.
Aspirarea medicamnetului din fiola
 se pregaestec materialele necesare seciteste eticheta denumireadoza termenul de
valabilitate se lovestecolul fiolei ca se echilibreze medicamnetul se taie colul fiolei cu o
pila metalica cu un tampon devata inmuiat in alcool se inlatura. Se ia fiola in mina stinga
intre 2 si 3 u mina dreapta se introduce acul seringii montate in fiola se aspira cantittaea
necesara de solutie manevrind cu pistonul seringii.pina la efectuarea injectiei seringa
pregatita se aseaza pec imp steril sau in pachetul ei.
Asistarea medicamnetului din flacon
 Flacoanele pot fi cu solutie sau cu praf care trebuie dizolvat se scoate capacul metallic cu
o pensa metalica se dezinfectea dopul de cauciuc cu tampon de vata si alcool. Se aspira in
seringa cantitatea necesara de dizolvant se strapunge dopul flaconului cu acul si se
introduce Solutia s eindepartea seringa flaconul se agita se conceteaza seringa la flacon se
aspira medicamnetul se indeparteaza se elimina aerul se imbraca pe acteaca si aseaza pe
cim steril
2.tactica asistentului medical in caz de dereglari de nutritive la copii si adolescent

Tactica INCLUDE:
1. Depistarea şi lichidarea cauzelor ce au provocat distrofia
2. Stabilirea regimului zilei, îngrijire, educaţie, masaj, gimnastică
3. Dietoterapie
4. Vitaminoterapie, fermentoterapie, tratament stimulator şi simptomatic
5. Lichidarea focarelor de infecţie
6. Tratamentul maladiilor associate
DIETOTERAPIA ETAPA I – de tatonare a toleranţei digestive (repaos şi alimentaţie minimă)
ETAPA II – de îmbogăţire a raţionului zilnic prin raport caloric crescut (etapa intermediară);
ETAPA III – de revenire la un regim alimentar obişnuit
ETAPA I Se calculează volumul alimentar pentru 24 ore ce constituie: 170-200 ml pentru

fiecare kg greutate a masei corporale reale sau 1/5 din masa reală, dar nu mai mult de un litru în
24 ore.
Pentru gradul I de hipotrofie se distribuie 2/3 din 1/5 a masei reale a corpului
Pentru gradul II – ½ din 1/5 a masei reale a corpului
Pentru gradul III – 1/3 din 1/5 a masei reale a corpului
Insuficienţa de alimente se completează zilnic până la volumul necesar cu lichide.
DURATA PRIMEI ETAPE 3-5 ZILE
ETAPA II Îmbogăţirea regimului alimentar. Copilul primeşte volumul complet de alimente

pentru 24 ore (2/3 sau ½ din amestecul de bază şi 1/3 sau ½ din amestec curativ)
Pe măsura adaptării se corijează metabolismul lipidic
PROTEINE 3,5 - 4,0 g/kg
LIPIDE 5,0 – 6,0 g/kg
GLUCIDE 12,0 – 13,0 g/kg
În ultima etapă se corijează metabolismul glucidic:
CALORII 120,0– 130,0 kkal

ETAPA III
Revenirea la un regim alimentar optim, corespunzător vârstei biologice. Amestecurile curative se

înlocuiesc cu cele fiziologice. La 1 kg masa reală revin:
CALORII 130,0– 150,0 kkal
3.colectarea probei citologice cu respectarea tehnicii de prelavare a probei in screening

cancerului de col uterin,pregatirea psihologica si fizica a femeilor eligibile material
necesare,interpretarea rezultatelor.
Testul citologic Babeş-Papanicolaou
RECOLTAREA
Vagin - de la nivelul fornixului posterior cu trecere pe fornixurile vaginale laterale.
Exocol - Scopul este de a obţine celule de la nivelul zonei de joncţiune dintre epiteliul
malpighian şi glandular, locul unde iau naştere displaziile de col.
Endocol - Din interiorul endocolului se recoltează celulele glandulare şi mucusul

endocervical.
Indicaţii
Frotiurile cervico-vaginale trebuie să fie realizate o dată cu debutul vieţii sexuale. În această
perioadă frotiurile trebuie să fie realizate anual timp de 3 ani, iar apoi, dacă acestea sunt normale,
vor fi efectuate la fiecare 2-3 ani în funcţie de factorii de risc. Orice anomalie de tip displazie,
constatată în frotiuri, trebuie să fie confirmată prin biopsie.
Contraindicaţii
infecţia vaginală
hemoragia genitală
Interpretare
Există 5 clase de frotiuri citologice
I. celule normale
II. modificări celulare benigne (de tip inflamator)
III. celule suspecte
IV. celule neoplazice solitare

V. celule maligne numeroase, izolate sau grupate
1.Depistarea semnelor de pericol pentru viata si sanatatea copilului .educarea membrelor

familiei in prevenirea patologiilor ,complicatii severe(obstructive cailor
respiratorii,intoxicatii de diverse patologii,arsuri,etc)
Semnele de pericol la nou nascut si solicitarea ajutorului medical
 Copilul suge rau la sin nu poate bea

 Copilul are convulsii /este lateragic
 Copilul vomita sau prezinta regurgitari repetate dupa fiecare supt
 Copilul se alimneteaza mai putin de 8ori in 24 ore
 Copilul are urina hipercroma /si uda mai putin de doua scutece pe zi in primele 3 zile
sau mai putin de 6 scutece in a patra a sasea zi
 Copilul este somnolent si foarte greu este trezit pentru a fi alaptat
 Mameloane inflamate la mama
 Mama are o zona rosie dureroasa pe sin asociata cu febra frisoane sau simptome ale
racelii
 La copilul cu scaun lichid apare singe in scaun si el bea putin
 La copil apare febra este este fierbinte la papare
 Scaderea temperaturii corporale
 Copilul respire greu si frecvent
 Elemente purulente pe piele sau hyperemia pielii circumscrise ombilicului
 Eliminari purulente din ureche
educarea membrelor familiei in prevenirea patologiilor ,complicatii severe sunt:
 nu lasati la indemina copilului monede bile si obiecte mici care pot fi inhalate sau
inghitite
 puneti capace de protective la prize
 pastrati in locuri inaccesibile sapunul detergentul samponul medicamntele si alre
substante toxice
 inepartati copilul de linga usa sobei a cuptorului si de linga calorifer
 instalati un protector in jurul plitei
 pastrati chibritele si brichetele in locuri inaccesibile pentru copil
 nu lasati sugarul in grija altor copii
 verificti intotdeauna temperature apei inainte de a-i face baie
 nu tineti copilul in brate in timp ce consumati bucate sau bauturi fierbinti
 nu-I dati jucarii sau obiecte ascutite de dimensiuni mici care pot fi duse la gura si apoi
inhalate si inghitite
 nu permiteti copilului sa manine pomusoare plante pe care nu le cunoasteti
2.Managementul copiilor cu helmentiaze
Tratament medicamnetos cu preparate antihelmentice:mebendazol care este medicamnetul de

elective
Alternative:albendazol,vermox,levamizol,saruri de piperazina.
Terapia simptomatica.polivitamine,fermentoterapia,preparatele fierului in anemie.
Tratamnetul medicamentos este completat cu toaleta anala cu apa calda si sapun de 2 ori pe zi.
Se prescrie o igiena corecta cu scopul prevenirii autocontaminarii
 Taierea unghiilor spalarea si perierea miinilor inainte de masa si dupa defecatie

 Schimbarea zilnica a lenjeriei de corp
 Deridicarea umeda zilnica a incaperii.
 Tratarea simultana a intregii familii
3.Tehnici si investigatii de laborator :sputa single, urina,materii fecale.
Examneul sputei .
Sputa reprezinta o secretie patologica a organelor respiratorii care este expectorata in timpul
tusei .Examneul sputei ne permite de a determina carcaterul procesului patologic cu sediul in
organele respiratorii iar in unele cazuri si etiologia.
Sputa pentru examinare se recomanda a fi colectat dimineata dupa o toaleta a cavitatii bucale si
pina la luarea micului dejun .In norma sputa nu se elimina.
In patologiilerepsiratorii cantittaea variaza de la 5-10 ml pina la 0,5-1,0l/24 ore.
Conssitenta de obicei e densa rarifierea aparein edem pulmonar dupa carcater poatefi mucoasa
mucopurulenta purulenta seroasa spumoasa cu singe
Culoarea depinde de tipul sputei.miros in supuratii puylmonare miros fetid si se stratifica in 2-3
straturi
Examneul materiei fecale
In norma cantittaea este de 100-200 g/24 ore consistenta densa oformat culoare si miros
specific .in caz de procese inflamatorii pot fi amesticuri de musus puroi singe leucocite eritrocite
fibre musculare amidon grasimi.reactia pH in norma este neutra sau slab bazica.
Examneul de urina este un act medical elementar carepermite adesea stabilirea

diagnosticului.examneul de urina cuprinde evaluarea compozitie calitative pH urinar aprecirea
concetratiei si microsocpia sedimentului urinar obtinut prin centrifugare,la necesitate urina se
examineaza prin metode bacteriologice.
Examneul singelui
 Recoltarea singelui pe stomacul gol cu intervalul dupa ultima masa nu mai putin de 8-12
ore
 E strict necesar de a exclude din ratia alimentara alimntele grase dulci pentru a evita
modificarea direct a rezulttaleor in cazul uneor analize glicemia colesterolul trigliceridele
 Nu se recomanda recoltarea singelui dupa examneul radioloigc proceduri de fizioterapie
 La examinarea starii hormonale e necesar de a recolta singele strict pina la orele 9
 Cu o jumatate de ora –ora inainte de colectarea singekui din vena se inetrzice fumatul
efortul fizic se evita situatiile stresante.
1.Notiunile si etapele de baza in screeningul cervical pentru AMP.Conditiile si

echipamentul necesar pentru organizarea procesului de screening.
Screening-ul cervical – este un serviciu de depistare precoce a patologiei precanceroase şi a

cancerului cervical oferit gratis pentru toată populaţia feminină eligibilă.
- Proba citologică Babeş-Papanicolau – investigaţia citologică de bază a celulelor de pe colul

utein, oferită la nivelul AMP pentru depistarea precoce a patologiei precanceroase şi a cancerului
cervical. - -
-Sala de examen ginecologic – sală specializată inclusiv şi pentru colectarea probei citologice
Babeş-Papanicolau.
- Procesul de chemare/rechemare – reprezintă un complex de acţiuni necesare pentru a facilita

participarea femeilor la programul de Screening.
- Consilierea – reprezintă o relaţie de comunicare cu femeile pe toată perioada programului de

Screening având drept scop sporirea credibilităţii programului.
- Registrul de Screening – este sistemul informaţional integrat unic de evidenţă şi control

automatizat al datelor din programul de Screening.
Etapele:
- Planificarea populaţiei ţintă.

- Procesul de chemare/rechemare a femeilor.
- Asigurarea adresărilor.
- Consilierea beneficiarilor, inclusiv descrierea anatomiei, fiziologiei și patologiei
cervixului.
- Procedura de prelevare a probei citologice şi trimiterea către laborator.
- Descrierea anatomiei, fiziologiei și patologiei cervixului.
- Recepţionarea rezultatelor.
- Înregistrarea rezultatelor.
- Invitaţia femeilor pentru informarea privind rezultatele testării.
- Referirea femeilor cu testele anormale către următoarele etape de investigații.
- Monitorizarea procesului de diagnostic și tratament.
Condiţiile şi echipamentul necesar pentru organizarea procesului de Screening
 AMP este responsabilă pentru prima etapă de Screening, prelevarea materialului pentru proba
citologică Babeş-Papanicolau şi asigurarea procesului de planificare, chemare, rechemare,
referire la specialist şi monitorizarea cazurilor cu anormalităţi.
 Materialul pentru proba citologică se prelevă în sălile de examen ginecologic din cadrul
instituţiilor medicale primare.
 Sala de examen ginecologic corespunde:
- cerinţelor cadrului normativ sanitar-epidemiologice conform legislației în vigoare;

- condiţiilor necesare de confidențialitate, intimitate și confort în momentul
prelevării materialului biologic.
 Sala de examen ginecologic este dotată cu următorul echipament:
 Fotoliu ginecologic;
 Lampă ajustabilă;
 Mobilier medical;
 Calculator cu sistemul automatizat conectat la Registrul de Screening şi
Registrul Medicului de Familie;
 Consumabile şi instrumentar medical de unică folosință necesare pentru
prelevarea probei citologice: - specule vaginale de unică folosinţă de
diferite dimensiuni,
- mănuşi medicale, cito-brash (pensulă pentru prelevarea probei citologice),
- material steril pentru pansament, - pensă port-tampon,
- lamă degresată pentru proba convențională,
- fixator pentru probe (alcool 96%) în formă de spray,
- vială cu conservant pentru proba în mediu lichid,
- container pentru transportarea probelor convenționale,
- cutie pentru transportarea probelor în mediu lichid,
- registre pentru evidență,
- acord informat, conform standardului, pentru toate procedurile de screening,
- cariocă-marker negru pentru marcarea probelor,
conform standardului pentru citologie;
 Sterilizator propriu şi/sau contract de sterilizare cu terţi acreditaţi;

 Echipament auxiliar;
 Echipament pentru distrugerea deşeurilor medicale
2.Supraveghierea focarului de de maladiile infectioase:TBC,hepatite virale
Supravegherea se efectuează de către medicul de familie în comun cu medicul ftiziopneumolog.

Monitorizarea tratamentului
 Evoluţia bacteriologică – examinarea microbiologică a sputei cu colectarea probelor fără

a întrerupe tratamentul, şi transportarea la laborator pe cît de repede posibil.
 Monitorizarea administrării medicamentelor - controlul recepționării medicamentelor de
către pacienţi după “Fişa de tratament” (forma TB 01), supravegheată strict de personalul
medical. Fişa se completează de FP, care instituie tratamentul, iar dozele ingerate zilnic
sub observaţie directă sunt consemnate de personalul medical mediu.
 Evoluţia clinică a pacientului – evaluarea periodică a semnelor clinice, iar la necesitate
paraclinice. Monitorizarea lunară a masei corporale și ajustarea dozelor prescrise la
schimbările masei corpului.
 Monitorizarea radiologică – pentru toate cazurile de TB evolutivă, la finele fazei iniţiale
de tratament şi la sfîrşitul curei de tratament. În unele cazuri, în dependență de evoluţia
dinamicii bolii – efectuarea examenelor radiologice suplimentare.
 Monitorizarea şi înregistrarea reacţiilor adverse - instruirea pacienţilor întru
recunoaşterea simptomelor, recomandarea comunicării apariţiei acestora şi chestionarea
pacienţilor privind apariția reacţiilor atunci cînd vin să recepționeze medicamentele.
Supravegherea postexternare a pacienţilor cu HVA
 Dispensarizarea vor efectua medicul de familie şi medicul infecţionist.

 Se va evita efortul fizic şi sportiv 3 luni.
 Se prelungeşte dieta № 5 - 3 luni.
 Spre sfîrşitul lunii a 2-3-a în cazul indicilor biochimici normali, alimentaţia poate fi
diversificată, treptat trecînd la alimentaţia obişnuită.
 Copiii nu vor merge la şcoală încă 10 zile după externare din spital.
 Durata dispensarizării – 1 lună de la externarea din spital.
 În caz de vindecare clinică şi biochimică, aceştia pot fi scoşi de la evidenţă.
 Convalescenţii cu forme trenante şi cei nevindecaţi definitiv vor fi examinaţi din nou la 3,
în unele cazuri şi la 6 luni.
3.Acordarea asistentei de urgenta in accident vascular cerebral ischemic in conformittae cu

PCN.
Personalul asistenţei medicale de urgenţă va culege minuţios anamnesticul (semne de debut).
Personalul asistenţei medicale de urgenţă va exclude patologiile cu pericol vital şi

traumatismele; concomitent se va face evaluarea:
• ABC (permeabilitatea căilor aeriene, respiraţia, circulaţia).

• Funcţiile vitale (respiraţia, FCC, TA, saturaţia arterială cu O2 ).
• Scara Glasgow.
Manipulaţiile efectuate de către personalul AMU în transportarea pacienţilor în stare gravă:
• Permeabilizarea căilor respiratorii.

• Administrarea O2 şi a cristaloizilor, la necesitate.
• Protejarea membrelor paretice de traumatisme accidentale.
Personalul AMU va informa Departamentul de Urgenţă despre transportarea pacientului cu

AVC acut.
Pentru managementul la domiciliu al pacientului cu AVC ischemic pînă la transportarea de
urgenţă la spital, nu este recomandă nicio procedură terapeutică, cu excepţia permeabilizării
căilor respiratorii, la necesitate.
Nu se recomandă următoarele procedee terapeutice:
• Administrarea remediilor antihipertensive, în special, cu o acţiune rapidă.

• Administrarea soluţiilor de Glucoză, decît în cazuri de hipoglicemie.
• Administrarea remediilor sedative, decît la strictă necesitate.
• Administrarea excesivă de lichide.
Evaluarea scorului ABCD
Pacientul nu este spitalizat în următoarele cazuri:
• Refuzul pacientului sau a îngrijitorilor autorizaţi.

• Prognostic nefavorabil pentru un termen scurt.
Dacă pacientul nu este spitalizat, se vor efectua următoarele proceduri:
• Monitorizarea curbei termice şi tratamentul febrei.

• Monitorizarea valorilor glicemiei şi tratamentul hiperglicemiei.
• Monitorizarea diurezei şi utilizarea cateterului urinar, la strictă necesitate.
• Monitorizarea infecţiilor intercurente.
• Menţinerea stării de nutriţie adecvată.
• Profilaxia escarelor.
• Profilaxia tromboemboliei venoase.
• Măsuri adecvate de profilaxie secundară.
• Suportul psihologic al pacientului şi al îngrijitorilor (tutorilor)
Toţi pacienţii cu AVC ischemic vor fi transportaţi la Departament specializat Stroke.
Tratamentul medicamentos în AVC
1. Tromboliza:
• Administrarea Streptokinasei nu este indicată!

• Preparatul de elecţiune: r-tPA (Alteplaza) intravenos (0,9 mg/kg, maxim 90 mg
primele 10% din doză i.v. în bolus; restul perfuziei – timp de 60 de min.
Antiagregantele
• Acidul acetilsalicilic (160 – 300 mg/zi) se administrează pacienţilor cu AVC acut; este
contraindicat la administrarea anticoagulantelor sau trombolizei.
Anticoagulantele
• Heparină intravenos este recomandată pentru tratamentul trombozei sinusurilor

craniocerebrali.
• Anticoagulantele per os sunt recomandate pacienţilor cu fibrilaţie atrială
nonvalvulară, cu un timp protrombinic de referinţă (raportul normalizat
internaţional) între 2 şi 3 unităţi.
1.Pregatirea fizica si psihologica a pacinetului pentru tensiometrie si

termometrie:necesarul,realizarea,documentarea si interpretarea rezultatelor
Termometrie
Scop evaluarea functiei de termoreglare si termogeneza
Locuri de masurare axila plica inghinala,cavitatea bucala,rect, vagin
Materiale necesare termometru maximal,electronic,auricular,suzeta(copii) tampoane de vata si

comprese sterile tava medicala lubrefiant alcool medicinal ceas
Interventiile asistentei pregatirea materialelor langa pacient pregatirea psihica a pacientului

spalarea pe maini se sterge cu o compresa cu alcool, se scutura
pentru masurarea in axila se asaza pacientul in DD sau in pozitie sezand se ridica bratul
pacientului
se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului se aseaza termometrul cu rezervorul de

mercur in centrul axilei, paralel cu toracele se apropie bratul de trunchi, cu antebratul flectat pe
suprafata anterioara a toracelui daca pacientul este slabit, agitat, precum si la copii, bratul va fi
mentinut in aceasta pozitie de catre asistenta termometrul se mentine timp de 10 min-pentru
termometrul maximal temperatura axilara reprezinta temperatura externa a corpului, ea fiind cu
4-5 zecimi de grad mai joasa decat cea centrala
pentru masurarea in cavitatea bucala se introduice termometrul in cavitatea bucala, sub limba
sau pe latura externa a arcadei dentare,pacientul este rugat sa inchida gura si sa respire pe nas se
mentine termometrul timp de 5 min
pentru masurarea rectala și masurarea in vagin temperatura masurata rectal este mai mare deca
cea masurata axilar cu 0,4-0,5 grade
TA reprezintă presiunea exercitată de sângele circulant asupra pereţilor arteriali.
Scop: evaluarea fcţiei cardiovasculare (forţa de contracţie a inimii, rezistenţa determinată de

elasticitatea şi calibrul vaselor).
loc de măsurare artera humerală a.radială(electronic)
Materiale tensiometru(Riva-Rocci, cu manometru, electronice) stetoscop biauricular tampon de

vată,alcool,pix de culoare roşie
metode auscultatorie,palpatorie,oscilometrică
Tehnică
metoda auscultatorie pregătire psihică repaus timp de 5 minute se aplică manşeta pneumatică
pe braţul pacientului, braţul fiind în extensie se fixează membrana stetoscopului la nivelul
arterei humerale sub marginea inferioară a manşetei se introduc olivele stetoscopului în urechi
se pompează aer în manşeta pneumatică cu ajutorul perei de cauciuc până la dispariţia
zgomotelor pulsatile se decomprimă progresiv aerul din manşetă prin deschiderea supapei până
când se aude primul zgomot(acesta reprezintă valoarea tensiunii arteriale maxime). Se reţine
valoarea indicată continuându-se decomprimarea până când zgomotele dispar(tensiunea arterială
minimă)
2.Managemntul integrat al pacientilor cu tuberculoza.Masuri de control infectios si

Securitate antiepidemica.
 Supravegherea persoanelor care necesită vigilență sporită privind tuberculoza și la

necesitate examinarea lor
 Supravegherea persoanelor cu risc sporit de îmbolnăvire de tuberculoză şi examinarea lor
 Identificarea tuturor contacților cu direcționarea acestora pentru investigare în vederea
excluderii TB
 Supravegherea contacţilor cu bolnavul de TB
 Lucrul în focarele de tuberculoză
 Colaborarea cu reţeaua lucrătorilor sociali pentru asigurarea cu servicii a păturilor
vulnerabile
 Respectarea controlului infecției TB
Programul de control al infecţiei tuberculoase se bazează ierarhic pe măsurile de control ale

infecţiei: managerial, administrativ, de mediu sau ingineresc şi protecţia respiratorie personală.
3.Diagnosticul precoce al cancerului mamar.Rolul asistentului medical in diagnosticul

precoe al cancerului mamar.
Examenulclinic
Inspectia Gm
sImetria sinilor starea areolei si a mamelonului retractia pielii culoarea tegumentelor(hiperemie
eritem,cianoza)dilatarea venelor subcutanate
Examinarea areolei si mamelonului pentru evidentierea secretiilor mamelonare anomaliilor
aparute existenta ulceratiilo retractia pielii
Palparea GM
Examinarea pacientei in pozitie vertical si orizontala
Examinarea se efectueaza cu buricele degetelor explorind glanda mamara in intregime de la
stern spre marginea anterioara a marelui dorsal si de la clavicular la plica submamara
Examinarea foselor axilare si supraclaviculare
Medicul de familie trebuie sa invete femeile procedeul corect de efectuare al autocontrolului
GM.Autocontrolul trebuie efectuat la a 5-7 zi a ciclului menstrual iar pentru femeile in
menopauza in orice zi a lunii.
1.Rolul AMP in pregatirea copilului pentru vaccinare si supraveghierea postvaccinare
Trebuie să invete mama ca Indiferent de varsta copilului, in primul rand, trebuie să ingrijesti
bebelusul cat mai atent, mai ales in saptamana premergatoare datei cand trebuie sa primeasca
vaccinul, deoarece in cazul aparitiei unei boli acute febrile vaccinarea trebuie amanata, iar
vaccinul va trebui recuperat mai tarziu.
Sa informeze asupra vaccinurilor obligatorii si optionale de care poate benficia copilul tau,
asupra indicatiilor, contraindicatiilor si posibilelor reactii adverse ale vaccinurilor,
Sa aiba carnetul de vaccinari al copilului.
Dupa ce doctorul a terminat de administrat vaccinul sa Asteapte 30 de minute si abia apoi poate
sa plece de la cabinetul pediatrului. De cele mai multe ori, reactiile alergice apar in primele
cateva minute dupa vaccinare, mai rar dupa cateva ore, iar in cazul in care acestea apar,
personalul medical antrenat iti va acorda masurile terapeutice specifice.
Sa o informeze despre simptomele unei reactii alergice, pentru ca in caz ca ele apar, sa stii sa
ceară ajutor imediat, iar acestea sunt respiratia dificila, suieratoare, raguseala, edemul limbii,
starea de slabiciune, ameteala, paloarea, eruptiile cutanate.
Sa cunoasca Daca copilul dezvolta febra moderata (de obicei in jur de 38°C, rareori depaseste
39°C), sa creasca aportul de lichidesi sa dministreze paracetamol, in doze corespunzatoare pentru
varsta si greutatea sa, care-i vor scadea febra si-i vor diminua durerea la locul injectiei.
Dupa vaccinurile ROR sau antivaricelic, la 7-14 zile dupa vaccinare, poate aparea o eruptie
cutanata care dureaza de obicei mai multe zile si dispare singura, fara a necesita nici un
tratament.
. Pot aparea iritabilitatea, agitatia, refuzul alimentatiei, de cele mai multe ori, in primele 24 de
ore, iar in acest sens suplimentele pe baza de lichide si pastrarea unei temperaturi de confort
termic in camera copilului pot fi de ajutor.
Sa anunte medicul daca copilul dezvolta febra peste 39,5 °C, devine palid, lipsit de energie,
plange continuu mai mult de 3 ore, are un tipat ciudat sau dezvolta convulsii sau alte miscari
involuntare
2.Managementul integrat al copilului cu boala diareica acuta(dizinterie, salmoneloza)

conform programului national CIMC si PCN
Repaos la pat în toate zilele febrile, plus 2 zile afebrile. zolarea la domiciliu a pacientului va dura
pînă la dispariția semnelor clinice
Regimul zilei Alimentaţie naturală cu alăptări frecvente. În caz de alimentaţie artificială: < 6 luni
amestecuri adaptate, cu activitatea scăzută a lactozei, copil > 6 luni - pireuri din legume, terciuri,
supă din legume cu carne fiartă tocată, peşte, jeleuri din mere coapte, chefir. Lichide în baza
produselor alimentare: fiertură de orez, fierturi din legume, iaurt; apă fiartă.
Rehidratarea orală (deshidratare negativă), Plan A Copil 2 ani – 100-200 ml după fiecare scaun
lichid.
Rehidratarea orală (deshidratare moderată), Plan B (timp de 4 ore)
Copil <4 luni (6kg)200-400ml /zi
Copil 4-12 luni -400-700ml/zi.
Copil 12 luni -2 ani -700-900 ml/zi
Copil 2-5 ani -900-1400 ml/zi
Analgezice,antiperetice
Frectionare cu apa de temperature camereii
Paracetamol 500mg-10-15mg/kg doza unica per os
Antimicrobiene
Nifuroxazid suspensie bulvabila 220mg-5 ml per os 5 zile copil -1-6 luni -2,5ml/2-3 ori pe zi
7 luni -2 ani -2,5ml /4 ori /zi
2-7 ani- 5ml /3 ori/zi
Sulfametoxazol+Trimetoprim 120mg
Furazolidon dupa mese
Amoxicilina 30-50 mg/kg/zi la fiecare 8 ore per os 5 zile
Spasmolitice la tenesme
Papaverina 10-20 mg 2-3 ori pe zi per os 2-3 zile copii -6mg/kg/zi sau 200mg/kg/zi divizate in
3-4 prize
Vitamine acid ascorbic ,revit pe os 10-14 zile
Prebiotice ,probiotice iogurt ,linex bifidumbacterium
Copiilor in virsta pina la 5 ani nu sunt indicate antidiareice loperamid antivomitive

metoclopramide.
3.Educatia parintilor in deprenderi de ingrijire a copiilor.
un părinte pentru a asigura o dezvoltare sănătoasă copilului său trebuie sa cunoasca despre
Alimentaţia, igiena şi îngrijirea copilului ca aceasta determină puternic dezvoltarea lui fizică
normală, care diferă de la o perioadă la alta. Creşterea intensă a sugarului depinde de numărul
de ore de somn şi odihnă, precum şi de felul în care este hrănit (alăptat sau hrănit artificial).
Alăptarea este recomandată cel puţin 6 luni şi poate dura până la doi ani, alternând-o cu
alimentaţia adecvată vârstei; sănătatea şi alimentaţia mamei în timpul alăptării este importanta ,
precum şi echilibrul său emoţional. Programul de hrănire la ore fixe se poate regla după 8-12
luni, până atunci copilul trebuie hrănit de fiecare dată când cere. Dorinţa de a mânca a copilului
este strâns legată şi de modul în care este hrănit; este necesar un loc confortabil pentru copil, un
ambient curat, plăcut, securizant şi cu câteva obiecte de joacă, fără tensiuni şi certuri.
Alimentaţia copilului în primii ani de viaţă este foarte importantă pentru dezvoltarea lui.
Produsele de tip snack-food oferite copiilor foarte mici, sunt foarte dăunătoare pentru organismul
lor. Consecinţele acestui comportament al părinţilor se văd în creşterea numărului de copii
alergici şi a celor cu probleme de obezitate. Stimularea prin masaj a sugarilor, explorarea
mediului prin mişcare (, sprijinul pentru a se se înălţa în picioare, ajutorul pentru a ajunge la
obiecte care nu prezintă pericol, a le atinge şi a le apuca), contactul cu cât mai multe obiecte de
forme, texturi şi culori diferite, practicarea mişcărilor ritmice şi a jocurilor în aer liber determină
o dezvoltare armonioasă a copilului.
1.Starea de urgenta in lauzie:recunoasterea lor,asistenta de urgenta la nivel de AMP.

Congestia (tumefierea) sânilor este frecventă între a 3-a şi a 4-a zi după naştere, când sânii încep
să se umple cu lapte. Acest lucru poate produce disconfort şi mărirea de volum a sânilor. Pentru
a se diminua discomfortul, se recomandă alăptare la sân, stoarcerea sânilor, cure de fizioterapie,
în urma consultului prealabil a medicului. În aceasta perioadă se recomandă măsurarea
temperaturii corpului.
Hemoroizii reprezintă dilataţii ale venelor de la nivelul canalului anal şi rectului. Deşi în general
nu sunt dureroşi, hemoroizii pot fi destul de deranjanţi. Cauza principală a apariţiei hemoroizilor
este efortul depus în travaliu, la care se pot adăuga şi alţi factori (surplusul de greutate din timpul
sarcinii, constipaţia cronica).
Hemoroizii pot fi interni sau externi. Cei interni apar primii în interiorul canalului anal şi
provoacă sângerări, mâncărimi şi chiar dureri. Atunci când zona inflamată iese în afara anusului,
se poate vorbi de hemoroizi externi. Acestea reprezinta vene varicoase localizate subcutanat care
se prezintă sub forma unor excrescenţe dure, adesea dureroase.Dacă după naştere observi
sângerări în scaun, cel mai bine este sa te adresezi medicului proctolog. Este posibil să suferi de
hemoroizi postpartum şi să ai nevoie de tratament de specialitate. Îţi pot fi de ajutor şi
următoarele:
-aplicarea unei pungi cu gheata pe zona afectată de câteva ori pe zi; gheaţă poate contribui la
reducerea inflamaţiei şi a disconfortului;
-băi de şezut călduţe (în reprize de 15 minute de câteva ori pe zi);
-alternarea tratamentelor reci şi calde pot fi de ajutor: încearcă băile calde după aplicarea de
compresă reci (punga cu gheata);
-după fiecare scaun, curaţă blând zona afectata folosind şervetele umede speciale în locul hârtiei
igienice obişnuite;
-aplică un unguent special sau foloseşte supozitoarele recomandate de medic; nu este
recomandată administrarea de medicamente specifice fără consultarea medicului proctolog;
-nu folosi niciodată produse pentru hemoroizi mai mult de o săptămâna; opreşte
aplicarea/administrarea lor dacă observi ca nu dau rezultate;
În perioada postpartum este indicat consultul medicului de urgenţă atunci când:
sângerările vaginale par a fi în cantitate mai mare pe măsura ce trece timpul, sângele are culoare
roşu deschis la 4 zile după naştere sau atunci când se elimină cheaguri mari de sânge,apar
ameţeli,febră,există semne de depresie postpartum (senzaţia de disperare sau neputinţa ce
durează mai multe zile; gânduri periculoase sau halucinaţii)secreţiile vaginale urat
mirositoare,abdomenul este dureros,dureri acute ce nu depind de localizare,sânii sunt dureroşi
sau roşii şi se asociază cu febră
2.Managemntul integrat al pacientilor cu urgente cardio-respiratorie :puseu hipertensiv

Puseul hipertensiv reprezinta ridicarea brusca a tensiunii arterial cu durata diferita de la citeva
ore pina la citeva zile si este insotita de cefalee occipital ameteli senzatie d ecaldura tahicardie
dureri retrosternale intepatoare tulburareavedereii greatavoma.
Managemntul asistentei de urgenta
Masurarea tensiuni arteriale cu spitalizarea bolnavului si regim strict la pat 7-10 zile.
Pozitia bolnavului decubit dorsal cu ridicarea extremitatii cefalice
Captopril 25 mg sublingual sau nifedipina 5-10mg sublingual la necessitate repetat la 30 min -2
ore.
Adimisntrarea oxigenului
Scopul de durata al tratamnetului antihipertensiv este reducerea maximal a gradului general de
risc cardiovascular si deci a complicatiilor majore.
Tratamentul include masuri nonfarmocologice(prin odificarea modului de viata abondonarea
fumatului, reducerea sari de bucatatrie ,reducerea masei corporale excesive,reducereea
consumului de alcool,exercitii fizice. si tratament medicamentos:inhibitorii enzimei de conversie
ai angiotensinei captopril. Inhibitorii receptorilor angiotensinici iosartan,diuretice: furosemide
indapamid.
Beta adrenoblocante- propranolol,anatagonistii canaleor de calciu- veraprimil
3.Pregatirea fizica si psihologica a pacientului pentru recoltarea sputei ,necesarul

realizarea documnetarea si intepretarea rezultatelor.
Sputa este un produs ce reprezinta totalittaea secretiilor ce se expulseaza din caile respiratorii
print tuse.
Scopul este examinarea macroscopica citologica parazitologica si bacteriologica a
sputei,diagnosticarea unor boli ale aparatului respirator.
Material necesare:recipient steril cu capac potrivit,eticheta,aerosol(clorura de sodiu
10%,acetilcisteina)pentru a induce tusea daca medicul indica.
Recipient special pentru materialele folosite.
Psihica explicate pacientului procedura pentru a reduce anxietatea si a obtine
coloborarea,obtinerea consimtamintului informat
Fizica insturiti pacientul sa nu manince sa nu fumeze să nu se spele pe dinti sau sasi clateasca
gura cu solutii dezinfectate inainte de recoltare pentru a nu influenta rezultatul,apelati la drenajul
postural si la topotari daca expectoratia este dificila.
Tehnica
Instruim pacienul să se seze pe scaun pe marginea patului sau in pozitie Fowler inalta daca starea
generala este favorabila
Cerem pacientului săsi clateasca gura cu apa pentru a reduce riscul de contaminare a sputei cu
bacterii din cavittaea bucala
Instruim pacientul să inspire si sa expire profund de citeva ori provocindu-si tusea cel putin 3 ori
la ultima expectoratie il sfatuim sa tuseasca
Sputa pentru examinare se recoamnda a fi colectata dimineata dupa o toaleta a cavitati bucale si
pina la luarea micului dijun in norma sputa nu se elimina.
In patologiile respiratorii cantitatea variaza de la 5-10 ml pina la 0,5-1,0 l/24 ore.
NOTAREA PROCEDURII - Notaţi procedura în dosarul/planul de îngrijire - Notaţi data, ora,
cantitatea, culoarea, mirosul, consistenţa
Consistenta deobicei e densa. Rarifierea apare in edemul pulmonary .dupa character: poatefi
mucoasa mucopurulenta purulenta seroasa spumoasa cu singe.
Culoarea depinde de tipul sputei .Miros in supuratii pulmonae miros fetid si se stratifica in 2-3
straturi.
1.Aplicarea prevederilor PCN, cancerul de col uterin in diagnosticarea timpurie a

cancerului de col uterin.
Testul babes papanicolau
RECOLTAREA
endocervical.
Indicaţii
Contraindicaţii
infecţia vaginală
hemoragia genitală.
Interpretare
I. celule normale
2.Managemntul integrat al copilului cu dureri inureche confor PCN si CIMC

Mastoidita tumefactia dureroasa dupa ureche
 Administrati prima doza de preparat antibacterian potrivit amoxicilina
 Administrati prima doza de paracetamol in caz de durere
 Spitalizati urgent
Infectie acuta a urechii
Sun vizibile eliminarile purulente din ureche.Durata lor este mai mica de 14 zile sau durere in
ureche
 Administrati un preparat antibacterian timp de 5 zile
 Administrati paracetamol in caz de durere
 Uscati urechea cu ajutorul mesei
 Vizita repetata peste 2 zile
Infectie cronica a urechii
Sunt vizibile eliminarile purulente din urehe .Durata lor este de 14 zile si mai mult.
 Indrepatti la policlinica pentru investigatii
Infectie a urechii negative
Nusunt prezente dureri in ureche si
Nu sint vizibile eliminarile purulente din ureche
 Fara tratament suplimentar
3.Pregatirea fizica si psihilogica in recoltarea singelui si a urinei:necesarul,realizarea

documnetarea si interpretarea rezultatelor.
Recoltarea singelui
Se recolteaza single din deget prin intepare din vena prin punctie venoasa
Scop explorator examene de laborator ale singelui sunt hematologice biochimice serologice
bacteriologice parazitologice
Recoltarea singelui din deget
 Pentru determinarea hemoragemi grupei sanguine timop de coagulare
 La adulti din degetul inelar sau mediu pe nemincate .la copii mici din degetul mare al
piciorului.
 Material necesare tava scarificatoare sterile alcool capilare lame de sticla
 Pregatirea fizica si psihica a pacientului .se explica necesitatea examinarii. Se aseaza cu
mina sprijinita pe masa.
 Se sterge pielea degetului cu alcool .se asteapta evaporarea alcoolului
 Cu scarificator se inteapa degetul perpendicular la adincimea de 2-3 mm
 Se sterge prima picatura de singe cu tampon uscat steril
 Se recolteaza singe din capilar sau pe lama
 Se aplica un tampon de vata cu alcool pe locul intepat
 Se expediaza probele la laborator fiin insotite cu bon de indreptare.
Recoltarea singelui prin punctie venoasa
Pentru examenele biochimice serologice bacteriologice
 Material necesare seringa 10-20 ml garou tampoane de vata alcool de 70 grade stativ cu
eprubete
 Se recolteaza dimineata pe nemincate
 Se efectueaza injectia intravenoasa .pacientul aseaza pe pernuta in extensie se aplica
garoul se prelucreaza cu alcool locul punctiei.Pumnul strins ca venele sa fie turgescente
 Asistentul puncteaza vena extrage incet singe in seringa. Pentru o analiza se ia 5 ml
singe garoul nu s eindeparteaza intimpul recoltarii
 Se aplica tamponul cu alcool se desface garoul
 Se introduce singe in eprubeta se eticheteaza se trimite la laborator.
Recoltaea urinei
Analiza generala a urinei urograma caracterizeaza starea functionala a rinichilor
Se anunta pacientul cu o zi inainte recoltarea urinei va fi in prima dimineata dupa internarea
inspital
Se informeaza despre tehnica recoltarii urinei
Se ofera vase recipient curate clatite cu apa fiarta
Se efectueaza toaleta organelor genitale externe minutois la femei
Tehnica recoltarii se recolteaza din mijlocul getului de urina in cantittae de 100-200 ml
Se inchide vasul se tine la rece pina la expediere pentru a preveni descompunerea urinei
In timpul mentrei urina nu recolteaza daca e necesar prin catetrizarea vezicii urinare
Expedierea urinei
Vasul cu urinadin mijlocul getului de urina in cantitate de 30-60 min dupa recoltare
Analiza generala a urinei se repeat peste fiacre 10 zile
Cind nu se respecta cerintele de reoltare pot fi rezultate incorecte
1.Activitati de ingrijire a copilului bolnav in conditii de AMP.Identificarea factorilor de

risc pentru sanatatea copilului
Factorii de risc :
Conflictele familiale
Violenta in familie
Boli psihice
Saracia veniturile mici
Strsul
Carente alimnetare
Activitarea fizica exagerata
2.Depistarea semneleor de pericol pentru viata si sanatatea asistenta de rugenta in caz de

varsaturi intoxicatii alimnetare si medicamentoase.
Semnele de pericol la nou nascut si solicitarea ajutorului medical
 Copilul suge rau la sin nu poate bea

 Copilul are convulsii /este lateragic
 Copilul vomita sau prezinta regurgitari repetate dupa fiecare supt
 Copilul se alimneteaza mai putin de 8ori in 24 ore
 Copilul are urina hipercroma /si uda mai putin de doua scutece pe zi in primele 3 zile
sau mai putin de 6 scutece in a patra a sasea zi
 Copilul este somnolent si foarte greu este trezit pentru a fi alaptat
 Mameloane inflamate la mama
 Mama are o zona rosie dureroasa pe sin asociata cu febra frisoane sau simptome ale
racelii
 La copilul cu scaun lichid apare singe in scaun si el bea putin
 La copil apare febra este este fierbinte la papare
 Scaderea temperaturii corporale
 Copilul respire greu si frecvent
 Elemente purulente pe piele sau hyperemia pielii circumscrise ombilicului
 Eliminari purulente din ureche
Definitie voma- eliminare brusca acontinutului stomacului prin gura.Ea poate fiperiferica si
centrala.Voma periferica are loc in afectarea sistemului digestiv.Voma centrala in afectarea
sistemului nervos.
Scopul
 Ajutarea bolnavului
 De a preveni patrunderea meselor vomitive in caile respiratorii
 De a preveni cantitatea si culoarea meselorvomitivee
 De a proteja lengeria
 De a preveni deshidratarea
Materiale necesare
 Scutec
 Prosop
 Tavita renala
 Apa fiarta
 Lingurita
 Musama
 Para de cauciuc
 Aspirator electric
 Manusi de cauciuc
Tehinca executarii
Etapele Motivatia actiunii

La aparitia vomei trebuie calmat copilul si Prin comunicare explicatie incurajare pentru a
mama reduce frica
Asistenta medicala imbraca manusile de Pentru protectie
cauciuc
Se pregatesc materialele necesare Seasigura acces comod
Se serveste tavita renala la gurita copilului Pentru masele vomitive
Pozitia copilului in decibit lateral sau pozitie Pentru a evita aspirarea si asfixia
sezinda
Sub barbie se fixeaza sort de musama un Pentru a proteja lengeria
scutec
In timpul vomei se sprijina capusorul la frunte Pentru a preveni caderea copilului
Dupa voma asistenta medicala aspira resturile Pentru a evita patrunderea secretiilor in caile
secretiile din cavitatea bucala si nazala cu para respiratorii
de cauciuc sau aspiratorul electric
Se sterge gurita cu un prosop individual Igiena cavitatii bucale
Se clateste gurita in portii micic
La copii pinala 6 luni nu se clateste gurita dar Pentru a preveni repetarea vomei
se inlatura resturile din cavitatatea bucala si se
umezeste cavitatea bucala si limba
Asistenta medicala supraveghiaza culoarea Pentru a evita complicatiile cea mai frecventa
cantitatea meselor vomitive si frecventa complicaie este deshidratarea
vomelor
In vome repetate se va stabili gradul de Se masoara lichidul pierdut cu voma
deshidratare
Copilul se va hidratat si alimenta la indicatia Se hidrataeza cu rehidron cu lingurita sau
medicului biberonul
3.Pregatirea fizica si psihiologica pentru a pacientului pentru glucometrie .necesarul

realizarea doumentarea si interpretarea rezultatelor.
Material necesare
Manusi,glucometru portabil,comprese sterile,benzi de testare, stilou ace,bandaj adeziv
Pregatirea pacientului:se calmeaza psihic si fizic pacientul se anunta depsre tehnica ce
urmeaza,se informeaza despre cum se va realiza procedura de recoltare,se va confimra
indnetitatea pacientului
tehnica
Se spala se dezinfecteaza mainile si se imbraca manusile
Se pregateste glucometrul,se selecteaza locul punctiei, se leasa sa curga o picatura de singe pe
banda de testare pregatita a glucometrului. Dupa care testul va fi introdus in glucometru,peste 10
sec pe ecranul glucometrului apare cifra glicemiei. Dupa recoltare se mentine compresa pe locul
punctionarii pina se opreste singerarea si se aplica un bandaj adeziv.
Interpretarea rezultatelor
Dupa masurarea glicemiei indicatorii vor fi cititi pe ecranul dispozitivului in rezultate
echivalente care sunt afisate,intervaulul de masurare este de 20-600mg/dl91,1-33,3mmol/l)
1.Conselierea parintilor in organizarea mediului pentru nou-nascut si sugar
Pentru organizarea mediului pentru nou nascut este necesar ca :

 Camera n.n sa aiba temperature 20-22 grade Celsius sa fie luminoasa.
 Patul sa fie asezat la distanta fata de sursa de caldura si curentii de aer
 Umidittaea 55% camera aerisita zilnic
 Noun nascutul poate fi scos afara la 2 saptamini in anotimpul calduros si la 3 saptamini in
anotimpul rece
 La inceput se va scoate 15 minute pe zi a afara crescind progresiv pina la o ora dimineatat
si o ora dupa amiaza.
 Baia nou nascutului
 Se facezilnic se recoamnda seara inainte de masa
 Temperature apei de 36 grade Celsius
 In prima luna de viata durata baii nu trebuie sa depaseasca 5 min
2.Managemntul integrat al copilului cu dureri in git conform programului national CIMC

si PCN
Abces faringian nu poatebea
 Administrati prima doza de preparat antibacterian potrivit
 Explicate mamei cum sa incalzeasca copilul in drum spre stationar
 Administrati o doza de paracetamol in ambulatoriu in caz de febra inalta 38,0 C si mai
mult si in caz dedureri
Faringita streptocica ganglionii limfatici cervicali mariti si depuneri albicioase in git
 Administrati preparatul antibacterina potrivit
 Administrati o doza de paractemol in ambulatoriu in caz de febra inalta 38,0 si mai mult
si in caz de dureri
 Umeziti gitul si usurati tusea cu ajutorul unui remediu inofensiv
 Explicati mamei cind s arevina imediat
Faringita nestreptococica unul sau nici unul din semnele indicate in rindul galben sau hieprmeia
mucoasei faringiene
 Umeziti gitul si usurati tusea cu ajutorul unui remediu infensiv
 Administrati paracetamol in caz de dureri
 Explicate mamei cind sa revina imediat
 Vizita repetata peste 5 zile daca starea copilului nu s-a ameliorat
3.Constientizarea rolului asistentului medical infamilie in diagnosticarea precoce a

cancerului de col uterin
Asistenta medicala trebuie sa informeze toate femeile depsre acest test,pentru a putea preveni
aparitia cancerului de col uterin
Rolul a/m este primordial deoarece de aceasta depinde bunastarea starea de bine a femeii.
Testul babes papanicolau
RECOLTAREA
endocervical.
Indicaţii
Contraindicaţii
infecţia vaginală
Interpretare
I. celule normale
1.Managemntul integrat al pacientilor cu diaree constipatie cronica

Planul A:Trataţi diareea la domiciliu (CIMC, OMS)
Consultaţi mama privitor la cele 3 reguli de tratament la domiciliu:
− Oferiţi lichide suplimenntare
, − Continuaţi alimentarea,
− Să ştiţi când să reveniţi cu copilul.
1.OFERIŢI LICHIDE SUPLIMENTARE (atâtă cât copilul va bea)
SPUNEŢI MAMEI:
− A alăpta la sîn mai frecvent şi mai îndelungat ca deobicei.
− Dacă copilul este alimentat exclusiv la sîn administraţi-i SRO sau apă curată ca adaos la
laptele matern.
− Dacă copilul nu este alimentat exclusiv la sîn, administraţi-i unul sau câteva din următoarele
tipuri de lichide: soluţie SRO, lichide ce au la bază produse alimentare(aşa ca supa, fietura de
orez, amestecurile acidolactice) sau apă curată.
Este deosebit de important de a administra SRO la domiciliu atunci,când:
− Copilul a primit tratament conform planului B sau C în timpul vizitei curente.
− Dacă nu poate reveni cu copilul la ambulatoriu în cazul în care diareea se accentuează.
INSTRUIŢI MAMA CUM SĂ DIZOLVE ŞI SĂ ADMINISTREZE SRO COPILULUI.

DAŢI MAMEI 2 PACHETE DE SRO PENTRU A FI UTILIZATE LA DOMICILIU.
ARĂTAŢI MAMEI CÂT LICHID SRO TREBUIE ADMINISTRAT:
 Pînă la 2 ani – 50-100 ml după fiecare scaun lichid;
 2 ani şi mai mult – 100-200 ml după fiecare scaun lichid.
Spuneţi mamei:
− Să administreze lichidele din cană prin înghiţituri mici frecvente.
− Dacă la copil a apărut voma, de aşteptat 10 minute. Apoi de continuat, dar mai lent.
− Să continue administrarea lichidelor suplimentare pînă la încetarea completă a diareei.

2.CONŢINUAŢI ALIMENTAREA
3. SĂ ŞTIŢI CÂND SĂ REVENIŢI CU COPILUL:
 vizita repetată după 2 zile (în diareea persistentă – după 5 zile);
 să revină imediat:
 dacă starea se agravează;

 copilul nu poate bea sau suge piept;
 apare febra;
 apare sînge în scaun;
 bea puţin.
Planul B: Trataţi deshidratarea moderată cu ajutorul SRO (CIMC, OMS, (grad

recomandare A) Administraţi cantitatea recomandată de SRO timp de 4 ore
 Determinaţi cantitatea de SRO care trebuie administrată în 4 ore.
Virsta <4luni 4-12luni 12luni-2luni 2-5ani

Greutatea <6kg 6<10kg 10-12kg 12-19kg
corpului
SRO ml 200-400 400-700 700-900 900-1400
Utilizaţi vîrsta copilului doar atunci, când nu este cunoscută greutatea lui. Cantitatea
aproximativă de SRO (în ml)mai poate fi calculată prin înmulţirea greutăţii copilului (kg) la 75.
Planul C: Tratament în caz de deshidratare severă (CIMC, OMS) Trataţi deshidratarea

severă rapid
 Începeţi perfuzia intravenoasă imediat. Dacă copilul poate bea, administraţi SRO în timpul
perfuziei intravenoase. Administraţi soluţie Ringer (Natrii chloridum+Kalii chloridum+ Calcii
chloridum) lactat în volum de 100 ml/kg (sau dacă ea nu este disponibilă – soluţie izotonică de
Natrii chloridum):
Virsta/doza Initial 30ml/kg/timp de Apoi 70 ml /kg timp de

<12luni 1 ora 5 ore
>12luni 30 min 2 ore 30 min
Repetaţi, dacă pulsul radial este foarte slab sau nu se determină.
 Apreciaţi repetat starea copilului fiecare 1-2 ore. Dacă starea de hidratare nu se îmbunătăţeşte,
realizaţi infuzia i.v. cu o viteză mai mare.
 Imediat ce copilul va fi apt să bea, administraţi SRO (aproximativ 5ml/kg/oră): de obicei peste
3-4 ore (copiii pînă la 1 an) sau peste 1-2 ore (copiii mai mari de un an).
 Apreciaţi repetat sugarul peste 6 ore, iar copilul mai mare de 1 an peste 3 ore. Clasificaţi gradul
de deshidratare. Apoi alegeţi planul potrivit (A, B sau C) pentru continuarea tratamentului.
constipatie
Exerciţiu fizic: în cazul sugarilor foarte efi cient este masajul abdominal în sensul acelor de
ceasornic. • Educarea refl exului de defecaţie: important este ca în momentul folosirii oliţei
timpul „petrecut“ să nu depăşească 5, maximum 10 minute.
Regim alimentar corect, cu creşterea aportului de lichide, precum şi a aportului de fi bre la 20-25
g/ zi. D
Tratamentul medicamentos este asociat cu dieta şi activitatea fizică, mai ales în formele mai
severe, unde nu se obţine normalizarea tranzitului intestinal numai prin corectarea alimentaţiei.
Prima etapă a tratamentului constipaţiei funcţionale este reprezentată de dezimpactare.
Aceasta constă în eliminarea materiilor fecale de consistenţă crescută acumulate în rect prin
administrare de:
• Clisme: 6 ml/kgc (maximum 135 ml) de 2 ori pe zi, timp de 3 zile;
• Supozitoare cu glicerină, recomandate la sugari, intermitent, pe termen scurt
; • Ulei mineral, la copiii cu vârsta peste 1 an (risc de pneumonie chimică în cazul aspirării în
căile respiratorii);
• Polietilenglicol (25 ml/kg/h, maximum 1.000 ml, timp de 4 ore).
A doua etapă în tratamentul constipaţiei cronice o reprezintă medicaţia de întreţinere pentru
menţinerea unui tranzit intestinal normal. Se folosesc:
• Laxative osmotice: Polietilenglicol (PEG): 1 g/ kgc/zi, în 2 doze;
• Lactuloza: 1-3 ml/kg/zi, în 3 doze;
• Hidroxid de magneziu: 1-3 ml/kg/zi, în 2 doze;
• Laxative iritante: Bisacodil: 10-15 mg/zi, în 3 doze
2.Managamnetul integrat al pacientilor cu urgente abdominale apendicita acuta

Asistenta d eurgenta este analogic ca cu abdomen acut.
 Se asigura regim fizic psihic bolnavului

 Se aplica rece pe abdomen
 Se transporta de urgenta in institutia medicala
 Se interzice administrraea preparatelor analgetice aplicarea caldului pe abdomen
alimnetarea bolnavului hidratarea bolnavului efectuarea spalaturii gastrice clismelor
Tratamentul apendicitei acute este interventia chirurgicala de urgenta.
3.Metode de contraceptie postpartum:tipuri recoamndari eficienta.
Contraceptice orale combinate (COC) sint preparate de estrogeni si progesterone sintetic cu o

eficacitate crecsuta in evitarea sarcinii.
Exista 2 tipuri de COC
 Monofazice (o concetratie egala si fixa de hormone estrogeni si progesterone pe tot

parcursul ciclului menstrual)
 Multifazice(concetratii diferite de E si P pe parcursul ciclului menstrual
Mecanism de actiune:inhiba ovulatia ,modifica consistenta mucusului cervical astfel impiedicînd

patrunderea spermatozoizilor in cavitatea uterine si trompe,avind influenta si asupra structurii
endometrului.
Indicatii
 Femeile ce necesita o metoda de contraceptive cu eficacitate inaltă dar reversibila

 Pentru femeile care vor cametoda de contraceptive să nu depindă de actul sexual si de
partenere
 Au disminoree
 Au chisturi ovariene benigneț
 Au risc de dezvoltare a afectiunilor inflamatorii pelviene
 Eficacitatea 99% dezavantaj:nu protejeaza de BST.
Pilula cu progesterone sint contraceptive care contin doar P intro doza mai mica decit cele
combinate.
Eficacitate egala cu coc daca sunt administrate corect
Indicatii
Femeilor carenu pot utiliza COC
Fumatoarele peste 35 ani
Cele care alapteaza cu obezitate DZ HTA migrena s eficacitatea 99% dezavantaje cala coc.
Contraceptive injectabile numaicu progestatgen
Indicatii femeile care alapteaza care nu respecta administrarea pilulelor
Dezavantaje dereglari decicliu menstrual amenoree revenirea ciclului menstrual la loc dupa 6
luni de la sistarea injectiilor.
Contraceptive injectabile combinate contin estrogen cuactiune scurte si un progestogen actiune
lunga preparat lent timp de 28 zile. Mechanism de actiune suprimarea ovulatiei modificari ale
mucusului cervical.
Implantul termic este format din 6 capsule moi care se introduce in zona superioara a bratului
capsulele sunt palpabile contraceptia incepe dela 5 ore de la administrarea poate dura pina la 5
ani.
Fertilitatea se redobindeste imediat dupa inlaturarea capsule
Inelul vaginal avantaje Evita barierea hepatica nu afecteaza ciclul menstrual.
Dispositive intrauterine (cu eliberare de cupru,cu eliberrae de progestativ,dispositive
intrauterine)
Avantaje nu afecteaza catul sexual fertilittaea revine imediat eficienta imidiata
Metode chirurgicale ligature tubara ,vasectomia,dezavantaje ireversibila.
Metode de bariera: prezervativ masculine diafragma femenina spermicidele
Metodele natural abstinenta sexuala coitus interrupt metoda calendarului termala,metodamucusul
cervical metoda temperaturii bazale
Contraceptive d eurgenta pastille combinate doze mari de estrogeni progestogen primele 3 zile.
1.Mesaje educationale pentru viitorii parinti si formarea aptitudinilor de creare a unei

familii sanatoase
in relatiile de familie sanatoase, oamenii sunt in stare sa se increada si sa se bazeze unul pe

celalalt pentru sprijin, dragoste, afectiune si caldura. Familiile impart adesea obiective comune si
incearca sa colaboreze pentru a-si atinge aceste obiective. De exemplu, copiii isi pot ajuta
parintii si ingrijitorii sa prepare mancare pentru ca toata lumea sa se poata relaxa sau oricine din
familie poate economisi bani pentru o vacanta de familie. Cateva elemente de baza pe care le
putem observa in familiile care construiesc relatii pozitive includ:
 1. Fiecare persoana din familie este sustinuta si respectata

 2. Exista o comunicare bidirectionala
 3. Fiecare membru al familiei depune eforturi pentru a intelege si a se increde in punctul
de vedere al celuilalt
 4. Membrii familiei se consulta reciproc, in special atunci cand iau decizii importante
 5. Cand vine vorba de ingrijirea copilului, adultii impartasesc responsabilitatea, acolo
unde este posibil.
cele mai importante calitati care caracterizeaza familiile puternici
 Comunicare: ascultarea reciproca si deschiderea catre o comunicare onesta

 Apropiere: impartasirea unor valori si credinte similare care creeaza un sentiment de
apartenenta si de conexiune
 Timp de calitate: petrecerea timpului impreuna facand activitati placute (de exemplu,
sport, lectura, camping sau jocuri)
 Afectiune: grija aratata in mod regulat prin cuvinte, imbratisari, mangaieri, sarutari
 Sprijin: oferirea si cererea ajutorului, membrii familiei stiind ca vor primi ajutor si
incurajari
 Acceptare: intelegerea, respectarea si aprecierea calitatilor unice ale fiecarui membru
 Angajament: impartasirea unei viziuni comune asupra bunastarii familiei si actionarea
cu angajament si loialitate
 Rezistenta: capabilitatea de a tolera dificultati si de a se adapta situatiilor in moduri
pozitive
2.Managementul integrat al pacientilor cu urgente cerebro-vasculare accident vascular

acut. Asistenta de urgenta.
Personalul asistenţei medicale de urgenţă va culege minuţios anamnesticul (semne de debut).
Personalul asistenţei medicale de urgenţă va exclude patologiile cu pericol vital şi

traumatismele; concomitent se va face evaluarea:
• ABC (permeabilitatea căilor aeriene, respiraţia, circulaţia).

• Funcţiile vitale (respiraţia, FCC, TA, saturaţia arterială cu O2 ).
• Scara Glasgow.
Manipulaţiile efectuate de către personalul AMU în transportarea pacienţilor în stare gravă:
• Permeabilizarea căilor respiratorii.

• Administrarea O2 şi a cristaloizilor, la necesitate.
• Protejarea membrelor paretice de traumatisme accidentale.
Personalul AMU va informa Departamentul de Urgenţă despre transportarea pacientului cu

AVC acut.
Pentru managementul la domiciliu al pacientului cu AVC ischemic pînă la transportarea de
urgenţă la spital, nu este recomandă nicio procedură terapeutică, cu excepţia permeabilizării
căilor respiratorii, la necesitate.
Nu se recomandă următoarele procedee terapeutice:
• Administrarea remediilor antihipertensive, în special, cu o acţiune rapidă.

• Administrarea soluţiilor de Glucoză, decît în cazuri de hipoglicemie.
• Administrarea remediilor sedative, decît la strictă necesitate.
• Administrarea excesivă de lichide.
Evaluarea scorului ABCD
Pacientul nu este spitalizat în următoarele cazuri:
• Refuzul pacientului sau a îngrijitorilor autorizaţi.

• Prognostic nefavorabil pentru un termen scurt.
Dacă pacientul nu este spitalizat, se vor efectua următoarele proceduri:
• Monitorizarea curbei termice şi tratamentul febrei.

• Monitorizarea valorilor glicemiei şi tratamentul hiperglicemiei.
• Monitorizarea diurezei şi utilizarea cateterului urinar, la strictă necesitate.
• Monitorizarea infecţiilor intercurente.
• Menţinerea stării de nutriţie adecvată.
• Profilaxia escarelor.
• Profilaxia tromboemboliei venoase.
• Măsuri adecvate de profilaxie secundară.
• Suportul psihologic al pacientului şi al îngrijitorilor (tutorilor)
Toţi pacienţii cu AVC ischemic vor fi transportaţi la Departament specializat Stroke.
Tratamentul medicamentos în AVC
1. Tromboliza:
• Administrarea Streptokinasei nu este indicată!

• Preparatul de elecţiune: r-tPA (Alteplaza) intravenos (0,9 mg/kg, maxim 90 mg
primele 10% din doză i.v. în bolus; restul perfuziei – timp de 60 de min.
Antiagregantele
• Acidul acetilsalicilic (160 – 300 mg/zi) se administrează pacienţilor cu AVC acut; este
contraindicat la administrarea anticoagulantelor sau trombolizei.
Anticoagulantele
• Heparină intravenos este recomandată pentru tratamentul trombozei sinusurilor

craniocerebrali.
• Anticoagulantele per os sunt recomandate pacienţilor cu fibrilaţie atrială
nonvalvulară, cu un timp protrombinic de referinţă (raportul normalizat
internaţional) între 2 şi 3 unităţi.
3.Managemntul integrat al pacientilor cu diabet zaharat.

Tratamentul asociaza urmatoarele alimente
 Insulinoterapie zilnica
 Regim ditetic
 Exercitii fizice
 Supraveghierea autocontrolul permanent.
Insulinoterapia vizeaza inlaturarea hiperglicemiei glucozuriei si atingerea nivelului hormonal

fiziologic pe parcusrul a 24 ore.necesarul de insulina este de 0,3-0,7 UI/kg/zi.
Administrarea insulinei se face sucutan cu seringi insulinice sau cu ajutorul unui pen stilou
injector.Locurile de administrare a insulinei s/c: in peretele abdomenului subscapular suprafata
antero-laterala a coapsei treimea superiora a bratelor fese.Locul injectarii se schimba permannet
in scopul profilaxiei lipodistrofiei.
Preparatele de insulina se impart in trei categorii rapide intermediare si lente.
Insulina rapida actrapid humulin R prezintasolutii limpezi care se administreaza I/V I/M S/C in
cazul administrarii subcutane actioneaza dupa 30 min durata de actiune 6-7 ore.
Insulina cu actiune intermediara- insulatard humulin n actioneaza peste 1,5 ore duratade actiune
18 ore
Insulina cu actiune lenta isi incepe actiunea la 2 -3 ore dupa injectare duratade actiune 24
ore.Tratamentul in diaetul zaharat include si fermentoterapia vitaminoterapia preparatele
lipotrofice.
Fitoterapia infuzie din pastai cu fasole membrana de la nuci ovaz brusture frunze dedafin.
Alimentatia.Regimul alinetar va fi adaptat si individualizat pentru fiecarecopil in functie

deapetit de activitateafizica.Norma calorica zilnica poatefi calculata dupa formula
Calorii/zi=1000+(100*virsat de ani)
Se vor reduce glucidele cu absorbtie rapida ca zaharul bomboanele ciocolata gemul care vor fi
binevenite in cazul hipogliecemiei.Alemte cu continut glucidic mare interzise:zahar mierea
stafide curmale uscate prune uscate lapte condesat,alimnete cu continut glucidic mediu permise
limitat diabeticului piine alba piine graham cartofi orez paste fainoase alimente permise sunt
morcovi telina ceapa uscata legume verzi rosii salata vinete carne si peste.
Exercitiile fizice sunt necesare deoarece creste consumul de energie utila penstru scaderea in
greutate la copii supraponderali ameliorarea senzatiei de bine si cofort.
Autocontrolul ,controlul se face deparinti sai copii de 3 ori pe zi.

Supraveghierea medicala medicul va urmari greutatea talia semnele de apartiei a pubertatii va
cauta focare de infectie sau lipodistrofii in locurile injectarii insulinei.
1.Enumerarea partiuclaritatilor de imbracare a nou-nascutului si sugarului.

Se recomanda de imbracat copilul in hainute din fibre naturale:maiouri de bumbac tricotate
comebenizon,costumase caciulita manusi ciorapi etc. cind vremea esterece sugarul se imbraca in
haine calduroase.
Pamper scutecele de unica folosinta au avantajul case pot schimba usor si apoi se arunca. Atunci
cind nu s-au schimbat dupa defecatiei pot provoca iritarea pielii.dupa scoaterea lui pielea se spala
cu apa si sapun se usuca prin tampoane si se badijoneaza cu unguiente ce contin vitamin A si F
cu uleiuri pentru copil crème special ce contin oxid dezinc. Nu se recoamnda pudra cu talc
deaorece este iritanta favorizeaza,nfectarea pielii prin inchiderea porilor
2.Conditiile de colectare a probei citologice.Identiifcarea semnelor precoce ale cancerului
de col uterin
RECOLTAREA
endocervical.
Indicaţii
Contraindicaţii
infecţia vaginală
Interpretare
I. celule normale
Anamnestic:hemoragii neobisnuite se pot instala si stopa intermentrual/menopauza,dupa un act

sexual sau o examinare a bazinului mic,limforee vaginala sau alte eliminari sangvinoelnte durere
pelviana sau dupa un act sexual,edem al picoarelor si uropatiw.
Acuze leucoree menometroragii, singerari de contact,dureri in regiunea hipogastrica ,hemoragii
massive pierderi in greutate cachexie,febra disurie hematuria
Examneul fizic:examnenul colului uterin in specule –hiperemii eroziuni mari sau mase tumorale
mari cu ulceratie destructive si miros fetid
Tuseul vaginal –col uterin bombat dur marit in dimensiuni col in forma de butoi.
3.Ingrijirea gravidelor in al doilea trimestru de sarcina.Particularitatile a treia si a patra
vizita.
a III-a vizită antenatală.

Al treilea examen medical 22-24 săptămîni. Examenul general:starea
generală,geutatea,pulsul,varice,tensiunea arterială. Examenul obstetrical- ÎFU,BCF, perimetrul
abdominal, mișcări fetale,eliminări vaginale,hemoragie.
Investigații instrumentale și de laborator-USG,titrul de anticorpi la Rh negative.
Obligatoriu-masa corpului,TA,ÎFU,BCF, hemoglobina,analiza generală a urinei.
După indicații-la Rh – titrul de anticorpi.
a IV-a vizită antenatală.
Obligatoriu:masa corpului,TA,ÎFU,BCF,hemoglobina,RW-2,analiza generală a urinei, frotiul
vaginal ,inclusiv testul cu KOH de 10%,dacă gr.III-IV de puritate, pregătirea psihoemoțională
,socială și legală a gravidei și familiei ei,oferirea concediului de maternitate.
După indicații: glucoza sîngelui,la Rh negative titrul de anticorpi, investigații
bacteriologice a conținutului vaginal(gradul III-IV de puritate),consultația stomatologului.
1.Ingrijirea gravidelor in primul trimestru de sarcina.particularittaile primei si a doua

vizite.
Medicul care vă va supraveghea vă va informa la prima vizită despre –numărul de

vizite,examenele obligatorii,semnele de pericol și planul de acțiune în caz de apariție a
lor,administrarea fierului și a acidului folic, alimentația în timpul sarcinii și în perioada
alăptării, utilizarea sării iodate, igiena regimul de muncă și odihnă, consiliere pre- și post-test
și testarea benevolă la sida, profilaxia transmiterii virusului hiv , pregatirea psiho-
emotionala, socială și legală a gravidei și membrilor familiei ei parteneriatul în naștere și
sarcina, deprinderile nocive în timpul sarcinii și după naștere contracepția, relaxiile sexuale
în timpul sarcinii și după naștere, contracepția, îngrijirea și alimentația nou- născutului la
domiciliu,violența domestică, planul de naștere și de conduită a sarcinii.
Se colectează datele personale despre mamăși datele despre sănătatea tatălui.Primul
examen medical include :acuze,examenul general(starea
generală,greutatea,PS,talia,TA,varice,examenul glandelor mamare.Examenul
obstetrical:DSp,DCr,DTr,CE,tușeul vaginal,eliminări vaginale,hemoragie.
Investigații instrumentale și de laborator.Grupa sangvină,factorul Rh,alte
examene.Diagnosticul.Tratamentul și recomandări.Pregătire psihoemoțională sedința 1,
observații suplimentare și concluzii.Examinări suplimentare.
Primul examen medical – masa corpului,pulsul, tensiunea arterială, examenul
gl.tiroide,mamare, consultaţia obstetricianului, internistului, pelvimetria, examen vaginal,
frotiu vaginal la gradul de puritate, reacția waserman.Hiv-Sida,analiza general a sîngelui a
urinei., HbsAg, Rh, grupele sanguine, sănătatea soţului, recomandări în privinţa aliment.,
igienei, şi comportamentului sexual.
După indicație-testul la sarcină,,glucoza ăn singe,bilirubina,asat,alat,hiv,titrul de
anticorpi,grupa de singe și Rh sot,USG,amniocenteza,analiza cromozomică la gravide după
35 de ani și cu anamneză complicate,electrocardiografia,colposcopia,frotiul după
papanicolau,însămînțare bacteriologică din vagin,urocultura,consultațian
stomatologului,ORL,oculistul.
Prima ședință (după luarea în evidență)- pregătirea gravidei către naștere-noțiuni
generale despre sarcină, numărul vizitelor antenatale , modificările fizice și psihoemoționale
în timpul sarcinii, administrarea acidului folic și preparatelor de fier , problemele posibile ,
semnele de pericol și stările de urgență în timpul sarcinii, drepturile și responsabilitatea
gravidei de propia sanătate și sănătatea copilului, metodele de relaxare în timpul nașterii,
carnetul medical perinatal, prevenirea BTS/HIV-SIDA.
II-a vizită antenatală.
Al doilea examen medical 16-18 săptămîni.La examenul obiectiv- starea general, greutatea
,PS,TA,varice,
edeme.
Examenul obstetrical-înălțimea fundului uterin,eliminări vaginale,hemoragie.Investigații
instrumentale și de laborator-USG,titru de anticorpi dacă Rh -.
Al doilea examen medical: masa corpului,TA,, înălţimea fundului uterin, examenul de
laborator analiza generala a urinei,hemoglobina, USG.
După indicație-la rh negative titrul de anticorpi,sige la alfa-fetoproteina.
2.Controlul scabiei si pediculozei:diagnosticare tactica asistentului medical de familie

tratamentul indeplinirea documentatiei specific.
Cai conditiide molipsire-

Cale directă-presupune contact direct a pileii bolnavului cu pielea celui sanatos(somn in acelas
pat raport sexual salut prin stringere demînă masaj.
Cale indirecta-prinintermediul obiectelor infectate(folosirea lengeriei pat corp,prosoape)
Etiolgie
Boala provocata de acarul scabiei parazit animalier la infatisare aminteste forma broastei
testoase dupa fecundare masculul piere iar femela de 2 ori mai mare ca masculul sapă galerii in
epiderm,unde depunde ouă(50 tip de 70 zile)
Localizarea preferata
Acele portiuni de piele unde stratul cornos al epidermului este mai subtire,regiunea radiocarpiana
interna,spatii interdigitale,antebratintern,glandei mamare la femei mai ales in jurul
mameloanelor,regiunea burtii in jurul ombilicului,regiunea genitaleor,coapse interne,fesele.
Nota:numai in cazuri tardive de tratament pot fi afectate si alte portiuni .La copii de pina la un an
poate fi afectata pielea,palme talpi.
Clinica subiectiv-obiectiv.
Acuza :pruruit chinuitor care se intensifică in timpul noptii
Clinica obiectiv
La examneul obiectiv observam
Escoriatii-in rezultatul scarpinarii
Elemente vezicule-papuloase asezate perechi
Tratament
Unguent de sulf 33%-se frectioneaza pielea de la clavicula pina la talpi 2 ori in zi timp de 5 zile
fara baie cu sapun fara sa schimbe lengeria.,ziua a 6-a baia cu sapun
Benzil benzuat emulsie 20%.S -2 ori in zi 5 ori pe zi
Metoda demeanovici presupune 2 solutii:
Sol.1 biosulfat denatriu -40-60%.
Sol.2 Hcl-4-6 %
S. toata pielea 5-6 min se usuce apoi cu sol 2 timp de 5 zile
Unguent sulfudecoctiv .Signa tot la fel ca si la celelalte.
Complicatii:piodermii,eczema,leziunile se localizeaza pe teaca penisului si pe gland.
pediculoza
Etiologia
A-paduce de cap
B- paduche de corp
C-paduche pubian
Cai conditii molipsire
A direct (cap-cap)
Indirect(caciula)
B direct
Indirect
C predomina calea directa(raport sexual)
Localizare preferata
A-timpli ,ceafa
B-in regiunea gulerului ,in tesaturi ,radiocarpiana,regiunea lombara
C- pubis fesele axilare anusul barba musteti gene sprincene
Clinica subiectiv obiectiv
• Escoriatii paraziii vii(ouă,lindine
• Escoriatii
• escoriatii parazitii vii cu capul la radacina parului,pete cianotice.
Tratament
A –nitifor anti –p
B- baie cu sapun dezinfectare hainelor schimbarea lenegeriei
C-nitifor,anti-p.
Complicatii piodermite.
3.Conselierea parintilor inorganizarea mediului pentru nou nascutsi sugar

Pentru organizarea mediului pentru nou nascut este necesar ca :
 Camera n.n sa aiba temperature 20-22 grade Celsius sa fie luminoasa.
 Patul sa fie asezat la distanta fata de sursa de caldura si curentii de aer
 Umidittaea 55% camera aerisita zilnic
 Noun nascutul poate fi scos afara la 2 saptamini in anotimpul calduros si la 3 saptamini in
anotimpul rece
 La inceput se va scoate 15 minute pe zi a afara crescind progresiv pina la o ora dimineatat
si o ora dupa amiaza.
 Baia nou nascutului
 Se facezilnic se recoamnda seara inainte de masa
 Temperature apei de 36 grade Celsius
 In prima luna de viata durata baii nu trebuie sa depaseasca 5 min

Tehnica

cu forma 2.




ECG in norma


TU-diastola.
Termometrie


pacientului



Tehnică
metoda auscultatorie pregătire psihică repaus timp de 5 minute se aplică manşeta pneumatică pe
braţul pacientului, braţul fiind în extensie se fixează membrana stetoscopului la nivelul arterei
humerale sub marginea inferioară a manşetei se introduc olivele stetoscopului în urechi se
pompează aer în manşeta pneumatică cu ajutorul perei de cauciuc până la dispariţia zgomotelor
pulsatile se decomprimă progresiv aerul din manşetă prin deschiderea supapei până când se aude
primul zgomot(acesta reprezintă valoarea tensiunii arteriale maxime). Se reţine valoarea indicată
continuându-se decomprimarea până când zgomotele dispar(tensiunea arterială minimă)
Material necesare
Manusi,glucometru portabil,comprese sterile,benzi de testare, stilou ace,bandaj adeziv
Pregatirea pacientului:se calmeaza psihic si fizic pacientul se anunta depsre tehnica ce
urmeaza,se informeaza despre cum se va realiza procedura de recoltare,se va confimra
indnetitatea pacientului
tehnica
Se spala se dezinfecteaza mainile si se imbraca manusile
Se pregateste glucometrul,se selecteaza locul punctiei, se leasa sa curga o picatura de singe pe
banda de testare pregatita a glucometrului. Dupa care testul va fi introdus in glucometru,peste 10
sec pe ecranul glucometrului apare cifra glicemiei. Dupa recoltare se mentine compresa pe locul
punctionarii pina se opreste singerarea si se aplica un bandaj adeziv.
Dupa masurarea glicemiei indicatorii vor fi cititi pe ecranul dispozitivului in rezultate
echivalente care sunt afisate,intervaulul de masurare este de 20-600mg/dl91,1-33,3mmol/l)
2.Managementul integrat al pacientilor cu comele renale.asistentade urgenta

Această condiție necesită utilizarea unor măsuri de urgență pentru a preveni decesul pacientului.
Îngrijirea de urgență pentru coma uremică constă în următoarele măsuri terapeutice. Starea
pacientului este evaluată conform scalei de la Glasgow. Apoi, mai întâi de toate, ei efectuează
resuscitarea inimii și plămânilor, restabilind munca lor, încercând să mențină realizările (se
aplică, dacă este necesar, oxigenarea și ventilația mecanică, masajul inimii). Monitorizați regulat
indicatorii vitali - frecvența pulsului, prezența respirației, tensiunea arterială. Ei fac o
cardiogramă, efectuează proceduri de diagnosticare de urgență. Periodic în procesul de măsurare
a resuscitării se evaluează starea de conștiință.
3.Scolarizarea pacientului cu diabet zaharat tip 1 si membrilor familiei scoala

diabeticului.Alcatuierea unui regim alimentar pentru o zi.Diabet zaharat tip 1.
 Toti pacientii cu diabet zaharat sunt invitati sa participie la lectiile desfasurate incadrul
scolii diabeticului cu urmatoarea tematica:
 Ce este diabetul zaharat tip 1 si care sunt factorii de risc
 Complicatiile acute in diabetul zaharat si asistenta de urgenta
 Alimentatia pacientilor cu diabet zaharat
 Tipurile de insulin.Cum se petrece terapia cu insulin
 Bolile insotitoare si regulile de comportament in timpul bolii
 Scaderea sensibilittaii fata de boala
 Complicatiile tardive si profilaxia piciorului diabetic
 Diabetul zaharat si sarcina.
Meniu pentru o zi diabet zaharat tip 1

07.00 Suc de legume – 200 ml
07.30 Mic dejun - lapte degresat/ceai/iaurt dietetic – 200-250 gr. - cereale încolţite – 30-35 gr. -
brânză dietetică – 50-60 gr. - cafea – 100-120 ml - pâine de casă – 30-35 gr.
10.00 Gustare de dimineaţă - preparat din carne (la alegere)- 50-60 gr. - legume diverse- 100-120
gr. - pâine de casă- 30-35 gr.
12.00 Fructe diverse- 150-175 gr
13.00 Prânz - supe de legume – 250-300 gr. - pilaf cu ciuperci şi iaurt – 250-300 gr. - peşte
(rasol) – 60-70 gr. - pâine de casă – 30-35 gr.
15.00 Fructe diverse – 150-175 gr.
17.00 Gustarea de după amiază - salată de conopidă cu carne de pui – 250-300 gr. - pâine de casă
– 30-35 gr.
19.30 Cina - supă de legume – 125-150 gr. - frigărui de peşte sau chifteluţe cu mărar – 250-300
gr. - pâine de casă – 30-35 gr.
21.30 Cartofi copţi – 150-175 gr
1.Necesarul pregatirea bolnavului si tehnica efectuarii.ecg tensiunea arterial termometria

Tehnica

cu forma 2.



ECG in norma


 TU-diastola.
Termometrie


pacientului



Tehnică
metoda auscultatorie pregătire psihică repaus timp de 5 minute se aplică manşeta pneumatică pe
braţul pacientului, braţul fiind în extensie se fixează membrana stetoscopului la nivelul arterei
humerale sub marginea inferioară a manşetei se introduc olivele stetoscopului în urechi se
pompează aer în manşeta pneumatică cu ajutorul perei de cauciuc până la dispariţia zgomotelor
pulsatile se decomprimă progresiv aerul din manşetă prin deschiderea supapei până când se aude
primul zgomot(acesta reprezintă valoarea tensiunii arteriale maxime). Se reţine valoarea indicată
continuându-se decomprimarea până când zgomotele dispar(tensiunea arterială minimă)
2.Managamentul copiilor cu amigalitele cronice
Abces faringian nu poatebea

 Administrati prima doza de preparat antibacterian potrivit
 Explicate mamei cum sa incalzeasca copilul in drum spre stationar
 Administrati o doza de paracetamol in ambulatoriu in caz de febra inalta 38,0 C si mai
mult si in caz dedureri
Faringita streptocica ganglionii limfatici cervicali mariti si depuneri albicioase in git
 Administrati preparatul antibacterina potrivit
 Administrati o doza de paractemol in ambulatoriu in caz de febra inalta 38,0 si mai mult
si in caz de dureri
 Umeziti gitul si usurati tusea cu ajutorul unui remediu inofensiv
 Explicati mamei cind s arevina imediat
Faringita nestreptococica unul sau nici unul din semnele indicate in rindul galben sau hieprmeia
mucoasei faringiene
 Umeziti gitul si usurati tusea cu ajutorul unui remediu infensiv
 Administrati paracetamol in caz de dureri
 Explicate mamei cind sa revina imediat
 Vizita repetata peste 5 zile daca starea copilului nu s-a ameliorat
3.Caracterizarea factorilor derisc si semnelor preocce in cancerul mamar explicarea

auinspectia si atupalparea glandelor mamare.
Semnele precoce
La etapa preclinical:prezenta unei tomori nonpalpabile cu diametrul de 0,2-0,3 cm depistara
ocazional la una din investigattile instrumentale. USG,GM/mamografie
La etapa clinica :prezenta unei tumori dure immobile indolore cu un contur neregulat deseori
fixeaza pielea,formind simptome cutanate
Simptomul terenului,simptomul umbilicatiei,simptomul coaja de portacala, simptomul krauze.
Factorii exogeni:agenții fizici(radiațiile ionizante si ultraviolet,în cazul accidentelor nucleare

iatrogene,traumatismele acute sau cornice ale GM.agentii chimici( fumatul,abuzul de
alcool,alimentatia incorecta) factorii social(stresul acut sau cronic)
Factorii endogeni: factorul genetic-(mutatii pe genele supresoare), factorii functiei

reproductive( functia menstruala-menarha precoce,menopauza tardiva,ciclul menstrul neregulat
nuliparitate avorturi.
Factorii endocrino-metabolici:patologiile organelor sistemul genital(miom uterin

endometrioza),patologiile glandei tiroide,DZ patologia benigna si starile precanceroase ale GM:
(fibroadenomul) ,administrarea preparatelor hormonale timp indelungat si fara prescriptie
medicala.
Inspectia GM
Simetria sinilor starea ereolei si a mamelonului,retratctia oielii,culoarea
tegumentelor(hipereie,eritem,cianoza)dilatarea venelor subcutanate
Examinarea areolei si mamelonului pentru evidentierea secretiilor mamelonare anomaliilor
aparute existent ulceratiilor retractia pielii
Palparea GM
Examinarea se efectueaza cu burecele degetelor explorind glanda mamara in intregime de la
stern spre marginea anterioara a marelui dorsal si de la clavicular la plica submamara
Examinarea foselor axilare su supraclaviculare
Autocontrolul trebuie efectuat la a5-7 zi a ciclului menstrual iar pentru femeile in menopauza-in
orice zi a lunii.
1.Scolarizarea pacientului cu diabetzaharat tip 2 si membrilor familiei-scoala
diabeticului.Alcatuirea unui regim alimentar pentru o zi.diabet zaharat tip 2.
 Toti pacientii cu diabet zaharat sunt invitati sa participie la lectiile desfasurate incadrul
scolii diabeticului cu urmatoarea tematica:
 Ce este diabetul zaharat tip 2 si care sunt factorii de risc
 Complicatiile acute in diabetul zaharat si asistenta de urgenta
 Alimentatia pacientilor cu diabet zaharat
 Tipurile de insulin.Cum se petrece terapia cu insulin
 Bolile insotitoare si regulile de comportament in timpul bolii
 Scaderea sensibilittaii fata de boala
 Complicatiile tardive si profilaxia piciorului diabetic
 Diabetul zaharat si sarcina.
Meniu pentru o zi diabet zaharat tip 2
07.00 Suc de legume – 200 ml
07.30 Mic dejun - lapte degresat/ceai/iaurt dietetic – 200-250 gr. - cereale încolţite – 30-35 gr. -
brânză dietetică – 50-60 gr. - cafea – 100-120 ml - pâine de casă – 30-35 gr.
10.00 Gustare de dimineaţă - preparat din carne (la alegere)- 50-60 gr. - legume diverse- 100-120
gr. - pâine de casă- 30-35 gr.
12.00 Fructe diverse- 150-175 gr
13.00 Prânz - supe de legume – 250-300 gr. - pilaf cu ciuperci şi iaurt – 250-300 gr. - peşte
(rasol) – 60-70 gr. - pâine de casă – 30-35 gr.
15.00 Fructe diverse – 150-175 gr.
17.00 Gustarea de după amiază - salată de conopidă cu carne de pui – 250-300 gr. - pâine de casă
– 30-35 gr.
19.30 Cina - supă de legume – 125-150 gr. - frigărui de peşte sau chifteluţe cu mărar – 250-300
gr. - pâine de casă – 30-35 gr.
21.30 Cartofi copţi – 150-175 gr


2.Managemntul integrat al pacientilor cu urgente cardio-respiratorie:infarct miocardic

acut.asistenta de urgenta.
La etapa prespitaliceasca obligator:regim la pat(pozitie semisezinda)
Reducerea ischemiei obligator administrarea :acid acetilsalicilic 150-325mg,nitroglicerină 0,5

mg sublingual subcontrolul tensiunii arteriale.
Suprimarea sindromului dureros opioide i/v(5-10mg morfina sulfat cu sol.Atropină).
Obligator solicitarrea serviciului specializat a/m de urgenta(112)
Transportarea în spital,monitorizarea dinamică a pacientului

La etapa spitaliceasca se continuă masurile de prim ajutor ,oxigenoterapie,adm.heparinei
nefractionate in bolus i/v 60-70 U/kg în lipsa contraindicațiilor,beta-
adrenoblocante:metoprolol,la necessitate se administreaza psihotrope,sedative
Asisstenta medicală trebuie să asigure bolnavului maximum de confort fizic şi psihic,prin repuas
strict la pat, alimentarea redusa si hiposodată să urmărească atent funcţiile vitale: puls, respiraţie,
TA, diureză, temperatură precum si supraveghierea continua a pacientului .
3.Semne de urgenta in sarcina recunoasterea lor asistenta de urgenta in conditii deAMP.
-Eliminări sangvinolente din vagin

-Edeme care progresează rapid
-Dereglări de vedere
-Eliminări abundente nesangvinolente din vagin
-Dureri abdominale
Asistenta medicala impreuna cu medicul trebuie sa monitorizeze stara de sanatate a gravidei sa
supraveghieze pulsul respiratia,temperatura si diureza.
Se supraveghiaza consumul de lichide se reduce din alimnentatie produsele care retin apa in
organism.
1.Pregatirea fizica si psihologica a pacientului pentru examenul radiologic

necesarul,realizarea documentarea si interpretarea rezultatelor.
Examenul radiologic al stomacului și intestinelor - organele cavitare pot fi puse în evidență doar
cu substanțe de contrast; - pregătirea și examinarea este contraindicată la bolnavii cașectici, cu
insuficiență circulatorie, în abdomen acut, peritonite, tromboze și sarcină;
- pregătirea bolnavului începe cu 2-3 zile înaintea examenului, când se sistează administrarea de
medicamente cu conținut în bismut, calciu, fier, iod;
- în zilele pregătitoare se va da un regim ușor;
- în ziua examinării pacientul nu mănâncă și nu fumează;
- examinarea se va executa la orele dimineții; - ca substanță de contrast se va folosi sulfatul de

bariu, care nu este toxic;
- se folosesc suspensii de bariu pur, în apă, în diferite concentrații;
- pentru examenul gastric se folosește o suspensie mai subțire (bariu/apa –1/2), iar pentru
examinarea esofagului se folosește o suspensie mai concentrată (bariu/apa – 3/2); - într-o cană,
se introduc 150 g sulfat de bariu sau un pachet original și se adaugă o mică cantitate de apă caldă
cu care se amestecă praful până se formează o pastă groasă, omogenă, fără grunji;
- se adaugă până la 250 ml apă și se amestecă cu o lingură de lemn, apoi i se dă imediat

bolnavului să bea; - se vor spăla și se vor dezinfecta vasele din care a băut bolnavul;
- pacientul se așează dezbrăcat sub ecran și i se dă cana în mână, ținută în dreptul capului;
- bolnavul va bea la indicația medicului;

- eliminarea bariului din stomacul sănătos începe imediat și se termină în 2-3 ore, umplând apoi
ansele intestinului subțire;
- după 6-8 ore coloana de bariu ajunge la cec, iar după 24 de ore umple colonul în întregime;
- pentru a urmări sub ecran evacuarea bariului din stomac, umplerea intestinului și a colonului,
bolnavul va fi rechemat conform indicației medicului după 2, 8 și 24 ore; 21 - la două ore după
începerea examinării bolnavul poate să mănânce.
Pentru examenul intestinului pacientul va sta nemâncat; - după terminarea examinării, pentru a
ajuta eliminarea substanței de contrast se va administra un purgativ, pentru că bariul produce
constipație; - examinarea colonului se va face la 24 de ore după administrarea substanței de
contrast
2.Managementul copiilor cu rahitism si boli alergice

Tratamentul rahitismului este complex individual in dependneta de grvaitate evolutie perioada
In alimentatia artificiala copii se hranesc preponderent cu amestecuri lactate bogate in vitamina
D hrana diversificata se va administra la termen si va fi variata la copii alimnetati artificial vafi
intiata cu pireu de legume galbenus de ou ficat brinza de vaci.tratamentul specific al rahitismului
consta in administrarea vitaminei D in doza zilnica de 2000-5000 UI in decurs de 30-45 zile cu
revenirea ulterioara la dozele profilactice.
Prepratele sunt divizate in 3 grupe mari:
Grupa 1 calciferoli,grupa 2 calcidiolii,grupa 3-calcitrolii.
Copiilor mai mari de 6 luni dupa finisarea curei de tratament cu vitamina D s eindica bai curative
cu sare de mare 2 lunguri de masa la 10 litri de apa peste o zi in total 8-10 bai. Duratabaii 10-15
min.
Tratamentul bolilor alergice consta in dietoterapia- dacacopilul sealimenteaza artificial se
recomanda amestecuri adaptate hipoalergice amestecuri adaptate vegetale produse acidulate. Oul
se exclude din alimentare pina la virsta de 1 an. Se recomanda sucuri si fructe hipoalergice.
Tratamentul local la nivelul leziunilor exudative se aplica solutii antiseptice betadin
metilena,verde de briliant. Dupa disparitia exudatiei se recomanda unguente ce grabesc
epitelizarea cu acid salicilic ulei de masline uguente cu vitamina A E.
Terapia medicamnetoasa mediactia antihistaminica generatia 1 dimidrol suprastin clemastin
generatia 2 citirizina loratadina terapia cu corticosteroizi prednizolon dexametazon. Regim
iegienic cu ingrijirea crutatoare a tegumnetelor baia zilnica cu utilizarea decocturilor din plante
medicinale amidon fiertura de tarite.
Antibioterapia seindica in complicatiile bacteriene piedermii extinse. Si tratament
simptomatc.,evitarea alergenilor decontact,evitarea alergenilor si noxelor inhalatorii,prevenirea
sensibilizarii mediacmetoase.
3.Recunoasterea si solutionarea probelemlor minore de disconfort in sarcina la nivel de

AMP
Febră->38°C
-Vomă sau grețuri
-Edeme la mâini și picioare
-Varice
-Prurit cutanat constant
-Oboseală nemotivată,disconfort,slăbiciune generală,vertijuri
-Dereglări de micțiune calitative și cantitative
-Diaree
-Cefalee
-Creșterea sau scăderea bruscă în greutate în scurt timp
Asistenta medicala impreuna cu medicul supravheghiaza starea de sanatate la gravida, se
monitorizeaza modul de alimentatie, consumul de lichide se evită eforturile fizice grele.
1.Alimentatia.principii de diversificare.mesaje si metode educationale despre alimnetatie.

Initierea alimentatiei mixte sau artificiale necesita respectarea unro principii
Nou laiment se va introduce in alimentatie numai cind copilul estesanatos
Fiecare aliment nou se va introduce progresiv incantittai mici careulterior se vor mari
Nuse vor introduce niciodata simultan doua sau mai multe alimnete noi
Amesticurile lactate preparate se utilizeaza in decurs de o ora
In alimnetatie mixta amesticurile artificiale se administreaza dupa alapatarea la sin
Nu este rationala folosirea a doua sau mai multe formule de acceasi compozitie
Alimentatia artificiala a sugarului imoune respectarea unor reguli suplimentare de igiena in ceea
ce priveste pastrareapregatirea si folosirea amestecurilor latescente.
Formulelede lapte seprepara inainte de fiecare masa
Se va respecta strcit dozajul pentru a nu-i crea copilului indigestie sau nu-al subalimenta.
Mesaje si metode educationale despre alimentatie este

Asigurarea unui program regulat al meselor
Servirea estetica si in conditii de perfecta igiena
Inainte de administrare alimentuls e incalzeste, formula de lapte va fi preparata ianinte de fiecae
alimentare folosind apa fiarta .
2.Managementul integrat al copilului cu tuse conform Programului national CIMC si PCN

Pneumonie severa sau maladie foarte grava
Orice semn general de pericol sau tirajul cutiei toracice stridor in repaus.
Administrati prima doza de preparat antibacterian potrivit
Spitalizati urgent
Pneumonie respiratie accelerata
Administrati preparatul antibacterian potrivit timp de 5 zile
Umeziti gitul si usurati tusea cu ajutorul unui remediu inofensiv
Explicati mamaei cind sa revina imediat
Vizita reptata peste 2zile
Pneumonie-negativ tuse sau raceala
Nu sunt prezente semne de pneumonie sau maladie foarte grava
Daca tusea dureaza mai mult de 30 zile indreptati la investigatii
Umeziti gitul si usurati tusea cu ajutorul unui remediu inofensiv
Explicati mamei cind sa revina imediat
Vizita repetata peste 5 zile in lipsa ameliorarii.
Pneumonie negativ respiartie astmatiforma
Respiratie astmatiforma pina la sau dupa administrarea bronholiticului cu actiune rapida
Daca tusea dureaza mai mult de 30 zile indrepttai la investigatii
Administrati o doza de bronholitic cu actiune rapida plus salbutamol oral timp de 5zile daca este
respiratie astmatiforma
Umeziti gitul si usurati tusea cu ajutorul remediului inofesniv
Explicati mamei cind s arevina imeiat
Vizita repetata peste 2 zile
3.Aplicarea asistentei de urgenta in conditii de AMP

Medicul de familie trebuie să posede abilităţi de diagnostic şi de acordarea asistenţei medicale
urgente (extremale) în condiţii prespitaliceşti şi să stabilească tactica asistenţei medicale
ulterioare în următoarele stări urgente (indiferent de vârsta şi sexul bolnavului, cu cunoaşterea
posologiei medicamentelor şi a dexterităţilor de bază de ajutor medical):
a) Şoc (anafilactic, toxic, traumatic, hemoragic, cardiogen)
b) Lipotimia, colapsul, sincopa
c) Comele (hiperglicemică, hipoglicemică, ceto-acidozică, hepatică, cerebrală, renală)
d) Insuficienţa cardiacă acută e) Insuficienţa respiratorie acută
f) Tromboembolia arterei pulmonare şi ramurilor ei
g) Dereglările de ritm cardiac (paroxismale, blocurile cardiace, fluterul atrial)
h) Urgenţe hypertensive
i) Acces de angină pectorală
j) Infarctul miocardic
k) Astmul cardiac
l) Edemul pulmonary
m) Pneumotorax
n) Moartea clinică
o) Hemoragii acute (digestivă, pulmonară, uterină, nazală)
p) Asfixia, anoxia acută
q) Edemul laringelui, edemul Quinke, crup, pseudocrup
r) Starea rău astmatic
s) Pneumotorax spontan (deschis, închis, prin supapă)
t) Colica renală
u) Anurie (retenţie acută de urină)
v) Hematurie masivă
w) Fimoză, parafimoză
x) Insuficienţa hepatică acută y) Insuficienţa renală acută
z) Insuficienta acută a suprarenalelor
aa)Delirium tremens, sindrom de abstinenţă
bb) Excitaţie psihomotorie
cc)Atac de panică
dd) Traumatism cerebro-spinal (comoţie, contuzie cerebrală, edem cerebral, sindroame de
compresie, etc.)
ee)Abdomen chirurgical acut (apendicita, colecistita, ulcerul perforant, hernie incarcerată,
pancreatită, ileus)
ff) Abdomenul medical acut (pneumonia bazală, infarctul miocardic, vasculita hemoragică,
peritonita reumatică, sindromul nefrotic)
gg) Ictus cerebro-spinal (ischemic, hemoragic)
hh) Stări convulsive, statut epileptic
ii) Excitaţie psihomotorie, anxietate jj) Acces acut de glaucoma
kk) Combustii termice, chimice, insolaţii, degerarea
ll) Electrocutarea, afectarea prin fulger, hipertermia solară mm)
Intoxicaţii acute (cu alcool etilic, metilic, substanţe organo-fosforice, organo-clorurale,
barbiturice, ciuperci, droguri etc.)
nn) Criza tireotoxică
oo) Preeclampsia, eclampsia pp) Luxaţii, fracturi, plăgi, extenzii, compresii ale ţesuturilor qq)
Stări grave de deshidratare.
1.Managementul integrat al pacientilor cu diabet zaharat

 Tratament asociaza urmatoarele elemente:
 Insulinoterapia zilnica
 Regim dietetic
 Exercitii fizice
 Supravegheirea /autocontrolul permanent
Insulinoterapia vizeaza inlaturarea hiperglicemiei glucozuriei si atingerea nivelului horonal
fiziologic pe parcusul a 24 ore.administrarea insulinei se face subcutan cu seringi inslunice sau
cu ajutorul unui pen(stilou injector).locurile deadinistrare a insulinei s/c:in peretele adbomenului
subscapular suprafata antero-lateral a coapsei treimea superioara a bratelor fese.
Preparatele de insulina s eimpart in 3 categorii rapide intermediare si lente.
Alimentatia,regimul alimentar este repartizat in 3 mese principale si 3 gustari. Norma
calorica zilnica poate fi calculata dupa urmatoarea formula:calorii/zi=1000+(100*virsta in
ani)
Exercitii fizice ,benecefiiciile exercitiilor fizice scade gliecemia in timpul si dupa exercitii
prin amelioarraea sensibilitatii la insulina creste consumului de energie utila pentru scaderea
in greutate la copii supraponderali.
Autocontrolul areo mare importanta pentru adaptarea dozelor de insulina si prevenirea
accdeintelor pentru a efectua autocontrolul se folosesc bandelete reactive cares e citesc apoi
cu ajutorul aparatelor electronice pentru a determina glicemia glucosuzia cetonuria,controlul
se face de parinti sau copii de 3 ori pe zi .
Supraveghierea medicala se va face bilunar sau lunar cu analiza carntelului de insemanari.
2.Profilaxia si combaterea hepatitelor virale in conditii de AMP

Profilaxia nespecifica
Masurile fata de sursa de infcetie
Omul bolnav trebuie izolat in stationar si externat conform criteriilor de externare .convalescentii
si persoanele purtatoare de germeni se dispensarizeaza,p despre fiecare caz de boala se dclara la
centrul de medicina preventiva
Persoanale purtatoare de virusuri sunt inlaturate de la donarea de singe tesuturi sau organe
Masuri fata de caile de transmitere
Asigurarea populatiei cu apa potabila clorinarea apei consumate in alimnetatie depozitatarea
corecta a produselor alimnetare indepartarea igienica si neutralizarea reziduurilor menajere din
localitatile populate. Intretinereaigienica a viceurilor publice si idn colectivitati asigurarea
masuriloe pentru aplicarea regulilor de igiena individuala. Prepararea transportarea si pastrarea
igienica a produselor alimnetare.educatia sa nitara a populatiei in vederea respectarii regulilor de
igiena individuala si colectiva modului sanatos de trai. Dezinfectia prelucrarea presterilizatorie si
sterilizarea corecta a intrumnetelor mediale. Dezinfcetia curenta a obiectelor de ingrijire a
bolnavilor si excrementelor bolnavilor respectarea normelor de protectie a muncii in locurile cu
risc sporit de infcetare.
Profilaxia specifica este imunizarea la 24 ore hepB-0, 2 luni –hepB-1 ,4 luni-hepB-2 la 6 luni-
hepB-3
3.Managemntul integrat al pacientilor cu dispnee tuse cronica
In dispnee-
ajutam pacientul sa mentinta o postura semisezinda
Aerisirea incaperiii cit mai frecvent
Se vamentine temperatura +18+20 grade in incapere
Se va mentine in inapere umiditatea 50-60%supraveghierea respiratiei administrarea la timp a
medicatiei prescrise la indicatia medicului se administreaza O2 pacientul sa evite efortul fizic
protectia de frig de infcetii umezeala si curent sa faca exercitii de gimnastica
respiratorie,plimabri in aer liber,respiratie artificiala la necesitate,administrarea medicemntelor
prescrise.
Tratamnetul in tuse cronica este individualizat în funcție de diagnosticul de bază:
 pentru tusea din căile aeriene superioare se folosesc antihistaminice și decongestionante

nazale;
 pentru tusea din astm se administrează beta2-agoniști și corticosteroizi inhalatori sau
inhibitori ai receptorilor pentru leukotriene;
 pentru tusea din BRGE se administrează agenți prokinetici, antiacide, inhibitori de pompă
de protoni și de receptori H2, împreună cu regim alimentar;
 pentru tusea din bronșita cronică eozinofilică non-astmatică se administrează
corticosteroizi.
1.Determinarea parametrilor fiziologici la nou-nascut si sugar: frecventa respiratiei

frecventacardiaca tensiunea arteriala temperatura
Scopul este evaluarea functiei respiratorii sau de a obtine infoirmatie utila despre sitemul
respirator
Indicatii maladii ale sistmului respirator cardiovascular
Materiale necesare
 Cronometru
 Foaie de temperatura
 Stetofonendoscop

Se dezveleste pacientul Se asigura acces la cutia toracica
Se creeaza comod in DD sau sezind mama tine A/m alege un punct de pieptul copilului
copilul in brate cu fata spre lucratorul medical porneste cronometrul
ridicind haina copilului
Se urmaresc miscarile cutiei toracice sise
numara timp de un minut
Se observa respiratia nazala si bucala Se determina frecventa
Se stabileste tipul respiratiei
Se urmareste profunzimea miscarilor cutiei
toracice
Se determina absenta sau prezenta tirajului
intercostal sau subclavicular
Se noteaza FR in foaia d etemperatura Este notarea cifrica
Se noteaza in dosarul de ingrijire frecventa
tipul si pronfunzimea respiratiei
Se inveleste pacientul Pentru a evita supraracirea
Determinarea pulsului la copii mici
Scopul:DE A OBTINE informatii despre starea functionala a inimii si vaselor sangvine.
Indicatii in necesitate
Materiale necesare
 Ceas cu secundar
 Foaie de temperatura
 Dosarul de ingrijire
Mama se informeaza despre necitatea acesetei Ca se inteleaga si sa coopereze
examinari
La copilul sugar se recomnda supraveghierea Permite o determinare mai precisa a functiei
batailor inimii si interpretarea lor cardiace
Copilul este dezbracat la cutia toracica partea Pentru acces mai comod la inima
anterioara
Asistenta urmareste cu ochii pentru a fixa socul La copii se observa bataile inimii vizibile
cardiac sau socul apexian
Daca este necesar asistenta medicala va palpa Se cere ca aistenta m,edicala sa palpeze avind
regiunea cordului cu degetul aratator mina curata calda si unghiile scurt taiate.
Se fixeaza timpul si se numara bataile cardiace
timp de 1 min
La sugarul mai mare este posibila palpatia De asemenea la copilul mai mare de 1 an.
pulsului la artera radiala cu un deget
Cifrele activtatii cardiace timp de 1 min se
noteaza in dosarul de ingrijire foaia de
temperatura fisa de observatie
Dupa examinarea copilului este imbracat si se
instaleaza comod in patuc
Determinarea tensiunii arteriale
Definitie T/a este presiunea exercitata de singele circulant asupra peretilor arteriali
Obiectivul supravegierea functiei inimii si a vaselor sanguine cu depistarea modificarilor

patologice ale tensiunii arteriale
Materiale necesare
 Tensometru
 Fonendoscop
 Tampoane de vata
 Alcool etilic 70 grade
 Foaie d etemperatura
 Pix
Cerinte fata de tehnica:
Aparatele vor fi verificate anual de specialist
Etapele Mativatia actiunii

Pregatirea pacientul psihologica si fizica Emotiile influenteaza valorile TA
repaus 10-15 min
Asistenta medicala isi spala miinile cu apa Prevenirea infectiilor nosocomiale
curgatoare si sapun
Miina semiindoita in cot la nivelul inimii fixata
pe suport muschii relaxati palma in sus
Aplicarea mansetei pe bratul copilului are loc Evitarea comprimarii in excesive a aretrei
cu 3-5 cm mai sus de fosa cubitala sub manseta humerale
sa incapa liber cu un deget
Palpeaza artera humerala si aplica membrana Determinarea locului optim pentru aplicarea
fonendoscopului pe ea fonendoscopului
Deschide ventilul pomei de aer Decomprimarea aerului prin manseta.
Fixeaza pe manometru momentul aparitiei Inregistrarea TA maxima

primului zgomot la artera
Continua decomprimarea fixind disparitia Inregistrarea Ta MINIMA
undei pulsatile
Se evacueazaa tot aerul si se mai repeta o data Obtinerea valorilor cit mai reale
masurarea TA cu interval de 2-5 min
Se noteaza in foaia de observatie clinica Pastrarea informatiei espre valorile TA
Se aseaza la loc materialele si se dezinfecteaza Respectarea normelor sanitaro-igienice
Termometrie


pacientului

2.Recunoasterea si solotionarea problemelor minore de disconfort in sarcina la nivel de

AMP
Greaţă şi vărsăturile se întâlnesc frecvent sarcina precoce (în primele trei luni de sarcină). La
femeile cu sarcina multiplă este mult mai pronunţată şi cu o durată mai mare. Aceste probleme
pot fi cauzate de schimbările hormonale.
Unele sfaturi oferite femeilor gravide le pot ajuta să-şi diminueze senzaţia de greaţă matinală:
a) biscuiţii uscaţi, pesmeţii, o ceaşcă cu ceai luată înainte de a se ridica dimineaţa din pat;
b) ridicarea lentă din pat;
c) luarea frecventă a mesei în cantităţii mici;
d) evitarea cafelei;
e) evitarea mâncării grase sau cu arome puternice;
f) evitarea, pe cât e posibil, a mirosurilor neplăcute;
i) dacă femeia necesită tratament, par a fi efective în reducerea simptomelor medicamentele
antihistaminice, vitamina B6 , B12 sau remediile nemedicamentoase .
Pirozis sau arsurile la stomac (refluxul gastro-esofagal) Este deseori asociat cu alimentarea,
aplecarea corpului sau poziţia culcată. problema este, de obicei, mai acută în timpul nopţii sau în
timpul zilei când femeia stă culcată în pat.
Arsurile pot fi evitate prin modificarea dietei - alimentaţie frecventă şi în cantităţi mici,
reducerea alimentelor grase şi a produselor iritante, cum este cofeina, la fel şi prin modificarea
stilului de viaţă, care include menţinerea poziţiei verticale, în special după mâncare, somnul în
poziţie ridicată. Nu se recomanda întrebuinţarea medicamentelor antacide împotrivă pirozisului
decât în cazul când celelalte măsuri sunt ineficiente
. Constipaţia Ea se datorează în mare parte efectului relaxant al progesteronului, care reduce
tonusul muscular intestinal, şi încetineşte tranzitul intestinal. Evitarea constipaţiei se face prin:
a) o dietă variată şi bogată, punându-se accentul pe includerea alimentelor ce conţin fibre
alimentare - cerealele neprelucrate, fructe proaspete, legume
b) consumul unei cantităţi potrivite de apă şi sucuri de fructe;
c) efectuarea zilnică a exerciţiilor fizice. Nu se recomandă utilizarea purgativelor fără
prescrierea medicului. Preparatele laxative recomandate gravidelor sunt cele ce nu se absorb din
intestine.
. Sărurile de magneziu, sodiu şi potasiu şi lubrefianţii nu se folosesc la gravide deoarece ele
provoacă dereglări electrolitice şi afectează absorbţia vitaminelor liposolubile.
Hemoroizii se caracterizează prin hemoragii rectale, dureri şi mâncărime în regiunea anală.

Pentru prevenirea sau tratamentul acestei condiţii se modifică dieta, se folosesc unguente sau
supozitoare antihemoroidale obişnuite, medicamente orale şi uneori tratament chirurgical.
În general problema se rezolvă de la sine sau se ameliorează după naştere.
Edemele la picioare pot afecta 80% din toate gravidele şi nu trebuie considerate ca semne ale
hipertensiunii induse de sarcină sau preeclampsie.
Pentru a reduce edemele recomandaţi gravidei:
a) odihna cu picioarele ridicate ori de câte ori este posibil;
b) evitarea aflării în picioare sau în poziţia aşezată pentru perioade lungi de timp, fără a face
mişcări;
c) îndeplinirea exerciţiilor fizice în mod regulat; d) încălţăminte comodă, cu toc jos;
În cazul apariţiei edemelor pe faţă şi mâini, gravida se vă adresa imediat la medic, deoarece ele
pot fi semn de preeclampsie.
Varicele pot apare la picioare sau la nivel vulvar. Se datorează presiunii venoase crescute şi a
efectelor hormonilor de sarcină asupra pereţilor vasculari.
Pentru a reduce durerea din picioare şi a îmbunătăţi circulaţia sângelui se recomandă:
a) evitarea poziţiei nemişcate în picioare;
b) ridicarea picioarelor sus pe un scaun în momente de odihnă;
c) abandonarea jartierelor sau ciorapilor care strâng picioarele;
d) folosirea ciorapilor elastici
Durerile în spate sunt frecvente printre gravide.
Posibil ar diminua problema exerciţiile fizice, sau suporturi speciale la scaune, dar nu au fost
făcute studii în acest domeniu. Femeile pot fi informate că exerciţiile în apă, masajul pot uşura
durerea
Crampele musculare sunt menţionate de jumătate din femeile gravide, în special în ultimele
luni ale sarcinii. Apar noaptea şi se repetă săptămâni şi luni. Cauzele şi mecanismul apariţiei lor
este încă neclar. La fel este neclar tratamentul lor, cu toate că sunt folosite mai multe
medicamente necătând la lipsa dovezilor despre eficienţa lor. Masajul şi întinderea muşchilor
afectaţi în timpul crampei deseori oferă o uşurare.
Eliminările vaginale O creştere a eliminărilor vaginale este o modificare fiziologică a sarcinii.
Dacă ele se asociază cu senzaţii de arsură, disconfort, sau sunt abundente şi urât mirositoare,
gravida trebuie să revină la medic pentru consultaţie pentru a depista cauza şi a le trata.
Dacă se depistează candidoza, ea va primi tratament cu imidazol timp de o săptămână .Deoarece
eficienţa şi siguranţa tratamentului oral al candidozei vaginale în sarcină este neclar, de aceea el
nu va fi oferit gravidelor.
3.Explicarea aspectelor etice si deontologice in ingrijirile paliative în AMP
Răspund de calitatea serviciilor pe care le acord.

Respect demnitatea şi intimitatea persoanei pe care o îngrijesc.
Voi promova şi susţine o atmosferă de acceptare şi sprijin pentru persoana pe care o îngrijesc, ca
şi pentru colegii cu care lucrez.
Voi utiliza în mod responsabil informaţiile şi cunoştinţele dobîndite în activitatea profesională.
Voi sprijini şi încuraja implicarea continuă a familiei în îngrijirea bolnavului.
Voi sprijini şi încuraja implicarea voluntarilor în activitatea organizaţiei.
Imi voi perfecţiona continuu cunoştinţele şi abilităţile prin participarea la sesiuni de instruire şi
programe educaţionale.
Imi voi dedica activitatea de îngrijire pentru a asigura calitatea vieţii bolnavului şi familiei
acestuia.
1.Aplicarea managementului integrat al pacientilor cu hematuria si rectoragie .acordarea

asistenteide urgenta in conditii de AMP
Hematuria devine o urgenţă de tratament.
-Colmatarea vezicii urinare cu sânge şi chiaguri
-inserare de sondă uretro-vezicală, decaillotare, lavaj
-puncţie suprapubiană
-Şoc hemoragic: re-echilibrare volemică, re-echilibrare hematologică, oprirea sângerării;
TRATAMENT
1.Durerea- antialgice, anti-inflamatoare nesteroidiene, opiacee
2.Distensia pielică: hipodiureza, antialgice, antispastice, nefrostomiesau sondă ureterală la

urolog.
3.Oprirea tratamentului anticoagulant

4.Discraziile sanguine vor fi tratate
5.Hematuriile de cauză chirurgical-urologică beneficiază de tratament activ adresat direct cauzei

în serviciile de urologie
Rectoragie- tratamentul incepe include masuri conservative .regim alimentar igiena regiuni
anorectale remedii laxative analgezice supozitoare procedure calde. In caz de tratament neefectiv
se recurge la tratamentul chirurgical.
2.Managementul integrat al pacientilor cu edeme si ascita

In edeme
 se creeaza postura comoda semisezinda
 Picioarele să se afle la nivelul corpului sau ridicate sub un unghi de 20-30 grade pe un
suport sau perne
 Se va schimba mai frecvent pozitia pacientului
 Se reduce hidratarea
 Se va invata pacientul cumsă masoare DT =diureza totala
 Se reduca in alimnetatie proteinele si sarea
 Se va mari cantitatea de glucide
 Se va ingriji pielea sa fie curata si fara leziuni
 Pacientul va fi cintarit zilnic daca este posibil pentru a verifica reducerea sau cresterea
masei corporale pe seama edemelor
 Se administreaza corect preparatele diuretice
 Se consuma alimnete bogate in saruri de potasiu cartofi copti prune curmale uscate
stafide banane ciuperci.
 Se va supraveghia vizual volumul edemelor.
In ascita
Repuas la pat ar fi util in ascita din Chde gradul III (poate ameliora raspunsul la terapia de
diuretice)
Restrictia aportului lichidian sub 1 l este necesara cind concetratia serica a sodiului este sub 125
mmol/l
Dieta hiposadata presupune un aport sub 5,2 g/zi de sare pentru termen indelungat
Excluderea stricta a alcoolului
Odihna in timpul zilei
Renuntarea la medicamente hepatotoxice extractele hepatice fizioterapia cu incalzire regiunii
ficatului tratamnetul balnear.
Medicatia
Spironolactona 100-200mg/zi in ascita de gradul 1 pina la disparitia ascitei apoi doza de
mentinere 25-50mg/zi timp indelungat ,200mg /zi in ascita de gradul 2 delungadurata in schema
20 de zile pe luna ,la disparitia ascitei doza de mentinere -50mg /zi timp indelungat este posibila
intrerupere de1-2 luni per an., 100-400mg /zi in ascita de graful III apoi doza de mnetinere
50mg/zi timp indelungat daca timp de 5-7zile de doze maxime ascita nu se reduce se considera
ascita refractata
Furosemid -40mg /zi per os doza poate fi crescuta maxim pina la 160 mg/zi .poate fi utilizat inn
asociere cu spironolactona de lunga durata dar cu intervale de 2-3 zile in sapatamina
Propranolo 10-40 mg/zi permanent
Sau nadolol 40-80 mg/zi permanent.
3.Conduita asistentului medical de familie incaz de probleme acute:asistenta medicala in
caz de diaree semne de deshidratare,febra
Asistenta medicala in diaree
Curata si usuca regiunea anala dupa fiecare scaun
Aplica creme protectoare
Asigura repausului la pat
Mentine constatnta temperatura corporala
Incalzeste pacientul cu termofoare
Hidrateaza bolnavul pe cale orala si perfuzii
Urmarind in locurilor pierderilor de apa si electroliti,recolteaza singe pentru hemocultura si
scaun pentru coproculrura
Monitorizarea functtilor vitale si vegetative
Calculeaza cantitatea de lichide ingerate si perfuzate si pe cea eliminata.
Deshidratarea
 Se va preciza cauza dshidratarii
 a/m precizeaza semnele deshidratarii
 se pregateste tot necesarul pentru hidratarea indirecta
 hidratarea orala se efectueaza cu solutie
 rehidratarea pregatit proaspat
 se hidrateaza conform cerintelor
 planul A se administreaza rehidron cite 50-100ml dupa fiecare scaun lichid
 planul B se calculeaza bilantul hidric se calculeaza volum de lichid pentru hidratarea in
timp de 4-6 ore la copii se hidrateaza cu biberonul sau lingurita fiecare 2-3 min in
cantitate de 5-10ml pe parcursul a 4-6 ore se va urmari efectul hidratariii prin reducerea
semnelor de deshidratare.in starile grave hidratarea se efectueaza parenteral prin perfuzii
i/v.
Conduita in febra acuta

 Confrimarea febrei
 Aprecierea tolerantei la febra
 Evaluarea complicatiilor
 Corectarea cauzelor febrei
 Institutireaunei terapii adecvate
 Tratament
 Pina la stabilirea cauzei
 Daca avem deshidratare
 Reapus la pat
 Temperatura 18-20 grade celsius
 Imbracaminte usoara
 Combaterea febrei prin metode fizice
 Administrarea antiperetice
 La copii cu antecedente de convulsii de 38 grade administrarea diazepam intrarectal
1.Explicarea tehnicilor de administrare a medicamntelor parenteral

Scop
Indicaţii:



teaca
cim steril
2.Educatia pentru sanatate a pacientilor cu diabet zaharat-dietoterapie ,evaluarea

gliecemiei,insulinoterapia.
Regimul alimentar va fi adaptat si individualizat pentru fiecare ,in functie deapetit virsta de
activitatea fizics,el va fi repartizat in 3 mese principale si 2 gustari. Se vor reduce glucidele cu
absobtie rapida cu zaharul bomboanele ciocolata gemul care vor fi binevinite in cazul
hipoglicemiei.In schinb se mareste aportul de lichide naturale de fructe legume ceriale.norma
calorica zilnica este calculata dupa formula
Calorii/zi =1000+(100*virsta de ani )
Analiza nivelului de glicemie in singe trebuie facuta cel putin o data in trei ani
La copii depina la 14 ani este de 3,33-5,55
La maturi 3,89-5,83 mmol/l peste 60de ani 6,38mmol/l la gravide 3,3-6,6 mmol /l
Insulinoterapia- insulina se introduce de obicei in regiunea abdomenului femului si a
bratului.insulinoterapia va obliga sa executati cu strictete indicatiile din prospectul anexat la
insulina pe care v- administrati sa administrati insulina cu 10-30 min inaintede masa sa schimbati
sistematic locul injectarii insulinei in scopul prevenirii alterarii tesutului adipos subcutanata sa
respectati cu strictete conditiile de pastrare a insulinei. Sa pastrati flaconul dupa prima aspiratie
de insluna nu mai mult de 3-4 saptamini la temperatura de 22 grade sa pastrati insulina in
conditii casnice in frigider la un loc indepartat de congelator sanu utilizati insulina care a fost
inghetata deoarece ea isi pierde calitatile sale biologicw efcetele secundare ale insulinoterapiei
este hipogliecemia reactii alergice locale si generale tulburari de vedere crampe musculare
edeme in special ale mmebrilor inferioare.
3.Rolul asistentului medical din familie in indentificarea problemelor cronice la adolescent

gastrointestinale,endocrine.
Adresabilitatea la medicul de familie este extinsă pentru toate tipurile de afecţiuni cronice. La
primul contact al pacientului cu medicul de familie trebuie identificate, ierarhizate, investigate şi,
eventual, tratate toate afecţiunile respective, în funcţie de situaţia individuală. În cadrul
medicinei primare sunt întâlnite multiple afecţiuni care necesită colaborarea strânsă a medicului
de familie cu celelalte specialităţi
Afecţiuni endocrine:
 tiroidiene;
 adenoame hipofizare cu manifestări la distanţă şi afectarea diverselor glande endocrine;
 sindromul ovarelor polichistice.
Implicațiile metabolice ale sindromului ovarelor polichistice

Afecţiuni cronice gastrointestinale:
 gastrite, ulcere cu diverse localizări şi etiologii;

 hepatite cronice;
 ciroză hepatică;
 boli inflamatorii intestinale;
1.Conduita asistentului medical de familie in caz de probelee acute:asistenta medicala in

caz de tuse uscata dispnee cianoza febra.

 Tratament
 Reapus la pat
In dispnee-
 ajutam pacientul sa mentinta o postura semisezinda
 Aerisirea incaperiii cit mai frecvent
 Se vamentine temperatura +18+20 grade in incapere
 Se va mentine in inapere umiditatea 50-60%supraveghierea respiratiei administrarea la
timp a medicatiei prescrise la indicatia medicului se administreaza O2 pacientul sa evite
efortul fizic protectia de frig de infcetii umezeala si curent sa faca exercitii de gimnastica
respiratorie,plimabri in aer liber,respiratie artificiala la necesitate,administrarea
medicemntelor prescrise.
Tuse uscata-se administreaza medicamentele antitusive si specifice prescrise, ajutam pacientului

sa respecte postura semisezind inpat,se hidratateaza mai mult ca sa mentina umiditatea
mucoaselorse administrizeaza remedii ca expectorante, se trateaza boala care a provocat aparitia
simptomului clinic.
Cianoza se manifesta prin coloratie violacee a mucoaselor si tegumnetelor ,asistenta medicala se

acorda in dependenta de cauza care a provocat aparitia acestui simptom clinic,inlaturarea
factorilor provocatori oxigenoterapia, administraraea praparetelor prescrise de medic,efcetuarea
investigatiilor pentru stabilirea precisa a diagnosticului.
2.Educatia pentru sanatate a pacinetilor in insuficienta renala

Educarea pacientului consta in
Explicarea cauzelor care au declansat insfucienta renala
Explicarea dietei si necesitatii restrictiei de lichide sare
Necesitatea ingrjirilor igienice riguroase
Modul d eprevebire a complicatiilor
Modul de administrare a medicamntelor (doza orara efecte secundare reactii adverse )
Neecsitatea controalelor medicale ulterioare
Educarea familiei referitor la sprijinul ce trebuie oferit pacientului.
3.Pregatirea fizica si psihologica a pacientului pentru detrminarea frecventei respiratorii si

cardiace .necesarul realizarea documnetarea si interpretarea rezultatelor.
Respiratia –functia vitala a organismului prin care se realizeaza aportul de oxigen si

eliminarea bioxidului d ecarbon respiratia cosnta din inspiratie si expiratie
Scop;diagnostic pentru aprecirea ventilatiei pulmonare
Pregatirea necesarului pacientului
 Se pregatesc ceas cu secundar foaia deobservatie stilou
 Despre procedura nu se aduce la cunostinta bolnavului doarece e depreferat masurarea sa
fie facuta in timpul somnului
Masurarea si notarea respiratiei
 Se numara vizual miscarile toracelui sau seaplica mina pe el tip de 1 minut se admite si
30 sec . datae obtinute se introduc in foaia de observatie
Notarea respiratiei
 Se noteaza infoaia d etemperatura in cifre la rubrica –respiratie
 In patologie apare respiratia deficila sete de aer numita dispnee
 Dispnee cu marirea frecventei respiratiei –tahipnee 25-40 r/min
 Dispnee cu micsorarea frecventei respiratiei bradipnee 10-12 zr/min
 Dispnee aritmica ffoarte dificila
 r.cheyune stockes respiratie cu tahipnee bradipnee pauza pina la 1 min
 r.kusmaul respiratie zgomotoasa cu inspiratie pauza expiratie pauza
 r.biot respiratie cu pauze pina la 1min.
Masuraea si notarea pulsului

Arterele bat in unison cu inima-puls arterial
Pulsul poate fi caracterizat prin frecventa ritmicitate amplitudinea volumul pulsului
Socp diagnostic pentru aprecirea starii functionaleale inimii vaselor sanguine
Pregatirea necesarului pacientului
Ceas cu cronometru foaia d eobservatie stilou saupix de culoare rosie
Se anunta pacientul se mentine in stare de repaus si psihic 5-10 min.
Masurarea pulsului
Pulsul se determina pe arterele radiala temporala carotida femurala
Cu degetele 2-3-4 ale minii drepte se fixeaza traectul arterei carotide din afara si se apasa usor
Se numara pulsatiile arterei in 1 min se admite in30 sec cu ajutorul cronometrului
Notarea pulslui
Se noteaza in foaia de temperatura cu pix rosu inrubrica P-puls divizat din 10 in 10 un patratare 2
unitati.
Interpretarea pulsului
Frecventa pulsului la adulti 70-90 batai/min schimbarile d epuls
Tahicardie –puls accelerat 90-100 batai /min
Bradicardie-puls scazut 50-60 batai/min
Puls aritmic puls filiform pul moale –schimbari devolumpuls saltaret-cresterea rapida puls tard –
caderea lenta
1.Aspectele psihologice in ingrijiri comunitare. Rolul comunicarii in ingrijiri comunitare
Scopul ingrijirilor comunitare este de a promova spre binele oamenilor, cel mai inalt nivel de
functionare mintala, fizica si sociala. Conceptul de persoana se refera in sens larg la toate
fiintele omenesti.
ngrijirea in comunitate trebuie sa ofere confort si liniste, sa ajute persoanele cu probleme de

sanatate sa-si vindece corpul sau sa-i ajute sa traiasca demnitate cu propriile infirmitati.
nursing comunitar:
o Culegerea de date despre starea de sanatate a pacientului/clientului este continua

si sistematica.
o diagnosticul de nursing deriva din datele culese.
o Planul de nursing include scopuri ce rezulta din diagnosticul de nursing.
o Planul de nursing stabileste prioritatile de ingrijire in functie de diagnosticele de
nursing.
o interventia de nursing presupune si participarea pacientului la promovarea starii
sale de sanatate, a recuperarii si mentinerii sale.
o Actiunile de nursing ajuta pacientul sa - si mareasca potentialul de sanatate.
o Progresul pacientului in atingerea scopurilor propuse este realizat prin
participarea comuna a nursei si a sa.
o actiunile de nursing implica evaluari repetate, stabilirea/reorientarea prioritatilor,
definirea noilor scopuri si revizuirea permanenta a planului de nursing.
2.Conselierea femeilor si asigurarea consimtamintului benevol si constientizat de

partiicpare la screening
Definiţie: Consilierea reprezintă o relaţie de comunicare ce se stabileşte între consilier
(specialist medical) şi beneficiar (femeie) în condiţii de confidenţialitate, în care se accentuează
scopul de identificare a stării de sănătate vizând cancerul de col uterin, se explică toate etapele
programului, se informează despre ce se poate întâmpla până la, în timpul și după procedură,
astfel contribuind la facilitarea luării unei decizii informate privind participarea la screening-ul
cervical.
N.B.! Acordul informat al femeii de a participa la Programul de Screening cervical se obține în
mod inofensiv, neforțat și necondiționat. Acordul informat se obţine pentru toate procedurile
legate de screening în trecut, prezent și pe viitor; această informație include rezultatele probelor
citologice precedente, procesul de recoltare propriu-zis și rezultatele colposcopiei sau ale
tratamentului, în cazul în care acesta a fost aplicat.
Etapele generale ale consilierii:
Consilierea pretest se efectuează verbal în timpul invitațiilor (personal sau prin telefon), ce
explică:
 sensul şi conţinutul testării;
 limitările testării;
 importanța efectuării acestei probe în mod regulat;
 modul de utilizare a informației cu caracter personal exclusiv în scopuri medicale;
 mecanismele de păstrare a informației confidențiale;
 modul în care se asigură veridicitatea informației confidențiale;
 condițiile de pregătire pentru procesul de prelevare a probei;
 condițiile de recoltare a probei;
 procedura prelevării probei citologice
 avantajele testului: ușor în efectuare, indolor, inofensiv și rapid;
 scopul testării, care constă în depistarea stărilor precanceroase, nu doar a cancerului;
 faptul că testul este un test de screening, nu pentru cancer;
 probabilitatea înaltă de a avea un rezultat normal (aproximativ 92% din toate testele);
 necesitatea unui acord informat de participare la testare.
Consilierea în timpul prelevării testului:

 oferă informații despre anatomia și fiziologia cervixului;
 oferă informații despre importanța datelor veridice în timpul completării buletinului de
recoltare;
 colectează de la femeie toată informația veridică ce ţine de starea sănătății, relevantă pentru
screening;
 colectează informații suplimentare pe care femeia le poate trece cu vederea  verifică
probabilitatea sarcinii (sarcina pierdută după prelevarea probei citologice poate fi legată de actul
de prelevare și, ca urmare, discreditează programul de screening);
 explică şi asigură confidențialitatea şi intimitatea în cadrul efectuării procesului de recoltare;
 explică procedura prelevării testului citologic sincron cu prelevarea însăşi;
 aduce explicaţii privind cauzele disconfortului sau durerilor apărute în timpul colectării probei
citologice.
Consilierea posttest:
 informează privind termenele în care se obţin rezultatele;
 explică unde și cine va comunica rezultatele testărilor;
 informează despre disconfortul sau senzațiile neplăcute care pot apărea după prelevarea probei
citologice;  explică ce rezultate sunt posibile;
 explică importanța prezentării pentru a afla rezultatele
 explică procesul de colposcopie;
 explică inofensivitatea tratamentului în cazul în care acesta este indicat.
3.Demonstrarea si explicarea tehnicilor administratii medicamntelor la copii
Definitie este o metoda de administrare a medicamentelor la copii
Oviectivul cu scop de tratament
Indicatii defierite stari patologice
Cerinte fata de tehnica
 In timpul administrarii medicamentelor se respecta regulile de igiena

 Procedura poate fi efectuata atit in institutia medicala cit si la domiciliu de catre
ingrijitori
 Pina a parasi instituita medicala ingrijitorul este instruit sa administrze medicamentele pe
cale orala
MATEriale necesare
 Pastile
 Pahar
 Apa potabila
 Doua linguri
Etapele Motivatia actiuni
Pregatirea parintilor si a copilului se Asigiuram dreptul la informatie

informeaza despre necesitatea acestei
proceduri
Pina a parasi institutia medicala ingrijitorul
este instruit sa administreze medicamente
corect
a/m se spala pe maini imbraca manusile Asigurarea conditiilor igienice
Alege preparatul medicamnentos indicat si
verifica termneul de valabiliate
Determina doza medicamentului in Asigura dozarea corecta a medicamentului
coformitate cu prescriptia medicului.Daca
este necesar pastila se imparte in jumatate
Pastila se pune intrun pahar sau o lingura se Asigura inmuierea pastilei
adauga putina apa si se asteapta
aproximativ un minut
Pastila inmuiata se striveste cu alta lingura
Medicamentul pragtit se administreaza
copilului
In caz de voma la copil si vizualizarea Obtinerea rezultatului curativ
pastilei in masele vomitive seva repeta
administrarea medicamentelor pe cale orala
Pastila poate fi administrata cu pireu de Neutralizeaza gustul amar al
fructe medicamentului si faciliteaza adminisrraea
Administrraea medicamentelui se Monitorizarea tratamentului
inregistreaza in fisa de observatie
In decurs de 30 min copilul se
supraveghiaza
Reorganizarea locului de lucru
1.Metodele de transmitere a mesajelor educationale in promovarea santatii
Şcolile, grupurile sociale, organizaţiile comunitare, instituţiile religioase şi asociaţiile

profesionale sunt potenţiale surse de “aur” pentru o campanie de promovare a sanatatii. Nu se
ratează nici o ocazie de a le vorbi şi de a fi atraşi. - Este importantă participarea la diversele
întâlniri, dar şi organizarea de evenimente proprii. - Informaţiile vor fi puse în locuri publice
pentru a mobiliza oamenii să se alăture. Informaţia gratuită, simplă, poate atrage oamenii. - Se
organizează sesiuni de pregătire pe subiecte de interes pentru oameni, ocazie cu care se face
cunoscută şi campania care se doreşte a fi realizată. - Se publică şi distribuie cărţi, pliante,
fluturaşi şi alte materiale informative. - Se cere ajutor din orice sursă posibilă, chiar de la alte
grupuri care nu sunt direct vizate de campanie. - Se menţin legăturile cu persoanele care au ajuns
în funcţii de decizie sau în alte organizaţii pentru a le cere părerea.
2.Activitati d eingrijire a copilului sanatos in conditii de AMP:mesaje si metode

educationale despre calire protective securitate.
Calirea organismului creste rezistenta acestuia in fata actiunii nefavorabile a unor factori din
mediul inconjurator (temperatura prea ridicata sau prea scazuta a aerului, a apei, etc.) prin
intermediul actionarii dozate a acestor factori.
Asupra oricarei persoane, fie adult, fie copil actioneaza in permanenta o serie de factori externi.
Acestia pot fi impartiti in doua grupe: factori naturali – soare, aer, apa, si factorii civilizatiei .
Călirea cu ajutorul aerului - procedura cea mai blândă și cea mai sigură, medicii o
recomandă pentru a începe procedurile. Băile de aer sunt împărțite în băi calde (30-
20°C), răcoroase (20-14°C ) și reci (14°C și mai jos). Călirea copilului ar trebui să se
înceapă într- o încăpere bine aerisită Dacă afară e umed și vânt, procedura trebuie să fie
redusă.
Băile de soare. Se recomandă să petreceţi vara la lumină și să faceţi băi de aer, la o
temperatură de 22°C sau mai mare pentru sugari și la 20°C pentru copii 1 - 3 ani, cel mai
bine în vreme frumoasă.
Băile de apă,Așezați copilul pe un scăunel și puneţi picioarele lui într-un vas, astfel încât
în apă să fie şi tălpile și toată partea inferioară a piciorului. Începeţi a le stropi cu apă de
28°C iar în fiecare săptămână reduceţi temperatura cu 1°C. Nu scădeţi temperatura mai
jos de 20 °C.
In timpul calirii trebuie sa respectati trei principii importante!:

1. Constanta – odata inceput, nu renuntati
2. Dozarea treptata – cresterea intensitatii si duratei treptat si cu moderatie.
3. Tineti cont de particularitatile individuale – varsta, dorinta copilului, bolile ce
intervin, alti factori de mediu.
Securitatea si protectia copilului pina la 6 luni

Nu lasati sugarul farasupraveghiere adultilor nu lasati sugarul in grija altor copii
Verifcati intodeuan temepratura apei inainte de a-i face baie
Nu lasati copilul singur in baie feriti copilul de animale domestice
Nu lasati copilul pe o suprafat pe care ar putea cadea
Nu-i dati jucarii sau obiecte ascutite de dimensiuni mici care pot fi duse a gura.
Preveniti miscarea brusca a capului copilului sprijinilt de ceafa.
Copiilor in virsta cuprinsa de a 12 luni si mai mari
Instalati un protector impotriva plitei
Nu-l lasati singur la bucatarie deconecattai aparetele electrocasnice
Fixati mobila de perete pentru a evita o cadere eventuala a ei pestecopil
Instalatii gratii de protectie la balcon fereste
Pastrati chibritele in locuri inaccisibile de copii.
3.Realizarea managmentului lauzei in starile de urgenta caracteristice perioadei

postpartum
Medicul de familie poate întâlni în perioada post-partum următoarele stări la lăuză:
Hemoragia din vagin. Dereglările stării generale se manifestă prin: slăbiciuni, vertijuri, oboseală
nemotivată, palpitaţii cardiace. Dacă femeia schimbă un pachet igienic în 5 minute, clasificaţi
starea ca hemoragie postpartum, administraţi femeii 0,2 mg ergometrină IM, un antibiotic
adecvat IM/IV; referiţi de urgenţă în spital.
Febra mai frecvent poate fi asociată cu dureri în regiunea glandelor mamare, şi a semnelor de
inflamaţie a sânilor, care sunt primele semne a mastitei puerperale sau cu dureri în regiunea
inferioară a abdomenului şi lohii de culoare şi/sau miros neobişnuit fiind semne a
endomiometritei puerperale.
Infecţia uterină se manifestă prin febră ≥38°C, stare grav alterată, distensie abdominală, lohii cu
miros urât, uter insuficient contractat, durere în partea inferioară a abdomenului, anamnestic de
hemoragie vaginală însemnată. În asemenea caz instalaţi o linie IV şi administraţi lichide rapid;
administraţi un antibiotic IM/IV şi referiţi femeia în spital
. Infecţia tractului urinar se manifestă prin febră ≥38°C, durere/arsuri în timpul urinării. Acestor
lăuze se recomandă de administrat un antibiotic adecvat IM/IV şi de referit la spital
Durerile pot fi localizate în regiunea sânilor, ca rezultat a unui proces inflamator sau lactostază,
în regiunea inferioară a abdomenului, în caz de proces septico-purulent a organelor genitale,
dureri în regiunea perineală ca rezultat a plăgilor postnatale şi hemoroizilor, dureri în membrele
inferioare, în regiunea anusului cu semne de inflamaţie locală şi dilatarea varicoasă a venelor
fiind consecinţe a tromboflebitei sau flebotrombozei. La apariţia acestor simptoame se cheamă
de urgenţă medicul de familie. Dacă femeia are eliminări purulente şi durere perineală se
stabileşte diagnosticul de infecţie sau durere perineală, se înlătură suturile (dacă sunt prezente),
se prelucrează vulva şi se dau recomandări despre igiena, se administrează paracetamol în caz de
durere, femeia se supraveghează 2 zile şi dacă nu este nici o ameliorare se referă la spital
Hipertensiune diastolică. La măsurarea TA pot fi constatate următoarele stări: a) TA diastolică

≥120 mmHg (hipertensiune severă) – medicul de familie va administra un antihipertensiv
adecvat şi va referi lăuza în spital; b) TA diastolică ≥90 mmHg în două măsurări (hipertensiune
moderată) – medicul va reevalua femeia peste o săptămână, dacă hipertensiunea persistă va referi
femeia în spital şi c) TA diastolicămai mica de 90 mmHG nici un tratamentaditional nu este
necesar
Anemia.. Administrarea dozei duble de Fe (1 pastilă de 60 mg de 2 ori pe zi timp de 3 luni),

referirea la spital, vizite fiecare 2 săptămâni pentru controlul progresului clinic şi complianţei
tratamentului se recomandă lăuzelor cu anemie severă (nivelul Hb30/min. Administrarea dozei
duble de Fe timp de 3 luni şi reevaluare la următoarea vizită postnatală (peste 4 săpt.) cu referire
la spital dacă anemia persistă se recomandă în caz de anemie moderată (Hb 70-110 g/l)
. Eliminări vaginale cu o durată de circa 4 săptămâni. Se poate suspecta o infecţie cu transmisie

sexuală (gonoree, chlamidie, infecţie candidoasă sau trichomoniază) conduita este diferită. În caz
de gonoree sau infecţie chlamidiinică femeii îi va fi prescris un antibiotic peroral, partenerul
sexual va primi şi el tratament antibacterial adecvat, medicul va consilia folosurea condomului.
În caz de infecţie posibilă cu candida femeia administrează clotrimazol, primeşte consiliere
pentru utilizarea condomului, dacă starea nu se ameliorează se referă la spital. În caz de infecţie
cu trihomonas femeii i se prescrie metronidazol şi se dau sfaturi să folosească condomul
1.Managemntul integrat al pacientilor cuurgente cardio-respiratorii acees de astm

bronsic.asistenta d eurgenta
Obligatoriu intimpul acceseului
Scoaterea pacientului din incaperea undesepresupune ca sunt alergenii sau aeriisrea incapaerii
Administrarea bronhodilatatoarelor cu actiune de durata scurta beta agonisti cu durata scurta de
actiune salbutamol calea de administrare inhalatorie 1 puf de 3 ori inzi salmeterol -2 ori inzi.
Corticosteroizi inhalatori beclametazon cite 50-100mcg flixotide -25-30 mcg 3-4 ori inzi
Administrarea eufelinei 2,4%-5ml i/v lent sau in perfuzie
Administrarea glucocorticosteoroizi hidroartizon 3-4 mg /kg/zi prednizolon 30-60 mg i/v in
bolus lent sau in perfuzii
In caz in care urgenta nu este inlaturata sause agraveaza starea bolnavului se solicita echipa de
asistenta medicala de urgenta.
2.Educatia pentru sanatate a pacientilor cu tuse cronica dispnee febra

In dispnee-
ajutam pacientul sa mentinta o postura semisezinda
Aerisirea incaperiii cit mai frecvent
Se vamentine temperatura +18+20 grade in incapere
Se va mentine in inapere umiditatea 50-60%supraveghierea respiratiei administrarea la timp a
medicatiei prescrise la indicatia medicului se administreaza O2 pacientul sa evite efortul fizic
protectia de frig de infcetii umezeala si curent sa faca exercitii de gimnastica
respiratorie,plimabri in aer liber,respiratie artificiala la necesitate,administrarea medicemntelor
prescrise.
Tratamnetul in tuse cronica este individualizat în funcție de diagnosticul de bază:
 pentru tusea din căile aeriene superioare se folosesc antihistaminice și decongestionante

nazale;
 pentru tusea din astm se administrează beta2-agoniști și corticosteroizi inhalatori sau
inhibitori ai receptorilor pentru leukotriene;
 pentru tusea din BRGE se administrează agenți prokinetici, antiacide, inhibitori de pompă
de protoni și de receptori H2, împreună cu regim alimentar;
 pentru tusea din bronșita cronică eozinofilică non-astmatică se administrează
corticosteroizi.

 Tratament
 Reapus la pat
3.Organizarea activitatii asistentului medical de familie in sala d etriaj.evaluarea si

sustinerea functiilor vitale in sala de triaj
a/m de triaj are urmatoarele sarcini:
genul 1 de activitate –a/m este capabila sa realizeze triajul bolnavilor
 sa recoleteze materiale biologice pentru hemograma urinograma coprograma investigatii
biochimice imunologice analiza sputei sucului gastric tubuajul duodenal participarea la
examinarea LCR lichid pleural adominal, sa pregateasca bolnavul catreexaminari
imagistice radiologice cografice endoscopice pentru ecg.
 Sa posede principii si metode de preventie reabilitare si educatie pentru sanatatea in
mamaldiile medicinei interne in patologiile osbtestrico si ginecologice.
Genul 2 de activitate
 a.m de familie va poseda competentele de diagnosticare si acrodare a a /m de urgenta in
conditii atit prespitalicesti cit si sa determine tactica medicala in stari de urgente utilizarii
dexteritatii practice de intreprindere
 ajutor medical si administrarea remediilor medicamnetoase conform indicatiei medicului
de familie
genul 3 de activitate
 manipulatii de ordin general
 toate tipurile de injcetii
 probe subcutanate si alergice
 infuzii intravenoase
 inregistrarea ECG
 stoparea hemoragiilor spirometria
 colectarea secretiilor pentru analize cateterizarea vizicii urinare
 lavajul gastric
 determinarea glicemiei
 determinarea TA si a pulsului
 aspirarea coprilor straini din caile respiratorii
 prelucrarea primara a plagilor combustiilor si extragerea corpilor straini
 aplicarea pansamnetelor imobilizare prin utilizarea atelelor in fracturi
 aprecierea acuitatii vizuale
 tonometria
 efectuarea examneului ginecologic pregatirea necesarului
 diagnosticarea sarcinii
 aprecierea zgomotului cordului fetal
 toaleta primara a nou-nascutului
 prelucrarea cordonului ombilical
 aprecierea reflexelor nou nascutlui
 aprecierea dezvoltarii fizice si psihomotorie
 vaccinareacopiilor
 a/m va cunoaste bine carcateristica dermografica si medico sociala a populatiei deservite
in scopul propagarii in comun cu celelalte structuri ale sistemului de santate a
cunostintelor referitoare la modul sanatos de viata alimnetatia rationala igienna insusirea
unor deprinderi medicale dexteritati de ingriire a bolnavilor de diferite virste si sex
 educatia antialcoolica si antidroguri
 intriurea referitor la metode de ingrjire calire alimntatie rationala a copilului
 intruire la dezvoltarea lor normala fizica si psihica
 orientari profesionale a copiilor bolnavi
 consultarea populatiei referitor la problemele de planoificare a familiei
 probleme sociologice socaile medicale medicogenetice aspectele medico sexuale a vietii
de familie contraceptie
 organizarea in comun al serviciilor de santate publica a masurilor antiepidemice in
focarele de infectie si imunoprofilactice.
1.Monitorizarea si sustinerea functiilor vitale la nou-nascut sugar si copil pina la sosirea

medicului .explicarea rolului AMF in prevenirea complicatiilor grave ale decesului
Scopul suportului vital de bază pediatric
 Asigurarea substratului energetic la nivel tisular – mai ales miocard şi creier

 → Aport de oxigen
 → Debit cardiac corespunzător
Asistenta de urgență :
 Siguranta proprie si a victimei

 Evaluăm constiinta
 Eliberarea cailor respiratorii ( usoara extensie a capului, sul de haine între omoplati,
scutec sub omoplat)
 Subluxatia mandibulei - cînd e lezată coloana vertebrala)
 Evaluăm respiratia ( PAS) ( 5 secunde )
 Insuflari salvatoare
 Evaluăm circulația sangvina ( artera femurala)
 Efectuăm compresiuni toracice
 Daca nu e nici respiratie si nici puls efectuăm resuscitarea
 30:2 un salvator
 15:2 2 salvatori
 Chemăm ambulanță dupa un min de resuscitare ( 4 ori)
2.Prevederile protocolului clinic standardizat pentru medicii de familie cancerul glandei

mmaare
CANCERUL glandei mmaare afectiune in care celule maligne se dezvolta la nivelul

tesutului glandular dezvoltindu-se anormal si necontrolat .
Factorii exogeni:agenții fizici(radiațiile ionizante si ultraviolet,în cazul accidentelor nucleare
iatrogene,traumatismele acute sau cornice ale GM.agentii chimici( fumatul,abuzul de
alcool,alimentatia incorecta) factorii social(stresul acut sau cronic)
Factorii endogeni: factorul genetic-(mutatii pe genele supresoare), factorii functiei

reproductive( functia menstruala-menarha precoce,menopauza tardiva,ciclul menstrul neregulat
nuliparitate avorturi.
Factorii endocrino-metabolici:patologiile organelor sistemul genital(miom uterin

endometrioza),patologiile glandei tiroide,DZ patologia benigna si starile precanceroase ale GM:
(fibroadenomul) ,administrarea preparatelor hormonale timp indelungat si fara prescriptie
medicala.
Screening-ul pentru depistarea CGM
Metode traditionale de depsitare precoce ale CGM include
Autoexaminarea glandelor mmare
Examinarea clinica a glandelor mamare a persoanelor de sex feminine
Efectuarea investigatiei ultrasonore si mamografiei
Formele clinic-anatomice ale CGM
Etapa preclinical prezentaunor tumori nonplappabile depistta ocazional la una din investigatiile
instrumentale
Etapa clinica prezenta unei tumori dure immobile indolore cu un contur neregulat deseori fixeaza
pielea fromind simptome cutanate
Simptomul ombilicatiei apare cind tumoarea Adera la piele astfel pielea se retrage in for a de
palnie
Simptomul coaja de laminie in caz de limfostaza pielea capata aspect de coaja de lamie
Simptomul Krauze induratia mamelonului si areolei
Forme difuze intrunesc 3 tipuri de cancer :cancerul edemo-inflamator saumastitofor,forma de

erizipel,forma de cuirace.
Forma intracistica ,maladia paget sau cancerului mamelonului
Diagnosticul inspectia GM simetria sinilor starea areolei si a mamelonului retractia peilii

culoarea tegumntelor dilatarea venelor subcutanate ,examinarea aerolei si mamelornului pentru
evidnetierea secretiilor mamlonare anomaliilor aparute exis tenta ulceratiilor retractia pielii.
Palparea GM
Examinarea seefectueaza cu burecele degetelor explorind glanda mamara in intregime de la

sterm spe marginea anterioara a marelui dorsal si de la clavicular la plica submamara
Examinarea foselor axilare si supraclaviculare.
Autocontrolul trebuie efectuat la a 5-7 zi a ciclului menstrula ia r pentru femeile in menopauza in

orice zi a lunii
Investigatiile paraclinice
Analize de laborator
Analiza generala a singelui analiza biochimica a singelui ,analiza generala a urinei
Investigatiile intrumnetale usg GM mamografia radiografi cutei toarcice
Tratamentul se efectueaza in innstitutii specializate de catre medicii specialsti ocnologi

mamologi chimioterapeuti radioterapeuti.
3.Principii de organizare a asistentei medicale .Rolul si functiile asistentului de familie
Organizarea AMP:
Instituţiile de asistenţă medicală primară se clasifică după următoarele criterii:
a) după locul de desfăşurare a activităţii;
b) după numărul populaţiei deservite;
c) după forma juridică de organizare;
d) după complexitatea serviciilor medicale primare acordate
În funcţie de criteriile menţionate, asistenţa medicală primară se acordă în:
a) Centre ale Medicilor de Familie;
b) Centre de Sănătate, inclusiv autonome;
c) Oficii ale Medicului de Familie;
d) Oficii de Sănătate
rolul si Funcțiile MF:
a)asigurarea accesibilităţii populaţiei la asistenţă medicală;

b) prevenţie primară, secundară şi terţiară;
c) prevenţie specifică;
d) promovarea sănătăţii;
e) supravegherea sănătăţii;
f) identificarea persoanelor din grupurile de risc;
g) asigurarea asistenţei medicale curente;
h) coordonarea serviciilor medicale în raport cu nevoile concrete ale bolnavului;
supraveghere medicală continuă a individului, familiei şi colectivităţii;

j) supravegherea sănătăţii reproducerii şi planificarea familială;
k) supravegherea gravidelor şi copiilor;
l) şcolarizarea pacienţilor;
m) recuperarea şi reintegrarea socială a bolnavilor;
n) lucrul cu persoanele defavorizate, din grupurile de risc, cu maladii social condiţionate;
asigurarea оngrijirilor paliative оn stadiile terminale de boală;
p) selectarea pacienţilor ce necesită asistenţă specializată de ambulator şi spitalicească şi
organizarea referirii către aceştea, la indicaţii medicale;
e) Orientarea spre individ și comunitate.
1.Aspecte etice si deontologice in activittaea asistentului medical de familie

Principiile eticii fundamentale • Binefacerea. • Nu dăuna. • Respectul faţă de autonomia
pacientului (faţă de dorinţele acestuia). • Respectul pentru dreptate (atât faţă de pacient cât şi faţă
de comunitate). • Utilitatea – cel mai mare bine pentru cel mai mare număr de persoane.
In ceea ce priveste
trasaturile morale exprimate in atitudinea fata de societate si deoameni, fata de pacienti si
bolnavi,
asistentul medical trebuie sa dea dovada decolegialitate, solidaritate, prietenie si

fidelitate in prietenie, combativitate, omenie, simtuldreptatii si al ec-itatii, obiectivitate,
principialitate, respectarea si pretuirea semenilor,e!igenta fata de ei, increderea in oameni,
optimism, altruism, generozitate, blandete, bunatate, sinceritate, intelegere, corectitudine, buna
cuviinta, conduita e!emplara,devotament, intelegere fata de bolnav
rolul esential al asistentei medicale consta in a a$uta persoana bolnava sau sanatoasa sa
simentina sau recastige sanatatea sau sal asiste in ultimele sale clipe prin indeplinireasarcinilor
pe care lear fi indeplinit singur, daca ar fi avut vointa sau cunostintelenecesare. Asistenta
medicala trebuie sa indeplineasca aceste functii astfel incat bolnavulsa si recastige independenta
cat mai repede posibil
2.Depistarea semnelor de pricol pentru viata si santatea:asistenta deurgenta in caz de febra

convulsii corpi straini.
 Tratament
 Reapus la pat
Aspirtaia corpului strain reprezinta a patrundere accidentala prin faringe si laringe a unor
obiecte sau compartimente ce duce in caile respiratorie ceea ce produce o stare de asfexie cu
pericol vital.
Manevra hemlic
 Copiilor pina la 1 an se aseaza copilul cu fata in jos pe antebratul sting asa ca capul sa
fie mai jos decit dorace.
 Se sustine capul gura libera iar gitul intins pentru aasigura aflux de aer cu mina dreapta se
bate pe spatele copilului a=de 4 ori
 Daca eliberarea cailor aeriene nu a reusit copilul se pozitioneaza pe genunchi cu fata in
sus se aplica 2 degete pe stern si se fac5 compresiuni de jos in sus .
 Dupa cautam corpul strain in cavitatea bucala si-l scoatem chemam ambulanta si
incepem resurcitarea.
Manevrala copii pete un an
 Persoana care executa manevra se afla in spatele si cu bratele inconjoara talia
 Se pozitioneaza un pumn astfel incit degetul mare sa fie sub stern
 Se apuca pumnul cu cealalta mina si se fac misari din inferior in superior repetam
manevra pina cind corpul este liminat si copilul isi pierde cunostinti
 Cind nu se face manevra Hemlic cind copilul vorbeste
Convulsii-reprezinta contractii involuntare ale musculaturii corpului putind afecta intreaga

musculatura sau doar o parte din ea apar ca urmare a unor descracari electrice brustisi anomalii
excesive datorate depolarizarii neuronilor sistemului nevros central.
Conduita de urgenta
 Impiedicarea autotraumatizarii
 Mentinerea permiabilitatii cailor repsiratorii copilul vafi pozitionat inpozitie de siguranta
 Aspiratia secretiilor
 Verifcarea functiilor vitale
 Daca respiratia este oprita si nu se ia de sine stator mentinem caile aierene deschise si
putem efectua citeva respiratii gura la gura.
 Verificam daca nu sint leziuni ,singerari fracturi si daca putem luammasuri
 Supraveghim copilul si functiile respiratorii
3.Managemntul integrat al pacinetilor u come hiper si hipoglicemice .asistenta de urgenta

Coma hiperglicemica sau diabetica
Cauzele
 Stabilirea tardiva a diagnosticului de diabet zaharat

 Administrarea dozei insuficiente de insulina
 Intreruperea terapiei insulinice neglijarea dietei
 Stresul psihic
 Efort fizic exagerat
Manifestarile clinice debutul este lent timp de citeva zile cu slabiciune generala .bolnavul este
linistit cu somnolenta si astenie.Apar urinari frecvente si abundente inapetenta pierdere in
greutate se intensifica semnele de intxicatie greturi varsaturi pilea devine uscata si descuamata
gura uscata miros acetonic limba uscata rosie cu depozite fibrinoase pulsul tahicardic 140b/min
hipotensiunea arteriala hipotermie hiperglicemie si glucozurie.
A/u
 Pacientul tansportat de urgenta in institutia curativa

 Se efectueaza rapid examenul clinic colectarea singelui si a urinei pentru examenle
biochimice glicemia glucozuria cetonuria
 Abordul venos
 Se utilizeaza insulina rapid actrapid humulin R in doze individualizate start cu bolus de
insulina i/v -6-10 U(0,1U/kgc)
 Ulterior 6-10 U/ora intravenos in peruzie sau i/m
 Din ora inora se determina glicemia glucozuria cetonuria
 Combaterea acidozei sol Na hidrocarbonat
 In hipokalemie sol Kcl 4% 50 ml
 Cardiotonice mezaton cofein prednizolon
Coma hipoglicemica
Cauzele
 Supradozarea insulinei
 Modfiicarea faramacocineticii preparatelor de insulina
 Injectarea incorecta a insulinelor
 Dereglari in alimentatie
 Insuficienta evacuarii gastrice sinrom de malabsorbtie
Manifestarile clinice
Semne adrenergice :slabiciune generala nervozoitate iritabilitate senzatie de foame greturi vome
transpiratii reci tahicardie piele rece si umedă palpitatii tremor respiratie accelerata cresterea
presiunii arteriale neliniste midriaza paloarea tegumnetelor uneori greturi
Semne neuroglucopenice foame astenia senzatia de cap greu cefalee slabiciune musculara
comportament agresiv confuzie amorteli modificari devedere vedere dubla in ceata tulburari de
comportament convulsii deficite motorii coma.
A/u
 In starile de precoma cind pacientul este constient si capabil de a inghiti administrarea a
15-20 g de glucide sub forma de sucuri sau baturi indulcite este tratamentul de electtie
 In situatii de coma cind pacientul este incostient si incapabil de a inghiti se evita calea
orala de adinistrare
 Se va administra sol.glucagon 1-2 mg i/m sau i/v sau 30-50 ml solutie de glucoza 40%
1.Aplicarea managemntului integrat al pacientilor cu edem pulmonar acut acordarea

asistentei d eurgenta in conditii de AMP
Asistenta de urgenta
- asezarea in pozitie sezanda - se aspira expectoratia (se curata gura pacientului) - O2 pe sonda
nazo-faringiana, umidificat prin barbotaj 2/3 H2O si 1/3 alcool - aerosoli antispuma cu alcool
etilic si bronhodilatatoare - la nevoie intubatie cu aspiratie si respiratie artificiala
2.Organizarea activitatii meicale asistentului medical de familie in sala de triaj

a/m de triaj are urmatoarele sarcini:
genul 1 de activitate –a/m este capabila sa realizeze triajul bolnavilor
 sa recoleteze materiale biologice pentru hemograma urinograma coprograma investigatii
biochimice imunologice analiza sputei sucului gastric tubuajul duodenal participarea la
examinarea LCR lichid pleural adominal, sa pregateasca bolnavul catreexaminari
imagistice radiologice cografice endoscopice pentru ecg.
 Sa posede principii si metode de preventie reabilitare si educatie pentru sanatatea in
mamaldiile medicinei interne in patologiile osbtestrico si ginecologice.
Genul 2 de activitate
 a.m de familie va poseda competentele de diagnosticare si acrodare a a /m de urgenta in
conditii atit prespitalicesti cit si sa determine tactica medicala in stari de urgente utilizarii
dexteritatii practice de intreprindere
 ajutor medical si administrarea remediilor medicamnetoase conform indicatiei medicului
de familie
 manipulatii de ordin general
 toate tipurile de injcetii
 probe subcutanate si alergice
 infuzii intravenoase
 inregistrarea ECG
 stoparea hemoragiilor spirometria
 colectarea secretiilor pentru analize cateterizarea vizicii urinare
 lavajul gastric
 determinarea glicemiei
 determinarea TA si a pulsului
 aspirarea coprilor straini din caile respiratorii
 prelucrarea primara a plagilor combustiilor si extragerea corpilor straini
 aplicarea pansamnetelor imobilizare prin utilizarea atelelor in fracturi
 aprecierea acuitatii vizuale
 tonometria
 efectuarea examneului ginecologic pregatirea necesarului
 diagnosticarea sarcinii
 aprecierea zgomotului cordului fetal
 toaleta primara a nou-nascutului
 prelucrarea cordonului ombilical
 aprecierea reflexelor nou nascutlui
 aprecierea dezvoltarii fizice si psihomotorie
 vaccinareacopiilor
 a/m va cunoaste bine carcateristica dermografica si medico sociala a populatiei deservite
in scopul propagarii in comun cu celelalte structuri ale sistemului de santate a
cunostintelor referitoare la modul sanatos de viata alimnetatia rationala igienna insusirea
unor deprinderi medicale dexteritati de ingriire a bolnavilor de diferite virste si sex
 educatia antialcoolica si antidroguri
 intriurea referitor la metode de ingrjire calire alimntatie rationala a copilului
 intruire la dezvoltarea lor normala fizica si psihica
 orientari profesionale a copiilor bolnavi
 consultarea populatiei referitor la problemele de planoificare a familiei
 probleme sociologice socaile medicale medicogenetice aspectele medico sexuale a vietii
de familie contraceptie
 organizarea in comun al serviciilor de santate publica a masurilor antiepidemice in
focarele de infectie si imunoprofilactice.
3.Explicarea tehnicilor de administrare a medicamentelor parenteral

Scop
Indicaţii:




teaca
cim steril
1.Pregatirea fizica si psihologica a pacientului pentru examenul antropometric necesarul

realizarea documentarea si interpretarea rezultatelor.
Antropometria este examenul dezvoltarii fizice a fiintei umane :talia masa corporala
perimetrele toracic cranian,abdominal.
Scop pentru apecierea dezvoltarii fizice a pacientului uneori pentru dozarea medicamentelor la 1
kg greutate
Determinarea taliei
 Se pregateste taliometrul ce consta din scara gradata fixata pe perete sau platou cu cursor
mobil
 Pacientul se ridicape platou fara incaltaminte cu miinile in jos capul omoplatii fesele
calciile sa atinga scarea gradata.
 Cursorul mobil se coboara pina la capul pacientului .cifra ce corespunde cursosul si
reprezinta inaltimea
 Sa invita pacientul sa coboare si sa se inalte taliometrul se dezinfceteaza.
 Determinarea masei corporale
 Se pregateste cantarul medical ceconsta din scara gradata orizontala indicatatoarebratul
balantei platou
 Se verifica balanta cintarului indicatorul se aduce la cifra 0 se inchide cu bratul balantei
 Se invita pacientul sa urce pe cintar fara incaltaminte cu haine usoare pe el se citesc cele
doua cifre ale gradatiei la care s-a oprit indicatorul.masa imbracamintei se scade din masa
totala.
 Cintarul se dezinfecteaza
Determinarea perimetrilor cu panglica centrimetrica
 Permiterul toracic pacientul va fi doar in lenegerie de corp cu miinile in jos.Panglica se
aseaza laspste sub omoplati in fata deasupra glandelor mamare
 Perimetrul capului
 Panglica se aseaza la ceafa in fata pe frunte la nivelul sprincenilor
 Perimetrul abdominal
 Panglica se aseaza la nivelul lombar in fata deasupra ombiliclui
 Toti indci se noteaza in foaia de observatie in foaia de temperatura.
2.Aplicarea managemntului integrat al pacientilor u colica biliara .acordarea sistentei de

urgenta in conditii de amp
Colica biliara este un acces dureros paroxistic cauzat de cresterea presiunii in colecist caile
biliare ca urmare a spsmului musculatruii netede
Tabloul clinic
Durerea debuteaza brusc se localizeaza in hipocondru drept sau in regiunea epigastrica iradiaza
de a lungul rebordului costal drept in spate spre omoplatul si umarul drept are carcater de
constrictie sau de presiune,se intensifica la miscare zguduire sau la apasare pe abdomen,pentru
ameliorarea durerii bolnavul ocupă pozitie antalgică sta nemiscat in decubit dorsal sau lateral cu
picioarele flectate spre abdomen.
Paroxismul dureros dureaza de la citeva minute pina la citeva ore,colica hepatica este insotită
adesea de greturi varsaturi repetate la inceput alimentare apoi mucoase si biloase care nu aduc
ameliorare,febra apare ,icterul se asociaza cu coloratia brună ca berea a urinei bolnavii sunt
agitati nelinistiti au cefalee sau migrenă eructatii perozis.
Examenul obiectiv palparea vizicii biliare se face in decubit dorsal in ortostatism in norma
vezica biliara nu se palpeaza,la palpare se constata dureri in punctul cistic (MAC-burnei)
localizat in intersectia marginii externe a muschiului abdominal drept cu rebordul costal si este
dureros la palpare in caz de inflamaiile colecistului.incordarea musculara lipseste sau este usor
exprimata simptomul ortener grecov siptomul mussi-ghiorghiebski este pozitiv durerea se
intensifica la presiunea locului de insertie a muschiului sternocleiodomastoidian semnul
blumberg pozitiv,tahicardie puls accelerat limba umeda si saburala.
Conduita de urgenta
 Se recomanda lichid efierbinti

 Se aplica termoforul in regiunea hipocondrului drept
 Se administreaza spasmolitice si analgetice :nos-pa platifilina papaverina spasmalgon
baralgina
 Se administreaza preparate colerice ceai de maceies
3.Aplicarea managemntului integrat al pacientilor cu hematurie si rectoragie .acordarea

asistentei de urgenta in conditii de AMP
Hematuria devine o urgenţă de tratament.
-Colmatarea vezicii urinare cu sânge şi chiaguri
-inserare de sondă uretro-vezicală, decaillotare, lavaj
-puncţie suprapubiană
-Şoc hemoragic: re-echilibrare volemică, re-echilibrare hematologică, oprirea sângerării;
TRATAMENT
1.Durerea- antialgice, anti-inflamatoare nesteroidiene, opiacee
2.Distensia pielică: hipodiureza, antialgice, antispastice, nefrostomie sau sondă ureterală la

urolog.
3.Oprirea tratamentului anticoagulant
4.Discraziile sanguine vor fi tratate
5.Hematuriile de cauză chirurgical-urologică beneficiază de tratament activ adresat direct cauzei

în serviciile de urologie
Rectoragie- tratamentul incepe include masuri conservative .regim alimentar igiena regiuni
anorectale remedii laxative analgezice supozitoare procedure calde. In caz de tratament neefectiv
se recurge la tratamentul chirurgical.
1.Aplicarea managementului integrat al pacientilor cu colica renala acordarea sistentei de

urgenta in conditii de amp
colica renala care se carcaterizeaza printr-un acces de durere violenta localizata in regiunea
lombara accesul dedurere apare in urma deplasarii calcului si spasmului musculaturii uretrale
Accesul de durere lombara apare brusca mai frecvent in timpul noptii dupa un efort fizic un mers
indelungat calatorii cu transportul situatii stresante primirea bailor reci.durerea iradiaza de-a
lungul cailor urinare spre organele genitale externe partea interna a coapsei.se deregleaza
mictiunea:bolnavii pot avea oligurie retentie acuta de urina tenesme vezicale hematurie macro-si
microscopica piurie eliminarea calculilor ,simptomul pasternatki este pozitiv.
Bolnavii sunt agitati nelinistiti sunt in cautarea pozitiei ce-i va ameliora starea pot avea greata
voma temperatura corpului ridicata uneori insotita de frisoane astenie uscaciune in gura.
Asistenta de urgenta
 Se fac aplicatii calde daca lipsesc semnele de macrohematurie se aplica termoforul in

regiunea lombara se fac baite calde
 Se administreaza preparate spasmolitice si analgetice no-spa spasmalgon baralgina.
 Daca accesul de durere nu se cupeaza bolnavul se transporta in institutia curativa si se
interneaza
2.Implicarea asistentului medical in rezolvarea urgentelor medicale suferintelor acute si

cronice in conformitate cu pcn Implicarea a/m in rezolvarea urgentelor medicale,suferintelor
acute si cornice in conformitate cu PCN
A/m trebuie să se implice active în rezolvarea problemelor medicale,pentru a preveni
complicațiile ulterioare,ca bolile acute să treacă în cornice . luând în considerare starea lor
clinică și acuzele cu care se prezintă, corelate cu vârsta și antecedentele acestora, stabilitatea
funcțiilor vitale, potențialul de agravare a stării lor, necesitatea instituirii unui tratament sau a
efectuării unor investigații, precum și alte date considerate relevante, astfel încât să fie stabilite
prioritatea cu care un pacient este asistat și nivelul de asistență necesară acestuia.
3.Conduita pacientului cu edeme si ascita conform PCN.Pcn-ascita in ciroza hepatica la
adult
Ascita in ciroza hepatica
Gradul 1 2,3.
Repausul pat nu este recomanda
Restrictia de sare<88 mmol sare /zi sau <5,2 g sare/zi
Restrictia de lichide numai la sodiul seric<125mmol/l
diuretice
sodiu seric 126-135mmol/l creatinina serica in norma-se continua diureticele ,lichidele nu se
reduc
sodiu seric 121-125 mmol/l creatinina serica in norma se continua diureticilor dar se revizuie
dosajul sau se modifica medicamentele
sodiu seric 121-125mmol/l creatinina serica sporita –stop diuretice
sodiu seric <120 mmol/l-stop diureticilor.
Se initiaza terapia cu spironolactina cu doze in crestere de la 100 pina la 400 mg/zi

In cazul unui efect diuretic redus se asociaza furasemidul in doza pina la 160mg/zi dar cu
monitoringul biochimic si clinic.
Paracenteza terapeutica este eficienta in combinare cu transfuziile cu albumina ,plasma.
Transpalntul hepatic

Raspunsuri Amp

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raspunsuri Amp

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

Educarea pacientilor in administrarea medicamentelor la

 Administrrarea externa a medicamntelor poate fi pe suprafata tegumnetelor sau

Administrarea medicamntelor pe suprafata tegumnteelor

 Se folosesc solutii pudre unguente pasteemplastru

Administraea medicamentelor pe suprafata muoaselor

 Se aplica solutii uguente strict la locul de administrare

Administraraea prin inhalare

Exista inhalatoare de dimensiuni mici portanile si infalatoare de dimeniuni mari stationare

Inhalatoarele improvizatee la domicliu

Pregatirea pacientului s einformeaza pacientul in legatura cuscopul injectiei si despre medicatia

 Spalrea anitpestica a miinilor

Pregatirea bolnavului se naunta despre tehnica ce urmeaza denumirea medicamnetului doza

 Se da bolnavului un pahar cu apa fiarta

2.managementul integrat al pacientilor cu come hepatice

3.rolul asistentei medicale in supraveghierea gravidelor in conditii din AMP.

La prima vizită se va efectua determinarea termenului de sarcină, diagnosticul şi tratamentul

A doua vizită la 16-18 săptămâni Permite supravegherea evoluţiei sarcinii, depistarea

1. Pregatirea fizica si psihologica a pacientului pentru ECG>necesarul,realizarea

Electrocardiograma este metoda grafica de inregistrare a biopotentialului electric ce apare in

Aparatul se uneste cu pamintul se concecteaza pentru incalzire se verefica sensibilittaea

 Odihnca fizica si psihica timp de 10-20 min inainte d einregistrare

 Negru –piciorul drespt

Electrozii pectoral (VILSON)

 V1-marginea dreapta a sternului spatiul 4 intercostal

Se inregistreaza trei derivate

Electrocardiograma e citita de medic cu linie milimetrica.analiza morfologica (forma

Pe electrocardiograma se deosebesc unde segmente interval

 P-excitarea atriilor 1-2mm

2.Managementul copiilor cu anemii

 Alimentatie la sin precoce si prelungita

3.Ingrijirea gravidelor in al treilea trimestru de sarcina.particularitatile a cincea si a sasea

la a V-a vizită antenatală.

1.tehnici de administrare a medicamentelor>local enteral,parenteral

 Administrrarea externa a medicamntelor poate fi pe suprafata tegumnetelor sau

Administrarea medicamntelor pe suprafata tegumnteelor

 Se folosesc solutii pudre unguente pasteemplastru

Administraea medicamentelor pe suprafata muoaselor

 Se aplica solutii uguente strict la locul de administrare

Pregatirea bolnavului se naunta despre tehnica ce urmeaza denumirea medicamnetului doza

 Se da bolnavului un pahar cu apa fiarta

Administrarea parenterala represinta introducerea medicamnetelor prin injectii in tesuturi

 realizarea unui monotest sau intradermoreacţii;

 teste de sensibilizare sau cure de desensibilizare;

 injectarea de produse necesare realizării unor examene de investigare (produse

 ace sterile: pentru aspirarea medicamentului de injectat, pentru realizarea injecţiei;

 tavă medicală curată;

 un container pentru ace;

.pregatirile de adiministrarea parenterala consta in monatrea seringii sterile si aspirarea

 se explică natura produselor injectate şi a utilităţii lor;

 se realizează instalarea confortabilă şi fără risc a pacientului pentru că injectarea să se

2.tactica asistentului medical in caz de dereglari de nutritive la copii si adolescent

1. Depistarea şi lichidarea cauzelor ce au provocat distrofia

2. Stabilirea regimului zilei, îngrijire, educaţie, masaj, gimnastică

4. Vitaminoterapie, fermentoterapie, tratament stimulator şi simptomatic

5. Lichidarea focarelor de infecţie

6. Tratamentul maladiilor associate

DIETOTERAPIA ETAPA I – de tatonare a toleranţei digestive (repaos şi alimentaţie minimă)

ETAPA III – de revenire la un regim alimentar obişnuit

ETAPA I Se calculează volumul alimentar pentru 24 ore ce constituie: 170-200 ml pentru

Pentru gradul II – ½ din 1/5 a masei reale a corpului

Pentru gradul III – 1/3 din 1/5 a masei reale a corpului

Insuficienţa de alimente se completează zilnic până la volumul necesar cu lichide.