TEMA Nr.1.MEDICINA CALAMITĂȚILOR.

MĂSURI PREVENTIVE DE
PROTECȚIE A POPULAȚIEI. LEGEA RM,,CU PRIVIRE LA PROTECȚIA CIVILĂ,,

OBIECTIVELE LECTIEI:

1.Noțiuni de medicina calamităților.Clasificarea calamităților naturale si

artificiale.(ROSU)

2.Notiune de situatie exceptionala.Caracteristica.(VERDE)

3.Masuri preventive de protectie a populatiei.Caracteristica

generala.Semnalele de avertizare a populatiei.(ALBASTRU)

STUDIU INDEPENDENT GHIDAT:

TEMA:Med.calamitatilor.Masuri preventive de protectie a populatiei.

Legea RM,,Cu privire la protectia civila,,.

OBIECTIVELE :

1. Legea RM,,Cu privire la protectia civila,,.Sistemul Protectiei Civile.

2. Protectia civila a obiectelor economiei nationale.
3. Drepturile si obligatiile cetatenilor in caz de stari exceptionale.

. Noţiune de calamitate. Clasificarea calamităţilor

Calamitate in asp. med. - sit. except. aparuta ca rezultat al

dezastrelor naturale sau tehnogene, sociale si ecologice, insotita de
pierderi generale umane cu patol. specifica, scoaterea din functiune
a institutiilor sanitare si cadrelor medic., iar p/u lichidarea
consecintelor carora, de obicei sunt necesare forte si mijloace
medic. din afara focarului accidentat
Clasificarea calamitatilor
Dupa origine(Mescov):
1) Naturala: cutramur, eruptie de vulacan, inundatii, avalanse,
alunecari de teren.
2) Tehnogene: explozii, distrugeri, accid de transport, scurgeri
de s. toxice, rdioactive.
3)Speciale(sociale): razboi, terorism, foamete, dezordine, boli
in masa (epi-, pandemii), epizootii.
Dupa OMS:1) meteorologice: tsunami, tornado etc
2)topologice: inundatii catastrofale, avalanse, alunecari de teren
3)telurice si tectonice: eruptii de vulcan, cutremur.
4)Accidente: transport, miniere.
5)Ecologice (inca nu sunt incluse) - schimbarea climei, eroziunea
solului, micsorarea strat. de ozon, poluarea med. ambiant.
Dupa amploare: 1)
1)minore-nr. lezatilor 10-100 (din ei pina la 50 pers. necesita spitalizare)
2)medii- nr. lez. 100-1000 (spitalizare-51-250 pers.)
3)majore-nr. lez e mai mare de 1000 de pers. (spitaliz m.mult de 250)
Dupa amploarea raspindirii consecintelor:
1. Cu caracter local-consecintele se raspindesc in limitele unei hale,
laborator.
2. Cu caracter de obiect/obiectiv-uzina, fabrica, istit. de invatamint, unit.
Economica.
3. Cu caracter Municipal.
4. Cu character raional.
5. Cu caracter Regional (ex.explozia de la Cernobîl).
6. Cu aspect global (schimarea climei, gauri de ozon, asteroid).
Particularitățile specifice a multor dezastre sunt: 1. impevizibilitate după
loc şi timp a multor dezastre;
2.Apariţia simultană într-un timp relativ scurt a pierderilor generale
umane şi sanitare;
3.Odată declaşînduse unele dezastre pot duce în lanţ la declanşarea altor
dezastre.
4.Cuprinde citeva elemente: 1.Caracterul si dimensiunile

focarului. 2.Volumul si structura posibila a pierderilor sanitare de

focar. 3.Gradul de scoatere din functiune a instit. med si a
personalului medical. 4.Prezenta sau absenta contaminarii terenului
cu s.radioactive, toxice, bacteriene. 5.Starea sanitaro-epidemica a
terenului creata in urma dezastrului concret.

În conformitate cu LEGEA Nr.271din9.11.1994 ,,Cu privire la Prot. Civilă,,

se definesc următoarele noţiuni:

    situaţie excepţională - întreruperea condiţiilor normale de viaţă şi
activitate a populaţiei la un obiectiv sau pe un anumit teritoriu în urma
unei avarii, catastrofe, calamităţi cu caracter natural sau biologico-social,
care au condus sau pot conduce la pierderi umane şi materiale;
    protecţie civilă - un sistem de măsuri şi acţiuni întreprinse, pe scara
întregului stat, pe timp de pace şi de război, în scopul asigurării protecţiei
populaţiei, a proprietăţii în condiţiile calamităţilor naturale şi ecologice,
avariilor şi catastrofelor, epifitotiilor, epizootiilor, incendiilor şi în cazul
aplicării mijloacelor de nimicire moderne;
    stare de urgenţă - ansamblu de măsuri cu caracter politic, economic,
social şi de menţinere a ordinii publice, care se instituie provizoriu în unele
localităţi sau pe întreg teritoriul ţării. 
 Sarcinile principale ale protecţiei civile sunt:

(art.4)

- protecţia populaţiei şi a teritoriului în condiţiile situaţiilor excepţionale;

- executarea lucrărilor de salvare şi altor lucrări de neamînat în condiţiile situaţiilor
excepţionale şi la lichidarea consecinţelor acestora;
- organizarea pregătirii iniţiale şi multilaterale a populaţiei, a obiectivelor economiei,
Forţelor Protecţiei Civile pentru intervenţie în caz de pericol sau declanşare a situaţiilor
excepţionale şi lichidarea consecinţelor acestora.

Situaţiile excepţionale şi caracteristicile lor

Situaţie excepţională - se numeşte procesul declanşat de forţe naturale sau de activitatea

omului (planificată sau ocazională) care poate provoca pagube materiale şi pierderi umane.

Situaţiile excepţionale se împart în două grupe:

1.Situaţiile excepţionale provocate de procesele naturale (cutremure de pământ, alunecări

de teren, inundaţii, secete, furtuni, înzăpeziri etc.).

2.Situaţiile excepţionale provocate de activitatea omului - tehnogene (accidente nucleare,

chimice, incendii etc.).

Situaţiile excepţionale determinate de procese naturale de regulă sunt spontane şi nu

pot fi controlate şi evitate

SEMNALELE DE ÎNŞTIINŢARE PROTECŢIEI CIVILE

Denumirea semnalului Metodele şi mijloacele de

Acţiunile populaţiei
înştiinţare

„ATENŢIA TUTUROR !” Sirenele electrice şi manuale, Includ aparate radio, televizoare,

fluerături întrerupte ale
(semnalul se transmite
sirenelor întreprinderilor şi
înaintea tuturor semnalelor)
claxone mijloacelor de
transport, informaţii orale
despre întâmplare şi ce
trebuie de întreprins.
ascult anunţul urgent, acţionez
conform indicaţiilor organelor
administrative locale, sau a
protecţiei civile. Aparate radio şi
televizoare rămân incluse
permanent.

„ALARMĂ AERIEANĂ !” Prin televiziunea şi radio se Deconectez gazul, apa,

transmite semnalul „ALARMĂ electricitatea, stâng focul în sobe, eu
 ARIEANĂ” şi modul de
acţionare.
„ÎNCETAREA ALARMEI Prin televiziunea şi radio se
AEREIANE !” transmite semnalul
„ÎNCETAREA ALARMEI
ARIEANE” şi modul de
acţionare.
„PERICOL RADIOACTIV !” Prin televiziunea şi radio se
transmite semnalul „PERICOL
RADIOACTIV” şi modul de
acţionare.
„ALARMĂ CHIMICĂ !” Prin televiziunea şi radio se
transmite semnalul „PERICOL
CHIMIC” şi modul de
acţionare.
Cetăţeni! Auzind semnalele de înştiinţare a protecţiei civile, acţionaţi repede, fără panici şi
calm. Respectaţi strict indicaţiile organelor administrative locale şi a protecţiei civile !
mijloacele de protecţie individuale,
documente, rezerve de produce
alimentare şi apă, se adăpostesc în
edificiile de protecţie.
Reîncep acţiunile întrerupte de
transmite semnalul „ALARMĂ
ARIEANĂ”, sau particip la lichidarea
urmărilor atacului aerian.
Pregătesc mijloacele de protecţie
individuale, confecţionez mijloacele
simple de protecţie a organelor de
respirare (în cazul dacă ei nu ajung),
ermetizăz încăperile, asigur
protecţia apei, produselor
alimentare, a nutreţurilor şi a
animalelor, aduc în stare de
pregătire încăperile subterane,
beciurile. În cazul extremal îmbrac
mijloacele de protecţie individuale,
iau documente, rezerve de produce
alimentare şi apă, se adăpostesc în
edificiile de protecţie. Respect
regimul de protecţie radioactivă.
Îmbrac mijloacele de protecţie
individuale, ermetizăz încăperile,
asigur protecţia apei, produselor
alimentare, a nutreţurilor şi a
animalelor. În cazul extremal îmbrac
mijloacele de protecţie individuale,
iau documente, rezerve de produce
alimentare şi apă, se adăpostesc în
edificiile de protecţie. Respect
regimul de protecţie chimică.
 Ţineţi minte! De la acţiunile corecte depinde viaţa dumneavoastră!

Departamentul Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova

Prelegere
Medicina Calamitatilor

1 Medicina Calamitatilor 1.Noţiune de calamitate. Clasificarea calamităţilor Calamitate in asp.

med. - sit. except. aparuta ca rezultat al dezastrelor naturale sau tehnogene, sociale si ecologice,
insotita de pierderi generale umane cu patol. specifica, scoaterea din functiune a institutiilor
sanitare si cadrelor medic., iar p/u lichidarea consecintelor carora, de obicei sunt necesare forte
si mijloace medic. din afara focarului accidentat. Clasificarea calamitatilor# Dupa origine(Mescov):
1)C. Naturala: cutramur, eruptie de vulacan, inundatii, avalanse, alunecari de teren. 2)C. Tehnogene:
explozii, distrugeri, accid de transport, scurgeri de s. toxice, rdioactive, socul cladirilor.
3)C.Speciale(sociale): razboi, terorism, foamete, dezordine, boli in masa (epi-, pandemii), epizootii. #
Dupa OMS:1)C. meteorologice: tsunami, tornado etc 2)C.topologice: inundatii catastrofale, avalanse,
alunecari de teren 3)C.telurice si tectonice: eruptii de vulcan, cutremur 4)Accidente: transport, miniere
5)Ecologice (inca nu sunt incluse) - schimbarea climei, eroziunea solului, micsorarea strat. de ozon,
poluarea med. ambiant.# Dupa amploare:1)C. minore-nr. lezatilor 10-100 (din ei pina la 50 pers.
necesita spitalizare) 2)C.medii- nr. lez. 100-1000 (spitalizare-51-250 pers.) 3)C.majore-nr. lez e mai
mare de 1000 de pers. (spitaliz m.mult de 250) # Dupa amploarea raspindirii consecintelor:1. Cu
caracter local-consecintele se raspindesc in limitele unei hale, laborator2. Cu caracter de
obiect/obiectiv-uzina, fabrica, istit. de invatamint, unit. economica3. Cu car. Municipal4. Cu car.raional5.
Cu car. Regional (ex.explozia de la Cernobîl)6. Cu aspect global (schimarea climei, gauri de ozon,
asteroid) – Cataclisme Partic specif a multor dezastre s/t: # imprevizibilitate după loc şi timp a multor
dezastre; # apariţia simultană într-un timp relativ scurt a pierderilor generale umane şi sanitare; # odată
declaşînduse unele dezastre pot duce în lanţ la declanşarea altor dezastre. 2. Situaţie excepţională.
Determinarea şi criteriile situaţiei excepţionale Situatie exceptionala, în aspect med- situatie aparuta în
urma dezastrelor, in care apare o disproportie bruscă între solicit. de acord.a as. med. si posib. reale ale
sist. sanitar local, ded.de dezastru din raionul accidentat. Criterii de apreciere a SE:-Nr. de lezati intr-o
calamitate este cca 10-15 pers. si m. mult, dintre care 2-4 morti. -Nr. de bolnavi de o maladie
contagioasă deoseb de periculoasă este de 35-40 pers. si m. mult-Nr. de bolnavi de o maladie de o
etiologie necunoscuta este de 25-30 pers.-Nr de bolnavi de o maladie cu febra necunoscuta – 15-20
pers.-Daca morbiditatea si mortalitatea intr-o zona data intrece de 3 ori acesti indicatori in perioada
precedenta.-Daca contaminarea cu s. toxice, radioact., bacteriol. intrece de 100 ori normele permise in
aceste zone.Acesti indicatori sunt temporari şi instabili si pot fi modificati calitativ si cantitativ, totul
depinzind de tipul de dezastru, amploarea acestuia, situatia generală şi medicala concret creata in
focar. 3. Notiune de caracteristica medico-tactica a catastrofelor Partic specif a multor dezastre s/t: #
imprevizibilitate după loc şi timp a multor dezastre; # apariţia simultană într-un timp relativ scurt a
pierderilor generale umane şi sanitare; # odată declaşînduse unele dezastre pot duce în lanţ la
declanşarea altor dezastre.Cuprinde citeva elemente: 1.Caracterul si dimensiunile focarului. 2.Volumul
si structura posibila a pierderilor sanitare de focar. 3.Gradul de scoatere din functiune a instit. med si a
personalului medical. 4.Prezenta sau absenta contaminarii terenului cu s.radioactive, toxice, bacteriene.
5.Starea sanitaro-epidemica a terenului creata in urma dezastrului concret. 4. Caracteristica
medico/tactica a inundatiilor Zona I (zona inundatiilor catastrofale) viteza valului – 30 km/ora, T / 30 min,
L -6-12 km Zona II (zona scurgerii rapide) – viteza scurgerii apei-15-20 km/ora, T – 50-60 min, L -15-20
km Zona III (zona scurgerii medii) – viteza scurgerii apei-10-15 km/ora, T 2-5 ore, L -30-50km Zona IV
(Zona revarsarii apei)- vitera scuergerii apei -6-10 km/ora, T-4-10ore, L –pina la 36-70km Volumul si
strutura pierderilor umane vor oscila in functie de: - densitatea popul in zona de inundatie; - instiitarea la
timp a popul; - distanta localitatii populate de la loocul initierii unundatiei; - distanta localitatilor inundate
de la institutiile medicale; - inaltimea si timpul trecerii valului inundat; - t apei si mediului ambiant; -
timpul inundatiei; - nivelul de instruire prealabila a popul; - nivelul de pregatire a protectiei civile si
SAMU. 5. Caracteristica medic.-tactica a cutremurelor: -15% din totalul dezastrelor naturale sunt
cutremure. -Anual-3 mii cutremure, din care cca 20 aduc pierderi umane si materiale. -Anual mor cca
30-40 mii de pers. -Se masoara dupa sc.Richter (0-12º). -Anual se int.: 2-3 cutrem de 8º; 70-7 º ; 100-6
º ; 1000-5 º, 100mii 3-4 º. 1) Dimensiunile si caracterul cutrem. depind de: -Relieful regiunii date; -Forta
(magnitudinea) cutremurului. Dupa magnitutidine se împart în: -Slabe-3-5º; -Medii-5-7 º; -Puternice 7-8
º; -Catastrofale (8,1 s.m.mult) După adâncime: 50%); 4. o greutate specifica majora revine traumelor
combinate si asociate (>60%);5. din toate pierderile sanitare circa 20% au necesitate in asistenta
medicala de urgenta 7. Caracteristica factorilor lezanti ai catastrofelor: 1.F.mecanici (unda de
soc,alunecari de teren, prabusiri de pamint, uragane, virtejuri, explozii (schije secundare) 2.F.termici
(temp. inalte, scazute; ef de temp inalta provocata de un fascicol de lumina-lazer, focos atomic)
3.F.chimici: (subst. chimice concentrate: amoniac, acizi, baze etc) 4.F. de iradiere: (accid. la instalatii ce
folosesc surse cu energie atomica, radioterapie etc) 5.F. biologici: (bacterii si toxinele lor) 6.F. psiho-
emotionali-stres -Unda de soc-in urma exploziei. Este un volum de aer comprimat ce se raspindeste
uniform de la epicentru spre periferii cu o viteza supersonica. Asupra organismului uman actioneaza in
mod indirect direct, propulsind prin tes, organismului si provocind leziuni. Atit act. directa cit si indirecta
provoaca leziuni. Actiunea U.d.S aspuro org- in kg/cm2:-la actiunea 0,2-0,4 kg/cm2- leziuni
usoare( contuzii, luxatii, perforatii ale mem. timpanice) -la 0,6-0,9 kg/cm2 – lez. grave (lez. org. interne,
lez. articulatiilor, contuzii grave etc)-la 0,9 si ↑-lez. extrem de rave, incompatibile cu viata.-Combustii-
pot fi superficiale si profunde Complicatii:-Primare precoce (pierderea cunostintei, asfixie, stare de soc,
de toxemie)-Lez. secundare precoce (supuratia leziunilor, stare de sepsis, pneumonii etc)-Tirzii
(contractura cicatriciala-keloid, ulcer trofic, amiloidoza org. interne). In intox cu Co2-dereglari psihice. 8.
Pierderile sanitare în caz de catastrofe şi clasificarea lor Pierderi generale- toate pierderile pop. ce apar
in urma catastrofelor (naturale, tehnogene si sociale). Se impart in: -P.definitive (nerecuperabile)-
decedati + pierduti fara veste. -P.sanitare(recuperabile) P.Sanitare- oameni ce in urma leziunilor,
imbolnavirilor au pierdut capcitatea de munca mai mult de 24h si au fost inregistrate in inst. curative
(asist. de urgenta) si lu s-a acordat ajutor medical calific. Clasificarea pierderilor sanitare a. factorul
etiopatogeneticleziuni mecanice, leziuni termice, leziuni prin iradiere, leziuni chimice, leziuni biologice,
leziuni reactive (psihoze) Fiecare dintre aceste clase conţin un anumit număr de grupuri de leziuni
omogene Clasa I – un număr mare de grupuri în funcţie de localizarea lezării şi profunzimea ei.Clasa II
– 2 grupuri – combustiile/degerăturileClasa III – boala actinică acută/boala actinică cronicăClasa IV –lez
prin subst toxice neuroparalitice; -lez prin subst cu acţiune toxică generală; -lez prin subst toxice
asfixiante; - lez prin subst toxice diferite (lacrimogene, iritante); - lez prin subst cutano vezicanteClasa V
– prin forme bacteriene/ prin toxine bacterieneClasa VI – stări reactive de scurtă durată/stări reactive
prolongate Fiecare din aceste grupuri conţine forme nozologice concrete (diagnostic diferit) b. clasif
după numărul și modalitatea de acțiune a factorilor lezanţi care au influenţat în organismului uman:
leziuni combinate – apărute în urma acţiunilor asupra organului a 2 sau mai mulţi factori lezanţi leziuni
asociate - atacă 2 sau mai multe regiuni anatomice sau a 2 sau mai multe organe, doar printr-un singur
factor lezantleziuni multiple – leziuni a 2 sau mai multe regiuni anatomice prin 2 sau mai multe elemente
a unuia şi aceluiaşi factor lezant. d. După gravitate:leziuni extrem de grave: răniţii cu leziuni
incompatibile cu viaţa, care se află în stare de agonie. Lor li se acordă ajutorul medical
simptomaticleziuni grave: răniţi ce au leziuni ce poartă pericol pentru viaţă de regulă sunt fără conştiinţă
cu diagnostic complex, complicat şi necesită tratament staţionar îndelungat. Ei au nevoie de ajutor
medical de urgenţăleziuni de gravitate medie – răniţii şi bolnavii care nu au pericol pentru viaţă, dar
deseori au necesitate de tratament staţionar îndelungatleziuni uşoare – răniţii şi bolnavii care pot să se
autodeservească şi să se deplaseze desinestătător. Ei deasemenea au nevoie de tratament staţionar
9.Volumul şi structura pierderilor sanitare posibile în caz de cutremur de pământ a) Volumul pierderilor
sanitare depind de: -magnitudinea C., -Densit. Popul.; -Gradul de pregatire a popul. in comportare
adecvata in caz de cutremur.; -Gradul de pregatire a protect. civile, a servic. asist. med. de urgenta,
mobilitatea inalta a acestor organizatii p/u a incepe la timp lucrarile de salvare si ajut. medical.;
-Perioada zilei, anotimp; -Caracterul constructiilor; - Gradul de pregatire a populat cu privire la 1 ajutor
(autoajutor si aj. reciproc) In caz de intirziere a ajut. cu 1h-nr. de decedati creste cu 30%, cu 2h-60%, cu
6h-905%. Volumul pierderilor sanitare pot fi de la 2,5 la 6,4 % din populatie. Cunoasterea din timp a
volumului posibil a pierderilor sanitare permite de a planifica asigurarea med. a ran si boln. P/u
planificarea corecta a asigurarii med. in caz de cutremur e nevoie sa cunoastem caracteristica zonelor
seismice- 4 zone: 1. Z. distrugerilor usoare: pierderi generale umane - 15-20% din pop.: p.sanitare – 96-
98% din cele generale; p.irecuperabile-2-4%; 5%- internare 2.Z. distr.medii: p.generale 20-25%;
p.sanitare -85-90%; p.irecuperabile 10-15 %; 30%-necesita intenare. 3.Z.distr.puternice: p.generale-25-
30%; p.sanitare80-85%; p. irecuperab-15-20%; 35% internare. 4.Z. distr. totale: p.gen-40%, /p.sanit-55-
60%/ p. irecuperab-40-45%. .internare-40%. b) Structura pierderilor sanitare depinde de factorul lezant
(mecanic, chimic, termic, psihoemoţional, patologic) In funct. de fact. lezant pierderile sanit pot fi:-lez.
mecanice- 85-90% din p.sanitare; -lez. termice – 15-20% din p.sanitare; -crush-sindrom -24%; -Stari
reactive- 70-80 din populat. din ei 10-18% vor fi internati. Crush-sindrom constituie 24% din sinistrati
dintre care 35% stare grea, 43% medie, 22% usoara. Factori patologici de baza- durere, toxemie,
pierderi de plasma. 12. Factorii ce influenteaza volumul si structura pierderilor sanitare. Volum-exprima
in cifrea absolute nr de raniti si bolnavi.Structura-raportul in % a diferitor categorii de leziuni cate nr.
absolut a pierderilor sanitare in urma dezastrelor. Asupra vol si str. pierderilor sanitare vor influenta :
1.Tipul de catastrofa; 2.Durata de actiune a fact. Lezanti; 3.Densitatea pop. din focar; 4.Caracterul
constructiilor; 5.Gradul de pregatire si protectie a pop.; 6.Gradul de pregatire a serv. asist med de
urgenta.; 7.Anotimpul; 8.Parte a zilei; 9.Alti factor 13. Noţiuni de leziuni combinate, asociate şi multiple,
apărute în urma catastrofelor clasif după numărul și modalitatea de acțiune a factorilor lezanţi care au
influenţat în organismul uman: leziuni combinate – apărute în urma acţiunilor asupra organului a 2 sau
mai mulţi factori lezanţi leziuni asociate - atacă 2 sau mai multe regiuni anatomice sau a 2 sau mai
multe organe, doar printr-un singur factor lezant ,leziuni multiple – leziuni a 2 sau mai multe regiuni
anatomice prin 2 sau mai multe elemente a unuia şi aceluiaşi factor lezant. 14. Recunoasterea
medicala/ Esenta, tipurile, misiunile si organizarea R.M. in sit. except. R.M - complex de masuri,
organizate şi executate în scopul dobîndirii informaţiei cu caracter social, economic şi medico-sanitar
din zona afectată de dezastru. Aceasta va sta la baza determinării situaţiei medico-sanitare real create
în focar şi luarea hotărîrii vizînd organizarea asig med în proc de lichidare a consec medico-sanitare ale
dezastrelor.Tipuri: Rec. sanitaro-tactica; R. sanitaro-epidemiologica, Cercetare radiologică, Cercetare
chimică, R.Psihologo-psihiatrică. 1. Rec. Medico-tactica: Scopul de baza- dobindirea datelor d/e
conditiile si posibilitatile zonei afectate de dezastru care vor influenţa asigurarea medicală şi în special
organizarea măsurilor de tratament şi evacuare a lezaţilor.Misiunile de baza:-Determinarea
dimensiunilor si suprafetei focarului; volumului şi structurii pierderilor generale umane-Studierea
conditiilor raionului catastrofei in scopul determinarii starii cailor de acces şi de evacuare (drumuri)-
Precizarea terenurilor satisfacatoare p/u instalarea, desfasurarea format. medicale sosite in focar.-
Determinarea surselor de apa potabila-Depistarea instit. curativo-profilactice din focar şi celor limitrofe-
Depist. instit. de aproviz. medicala din focar şi celor limitrofe (farmacii, depozite farmaceutice) 2. R.
sanitaro-epidemiologica: Scopul: dobindirea datelor despre starea sanit-epidem a focarului catastrofei.
Misiunile:-stud. starii sanatatii pop. , in special a morbiditatii contagioase in zona afectata şi epizootiilor
-Stud. starii sanitaro-igienice a localitatilor din focarul calamitatii.-Determin. starii sanitaro-igienice a
surselor de aprovizionare cu apa . Cantitatea si calitatea apei si marcarea izvoarelor.-Depistarea instit.
de profil sanitaro-igienice si antiepidemice a personalului acestora, cu scop de folosire dupa
destinatie.3.R.sanitaro-chimică: Scop – det.gr.de pericol în rezultatul avariilor cu contaminare chimică,
determinării zonelor gr de contaminare, ident toxicului şi prognozei consecinţelor.4.R.sanitaro-
radiologică: Scop – det.limitelor zonelor şi gr de contaminare şi trasarea măsurilor urgente de protecţie
a pers aflate în focar cât şi a salvatorilor 5.R.Psihologo-psihiatrică: scop – prognozarea consecinţelor
sociale şi medico-psihologice a dezastrului. În acest scop se obţine informaţia ce ţine de săn.psih.a pers
aflate în zonă, cât şi a salvatorilor şi se determină volumul activ.pt acordarea asist psihiatrice,
necesarului în forţe şi mijloace de acest profil. Principiile de baza R.M.in focar:-Continuitatea
recunoasterii-efect. recuunoasterii med. la timp, depistarea subst. nocive-Autenticitatea rec. med (date
reale), verificarea datelor cu alte surse- transmiterea datelor obţinute spre instit.med-sanitare ce au
necesitate de ele-pe măsura obţinerii informaţiei – de luat măsuri corespunzătoare în lim posibilităţilor
(Marcarea hotarelor epidemice, izolarea b/v contagioşi ş.a.) În diverse dezastre, Rec.medico-sanitară se
organizează şi se execută: în volum deplin(ex.cutremur de pământ), parţial(ex.calam.cu car.tehnogen)
sau nu se va executa (catastrofe transp aerian, maritim, acte de terorism) Modalitati de dobindire a a
datelor de R.M.-Stud. monografiilor medico-geografice a raioanelor corespunzatoare-Dobindirea info. de
la Statele Majore ale Protectiei Civile şi SE, ce actionneaza permanent, a organelor de conducere
raion., republic.-Dobind. datelor de la personalul medical al instit med-sanit din zonele afectate de
dezastru, cît şi de popul-observarea permanenta asupra mediului ambiant, asupra intreprinderilor si
obiectivelor economice cu risc de declanşare a dezstrelor-studierea consecintelor medico-sanit a
catastrofelor in teritoriul focarului si in zonele apropiate a acestora. Organizarea R.M. în focar sunt
indreptate echipe de recun.-ale PC ( in componenta poate fi: un mrdic epidemiolog, felcer labornat,
sofer sanitar. Dotati cu echipament p/u puarea probelor medicale: alimente, sol, aer, apa)-detasament
de I ajutor med. al PC. Componenta: medic 1, felcer 1, cerceas perimetrist 1, sofer 1. -detasament mobil
antiepidemic. Componenta: laboratoare (sectia epidemiologica), laborator bacteriol, laborator sanitaro-
epidemic, laborator “Ro”. se iau 13 probe in 24 h. 15. Misiunile protectiei civile a r.Moldova si mod. de
indeplinire a lor P.C.-un sistem de masuri si actiuni interprinse pe scara intregului stat pe timp de pace
si razboi in vederea protectiei populatiei si bunurilor materiale in cond. de calamitati naturale, ecologice,
accidentelor. folosirii armelor de distrugere in masa.Misiunile PC: -Protectia popul. si a bunului material
in conditii de sit. except.; -Efect lucrarilor de salvare si a altor lucrari de urgenta in conditii de sit. except.
si la lichidarea consecintelor lor.; -Organ. preg. prealabile si multilaterale ale pop. si a fortelor protectiei
civile. Modalităţi de îndeplinire a misiunilor:-Organizarea forţelor necesare ce pot ce pot asigura prot.
popul. si a bunului material in conditii sit.except/, inzestrarea tehnica materiala si pregatirea speciala-
Crearea si mentinerea in stare de pregatire permanenta a sist. de comanda, instiintare si comunicatii,
organelor controlului si supravegherea situat. radioactive, toxice, acteriene, antiincendiare, toxice,
bacteriene, antiincendiare pe terit. RM.-Acumularea fondului necesar de constructii p/u adapostirea
pers. supuse pericolului.-Acumul. si pastrarea in siguranta a mijloc. de protectie, a prod. aliment.,
medicam, mijloace tehnice, militare si a surselor autonome de aprovizionare cu apa si energ. electrica in
sit. except.-Aproviz. cu apa, prod. alimentare si materie prima, a furajelor, anim. domestice, plante,
decontaminare cu s.toxice, radioactive, radioactive, bacteriene, iar a mediului ambiant de depoluare cu
aceste substante.- Pregătirea din timp a popul pt evacuare, iar în caz de apariţie a pericolului nemijlocit
– evacuarea popul şi a bunurilor materiale din zonele periculoase.-Instiintarea org. de conducere si a
popul RM despre pericolul sau apariti sit.except si aducerea in stare de pregatire completa a fortelor si
mijloacelor P.C.-Acordarea aj. multilateral sinistratilor.-Efect. controlului asupra executarii masurilor pe
profilact menite sa preintimpine sau sa diminueze probabilitatea apar. Sit. except. si sa reduca
proportiile acestora.-Antrenarea unitat. economice in acetiunile de prevenire si lichidare a situat
exception.-Asig. securitatii anti-incendiare a obiectelor economice nationale, a populat si stingerea lor.-
Organizarea si efect instruirii lucratorilor unitatilor economice si cetatenilor privitor la procedeele de
aparare si actiuni in sit. except 16. Structura organizatorică a PC a RM Include: - organe de conducere
– in Guvernul RM prim-ministru e Presedintele Comisie SE a RM; Serviciul PC si SE sef serviciului –
vice presedintele Comisiei pt SE; Conducatorii administratiei publice locale conducatorii – sefii
Comisiilor pt SE; conducatorii ministerelor, directorii departamentelor, sefii unitatilor economice
presedintii Cimisiei pt SE. - organe de administrare – comisia pt SE a RM; SM al Fortelor PC; Serviciul
de salvare-deblocare; Inspectoratul de Stat al PC; Directia PC – in municipii, orase, Sectia PC – in
sectoare, raioane, Inspectori – in sate; Comisiile pt SE ale ministerelor si departamentelor specialisti
titulari, persoane responsabile pt PC (la unitati economice) - forţe şi mijloace de lichidare a urmărilor
calamităţilor – Unitatile si subunitatile militare ale PC; Formatiunile militarizate; Formatiunile de salvatori
si pompieri; Formatiuni specializate ale ministerelor si departamentelor; Formatiunile nemilitarizate ale
obiectelor economiei nationale - reţeaua de observare şi control de laborator – Centrele si institutiile
sanitaro-igienice si antiepidemice ale MS a RM; Statiile hidrometio ale serviciului Departamentului
Protectiei Mediului inconjurator; Laboratoarele veterinare, agrochimice, de protectie a plantelor ale
ministerului agriculturii si alimentatiei; Laboratorul ministerului serviciilor comunale si exploatarii fondului
de locuinte; Institutiile principale, orasanesti si sectorale, laboratoarele centrale specializate. Centrele de
indicatie a substantelor radioactive, toxice - sistem de instruire – Instruirea ]n scolile de cultura generala
de la 8 ani; Instruirea in institutiile de invatamint mediu de specialitate; Instruirea in institutiile de
invatammint superior; Instruirea la unitatile economice; Instruirea la locul de trai; Instruirea primara si
perfectionarea ultarioara a conducatorilor in domeniul PC. 17. Noţiune de medicină a calamităţilor.
Misiunile SAMUSE M.Calamitatilor-ramura a med. teoretice si practice, avind ca obiectiv de baza
organizarea si efectuarea asigurarii med. a populatiei (lezatilor, sinistratilor,) in procesul de lichidare a
consecintelor medicale ale dezastrelor, ce includ următoarele complexe de măsuri: -Masurilor de
tratament si evacuare; -Masurilor sanitaro-igienice si antiepidemice; -M. ce tin de aprovizionarea cu
mater. Sanit-farmac, tehn med, utilaj; -M. ce tin de dirijarea cu fortele si mijloacele serv. med Obiectivele
de studiu:-Factorii lezanti al dezastrelor si actiunea lor asupar organismului; -Patologia specifica aparuta
in rezultatul actiunii fact.; -Formele, metodele de oragizare si acordare a asist. med.; -Formele,
metodele de tratament, recuperare medic; -Metodele de combatere a dezastrelr si a efectelor act. fact.
lezanti. Aspecte:-Clinic; -De med. Preventiva; -De manageent farmaceutic;-De management sanitar.
Metode de studiu:-Istorico-descriptiva; -Analitica; -Statistica; -De prognozare; -Simulare Misiunile
SAMUSE:-Organiz activă şi conduc cu forţele şi mijl serv, antrenate în lichidarea urmărilor calam
-Acordare la timp a AMU lezaţilor, evacuarea medicală şi trat RB, -Asig stării sanitaro-epidemice satisf a
popul în raioanele catastrofale. Prevenirea apariţiei şi răspîndirii bolilor infecţioase în masă în rândurile
populaţiei -Micş maximal posibilă a nr neîntemeiat de decedaţi în focare, pe căile de evacuare şi la
etapele medicale -Efect expertizei med-legale a decedaţilor şi exam medic a lezaţilor pt stabilizarea gr
de gravitate a traumelor, maladiilor şi prognozarea capacit de muncă a acestora Modalităţi de
îndeplinire:# crearea, înzestrarea, pregătirea şi menţinerea forţelor şi mijloacelor SAMUSE permanent
gata pt acţiuni în SE# introd în pract ocrot săn a bazelor teoretice metodologice şi organizatorice
moderne de asig med a popul în SE# crearea rezervelor de mater medic, păstrarea, împrospătarea şi
evidenţa lor # pregătirea profesională a cadrelor medic, pt lichidarea urmărilor calamităţilor# efect
recun.med., îndeosebi recunoaşterea san-epidem în focare de dezastru# colaborarea cu serv med ale
altor ministere şi depart cu organe de conducere publică locală, cu organele servic PC şi SE cu serv
respective din alte state ş.a.# Conduc cu forţele şi mijl SAMUSE în per de pregătire şi în per de lichidare
a urmărilor med-sanitare a calamităţilor 18. Principiile de organizare şi de lucru ale SAMUSE1. caracter
vestat şi prioritar al acestui serviciu2. princip.teritorial3. mobilit înaltă a formaţ serv. şi universalitatea
profesională de folosirea a serv în diverse SE4. triajul medical – măsura de bază de organiz. a
asist.med de urg.popul în SE5. acord aj.med.la timp, consecutiv şi cu eficacitatea înaltă6. princ.de
interacţiune – prevede coordon acţ comune în acord asist med cu serv med ale altor ministere şi
departamente şi se înfăptuieşte prin: întocmire din timp a planurilor de acţiuni şi interacţiuni; includerea
în compon comisiilor pt SE a reprez altor ministere şi departamente 7. princ conducerii unice8.
eşalonarea asist med şi manevrarea cu forţele şi mijl serviciului9. respectarea raţionalităţii de creare a
forţelor şi mijl serv în funcţie de posib apariţiei SE şi posib statului10. cointeresarea materială, prot
socială şi juridică a pers med ş.a.specialişti participanţi la organiz şi acordarea ajut med de urg lezaţilor
în SE11. princip de asig a 2 grade de pregătire a serv: grad înalt şi grad de pregătire permanentă a
forţelor şi mijl serv12. pregăt popul şi a pers cu un risc profesional mărit, care ţine de comportament
adecvat, acţiunile în SE şi de acordare a primului ajutor în diverse calam. 19.Structura organizatorica a
Serv. asist. med. de urgenta in S.E. Brigazile de asist. med. se organizeaza la etapele ed. de felcer si
moasa, iar la oficiile si centrele medic, de familie se constituie brigazi p/u acordarea 1 ajutor medical-
posibilitatea de a acorda ajut. med. respectiv la 50 lezati in 6 h de lucru. Conform deciziei organelor de
conducere teritoriala a SAMUS in baza institutiei medico-sanitare, municipale, sectorale si raionale se
organizeaza detasamente medicale mobile alcatuite din 10 brigazi (2-5 brigazi p/u acordarea 1 aj. med,
3-5 p/u ajut. premedical). P/u acordarea ajut. med. calificat in spitalele municipale, orasanesti, sectorale,
raionale-brigazi de asistenta calificata chirurgicala si terapeutica mobile cu capacitatea de acordare a
ajut. chirurgical cu capacitatea de 12 raniti, toxico-terapeutic-25ran. / 24 h. Brigazile specializate de
pregatire permanenta sunt create la SCR; SM-Sfinta treime; SC traumatologic; SCNr3 de copii; S. boli
infectioase; centrul mamei si copilului, SU. Sarcinile brigazii:1.Acordare 1 ajut. 2.Coordonarea activit.
med. in instit. med-sanit.3.Organizarea colaborarii intre diverse serv in interesele asistentei med a
populatiei si evacuarea lezatilor din focar. 20. Conditiile ce influenteaza organizarea si efectuarea
masurilor curativo-evacuatorice a lezatilor in timpul calamitatilor.1.Imprevizibilitatea dupa timp si loc a
aparitiei dezatrelor2. Aparitia concomitenta a pierderilor sanitare in masa3. Volum. si structura
pierderilor sanitare au particularit. sale in diverse dezastre.4.Gradul de dezvoltare social-economica a
reg. concrete, existenta instit. med. cu functia pastrata.5.Conditii geografice (climă/relief) În munţi pierd
sanit cresc cu 27-37%6. Gradul de dezvoltare a comunicatiilor si a drumurilor7. Gradul de pregatire a
populat. cu privire la acordarea 1 ajut.(autoajutor şi aj.reciproc) cit si la comport. adecv in div dezastre.
În caz în care I-ul aj. (din rândurile celor gravi) întârzie 1h 30%; 3h 60%; 6h 90%8. Gradul de pregatire a
format. PC si a serviciului de SAMU, mobilitate înaltă şi intervenţia cât mai rapidă a acestora în focar9.
anotimpul, parte a zilei.10. Caracterul dezastrului Aceste condiţii pot acţiona în complex consecinţe
grave. 21.Esenta si princip de baza ale asigur. curativ-evacuatoriale a lezatilor in timpul
calamitatilor.Esenta:efectuarea la timp a unui complex de masuri consecutive si succesive in acordarea
ajutor. med. şi trat lezaţilor la 2 etape medicale cu evacuarea obligatorie a RB din focar, cu imbinarea
evacuarii med şi asistenta med. si evacuarea RB dupa destinatie. Principii:-acordarea ajut. med şi trat
RB la timp-asigurarea consecutivităţii in acord ajutor. med. R/B ( de la simplu la compus)-respectarea
succesivitatii in acord ajut. medical şi trat RB (se asigură prin îndepl documentelor şi prin cunoaşterea
patol în diverse calam)-simplificarea nr. de etape medicale pînă la un optim minimum-evacuarea
obligatorie a RB din focar-evacuarea RB dupa destinatie-specializarea pe larg a instit medicale-
Fractionarea, ajut. med acordat RB la etap. med.- folosire pe larg a mijl mecanizate de evacuare a RB
In situatii except. se tine cont de 3 faze:-faza izolarii(dureaza de la initierea dezastr pina la inceputul
lucrarilor organizate de salvare. R/b deseori sunt izolati)-faza salvarii (de la initierea lucrarilor de
salvare-finisarea evacuarii RB din focar)-faza de reabilitare (presupune acordarea dif. tipuri de ajut.
med., tratament si reabilitare med.) 22.Tipurile si volumul ajutorului medical acordat răniţilor şi bolnavilor
la etapele medicale şi dependenta lor de situaţia de luptă şi medicală. Tip de ajutor medical – lista de
măsuri curativ profilactice efectuate pe câmpul de luptă sau la o etapă medicală concretă. Se disting 5
tipuri de aj.med.: 1.primul ajutor; 2.ajutor premedical; 3.primul ajutor medical; 4.aj.med calificat;
5.aj.med.specializat. Volumul ajutorului medical (VAM) - totalitate de măsuri curativ-profilactice
efectuate RB în cadrul unui tip de ajutor medical, în funcţie de situaţia de luptă şi medicală real creată.
Volumul ajutorului medical se stabileşte de către şeful serviciului medical superior, în caz de necesitate
de urgenţă volumul ajutorului medical poate fi modificat şi de către şeful etapei medicale date. VAM
poate fi utilizat pentru timpurile de ajutor medical : I ajutor medical, ajutorul medical calificat. Pentru I
ajutor medical se prevede VAM:-pe deplin – când se îndeplineşte toate măsurile medicale conform
indicaţiilor medicale – măsuri de urgenţă şi măsuri care pot fi amânate-redus – se îndeplineşte doar
măsurile de urgenţă În cadrul ajutorului medical calificat, VAM poate fi: pe deplin – se îndeplinesc
măsuri de urgenţă şi cele care pot fi amânate în I şi al II rând, în volum redus – se îndeplinesc măsure
de urgenţă şi măsurile care pot fi amânate în I rând. VAM se stabileşte în funcţie de situaţia de luptă
(pericolul de încercuire, retrageea trupelor etc.) şi în funcţie de situaţia medicală (număr imbunător de
RB apăruţi într-o perioadă scurtă de timp, numărul mic de cadre medicale). Într-o anumită perioadă, zi
de luptă – VAM poate fi modificat în funcţie de situaţia de luptă şi cea medicală. În cazul în care nr de
RB sosiţi la etapa dată nu este mare şi situaţia de luptă este favorabilă, ajutorul medical se va acorda în
vol deplin (şi măsurile de urgenţă şi cele ce pot fi amânate). În cazurile în care inamicul ameninţă cu
ieşirea lui la etapă medicală respectivă se vor acorda doar măsurile de urgenţă a I-lui aj med sau a aj
med calificat. În cazul în care nr de RB sosiţi la et dată este mult prea mare şi care nu poate fi acoperit
şi cu măsurile de urgenţă şi cu cele ce pot fi amânate, volumul aj med va fi redus pînă la măsurile de
urgenţă a aj med respectiv (prin neefectuarea măsurilor ce pot fi amânate) 23. Scopurile şi conţinutul
primului ajutor lezaţilor în SE Primul ajutor este acordat pe cimpul de lupta (in focarul de pierderi
sanitare) prin autoajutor, ajutor reciproc, ajutor din partea sanitarilor, instructorilor sanitari, sanitari
pușcași, șoferi-sanitari, echipe de brancardieri. Scopul primului ajutor consta in efectuarea celor mai
simple masuri medicale pentru salvarea vieţii răniţilor si prevenirea complicaţiilor grave. Timp optimal –
primele 20-30min Dotare: mijl.medic de prot individ (trusa med individ, pachet individ antichim, pachet
individ de pansam); trusa medicală de campanie; trusa medicală pt trupe (pt toate ijl de transp.); mijl
improvizate. Masurile primului ajutor prevăd: - stingerea echipam ce ard; - aplicarea pansamentului pe
plaga; - hemostaza provizorie prin pansament compresiv sau prin garou; - imobilizarea provizorie a
fracturilor; - calmarea durerii - analgetice; - antivomitive; - uneori antibiotice; - administrarea antidotilor in
intoxicaţiile cu substanţe toxice; - respiraţie artificiala; - masaj cardiac extern; - aplic pansam ocluziv în
pneumotorace deschis; - aplicarea mastii contra gazelor in teren contaminat; - tratarea sanitara parţiala,
cind este cazul. 24 .Scopurile, conţinutul şi organizarea primului ajutor medical în SE Primul ajutor
medical – se acordă la punctul medical al brigăzii, batalionului, încadrate cu medici cu studii superioare
– generalişti. Scopul de bază a I ajutor medical constituie înlăturarea, atenuarea consecinţelor leziunilor
care prezintă pericol pentru viaţă, prevenirea complicaţiilor posibile şi pregătirea acestora către
evacuarea de mai departe. Timpul optimal – primele 5-6h după rănire. Toate măsurile efectuate se
împart în 2 grupe: măsuri de urgenţă (neefectuarea poate conduce la deces) şi măsuri de urgenţă care
pot fi temporar amânate (fără consecinţe grave) Măsurile de urgenţă a I ajutor medical includ:-
hemostaza provizorie/definitivă, -înlăturarea asfixiei (curăţarea cav buc şi căilor respir super de corpi
străini, scoaterea şi fixarea limbii prolapsate, ventilare artificială a plămânilor, inhalare de O2,
toracocenteza în caz de pneumotorax cu supapă, traheostomie), -măsuri antişoc (hemotransfuzie şi
substituienţi, blocaj novocainic local, admin analgeticelor, cardiotonice ş.a.) -imobilizarea de transport în
caz de fracturi, -cateterizarea uretrei sau puncţia vezicii urinare în caz de retenţie a urinei, -înlăturarea
membrelor zdrobite ce se ţine doar printr-un lambou de ţesuturi, -administrarea repetată de antidoţi,
substanţe anticonvulsive, bronhodilatatoare, psihomimetice, -tratare sanitară parţială, dezactivare,
degazarea plăgilor în caz de contact cu substanţe toxice, dezinfecţia echipamentului, -Spălături
gastrice, în caz de pătrundere în stomac a subst toxice, -administrarea serului antitoxic în caz de
intoxicaţii cu toxine bacteriene, efectuarea profilaxiei nespecifice în caz de utilizare a armelor
biologice.Măsuri care pot fi amânate 25. Ajutor medical calificat. Scopurile, conţinutul şi organizarea
ajutorului medical calificat în SEAjutorul medical calificat – se acordă de către medicii chirurgi, terapeuţi
în instutuţiile medico militare sau civile. Acest tip de ajutor are drept scop înlăturarea consecinţelor RB
ce poartă pericol pt viață; de a preveni compl posibile. Acest tip de ajutor e acordat în timpul maxim de
8-12h. Se împarte în 2 grupe:Ajutorul medical calificat chirurgical- măsuri de urgenţă ( neefectuare
deces) - măsuri ce pot fi amânate doar ca excepție. (neefectuare agravare/deces)- măsuri ce pot fi
amânate fără consec graveAjutorul medical calificat terapeutic- măsuri de urgenţă (neefectuare deces)-
măsuri ce pot fi amânate fără consecințe 26. Organizarea ajutorului medical specializat în caz de
catastrofe Ajutorul medical specializat – forma superioară în acordarea ajutorului medical, ce se acorda
de catre medici specialisti in diverse ramuri (specialitati) chirurgicale, si de medicina interna in spitalele
militare specializate, ce dispun de instrumentar, aparatura de specialitate si medicamentele
necesare.Timpul optimal 24h. Pentru existenţă are nevoie de câteva condiţii: 1.Prezenţa specialiştilor; 2.
prezenţa dotării; 3.prezenţa locului pregătit.Scop: restabilirea funcțiilor organelor și sistemelor; a pregăti
RB pt trat ulterior. La orice et.med., timpul optimal de acordare a aj med respectiv, lezaților prin subst
tox de luptă este de primele 2 ore după sosirea acestora la etapa dată. 27. Noţiune de etapă medicală.
Etapele medicale prespitaliceşti şi spitaliceşti Etapa medicala-fortele si mijloacele ocrotirii sanatatii
instalate pe caile de evacuare cu scop de primire a RB, înregistrare, de a face triajul medical, de a
acorda ajut. med. respactiv de a pregati RB pt evacuare (la neces). 2 tipuri de etape:1. Prespitaliceasca
– toate etapele med din focar. Acestor formaţiuni medicale le revin indeplinirea următoarelor misiuni:
primirea răniţilor si bolnavilor, executarea tratării sanitare ori speciale (după necesitate), acordarea
primului ajutor medical ori premedical daca acesta n-a fost acordat, pregătirea răniţilor si bolnavilor
către evacuarea de mai departe ori tratamentul temporar, îndeplinirea documentelor de evidenta
medicala (fisa primara a rănitului).2. Spitaliceasca – cele din afara focarului. Acestor formaţiuni
medicale le revin îndeplinirea următoarelor misiuni: primirea răniţilor si bolnavilor, executarea triajului
medical, tratarea sanitara (speciala) după necesitate, acordarea ajutorului medical calificat, specializat,
tratamentul, reabilitarea medicala, expertiza medico-militara, indeplinirea documentelor medicale. 28.
Cerintele catre terenul de instalare a etapelor medicale in cas de catastrofe-terenul cit mai aproape de
focarele de pierderi sanitare în masă-suprafata terenului sa asigure instalarea corectă şi comoda a
tuturor secţiilor functionale ale etapei date-apropierea nemijlocita de cai de transport de evacuare si
sursă de apa potabilă-terenul sa nu fie contaminat cu subst. radioactive , toxice, bacteriene-starea
sanitar epidemica sa fie satisfacatoare. 29. Schema principala de instalare a etapei med. in caz de
catastrofe. 30. Triajul medical. Definiţia, tipurile, scopurile şi semnif TM a lezaţilor în SE Triajul medical –
parte componentă de bază a măsurilor de tratament şi evacuare în campanie şi reprezintă –
repartizarea RB pe grupe în raport cu necesităţiele omogene de tratament, profilaxie şi evacuare.
Release from Medtorrents.com În dependenţă de funţia îndeplinirii, triajului medical este de 2 tipuri:
triajul din cadrul formaţiunii şi triajul medical de evacuare şi transport.TM se face în baza diagnosticului
stabilit şi prognosticului posibil; poartă un caracter concret şi se face încontinuu. În efectuarea TM, la
orice et.med, treb.de ţinut cont de 3 semne de triaj: Nivel de pericol pt mediul ambiant, semnul de
tratament, semnul de evacuare. 31. Organizarea TM al lezaţilor în conformitate cu semnele de triaj În
efectuarea TM, la orice et.med, treb.de ţinut cont de 3 semne de triaj: Nivel de pericol pt mediul
ambiant, semnul de tratament, semnul de evacuare. După niv de pericol, toţi RB se împart în 3
grupe:1.RB ce au neces în tratare sanitară (parţială/completă), dezactivare, degazare, dezinfecţie a
echipamentului2.B/v infecţioşi trimişi în izolator (pt izolare temporară) 3.Restul RB se trimit spre secţia
de primire şi triaj.După semnul de tratament:1.RB ce au neces în măsuri de urgenţă a aj med, neefect
cărora va provoca deces2.RB aj.cărora va fi amânat3.RB în stare de agonie După semnul de
evacuare:1.RB ce vor fi evacuaţi la instit med din afara focarului2.RB ce vor rămîne la etapa dată:
netransportabilă, stare de agonie, unii pentru trat.definitiv3.RB ce vor fi trimişi la locul de trai pt
supraveghere şi trat de ambulator. 32. Grupele de RB repartizaţi în urma TM la etapele prespitaliceşti 1.
RB ce au neces în măsuri de urg după indicaţii vitale2. RB cărora aj med va fi amînat(1.şi2. în cadrul
formaţiunii)3. restul RB4. RB ce vor fi evacuaţi din focar la instit med din afara focarului5. RB ce vor ieşi
din focar de sinestătător sau cu ajut altor pers 33. Grupele de RB repartizaţi în urma TM la etapele
spitaliceşti1. RB în stare de agonie 2. RB ce au neces de măsuri de urgenţă3. RB cărora aj.med. va fi
amânat4. RB ce vor fi trimişi la locul de trai pt suprav şi trat ambulator. 34. Esenţa, scopurile şi
organizarea evacuării medicale a lezaţilor în caz de catastrofe Evacuarea medicala-complex de măsuri
ce ţin de căutare, scoatere de sub dărâmături şi transportarea acestora pînă la etapa finalp unde se va
acorda aj.med., tratament şi reabilitare medicală. Numai evacuarea medicala da posibilitate de a elibera
etapele medicale de raniti si bolnavi si face posibil ca ele sa se deplaseze in conformitate cu crearea
situaţiilor tactice si medicale pe de o parte si de a acorda acel tip de a-jutor medical (in conformitate cu
indicaţiile medicale) răniţilor si bolnavilor de care ei necesita. Scopul: acordarea la timp a ajut. med.;
crearea condit. de manevrare cu fortele si mijloacele SAMU din focar. Caile pe care se efectuează
evacuarea răniţilor si bolnavilor se numesc cai de evacuare si de cele mai multe ori ele corespund cu
caile de aprovizionare. Totalitatea cailor de evacuare, etapelor medicale instalate pe ele si transportul
sanitar folosit, care asigura o grupare de trupe poarta denumirea de direcţie de evacuare. Evacuarea
medicala se organizează sub responsabilitatea seful SAMU a nivelului respectiv. P/u evacuare se
folosesc autosanitare, autobuse sanitare, elicoptere sanitare ale MS, dar si camioane, trenuri, elicoptere
de transport etc. Autobuzele sanitare si elicopterele sanitare nu vor acoperi evacuarea R/b din foacr, de
aceea in perioada de pregatire, seful SAMU de nivel respectiv, prin colaborare cu alte persoane de
decizie din alte ministere si departamente tre sa ia decizie p/u a primi mijl. de transport. a r/b. in acest
scop exista decizia Guvernului, prin care m. drumurilor si transportului, cit si alte ministere si
departamente sunt obligate sa asigure SAMU la cererea sa cu mijloace de transport p/u evacuarea R/B
din focar si p/u transp. medicilor si mat. med in focar. Aceasta decizie e inclusa in planul de evacuare a
comisiei respective p/u S.E, care se aprobă de către preşedintele comisiei, iar măsurile incluse în plan
st obligatorii pt toţi executanţii. În RM există o decizie a guvernului prin care sunt obligate ministrul
transportului şi infrastructurii drumurilor, alte ministere şi departamente de a asigura la cererea SAMU,
transp necesar pt evacuarea RB din focar, dar si pt transp pers med şi mater med în focar. Se interzice
evacuarea RB din focar în cazul în care nu a fost acordat aj med. 35. Izvoarele de aprovizionare a instit.
si format. med. cu materiale medicale, sanitaro-gospodaresti si speciale in SE. • Cu mat. Med-Sanit:-din
rezerva intangibila de mat. a instit si format servic. asist med de urgenta creata conform Tabelei
temporare de aprovizionare-de la interp. farmaceutice -din rezervele nescazute statale-prin finant. din
bugetul republican sau local-prin folosirea unor mijl. medico-veterinare de la serv. veterinare-mat. med.
de la alte ministere si departamente-mat. med. aflate la aprovizionarea curenta a inst. medicale-mat.
med. aflate in focar si ce sunt utile p/u folosire. • Cu mat. Sanit-gospod:-conform Tabelei temporare de
aprovizionare-Din instit., ministere, departam, prin hotarirea comisiilor p/u sit except ale municipiilor,
oraselor, sectoarelor, raioanelor. • Cu mat. speciale:-conform Tabelei temporare de aprovizionare-prin
statele majore a prot. civile locale. 36. Pastrarea mat. med. ale instit. si format. SAMUSE P/u pastrarea
lor corecta e necesar efectuarea:-amenajarea incaperii cu poliţă, safeuri-Mentinerea depozit. in
curatenie si respectarea conditi corespunzatoare-Paza depozit. si respectarea regulilor antiincendiare.
-Evidenta stricta si corecta a mat. aflate la pastrare-Controlul sistematic asupra respectarii normelor de
pastrare a mat.• M.med se pastreaza conform cerintelor:1) Dupa destinatie:-Mat. in rezerva nescazuta
p/u format. med. se pastreaza separat.-M. de folosire curenta p/u instit. med- separat2)Dupa tipul
materialului: toate mat. folosite in practica med., preparate bacteriene, reactive de laborator, mat. de
pansamente, obiecte p/u farmacii se pastreaza aparte.3)Dupa conditii speciale de pastrare: care
necesita tº speciala, ce tre ferite de umiditate, de raze solare. In afara de aceasta se pastreaza separat:
-Sub. deosebit de toxice (lista speciala); -Mijloace medic toxice- gr A; -Mijloace med. cu efect puternic gr
B, p/u care sunt stabilite reg. speciale de pastrare. Mater med se păstr în ambalaje pt fiecare formaţ
medic. Pe fiecare ambalaj se scrie: denum depozit, denum medicam, masa fără dop şi netă, timp de
pregătire, data analizei, numele de familie ale împachetatorului, data împachetării. Mater.inflamabile se
păstr aparte conform regulilor speciale.Obiectele din gumă/cauciuc se păstr la o temp de 0-20oC, să fie
ferite de curent de aer şi de razele directe ale luminii. Tot aparatajul medical pănă la punerea în rezervă
nescăzută treb să fie examinat în acţiune. Instrumentarul chirurgical treb să fie conservat. Respons pt
crearea rezervelor nescăzute de mater pt instit şi formaţ medic o poartă directorii acestor instit med.
Controlul sistematic asupra acumulării, păstrării şi împrospotării mater e/e efect de către medicul şef-
adjunct al spit în probl medic.Respons pt împrospătare la timp a mater medic în rezerva nescăz o
poartă şeful farmaciei spitalului, iar în acele spit unde nu sunt farmacii respons o poartă asist super a
Sp. Normele de aproviz şi păstrare în rezervele scăzute şi determ de către org de conduc ale ocrot săn
regionale ce ţin cont de particul existente de caracterul catastrofelor posibile, dar şi conform tabelei
temporare de aproviz. Pt primirea mater medic este necesar de a prez următ docum: buletin de identit,
procura, bon de livrare. 37. Misiunile farm. centrale, orasanesti în SE. Documente neces. p/u primirea
mat. med. 1. Determinarea necesarului in mat. medico-sanitre, sanit-gospod si speciale p/u asigurarea
instit. şi formaţ medic in S.E.2. Stud. sit. posibile si planificarea aprov. instit. si format. medicale.
Aproviz. popul cu med. in SE.3.Pregatirea pers. inst. farmaceutic p/u lucru in s.e.4.Paticiparea la
crearea rezervelor nescazute de mat. med. p/u instit. med, p/u lucru in SE.5,Crearea rezerv. nescazute
de mat, in instit farmaceutice. Acumularea, pastrarea si improspatarea mat. med.6.Pregatirea si
asigurarea emiterii organizate si operative a mat. med. in termeni limitati7. Stud. posibilit. p/u folosirea in
aprovizionarea instit. med din resursele locale.8. Controlul asupra folosirii rationale si economice a mat.
medicale. 9. Reimpartirea instit. med in conformitatea cu situatia creata in caz de
catastrofa10.Evidentierea justa si darea de seama cu privire la dinamica mat. medicale11. Organizarea
prot. personalului si a mat. med. in conditii de SE. Ridicarea stabilitatii de lucru a obiectelor
farmaceutice corespunzatoare. 38. Actiunile de comportament personal in caz de cutremur, incendii si
inundatii. ÎN CAZ DE CUTREMUR DE PĂMÎNT-feriţi-vă de căderea tehcuielii, armaturii, dulapurilor,
poliţelor, -fiţi cît mai departe de ferestre, oglinzi, abajure;-plăsaţi-vă lîngă peretele intern, în deschizătura
uşilor;-imediat ce vor înceta zguduiturile - părăsiţi clădirea;-nu vă folosiţi ascensorul;-aflîndu-vâ in stradă
treceţi la mijlocul ei, pe piaţă, cît mai departe de clădiri şi edificii,stîlpi cu linii de tensiune; ÎH CAZ DE
INUNDAŢII-anunţaţi din timp personalul acestei case;-transferaţi la etajele de sus sau în poduri bunurile
materiale;-deconectaţi apa, electricitatea, gazul;-luaţi cu sine lucruri de prima necesitate şi plecaţi la
punctul de adunare;-dacă vă aflaţi în stradă, deplasaţi-vă pe un loc mai ridicat;-feriţi-vă de
transformatoare şi fire electrice.ÎN CAZ DE INCENDIU:-feriţi-vă de temperatură înaltă, fum şi gaze, de
prăbuşirea edificiilor, de exploziile utilajului tehnologic şi al aparatelor, de căderea copacilor,-este
periculos de întrat in zona cu fum dacă vizibilitatea e mai mică de 10m;-la salvarea victimelor, înainte de
a întră în încăperea încendiată, acoperiti-vă pe cap cu o prelată muşama, palton sau trenci umezite în
prealabil.-uşa în încăperea cu fum deschideţi-o atent, pentru a evita izbucnirea flăcărilor în urma aerisirii
abundente:-în încăperea cu fum deplăsaţi-vă pe brînci sau tîrîş;-pentru protejarea de oxidul de carbon
respiraţi printr-o ţesătură umeda. 39. Noţiune şi principiile de bază al prot.popul.în SE în timp de pace
Prot. civila in SE la pace-complex de masuri(activitati) pe scara intregului stat de ordin legislativ,
economico-financiar, social si de management, ce au drept scop excluderea, diminuarea la maxim a
act. fact. lezati in caz de declansare a dezastrelro asupra org. uman. • Responsabilitati in domeniul
prot.. pop. il au: -presedintele RM, -Parlamentul, -Guvernul, -Ministerele, departamente, -Org. publice
locale, - conducătorul întreprinderii de stat/private; -Fiecare cet. in parte.• Principiile:1. Conducerea
continua a activitatii de protect. a pop. de catre organel de conducere publica, conducatorii ministerelor,
departamentelor si a conducatorilor obiectelor economice nationale, private sau de stat.2. Planificarea
din timp si efectuarea masurilor de protectie a populatiei pe intreg teritoriu a RM3. Planificarea si
efectuarea masurilor de protectie a populat. concomitent cu planificarea si efectuarea de alte ministere
si departamente 4. Planificarea si executarea masurilor de protectie a pop. in complex cu planurile de
dezvoltare sociala si a economiei nationale a RM, judetului, municipiului si obiectului economic national.
40. Masurile generale de protectie a pop. in situatii exceptionale in timp de pace Aceste măsuri s/t
organiz şi efect de către conduc de la toate nivelele de comun cu organele PC, ce acordă asistenţă
consultativă inclusiv şi materială.1. observarea permanenta si controlul de laborator vizind pericolul
operatiei dezastrelor, contaminarea mediul. ambiant cu s. toxice, bacteriene.2. Informarea la timop a
pop. d/e pericolul de aparitie a calamitatilor spontane, avariilor si altor sit. exceptionale3. Adapostirea
pop. in adaposturi de protectie, utilizarea mijloacelor de protectie individualaAdăposturi – mijl de prot
colectivă. După gr de prot pot fi: ad.standart şi improvizat.Ad.standart st construite şi la stadiul de
proiectare treb să corespundă următ cerinţe: - prot.sigură a pop.; -să permită reşedinţa popul.în mod
autonom, nu mai puţin de 72h; - să fie construite la o distanţă de siguranţă de sist de apeducte şi
canalizare cu pres înaltă; -treb.să dispună de intrare şi ieşire cu acelaşi gr de protecţie în acelaşi timp
să dispună de ieşire de rezervă.4. Respecatreea de catre pop. a regimului de protectie pe teren.
Contaminatdeterm regimului antichimic / antiradiaţional / antibacterian. Pentru respectarea acestor
regimuri se util.: mijl de prot colectivă, mijl de prot individuală(echipam de prot şi măşti antigaz), mijl de
prot medicală (antidot, radioprotector, subst antibact şi unele regimuri speciale:
observare/carantină)5.Evacuarea pop. din zonele ce prezinta pericolreprez măsuri şi activ orientate spre
scoaterea, tranps popul din zonele afectate spre zonele de siguranţă. Sunt constituite comisii de
evacuare, ce elab plan de evacuare, care include: - liste nominale ale evacuatorilor; -direcţia; -asig
siguranţei; - asig medicală. În locuri unde se evac popul s/t constit comisii de primire şi repartizare a
popul. 6. Efectuarea masurilor speciale de protectie si cu caracter sanitaro-igienic 7. Instruirea in
prealabil a pop. privitor la comportamentul corect si modalit. de protectie, activitate in SE 41. Masurile
speciale (medicale) de protectie a pop. in SE in timp de pace s/t organiz şi efect de conducăt de la toate
nivelele de comun cu organele PC si MinSăn. Scop:profilaxie, acord I-ul aj., în caz de contaminare cu
subst tox, radioact, bact, traume şi arsuri In acest scop sunt utilizate preparatele medicam.:
radioprotectoarele, antidotii, analgetici, prep. antibacteriene si mijloacele de tratare sanitara partiala-P/u
profilaxia contam. cu s. radioactive-cistamina din trusa individuala p/u pop. in care sunt 2 tuburi a cite 6
compartimente. Se utilizeaza inainte de a intra in zona contaminata-In caz de patrundere a s. rad. in
tractul gasto-intestinal- iodidul de caliu-P/u jugularea reactiei primare in caz de aparitie a b. actinice-
aeron, iodid de caliu, etaperazina etc-In caz de contaminare a minilor, corpului dezgolit –
decontaminare, dezactivare- spalarea miinilor si a partilor dezgolite cu sapun si scuturarea hainelor. -In
caz ..s. toxice- antidoti ce neutralizeaza tox. in organism-In ... fosfororganice( clorofos, diclofos, zoman,
gaze neuro-paralitice)- atropina, afina, sapole din trusa individuala-In...cianide- antidoti- amilnitina,
propilnitrita, promosmon, tiosulfat de natriu.-In ...arseniu- unitiolul-in ... a partilor descoperite si a
echipamentului-decontaminare c ajutorul pechetului antichi,mic individual-in...s bacteriene- antibiotice
de spectru larg de actiune-In caz de taume- pachetul de pansam. individual • Continutul trusei
individuale p/u pop:-Sub. de calmare a durerii (promedol 2%)-Antidot contra subst fosforoorganice
(safolen, afina, atropina)-Rem antibacteriene - sulfadimetoxina (deregl TGI)-rem.antibacteriene -
doxiciclina p/u tra. gasto-intestin si plagi, combustii-Radioprotective – cistamina-Radioprotective nr 2-
iodidul de caliu-Antivomitiv (traume cranio-cerebrale): etapirizina, dimetcarb 42. Conditiile de activit. ale
SAMUSE si influenta lor la organizarea asig. med. a R/B. 1.Imprevizibilitatea dupa timp si loc a aparitiei
dezatrelor2. Aparitia concomitenta a pierderilor sanitare in masa 3. Volum. si structura pierderilor
sanitare au particularit. sale in diverse dezastre.4.Gradul de dezvoltare social-economica a reg.
concrete, existenta instit. med. cu functia pastrata.5.Conditii geografice (climă/relief) În munţi pierd sanit
cresc cu 27-37%6. Gradul de dezvoltare a comunicatiilor si a drumurilor7. Gradul de pregatire a populat.
cu privire la acordarea 1 ajut.(autoajutor şi aj.reciproc) cit si la comport. adecv in div dezastre. În caz în
care I-ul aj. (din rândurile celor gravi) întârzie 1h 30%; 3h 60%; 6h 90%8. Gradul de pregatire a format.
PC si a serviciului de SAMU, mobilitate înaltă şi intervenţia cât mai rapidă a acestora în focar 9.
anotimpul, parte a zilei.10. Caracterul dezastruluiAceste condiţii pot acţiona în complex consecinţe
grave. 43. Normele de comportare personala in caz de cutremur , alunacari de teren si contaminare cu
s. radioactive:ÎN CAZ DE CUTREMUR DE PĂMÎNT-feriţi-vă de căderea tehcuielii, armaturii, dulapurilor,
poliţelor,-fiţi cît mai departe de ferestre, oglinzi, abajure;-plăsaţi-vă lîngă peretele intern, în deschizătura
uşilor;-imediat ce vor înceta zguduiturile - părăsiţi clădirea;-nu vă folosiţi ascensorul; -aflîndu-vâ in
stradă treceţi la mijlocul ei, pe piaţă, cît mai departe de clădiri şi edificii,stîlpi cu linii de tensiune;ÎN CAZ
DE ALUNECARI DE TEREN; - ieşiţi din clădire pe loc drept;- anunţaşi despre fenomen vecinii şi ajutaţi
copiilor, bolnavilor şi bătrînilor să părăsească clădirea;- în caz de necesitate chemaţi asistenţa medicală
de urgenţă, poliţia, sau pompierii.- efectuaţi măsurile pentru asigurarea securităţii oamenilor, valorilor
materialeÎN CAZ DE CONTAMINARE RADIOACTIVA-îmbrăcaţi măştile antigaz (masca din vată-tifon) şi
plecaţi în edificiul de protecţie;-dacă adăpostul este departe şi nu aveţi mască-antigaz, rămîneţi acasă,
conectaţi radioul pentru recepţionarea comunicatelor organelor protecţiei civile;-închideţi ferestrele, uşile
acoperiţi-le cu ţeseturi dense, încleiaţi crăpăturile din ramele ferestrelor;-la indicaţia organelor protecţiei
civile pregătiţi-vă pentru posibila evacuare;-la indicaţia instituţiilor curative întrebuinţaţi tablete de caliu
iodat; -plecînd din casă deconectaţi aparatele electrice, luaţi cu sine documentele, banii, lucrurile
necesare, îmbrăcaţi masca-antigaz sau masca umezită din vata-tifon, o prelată sau trenciul;-la sosirea
în raionul nepereculos treceţi controlul radioactiv şi prelucrarea sanitară; 44. Caracteristica zonelor
inundatiei catasrofale si influenta lor lla organizarea ajut. medical R/B Pt a organiza mai corect lucrările
de salvare şi de acordare a aj.med.este necesar de a cunoaste caracteristica zonei de inundatii. 4 zone
(începând de la baraj): 1.Z1.- In.catastrofală (vit. apei=>30 km/h; raza zonei:10-12 km; val inund. 2-5 m;
timp de scurg.a apei–30 min.) 2.Z2.- de scurgere rapidă (V-15-20km/h; R.15-20 km; val-0,5-1 m; timp
de scurgere 50-60min) 3.Z3.-de scurgere medie (V-10-15 km/h; R-30-50 km, depinde de relief; val-
lipseste/timp de scurgere-2-3h) 4.Z4.-de scurgere lenta (V-6-10 km/h; R-36-70 km; Val lipseşte; timp de
scurgere =>7-8 h) 45. Notiune de med. a calamitatilor. Organizarea interactiunii SAMU si alte servicii ale
ministerelor si departamentelor in interesul asigurarii medicale a ranitilor si bonavilor. M.Calamitatilor-
ramura a med. teoretice si practice, avind ca obiectiv de baza organizarea si efectuarea asigurarii med.
a populatiei (lezatilor, sinistratilor,) in procesul de lichidare a consecintelor medicale ale dezastrelor, ce
includ următoarele complexe de măsuri: -Masurilor de tratament si evacuare; -Masurilor sanitaro-
igienice si antiepidemice; -M. ce tin de aprovizionarea cu mater. Sanit-farmac, tehn med, utilaj; -M. ce
tin de dirijarea cu fortele si mijloacele serv. med Obiectivele de studiu:-Factorii lezanti al dezastrelor si
actiunea lor asupar organismului; -Patologia specifica aparuta in rezultatul actiunii fact.; -Formele,
metodele de oragizare si acordare a asist. med.; -Formele, metodele de tratament, recuperare medic;
-Metodele de combatere a dezastrelr si a efectelor act. fact. lezanti. Aspecte:-Clinic; -De med.
Preventiva; -De manageent farmaceutic;-De management sanitar. Metode de studiu:-Istorico-
descriptiva; -Analitica; -Statistica; -De prognozare; -Simulare 48. Conţinutul primului ajutor acordat
lezaţilor în SE Primul ajutor este acordat pe cimpul de lupta (in focarul de pierderi sanitare) prin
autoajutor, ajutor reciproc, ajutor din partea sanitarilor, instructorilor sanitari, sanitari pușcași, șoferi-
sanitari, echipe de brancardieri. Scopul primului ajutor consta in efectuarea celor mai simple masuri
medicale pentru salvarea vieţii răniţilor si prevenirea complicaţiilor grave. Timp optimal – primele 20-
30min Dotare: mijl.medic de prot individ (trusa med individ, pachet individ antichim, pachet individ de
pansam); trusa medicală de campanie; trusa medicală pt trupe (pt toate ijl de transp.); mijl improvizate.
Masurile primului ajutor prevăd: - stingerea echipam ce ard; - aplicarea pansamentului pe plaga; -
hemostaza provizorie prin pansament compresiv sau prin garou; - imobilizarea provizorie a fracturilor; -
calmarea durerii - analgetice; - antivomitive; - uneori antibiotice; - administrarea antidotilor in intoxicaţiile
cu substanţe toxice; - respiraţie artificiala; - masaj cardiac extern; - aplic pansam ocluziv în
pneumotorace deschis; - aplicarea mastii contra gazelor in teren contaminat; - tratarea sanitara parţiala,
cind este cazul. 49. Scopurile si continutul ajutorului premedical lezaţilor in situatii exceptionale Ajutor
premedical (2-3h) – se acorda la punctele sau raioanele de adunare a RB de catre felcer sau moasa.
Se efect cu scop de a lichidare si micsorare a consecintelor leziunilor ce poarta pericol p/u viata si
prevenirea complicat. grave, cit si p/u corijarea nejunsurilor 1-aj. Continut: completarea 1 ajutor, inlat.
asfixiei, admin analgeticelor, ventilatia artificiala a plaminilor, inhalare O2, controlul garoului aplicat
anterior, corijarea imobiliz. fracturilor cu aplicarea atelelor, admin repetată a antidotilor, antibiotice de
spectru larg, antivomitive, Incalzirea RB in caz de hipotermie, Cardiotonice, Tratare sanitara partiala,
Profilaxia nespecifică în caz de folosire de către inamic a armei bacteriologice. 50. Volumul 1-ului ajutor
medical si dependenta lui de sit. creata in focar Primul ajutor medical – se acordă la punctul medical al
brigăzii, batalionului, încadrate cu medici cu studii superioare – generalişti. Scopul de bază a I ajutor
medical constituie înlăturarea, atenuarea consecinţelor leziunilor care prezintă pericol pentru viaţă,
prevenirea complicaţiilor posibile şi pregătirea acestora către evacuarea de mai departe. Timpul optimal
– primele 5-6h după rănire. Toate măsurile efectuate se împart în 2 grupe: măsuri de urgenţă
(neefectuarea poate conduce la deces) şi măsuri de urgenţă care pot fi temporar amânate (fără
consecinţe grave)

PROTECŢIA CIVILĂ
ÎN SITUAŢII EXEPŢIONALE
Noţiuni generale
Omenirea, permanent se află sub pericolul declanşării situaţiilor excepţionale. Aceasta se
referă atât la activitatea de producţie , cât şi la diverse situaţii cotidiene. Pentru ca omul să
supravieţuiască şi să-şi manifeste potenţialul său de producere, de a influenţa asupra tuturor
factorilor negativi ce-l înconjoară, el are nevoie nu numai de protecţie socială, dar şi protecţie din
partea unor factori ai naturii. Cunoaşterea particularităţilor caracteristice a situaţiilor excepţionale,
care dereglează procesele vitale, are o însemnătate hotărâtoare pentru protecţia omului. Însă
numai cunoaşterea acestor situaţii extremale, este insuficient pentru a depăşi influenţa lor
distructivă asupra omului. De aceea este absolut necesar, ca fiecare individ (de la mic la mare) să
însuşească metodele de acţiune în situaţii excepţionale, pentru a-şi apăra viaţa sa şi a celor din jur.

Tragediile care au avut loc pe parcursul istoriei şi îndeosebi cele din ultimii ani (cutremurul
de pământ din Iran, Turcia, Armenia, inundaţiile şi chiciura din Moldova, alunecările de teren,
uraganele, avariile de la staţiile atomo-electrice, conflictele militare din diferite zone ale lumii etc.),
urmate de mari pagube materiale şi umane, subliniază necesitatea de a le cunoaşte în amănunţire,
pentru a fi evitate (în măsura posibilităţilor) sau minimalizarea consecinţelor acestora. Lichidarea
consecinţelor situaţiilor excepţionale v-a fi eficientă atunci, când fiecare individ, fiecare grup de
oameni vor fi instruiţi la nivelul automatismului, pentru a acţiona promt în caz de pericol sau
declanşare a situaţiilor excepţionale şi acordarea primului ajutor sinistraţilor în focarele apărute.
Viaţa ne demonstrează foarte frecvent, că atunci când se declanşează o SE, individul iniţial
rămâne pentru o perioadă neputincios, inhibat (din cauza lipsei de experienţă, a fobiei şi stărilor de
panică, a incapacităţii factorilor de decizie de a organiza lucrările de lichidare a consecinţelor SE,
din lipsa mijloacelor tehnice şi a celor de intervenţie, mijloacelor de protecţie antiincendiară, lipsa
medicamentelor etc.) pentru a se încadra în procesul de lichidare a consecinţelor lor.
În ultimii ani conducerea republicii, a luat o serie de măsuri în vederea prevenirii şi lichidării
consecinţelor SE. Cu acest scop a fost creat Departamentul Situaţii Excepţionale, Comisii pentru
Situaţii Excepţionale (CSE) la toate nivelurile, a fost adoptată Legea “Cu privire la Protecţia Civilă”
etc.

Dar, trebuie să menţionăm, că păturile largi ale populaţiei nu au pregătirea necesară în

domeniul protecţiei civile.

Organele de administrare publică centrală şi locală, administraţiile întreprinderilor şi

organizaţiilor sunt obligate să informeze operativ si veridic populaţia, prin intermediul mass-media,
alte mijloace de informare, despre situaţia în domeniul Protecţiei Civile, despre măsurile
întreprinse pentru îmbunătăţirea acesteia, despre situaţiile excepţionale pronosticate sau deja
declanşate, despre modul si mijloacele de protecţie în caz de pericol sau declanşare a SE.

Situaţiile excepţionale devin tot mai frecvente si de mai mari proporţii. Ele pot duce nu
numai la subminarea economiei, dar pot pune în pericol securitatea oamenilor pe teritorii mari.

Republica Moldova se află într-o zonă seismică activă, unde intensitatea cutremurului
poate atinge 8-9 grade (zona munţilor Vrancea, România).

Totodată, în jurul Republicii Moldova sînt amplasate 8 staţii atomo-electrice.

Pe teritoriul Republicii Moldova sînt circa 500 obiecte potenţial periculoase din care :

- 153 radioactive
- 227 chimice
- 113 cu pericol de explozie si incendii
Numărul total al substanţelor puternic toxice este de 4 mii tone.

În zone a posibilei contaminări, în caz de avarie la obiectele chimice, activează si locuiesc

circa 500 mii de oameni.

În Republica Moldova sunt circa 16 mii de terenuri afectate de alunecări de teren.

Intensitatea cea mai mare a acestora este înregistrată în raioanele din centru si podişul Tigheciului,
unde sunt circa 450 porţiuni periculoase.

Nodurile hidraulice de pe râuri creează un pericol real de inundare a 168 de localităţi cu o

suprafaţă totală de 1300 km pătraţi şi cu o populaţie de circa 160 mii oameni.

Departamentul Situaţii Excepţionale a elaborat Programul de Stat al Republicii Moldova

pentru prevenirea (diminuarea) urmărilor posibilelor avarii, catastrofe şi calamităţi naturale. Totuşi
trebuie să menţionăm, că păturile largi ale populaţiei şi în primul rând tineretul, n-au pregătirea
necesară în domeniul protecţiei civile, pregătire în domeniul activităţii vitale.

Acest manual are menirea de a completa lacunele în pregătirea tineretului pentru

participare activă în lupta cu diverse situaţii excepţionale şi cu consecinţele lor, deseori
catastrofale. Manualul este elaborat în conformitate cu prezentele programe la protecţia civilă în
instituţiile de învăţământ preuniversitar.

Capitolul I.

PROTECŢIA CIVILĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA

1. Scurt istoric al protecţiei civile (PC)

 Istoria PC îşi ea începutul din anii 1940-1941. Unităţile militare şi formaţiunile Apărării
locale antiaeriene ale republicii din primele zile ale celui de al II-a război mondial localizau şi
stingeau incendiile, acordau ajutor medical răniţilor, construiau adăposturi. După război participă la
restabilirea obiectelor economice, a căilor ferate, drumurilor, liniilor de telecomunicaţii şi
electricitate, asanarea teritoriilor de muniţii neexplodate (mine, bombe, proiectile). Mulţi lucrători au
fost decoraţi cu ordine şi medalii. Sistemul Apărării locale antiaeriene a fost reorganizat în anul
1961 în Apărarea Civilă, iar în anul 1971- în Protecţia Civilă. Forţele PC au participat la lichidarea
avariei de la Cernobîl, a cutremurelor din anii 1986, 1990, a ninsorilor abundente din 1988, a
inundaţiilor din 1991, 1994, a poleiului din 2000.

1.2. Sistemul PC al Republicii Moldova

(Se anexează)

1.3. Extras din legea “Cu privire la protecţia civilă”

Protecţia civilă a Republicii Moldova reprezintă un sistem de măsuri şi acţiuni, întreprinse

pe scara întregului stat, în vederea asigurării protecţiei populaţiei, proprietăţii în condiţiile
calamităţilor naturale şi ecologice, avariilor şi catastrofelor, epidemiilor, epizootiilor, epifitotiilor,
incendiilor, precum şi în cazul aplicării mijloacelor de nimicire în masă. Protecţia civilă include:
organele de conducere, de administrare, reţeaua naţională de observare şi control de laborator
asupra stării mediului înconjurător şi obiectelor potenţial periculoase, forţele şi mijloacele de
lichidare a efectelor situaţiilor excepţionale, sistemul de instruire la protecţia civilă. Protecţia civilă
se organizează conform principiului teritorial de producere, în corespundere cu organizarea
administrativ-teritorială a republicii, cuprinzând toate ramurile economiei naţionale. Organizarea
Protecţiei Civile poartă un caracter obligatoriu.

Răsponsabilitatea de pregătirea organelor protecţiei civile pentru a desfăşura acţiuni în

condiţiile situaţiilor excepţionale este pusă în seama Guvernului, conducătorilor ministerelor,
departamentelor, administraţiei publice locale, unităţilor economice. Activitatea ministerelor,
departamentelor, autorităţilor administrării publice locale, unităţilor economice în domeniul PC
este coordonată de către Departamentul Situaţii Excepţionale, creat pe lângă Guvern.

Departamentul Situaţii Excepţionale este organul central de specialitate al administraţiei

publice în domeniul protecţiei civile. Organele lui principale sunt: Direcţia protecţia civilă, Direcţia
Pompieri şi Salvatori, Statul Major al Forţelor Protecţiei Civile, detaşamentele de pompieri şi
salvatori.

Sarcinile principale ale protecţiei civile sunt:

(art.4)
 - protecţia populaţiei şi a teritoriului în condiţiile situaţiilor excepţionale;
- executarea lucrărilor de salvare şi altor lucrări de neamînat în condiţiile situaţiilor
excepţionale şi la lichidarea consecinţelor acestora;
- organizarea pregătirii iniţiale şi multilaterale a populaţiei, a obiectivelor economiei,
Forţelor Protecţiei Civile pentru intervenţie în caz de pericol sau declanşare a situaţiilor
excepţionale şi lichidarea consecinţelor acestora.
Protecţia civilă în conformitate cu sarcinile ce-i revin:
- organizează forţele necesare capabile să asigure protecţia de nădejde a populaţiei, a
proprietăţii în condiţiile situaţiilor excepţionale, realizează înzestrarea lor tehnico-
materială şi pregătirea specială, le menţine în stare permanentă de pregătire pentru acţiuni
în condiţiile situaţiilor excepţionale;
- creează şi menţine în stare permanentă de pregătire sistemele de comandă, înştiinţări şi
comunicaţii, organizează controlul şi supravegherea situaţiei radioactive, chimice,
bacteriologice şi antiincendiare pe teritoriul republicii;
- acumulează şi păstrează în siguranţă mijloacele de protecţie, produsele alimentare şi
medicamentoase, mijloacele tehnice materiale, financiare şi de altă natură, sursele
autonome de aprovizionare cu energie electrică şi cu apă, prevăzute în caz de situaţii
excepţionale;
- acumulează fondul necesar de construcţii de protecţie, le menţine în stare permanentă de
pregătire pentru adăpostirea persoanelor supuse pericolului;
- protejează sursele de apă şi sistemele de aprovizionare cu apă, produsele alimentare şi
materie primă, furajul, animalele agricole şi plantele de contaminare radiativă, chimică şi
biologică, iar mediul ambiant - de poluare cu substanţe radiative, otrăvitoare, puternic
toxice şi cu mijloace bacteriologice;
- pregătirea din timp a evacuării, iar în caz de apariţie a pericolului nemijlocit - evacuarea
populaţiei şi proprietăţii din zonele periculoase;
- înştiinţarea organelor de conducere şi populaţiei republicii despre pericol sau apariţia
situaţiilor excepţionale, aduce în stare de pregătire completă forţele şi mijloacele
protecţiei civile şi conduce acţiunile la executarea lucrărilor de salvare;
- acordă ajutorul multilateral sinistraţilor;
- antrenează unităţile economice în acţiunile de preîntâmpinare şi lichidarea consecinţelor
situaţiilor excepţionale;
- execută controlul asupra efectuării măsurilor de profilaxie, menite să zădărnicească sau
să diminueze probabilitatea apariţiei situaţiilor excepţionale şi să reducă proporţiile
efectelor lor, să sporească securitatea şi stabilitatea funcţionării tuturor ramurilor şi
obiectivelor economiei naţionale;
- asigură securitatea antiincendiară a obiectivelor, a populaţiei şi stingerea incendiilor;
- organizează şi efectuează instruirea lucrătorilor unităţilor economice şi cetăţenilor
privind acţiunile în condiţiile SE.

Drepturile şi obligaţiunile cetăţenilor

(art.13)
1. Cetăţenii republicii, cetăţenii străini care locuiesc pe teritoriul republicii în condiţiile
situaţiilor excepţionale au dreptul la protecţia vieţii şi sănătăţii lor, ajutor material şi financiar, la
folosirea gratuită a mijloacelor de protecţie individuală şi colectivă.
 2. Persoanelor care participă nemijlocit la salvarea populaţiei, la lichidarea consecinţelor
situaţiilor excepţionale li se acordă drepturi şi înlesniri suplimentare:

a) asigurarea gratuită cu hrană, îmbrăcăminte, mijloace speciale de protecţie, locuinţă şi

transport în perioada executării lucrărilor de salvare în condiţiile situaţiilor excepţionale.

b) asistenţa medicală şi tratament gratuit.

c) compensaţia bănească în cazul decesului în timpul îndeplinirii sarcinilor protecţiei civile,

care este achitată de stat sau de patron, în conformitate cu legislaţia.
d) asigurarea cu pensie în cazul survenirii invalidităţii ca urmare a rănirii, contuzionării,
schilodirii în timpul îndeplinirii sarcinilor protecţiei civile.

e) decorarea cu ordine, medalii, diplome, acordarea de premii băneşti şi cadouri de preţ

pentru bărbăţie şi vitejie, manifestate în condiţiile situaţiilor excepţionale.

3. Peroanele care participă la lichidarea consecinţelor situaţiilor excepţionale, pentru

perioada de executare a lucrărilor de salvare li se păstrează salariul mediu lunar, locul de muncă şi
vechimea în muncă.

4. Persoanele care în timpul îndeplinirii sarcinilor Protecţiei Civile au fost rănite,

contuzionate, schilodite sau au devenit invalizi şi au fost îndreptate la examen sau tratament
medical de dispensar, de ambulatoriu sau clinic, li se păstrează pentru timpul aflării în instituţia
medicală locul de muncă, de studii, funcţia scriptică şi salariul mediu lunar, precum şi li se restituie
cheltuielile de deplasare la şi de la locul de examen, tratament.

Cetăţenii republicii, cetăţenii străini sunt obligaţi:

a) să respecte cu stricteţe actele legislative şi alte acte normative privind protecţia civilă.

b) să cunoască semnalele de înştiinţare ale protecţiei civile, regulile de comportare şi

ordinea acţiunilor în condiţiile situaţiilor excepţionale.

c) să respecte cerinţele protecţiei civile în viaţa cotidiană, în activitatea de producţie şi

socială.

d) să înştiinţeze conducătorii obiectivelor şi autorităţile administraţiei publice locale despre

semnele depistate, capabil să provoace apariţia situaţiilor excepţionale.

e) să participe activ la lichidarea consecinţelor situaţiilor excepţionale, să acorde ajutor

multilateral sinistraţilor.

f) să manifeste atitudine grijulie faţă de obiectivele şi mijloacele protecţiei civile.

Asigurarea drepturilor cetăţenilor
(art.14)
1. Autorităţile publice de toate nivelurile, organele administrative ale protecţiei civile,
unităţile economice asigură realizarea drepturilor şi înlesnirilor, stabilite de legislaţie pentru
persoanele implicate la îndeplinirea sarcinilor protecţiei civile.

2. Mărimea ajutorului şi modul de acordare al acestuia sinistraţilor în condiţiile situaţiilor

excepţionale şi la lichidarea consecinţelor acestora, sunt stabilite de către Guvern.

Conducerea protecţiei civile

(art.17)
Conducerea generală a protecţiei civile este executată de către Guvern, care determină
caracterul, volumul şi termenele desfăşurării activităţilor, ce a sigură îndeplinirea sarcinilor
protecţiei civile. Guvernul exercită funcţiile de conducere prin intermediul Departamentului Situaţii
Excepţionale, care se completează cu militari şi poartă răspundere pentru pregătirea generală la
îndeplinirea sarcinilor ce-i revin. Şeful Departamentului SE este vicepreşedintele Comisiei pentru
Situaţii Excepţionale a republicii (preşedintele Comisiei pentru Situaţii Excepţionale este prim-
ministru) şi are dreptul să dea dispoziţii (ordine) din numele lui. Conducerea protecţiei civile în
raioane, municipii, oraşe, sate este executată de către conducătorii administraţiei publice locale,
ministere, departamente, instituţii de învăţământ, obiectivele economiei – corespunzător miniştrii,
şefii departamentelor şi conducătorii respectivi, care în acelaşi rând sunt preşedinţii Comisiilor
pentru Situaţii Excepţionale, create din numărul personalului de conducere şi colaboratorii
aparatului administrativ, fără eliberarea lor de la locul de muncă de bază.

Organele supravegherii de Stat în domeniul PC

(art.19)
Supravegherea de Stat în domeniul protecţiei civile este executat de organele Inspectoratului
de Stat la protecţia civilă care intră în componenţa Departamentului Situaţii Excepţionale. Organele
Inspectoratului asigură supravegherea asupra stării de protecţie genistică, radiativă, chimică şi
medico-biologică a populaţiei şi obiectivelor.
1.4. Forţele Protecţiei Civile

Pentru îndeplinirea măsurilor preventive la executarea lucrărilor de protecţie şi lichidare a

consecinţelor situaţiilor excepţionale, prin Hotărârea Guvernului Nr.249 din 4 mai 1996 a fost
aprobat Regulamentul şi calculul constituirii formaţiunilor protecţiei civile.

Forţele Protecţiei Civile includ unităţi şi subunităţi ale DSE, formaţiunile protecţiei civile,
unităţile şi organizaţiile speciale.
 Forţele Protecţiei Civile sunt constituite pe specialităţile: observare, cercetare, transmisiuni,
alarmare, adăpostire, deblocare, mecanizare, energetice, medicale, veterinare, protecţiei
antichimice, transport.

Conform Dispoziţiei Guvernului, la executarea lucrărilor de salvare în condiţiile situaţiilor

excepţionale şi la lichidarea consecinţelor lor pot fi antrenate unităţile militare ale Ministerului
Apărării şi subdiviziunile Ministerului Afacerilor Interne. Conducerea operativă a Forţelor Protecţiei
Civile la executarea lucrărilor de salvare este exercitată de către Statul Major al Forţelor Protecţiei
Civile, conducătorii administraţiei publice locale.

Capitolul 2.

Situaţiile excepţionale şi caracteristicile lor

Situaţie excepţională - se numeşte procesul declanşat de forţe naturale sau de activitatea

omului (planificată sau ocazională) care poate provoca pagube materiale şi pierderi umane.

Situaţiile excepţionale se împart în două grupe:

1.Situaţiile excepţionale provocate de procesele naturale (cutremure de pământ, alunecări

de teren, inundaţii, secete, furtuni, înzăpeziri etc.).

2.Situaţiile excepţionale provocate de activitatea omului - tehnogene (accidente nucleare,

chimice, incendii etc.).

Situaţiile excepţionale determinate de procese naturale de regulă sunt spontane şi nu pot fi

controlate şi evitate.

2.1. Cutremurul de pământ

Toate calamităţile naturale au caracter periculos, însă cele mai tragice urmări apar în
rezultatul cutremurului de pământ, care este rezultatul vibraţiei scoarţei pământului provocată de
cauze tectonice şi vulcanice.

Intensitatea cutremurului de pământ depinde de adâncimea la care au loc procesele

tectonice sau vulcanice (de magnitudinea cutremurului). Intensitatea cutremurul se măsoară în
baluri pe scara Rihter - pînă la 12 baluri. Cu cât mai multă energie se formează în timpul
cutremurului, cu atât, vibraţia este mai mare şi urmările sunt catastrofale (8-12 grade). Locul de
producere al cutremurului (focarul) poate fi de suprafaţă, intermediar (50-250 km) sau la adâncime
(250-700 km).
 În secolul trecut în întreaga lume sunt cunoscute peste 30 cutremure puternice, în care şi-
au pierdut viaţa peste 30 000 000 de oameni, mai mult de 12.500 000 au fost răniţi şi peste 30.
000 000 au rămas fără adăpost.

În decursul ultimilor 200 de ani (1790-1990) pe teritoriul Moldovei s-au declanşat 18

cutremure de pământ - de 7-9 grade, dintre care 4 – de 9 grade (1865, 1894, 1934, 1940), 6 - de 7-
8 grade (1790, 1802, 1821, 1829, 1877). Focarul cutremurului de pământ se află în regiunea
Focşani (munţii Vrancea, România).

În noiembrie 1940 cutremurul a atins 9 grade, în urma căruia 12.400 de edificii, 2795 case
au fost deteriorate din care 200 au fost distruse complet. În urma cutremurului din anii 1977, 1986,
1990 au fost traumate 460 persoane, mai mult de 12 000 de oameni au rămas fără adăpost,
paguba fiind – mai mult de 700 mil. ruble.

Măsuri de protecţie
În momentul cutremurului postaţi-vă lângă peretele de rezistenţă, stâlpi de rezistenţă, în
spaţiul uşilor, la colţurile interioare ale încăperilor, sub mese. Aceleaşi locuri similare pentru
adăpostire se vor alege la serviciu şi în locurile publice (magazine, săli de spectacole, restaurante
etc.).

Părăsirea încăperii, clasei se va realiza numai dacă vă aflaţi la etajul 1-2, dacă condiţiile
permit (porter, mai multe uşi de evacuare). Ţineţi-vă mai departe de geamuri, de uşile de la intrare,
de părţile exterioare ale clădirilor, de balcoane, de copaci mari. În stradă deplasaţi-vă pe un loc
deschis, nu intraţi în clădiri, ţineţi-vă mai departe de liniile electrice. În timpul cutremurului
mijloacele de transport se opresc şi nu se părăsesc.

După încetarea seismului, acordaţi ajutor celor sinistraţi. Pericol repetării seismului se
menţine în prima oră după cutremurul trecut. Cei blocaţi sub dărâmături sau în încăperi, vor aştepta
ajutor din exterior. Este bine de reţinut locul unde se află îmbrăcămintea, încălţămintea,
medicamentele, documentele etc. În orice împrejurări păstraţi-vă calmul. Calmul şi cuvintele de
încurajare diminuează încordarea psihică şi contribuie la evitarea stărilor de stres, contribuie la
prevenirea panicii. În încăperile grav avariate se intră numai cu aprobarea organelor protecţiei
civile. Nu trebuie să ne preocupe paza lucrurilor din locuinţa avariată sau distrusă. Ele vor fi în grija
organelor de menţinere a ordinii publice.
Trebuie reţinut faptul, că imediat după cutremur, structurile protecţiei civile încep
organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de salvare, conform planurilor întocmite din timp: înştiinţarea
suplimentară a populaţiei privind situaţia creată în urma cutremurului, apariţia unui eveniment,
pericol de accident (chimic, biologic), măsurile care trebuie aplicate şi regulile de comportare,
executarea acţiunilor de cercetare de specialitate cu scopul de a stabili: locul şi volumul pierderilor
umane, distrugerilor la construcţiile civile şi industriale; existenţa şi locul supravieţuitorilor sub
dărâmături, avariile la reţelele gospodăriei comunale (apă, gaz, canal), a reţelelor electrice şi de
comunicaţii, zonele cu pericol de inundaţii şi incendii, căile de comunicaţie blocate de dărâmături
sau alunecări de teren, desfăşurarea acţiunilor de deblocare şi salvare a supravieţuitorilor de sub
dărâmături, intervenţia la gospodării comunale, înlăturarea avariilor, organizarea şi desfăşurarea
acţiunilor de acordare a primului ajutor medical, transportarea răniţilor la spitale, asigurarea
asistenţei medicale de urgenţă, tratarea şi spitalizarea răniţilor, desfăşurarea acţiunilor de combatere
a panicii şi de prevenire a apariţiei epidemiilor, organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de ajutorare,
de transport şi cazare a persoanelor sinistrate, desfăşurarea acţiunilor de salvare a produselor
agroalimentare, a animalelor, cerealelor, a altor bunuri materiale, asigurarea măsurilor de pază şi
menţinere a ordinii publice, scoaterea de sub dărâmături a cadavrelor şi înhumarea lor, pentru a evita
apariţia epidemiilor.
Concomitent cu acţiunile de salvare în zonele afectate de cutremur, se desfăşoară acţiuni
de restabilire a capacităţilor de producţie la unităţi economice din sectorul alimentar, pentru
asigurarea cu energie electrică, gaze, apă, termoficare, reţele telefonice etc.

2.2. Alunecări de teren

Măsurile de prevenire, protecţie şi intervenţie în cazul alunecărilor de teren sunt similare cu

cele aplicate în caz de cutremur. O particularitate însă o constituie faptul, fenomenul dat nu apare
chiar prin surprindere.

Alunecări de teren se pot desfăşura cu viteze de 1,5-3 m/s, iar în unele situaţii şi peste
3m/s, oferind astfel posibilitatea pentru realizarea unor măsuri în astfel de situaţii. În aceste
condiţii, un rol important revine măsurilor de observare a condiţiilor ce favorizează apariţia
alunecărilor de teren, prevenirea populaţiei din timp şi dacă este necesitate – efectuare evacuării
din zona respectivă. Alunecările de teren pot fi preîntâmpinate, dacă sunt efectuate din timp
investigaţiile corespunzătoare, necesare stabilirii condiţiilor de apariţie şi de dezvoltare a lor, dacă
se aplică precedeele adecvate de ţinere sub control a fenomenelor, tot odată este necesar de a
evita amplasarea obiectelor industriale sau a altor construcţii în zonele în care asigurarea
stabilităţii straturilor nu se poate realiza sau este foarte costisitoare; este posibilă protecţia dacă se
planifică din timp măsuri corespunzătoare de protecţie şi se realizează o informare oportună a
populaţiei în zona de risc. Salvarea supravieţuitorilor din clădirile acoperite se realizează în
condiţiile similare acţiunilor preconizate în cazul cutremurului de pământ.

2.3.Inundaţii

Împotriva inundaţiilor, indiferent de cauza lor, este necesar să se asigure măsuri de

prevenire şi de protecţie astfel încât să se diminueze acţiunea lor.

Moldovei sunt caracteristice ploi torenţiale, care au loc în perioada mai-august. 50% din
ploile torenţiale aduc precipitaţii cu volum de 50cm/m.p în focarul lor. Astfel de ploi provoacă
revărsarea râurilor, spălarea solului, inundarea văilor.

Daune mari aduc economiei ploile cu precipitaţii de peste 70mm. Ploile cu precipitaţii mai
mari de 100mm în 24 ore aduc pagube catastrofale. Mare pericol este revărsarea râurilor Bîc,
Nistru, Prut, Răut, Cogâlnic şi altele.

În anul 1948 revărsarea râului Bîc a adus la ridicarea nivelului apei cu 2,8m-3,5m şi
inundarea gării feroviare, distrugerea multor case din Chişinău. 4-5 iulie 1991 precipitaţiile au ajuns
la 175mm. Râul Ciorna – inundaţiile din Floreşti, Şoldăneşti, au decedat oameni, animale. 26-27
august 1994 ploile au adus la inundaţii catastrofale în raionul Străşeni, satele Calmaţui, Cărpineni,
s-au înregistrat 31 victime omeneşti. Prevenirea apariţiei inundaţiilor sau diminuarea –eliminarea
acţiunilor distructive se pot asigura prin: realizarea unor lucrări destinate să reţină şi să întârzie
scurgerea apelor de pe versanţi, din afluenţii mai mici ai bazinelor sau din torente care s-ar forma ca
urmare a unor ploi abundente sau prin construirea unor diguri şi canale, realizarea unor bazine pe
unele porţiuni de luncă, interzicerea construcţiilor în zonele de inundaţie; construirea clădirilor cu
rezistenţă la creşterea nivelului apelor şi viteza de deplasare a acestora.
Protecţia, organizarea, încadrarea şi dotarea formaţiunilor protecţiei civile din zonele
periculoase astfel încât acestea să poată participa la asigurarea măsurilor de protecţie şi
îndeplinirea acţiunilor de salvare, stabilirea locurilor şi condiţiilor în care urmează a se desfăşura
acţiunile de evacuare temporară, asigurarea înştiinţării şi alarmării despre pericolul inundaţiilor,
organizarea salvării pe apă; asigurarea asistenţei medicale, asigurarea condiţiilor necesare pentru
sinistraţi (cazare, apă, hrană, asistenţă medicală, transport etc.).

Salvarea de inundaţie se poate efectua prin ridicarea pe povârnişuri , la etajele de mai sus,
pe acoperişul clădirilor, pe copaci, folosind mijloace de salvare (plute, bărci, butoaie, camere de
gumă etc.).

2.4. Vânt puternic (uragan)

Se aude zgomot puternic, care aminteşte suspin şi plîns de copil. Pe bolta cerească apar
rupturi fioroase de nori. Fearele se ascund în vizuini, păsările se strâng în stoluri, se ascund în
cuiburi sau zboară din loc în loc, cu ţipăt î-şi exprimă deranjul. Pe neaşteptate cu furie se dezlănţuie
vântul, începe să fulgere, norii negri plutesc asupra pământului – se apropie uraganul.

Acest vînt are o viteză de 30-35 m/s şi aduce la mari urmări catastrofale. Uraganul cu o
viteză de 50-60 m/s are o presiune de 200 kg/m2, smulge copacii din rădăcină, întoarce curgerea
râurilor înapoi. Stihia este inevitabilă. Puterea naturii e grozavă şi omul se teme numai de aceea, că
nu cunoaşte, cunoaşterea biruie frica.

Protecţia: nu trebuie de părăsit încăperile, adăposturile, uşile, ferestrele trebuie să fie

închise, lumina, gazul deconectate, animalele închise în adăposturi.

În stradă trebuie de culcat la pământ mai departe de construcţii, copaci, stâlpi cu linii
electrice.

2.5. Grindină, înzăpeziri

Grindina este o varietate a precipitaţiilor atmosferice şi se formează în cumuluşi de ploaie

mari în perioada caldă a anului (aprilie-octombrie). Particulele grindinii au formă sferică, de cele
mai multe ori, dar se întâlnesc şi de altă formă, inclusiv neregulată. Mărimea lor variază de la câţiva
mm până la 10-12cm. Vânturile puternice însoţite de grindină măresc catastrofal pagubele.

Grindina nimiceşte culturile anuale, viile, livezile, pier animalele şi păsările, sunt traumaţi
oamenii.
 Lupta cu grindina – iodura de argint topeşte particulele de gheaţă şi le transformă în ploaie
(rachetele antigrindină “Alazani” şi “Cristal”).

Protecţia: capul şi corpul trebuie acoperite.

Înzăpezirile au un caracter aparte privind măsurile de protecţie, în sensul că acest gen de

calamităţi cu rare excepţii se formează într-un timp mai îndelungat şi există posibilitatea de a lua
unele măsuri ca efectele acestora să fie reduse.

Protecţia: informarea populaţiei asupra condiţiilor meteorologice, să nu părăsească

încăperile, asigurându-se cu hrană, apă, combustibil pentru încălzire, iluminat, lopeţi.

În afara locuinţei – în călătorii, în mijloace de transport trebuie de păstrat calmul şi de luat

măsuri contra frigului, transportul nu trebuie părăsit (este pericol de rătăcire), de dat alarmă cu
claxoanele, lumina cu farurile, aprinderea rugurilor.

2.6. Contaminarea radiativă şi chimică

Situaţiile excepţionale determinate de activitatea omului presupun: accidente nucleare,

chimice, incendii etc.

Problema securităţii radiative este actuală pentru Moldova, deoarece în apropierea noastră
(135-400 km) sunt amplasate 7 staţii nucleare electrice (Ucraina: Rovensc, Hmelnic, Cernobîl,
Novo-Ucrainsc, Zaporojie; România – Cernavoda; Bulgaria - Cozlodui).

Radiaţia ionizată este utilizată de 340 întreprinderi, organizaţii locale. Posibilele avarii la
centrele nucleare prezintă un pericol real (26 aprilie 1986 - Cernobîl). Radiaţia are formă de raze
alfa , beta sau gama şi se numeşte radiaţie ionizată. Materialele care emit aceste radiaţii se numesc
materiale radiative. Radiaţia alfa reprezintă flux de particule încărcate pozitiv şi sunt nucleele
atomilor de heliu, au viteza de 10-20 km/s şi o mare putere de ionizare. Ele nu reprezintă pericol,
sunt uşor absorbite de îmbrăcăminte şi stratul superior al pielei. Însă sunt extrem de periculoase
când pătrund în interiorul organismului. Radiaţia beta este un flux de electroni sau pozitroni rapizi,
capacitatea de ionizare este de sute de ori mai mare decât alfa. Echipamentul de vară reduce
radiaţiile beta aproape la jumătate, cel de iarnă - mai mult. Radiaţiile gama sunt radiaţii
electromagnetice asemănătoare razelor Rentghen. El se propagă cu viteza luminii, au o capacitate
foarte mică de ionizare, însă capacitatea lor de penetraţie este foarte mare. Protecţia împotriva
radiaţiei gama se calculează, având la bază grosimea de înjumătăţire (grosimea materialului care
reduce la jumătate din intensitatea iniţială; lemn – 30cm, apă – 20cm, pământ – 14cm, beton
armat – 10cm, fier – 3,5cm). Protecţia se realizează bine, folosind ca ecran protector betonul şi
pămîntul.

Grosimea startului de reducere (cm)

Coeficientul de reducere Beton Pă mînt

2 10 14

10 34 38

100 65 75

1000 96 110

Contaminarea terenului se caracterizează prin puterea dozei (Rentghen pe oră, mili

Rentghen pe oră, micro Rentghen pe oră = R/oră, mlR/oră, mcrR/oră).

Doza – cantitatea de radiaţii pătrunsă în organismul viu. Ea se măsoară în Rentghen (R).

Dozele ce nu aduc la (îmbolnăviri) pierderea capacităţii de lucru: 50R în decurs de 4 zile;

100 R – în decurs de 30 zile; 200 R – 90 zile; 300 R – 1 an. Terenul contaminat se împarte în 3 zone
cu regim de protecţie: 1 zonă a controlului strict are nivel de radiaţie de la 0,06 mR/oră până la
0,15 (60-150 mcR/oră), a 2 zonă a strămutării 0,15 - 0,4 R/oră (150-400 mcR/oră); a treia zonă a
înstrăinării (mai mult de 400 mcR/oră).

Contaminarea chimică:
Accident chimic poate fi definit ca eveniment tragic produs la una din întreprinderi unde se
fabrică, se utilizează, se depozitează (transportă) atât substanţe toxice sau puternic toxice ce
conduc la consecinţe ecologice grave şi pun în pericol sănătatea şi viaţa umană.

Obiectele care pot duce la accident chimic: întreprinderi industriale (frigidere, lactate, baze
de alimentare etc.).

Denumirea substanţelor Concentraţiile lezionale Concentraţiile maximal

puternic toxice mg/m3 admisibile mg/m3
Amoniac 0,20 15,00

Clor 0,03 0,60

Anhidridă sulfurică 0,05 20,00

Acetonitrit 0,03 0,75

Florură de hidrogen 0,50 4,00

Acidul azotic 0,40 1,50

Dicloretan 1,0 67,50

Acid sulfuric 0,1

Clorul – gaz de culoare verde-galbenă cu un miros puternic. Trece în stare de cristal la t =

101 C, iar în lichid la t= 34 C; de la 2,5 mai greu ca aerul, se dizolvă în apă (un volum de clor în două
volume de apă) se foloseşte la staţiile de curăţire a apei şi pomparea ei.

Clorul se păstrează în baloane de metal sub presiune, în aer formează nori albi, se simte la o
cantitate 2 mg/m3. Concentraţia 200 mg/m3 în timp de 30-60 min. conduce la moarte.

Protecţia: antigaze cu cutie V (de culoare galbenă).

Primul ajutor: ieşirea din focar la aer curat.

Sinistratul trebuie să fie acoperit cu o pătură caldă, respirare cu aburi de spirt sau apă. Este
interzisă adăpostirea în subsoluri. Ieşirea din focar se efectuează în direcţia împotriva vântului.

Amoniul - gaz fără culoare cu miros de naşatîr, ca şi clorul atacă organele respiratorii,
ochii, este mai uşor ca aerul.

Protecţia: mască antigaz cu cutie CD (de culoare sură).

În zona de acţiune a norului toxic se aplică măsuri de protecţie şi intervenţie, astfel:

a) înştiinţarea şi alarmarea populaţiei despre pericolul chimic;

b) asigurarea populaţiei cu mijloace individuale de protecţie şi alte măsuri ce trebuie
aplicate după trecerea pericolului (măşti izolante, aparate izolante);
c) asigurarea protecţiei populaţiei prin adăpostire;
d) evacuarea (autoevacuarea) temporară;
e) protecţia animalelor;
f) introducerea restricţiilor de consum a apei, produselor alimentare şi furajelor;
g) introducerea restricţiilor de circulaţie şi a unor măsuri de pază;
h) organizarea cercetării chimice;
i) acordarea primului ajutor şi a asistenţei medicale de urgenţă persoanelor intoxicate;
 j) aplicarea măsurilor de neutralizare.
Pentru prevenirea unor boli ca rezultat de contaminare radiativă se efectuează profilaxia cu
iod.

Preparatul iodat cu caliu în praf: doza pentru o dată copiilor până la 3 ani = 55mg o dată pe
zi în timp de 2 zile, copiilor după 3 ani şi maturilor – 130 mg o dată pe zi în timp de 10 zile.

Preparatul soluţie din apă – spirt şi iod 5%; copiilor până la 3 ani – 1-2 picături câte de 3 ori pe zi
la100 gr lapte; copiilor după 3 ani şi maturilor 5-8 picături de 3 ori pe zi cu lapte, apă, iaurt în timp
de 10 zile. Femeilor gravide – iodat de caliu în drageuri – un drage o dată pe zi în timp de 10 zile.
Copiii mici nu suferă aceste preparate curate, deaceea se picură preparatul pe o bucăţică de zahăr,
într-un pahar cu lapte (apă, suc) sau pe o bucăţică de pîine.

Măsurile de protecţie şi intervenţie în zonele poluării radioactive sunt adecvate acelor ca şi în

zonele accidentului chimic.

2.7. Incendii

Incendiul este o ardere ce se dezvoltă fără control, în timp şi spaţiu care distruge bunuri
materiale, pune în pericol viaţa oamenilor şi animalelor.

Consecinţele factorilor periculoşi a incendiilor sunt: producerea traumelor (căderea şi

prăbuşirea construcţiilor), intoxicarea şi decesul oamenilor precum şi distrugerea bunurilor
materiale (focul deschis şi scânteile, temperatura ridicată a mediului şi a materialelor, fumul şi
produsele de ardere toxice, exploziile).

Incendiul izbucneşte din diferite motive: cutremur de pământ, alunecări de teren

(distrugerea surselor în care arde focul, liniilor electrice), fumatul în aşternut, neglijenţa şi
nerespectarea regulilor antiincendiare.

Scopul principal al apărării împotriva incendiilor îl constituie – apărarea vieţii omului şi a

colectivităţii umane.

În caz de incendiu prin intermediul 901 se informează serviciul de pompieri indicând

adresa. Se închide gazul, se deconectează electricitatea, se salvează copii şi bolnavii din încăperi. Se
iau măsuri pentru stingerea focului cu mijloace disponibile, nu se deschid uşile, ferestrele pentru a
evita curentul care va intensifica focul. În caz când haina se aprinde ea trebuie acoperită cu o
pătură, brezent ud, de lipit cu haina incendiată de perete sau de culcat la pământ, nici într-un caz
nu se fuge. În zona de incendiu se pătrunde numai în haine ude, prin fum se recomandă a trece pe
furiş sau în poziţie aplicată. Trebuie de ţinut minte că copii se ascund sub pat, în dulapuri.
 2.8. Arme de nimicire în masă şi obişnuite
Aceste arme contribuie totalitatea muniţiilor (bombe, mine, proiectile, rachete), care pot fi
lansate din avioane, de pe rampele de lansare asupra centrelor populate, obiectivelor industriale
etc. cu scopul de a produce pagube materiale şi victime omeneşti.

Prin armele de nimicire în masă se înţeleg acele arme care sunt folosite de agresor,
determină un volum mare de distrugere de bunuri materiale, precum şi un număr mare de victime
în rândul oamenilor şi animalelor neprotejate, aceste arme sunt: arma nucleară, atomică,
hidrogenică, trifazică (combinată) , neutronică (radiologică), arma biologică, arma chimică.

Arma biologică şi arma chimică deşi nu provoacă distrugeri ca arma nucleară, sunt socotit
totuşi arme de nimicire în masă, datorită faptului că prin acţiunea lor determină un număr mare de
victime în rândul oamenilor şi a animalelor neprotejate.

Arme, în viziunea tuturor nucleelor atomilor unui kg de uran – 235 se eliberează o cantitate
de energie echivalentă cu energia calorică dată de ardere a 2,5 mil. kg de cărbune superior.
Explozia nucleară poate fi executată în aer, sub pământ (sub apă). La explozia unei borube
nucleare şi eliberează o cantitate mare de energie în mediul înconjurător, formându-se o sferă de
gaze cu temperatura de câteva milioane de grade, această explozie produce factori distrugători,
unde de şoc, emisiunea de lumină, radiaţia penetrantă, impulsul electromagnetic şi contaminarea
radioactivă.

Protecţia: înştiinţarea, adăpostirea, asigurarea cu mijloace de protecţie individuală,

evacuare.

2.9. Înştiinţarea despre pericol

Un mijloc important de reducere a daunelor posibile reprezintă înştiinţarea despre pericol,
sursa, puterea lui. Aceasta permite câştigarea de timp pentru organizarea şi desfăşurarea măsurilor
pentru protecţia operativă a elementelor economiei şi mediului înconjurător în corespundere cu
planurile elaborate.

În acest scop se construiesc şi se menţin în stare activă sistemele de înştiinţare.

În caz de primejdie sau apariţie a situaţiilor-limită populaţia este înştiinţată de către

organele de conducere (primării, preturi, agenţii economici).

Înştiinţarea se efectuează prin sunetul sirenelor electrice – ceea ce înseamnă semnalul PC

“Atenţie tuturor”. Auzind acest sunet al sirenei trebuie de conectat radioul şi televizorul şi de
ascultata informaţia despre ce s-a întâmplat şi ce acţiuni de întreprins.

De exemplu: accident (avarie) la combinatul de carne. Se includ sirenele electrice (la

combinat şi din apropierea lui), la radio programul 1, la televiziune; se difuzează: “Cetăţeni!
Vorbeşte Direcţia Protecţie Civilă a municipiului Chişinău! Astăzi, la ora 10.00 la combinatul de
carne a explodat a cisternă cu amoniu. Aerul poluat se îndreaptă spre străzile Uzinelor - Cuza-Vodă
– Trandafirilor. Păstraţi calmul, îmbrăcaţi mijloace simple de protecţie a organelor respiratorii şi
îndreptaţi-vă la stadion. Locuitorii de pe strada Viilor să ocupe subsolurile, camerele în
apartamente. Uşile şi ferestrele să fie închise. Urmăriţi informaţiile noastre”.

2.10. Organizarea lucrărilor de salvare şi altor lucrări de neamînat (LSLN)

În procesul de lichidare a urmărilor situaţiilor excepţionale pot fi evidenţiate două etape de
bază:
1.Efectuarea imediată a lucrărilor de salvare – deblocare.

2.Restabilirea potenţialului social-economic în zonele de calamitate.

a) lucrările de salvare: cercetarea focarului (determinarea volumului şi gradului de

deteriorare a diferitor clădiri, stabilirea locurilor de adunare mai densă a sinistraţilor); căutarea şi
scoaterea sinistraţilor de sub ruine, acordarea primului ajutor medical şi de specialitate cu
evacuarea lor în staţionare; localizarea şi lichidarea incendiilor; scoaterea de sub ruine a
decedaţilor; înregistrarea şi înmormântarea acestora.
b) alte lucrări imediate: curăţirea căilor de acces şi a platourilor pentru parcarea
tehnicii sosite; repartizarea şi menţinerea în stare bună a itinerarelor de circulaţie, restabilirea
magistralelor de cale ferată; lichidarea avariilor şi consecinţelor lor la reţelele comunale, energetice
şi tehnologice care periclitează viaţa sinistraţilor şi fac dificilă deplasarea liberă a formaţiunilor
protecţiei civile; distrugerea construcţiilor şi edificiilor care au pericolul de a se prăbuşi; întărirea
părţilor instalabile ale distrugerilor, care se pot mişca în procesul lucrărilor; organizarea serviciului
de comenduire şi menţinere a ordinii publice; evidenţa şi transmiterea către organele
corespunzătoare a avariilor descoperite; efectuarea unui complex de măsuri antiepidemice şi
sanitaro-igienice; înhumarea animalelor pierite; asigurarea materială şi tehnică; completarea
forţelor cu efectiv şi tehnică, deservirea tehnicii; asigurarea vitalităţii formaţiunilor şi populaţiei
sinistrate (cazarea, alimentarea, deservirea medicală).

Decontaminarea: În caz de dezastre, oamenii surprinşi neprotejaţi sau neadăpostiţi pot fi

contaminaţi cu substanţe radiative şi chimice. Înlăturarea prafului radioactiv sau spălarea şi
neutralizarea substanţelor nocive de pe suprafeţele pe care sau depus se realizează prin
decontaminare. Decontaminarea personalului, tehnicii, clădirilor şi instalaţiilor, echipamentului,
mijloacelor de transport.

Capitolul 3.

SITUAŢIILE EXCEPŢIONALE ŞI TRAUMATISMUL

 3.1.Principii de organizare şi acordare a primului ajutor medical

Traumatismele sunt cele mai grave urmări ale situaţiilor excepţionale şi se exprimă în
diferite forme, începând cu leziuni mici şi până la traume care se finalizează cu moartea clinică şi
cea biologică. Traumatismele de regulă, sunt nişte leziuni corporale provocate de factorii mecanici,
chimici, termici, electrici. Traumatismele pot fi închise şi deschise.

Cele închise se caracterizează prin ceea că după acţiunea factorilor tegumentali (pielea) şi
mucoasele din cavităţile organelor rămân intacte.

Asta nu înseamnă că astfel de traume ca contuziile pot fi socotite dintre cele uşoare.
Deseori contuziile toracice şi ale abdomenului pot fi urmate de lezarea organelor interne cum sunt
plămânii, ficatul, splina care provoacă hemoragii interne sau chiar mortalitatea. Traumatismele
deschise sunt mult mai periculoase fiindcă provoacă întotdeauna hemoragii externe şi sunt
infectate.

În caz de cutremur predomină leziunile corporale mecanice şi îndeosebi sindromul

compresiei ţesuturilor membrelor inferioare, fracturile, contuziile şi leziunile organelor interne. În
caz de incendii predomină arsurile, care uneori pot fi în combinaţie cu leziuni mecanice.

La inundaţie de regulă se înregistrează înecul.

Pentru situaţia excepţională provocată de poluarea mediului cu substanţe radioactive este

caracteristică apariţia bolii actinice în formă acută şi cronică.

Simptoamele traumatismului sunt: durere, dereglare a funcţiei organelor lezate,

deformarea regiunii traumate, apariţia complicaţiilor în regiunea traumată (hemoragii, răni, şocul –
starea grea a organismului provocată de impulsurile de durere care pătrund în sistemul nervos
central). Şocul se manifestă prin indiferenţa absolută a sinistratului, pielea devine palidă, privire
fixată, puls mic frecvent şi tensiune arterială scăzută. Când forma şocului traumatic este de grad
major, sinistratul poate cădea în stare de moarte clinică.

Dezastrul se caracterizează prin epidemia de răniţi. În teren este vorba de asigurarea a patru
etape din relaţia medic-bolnav care alcătuiesc un tot divizibil din raţiuni didactice. Acestea sunt:
1. Etapa triajului răniţilor, asigurarea primului ajutor pentru păstrarea vieţii şi stabilizarea
situaţiei bolnavului în vederea transportării. Activitatea se desfăşoară la scena dezastrului.

2. Transportarea răniţilor spre zonele neafectate de dezastru în vederea acordării îngrijirilor

medicale specializate.

3. Acordarea îngrijirilor medicale complexe recuperatore în spital.

4. Limitarea desemnării epidemice, actualitatea realizată în proporţii de peste 50% prin cele
două etape iniţiale descrise şi completate cu măsuri specifice supervizate de medic.
 Primul ajutor cuprinde totalitatea măsurilor absolut necesare păstrării vieţii răniţilor, pe
prim plan este necesar să se ia în vedere menţinerea condiţiei fizice a acesteia prin ne agravarea
leziunilor existente sau prin crearea altor leziuni. Primul ajutor trebuie să urmărească refacerea
răniţilor. Priorităţile activităţii medicale sunt: respiraţia, asigurarea căilor respiratorii libere şi
eventuala respiraţie artificială; circulaţia sângelui şi eventual masajul cardiac extern; sângerarea,
oprirea eventuală a altor hemoragii şi evaluarea nivelului de cunoştinţe în vederea ghidării
activităţii ulterioare.

După verificarea acestor puncte se trece la tratarea leziunilor de ordinul al II-lea; şoc
traumatic, arsuri, înec, electrocutări, intoxicaţii acute. Educaţia sanitară a populaţiei şi
determinarea în teritoriu a persoanelor cu cunoştinţe de prim ajutor, actualizate şi verificate,
precum şi a unei baze materiale minime şi rapid mobilizabilă, pot reduce mortalitatea cu procente
semnificative.

Moartea clinică şi etapele de reanimare

Moartea clinică este starea finală a organismului care se caracterizează prin oprirea
respiraţiei şi apariţia stopului cardiac. Reîntoarcerea la viaţă din starea de moarte clinică se
numeşte reanimare. Reanimarea poate avea efect atunci, când toate măsurile se realizează în timp
de 5-7 minute. Executarea respiraţiei artificiale cu ajutorul mâinilor: poziţia victimei este orizontală
pe spate, ambele mâini se duc vertical deasupra capului, fiind fixate de cel ce reanimează la
nivelul antebraţelor. Mâinile se fixează în articulaţia cotului şi se coboară în jos deasupra cutiei
toracice concomitent comprimând-o la nivelul arcului castal din ambele părţi. Actul se repetă de
16-18 ori într-un minut.

Respiraţia artificială aşa numită “gură la gură” sau “gură la nas”: poziţia sinistratului –
orizontală pe spate. Capul trebuie să fie lăsat pe spate aplecîndu-i omoplaţii. Gura celui ce
reanimează, după ce a tras aer în plămâni se aplică asupra gurii victimei (preventiv acoperită cu o
bucată de tifon sau cu o batistă). Concomitent se astupă nasul cu o batistă sau se strânge cu
degetele şi aerul din plămânii reanimatorului se introduce în plămânii sinistratului. Se efectuează
procesul de inspiraţie. Acel ce reanimează se desparte de gura victimei, din nou trage aer în
plămâni şi totul se repetă cu o frecvenţă de 16-18 respiraţii pe minută.

Respiraţia artificială “gură în nas” se efectuează ca şi “gură în gură”, având deosebirea, că

reanimatorul aplică gura sa făcând expiraţia nu în gura dar în nasul sinistratului, astupând totodată
gura acestuia.
Reanimarea stopului cardiac-masajul indirect al cordului şi direct (se efectuează în spital).

Masajul indirect: efectuarea lui constă în acţiunea mecanică asupra inimii cu scopul de a
comprima şi a arunca sângele din ea în circuitul mic şi circuitul mare al sângelui – ambele mâini
încrucişate asupra cutiei toracice la nivelul de jos al sternului.

Folosind forţele mâinilor sternul împreună cu partea exterioară a coastelor se deplasează în

direcţia coloanei vertebrale. Frecvenţa masajului inimii 60-80 comprimări în pe minut.
 3.2. Rănile şi arsurile, înecul, degerăturile, afectarea cu curent electric, hemoragiile şi
primul ajutor medical
Rană se numeşte trauma acută a ţesuturilor provocată de factorii mecanici, termici, chimici,
electrici cu lezarea pielei sau a mucoaselor organelor cu cavităţi. Cele mai frecvent se întâlnesc
rănile provocate de factorii mecanici şi cei termici (arsurile). Rănile pot fi şi ocazionale prin arma de
foc. Toate rănile (în afară de arsuri) se mai împart în răni penetrante (cu pătrundere în cavităţi) şi
nepenetrante. Oare ce rană provoacă o durere, dereglează funcţia organismului rănit, este urmată
de hemoragie şi pătrundere a microbilor în ţesuturi. Durerea şi hemoragia în caz de rană aduce la
consecinţe imediate, până şi la starea de şoc traumatic. Infectarea rănii provoacă inflamarea
ţesuturilor după un anumit timp din momentul traumatizării şi se manifestă prin temperatura
ridicată.

Incendiile indirecte cauzate de avarii la reţelele electrice şi de gaze, la instalaţiile şi

depozitele petroliere etc. pot provoca arsuri personalului surprins în apropierea lor.

Arsurile pot fi: arsuri de gradul I, care se caracterizează prin înroşire şi o mică inflamare a
pielei; arsuri de gradul II, care se caracterizează prin apariţia unor beşici pline cu lichid alb-gălbui;
arsuri de gradul III, care prezintă pe lângă leziunile de la primele două grade şi necroze, iar în cazuri
grave, chiar carbonizarea ţesuturilor.

Graviditatea arsurilor depinde de întinderea suprafeţelor arse a corpului şi de gradul arsurii.

Înecul se datorează umplerii plămânilor cu apă, inspirată de victimă sau ca urmare a stopării
activităţii inimii şi plămânului, în mod reflex la contactul cu apă rece, mai ales cu ocazia săritorilor.

Electrocutarea este produsă de trecerea unui curent electric prin corpul omului, ceea ce are
drept consecinţe contracţii musculare pretesnice, arsuri locale, pierderea cunoştinţei, stoparea
respiraţiei şi inimii. Fenomene care pot deveni ireversibile, dacă nu se intervine imediat. Statisticile
întocmite în această privinţă arată că intervenţia după un minut asigură şanse de salvare la 95%; din
cazuri, după două minute la 90%; după 3 minute la 74%; după 4 minute la 50%; după 5 minute la
25%, iar după 8 minute la 0,5%.
Primul ajutor: în caz de răni; efectuarea hemostazei provizorii (prin comprimarea degetală
a vasului, aplicarea pansamentului comprimat, aplicarea garoului) administrarea medicamentelor
analgetice (cel mai efectiv este introducerea promidolului, aplicarea pansamentului steril cu
ajutorul pachetului individual de pansament sau prin folosirea materialelor improvizate),
imobilizarea segmentului traumat cu ajutorul atelelor standarde sau improvizate, transportarea
sinistraţilor la spital pentru a i se acorda ajutorul respectiv calificat şi specializat.

Traumatismele aparatului locomotor (scheletul cu oase tubulare şi cele plate împreună cu

articulaţiile ligamentelor şi sistemul muscular). Cel mai des se întâlneşte traumatismul oaselor
tubulare şi a celor plate. Particularităţile specifice a fracturilor oaselor: în regiunea fracturii apare
rană de diferite dimensiuni şi forme ce înregistrează hemoragie externă, în rană deseori se observă
fragmentele osului traumat, aşchii de os, fracturile sunt infectate cu microbi, care provoacă diferite
complicaţii. Aceste fracturi se caracterizează: dureri în regiunea fracturii, dereglarea funcţiei
membrului traumat, deformarea membrului în regiunea fracturii, crepitaţia (atingerea
fragmentelor osului traumat unul de altul), micşorarea fragmentului fracturii în lungime, starea de
şoc traumatic în caz de fracturi multiple, hemoragii abundente, traumatisme combinate.

Primul ajutor se execută hemostaza provizorie prin folosirea unor metode descrise mai sus,
se administrează substanţe analgetice pentru a evita şocul traumatic, se aplică un pansament steril
pe rană, se execută imobilizarea segmentului fracturat prin aplicarea atelelor standarde sau
improvizate. Pentru a imobiliza un os este necesar de a fixa o articulaţie mai sus şi a doua mai jos
de locul fracturii.

În caz de fractură la femur sau braţ se imobilizează trei articulaţii.

În caz de înec: în cazul în care victima are gura încleştată ea poate fi deschisă prin
introducerea unei linguri între dinţi şi a unei batiste împăturite în colţurile sale, în faza următoare,
limba înecatului, învelită într-o batistă şi apucată cu două degete, va fi trasă în afară, după care
gura şi nasul vor fi curăţite de nisip sau mucozităţi, după executarea rapidă a acestor operaţii,
victima va fi apucată de la spate cu mâinile împreunate la baza toracelui sub formă de chingă sau
luată de la spate, ţinută cu capul în jos şi scuturată de câteva ori, dacă bolnavul nu şi-a recăpătat
respiraţia şi pulsul se mai resimte încă, se recomandă executarea respiraţiei artificiale (vezi
reanimaţia) de către o singură persoană sau chiar de două (unul execută respiraţie gură la gură,
altul apasă toracele cu palmele în ritmul respiraţiei); dacă înecatul nu are puls, el trebuie întors cu
faţa în sus şi i execută respiraţie artificială imediat. Insuflarea trebuie să fie cât mai puternică
pentru a învinge rezistenţa alveolelor şi a apei din ele.

În caz de arsuri se scot hainele de pe suprafaţa arsă şi apoi în funcţie de gradul arsurii se
procedează diferit. La arsurile de gradul II şi III se aplică pe suprafaţa arsă un pansament uscat
steril, executându-se cu grijă spargerea beşicilor cu lichid care creează pericol de infecţie, bolnavul
se înveleşte cu pături în cazul arsurilor răspîndite.

Se evacuează bolnavul în prima urgenţă la spital. Pentru preîntâmpinarea stării de şoc

traumatic persoanele afectate de arsuri vor trebui încălziţi şi li se dă ceva dulce.

În caz de hemoragii: orice afectare a unui vas este urmată de o pierdere de sînge numită
hemoragie. După felul vasului care sângerează hemoragia poate fi: arterială – sângele este de
culoare roşu deschis, curge cu presiune prin ţesuturi ritmice, urmând bătăile inimii;

venoasă – sângele este de culoare roşu închis şi se scurge continuu, fără ţâşnituri;
capilară – sângele se prelinge lent în picături.
 După locul unde se produce, hemoragia poate fi: externă - sângerarea se produce într-o
plagă situată la suprafaţa corpului; internă - sângerarea are loc într-o cavitate închisă (abdomen,
torace, craniu etc.).

Hemoragiile externe pot fi oprite provizoriu astfel: hemoragiile capilare mici – prin simplă
spălare a plăgii cu apă oxigenată şi tampoane cu comprese sterile; hemoragiile mijlocii - printr-un
pansament compresiv; hemoragiile arteriale – prin apăsarea manuală deasupra plăgii, la punctul de
compresiune cel mai apropiat. Apăsarea manuală nu este întotdeauna eficace şi nu poate fi
menţinută mult timp. De aceea, în aceste situaţii se utilizează garoul (un tub de cauciuc, o curea, o
cravată etc.), care se aplică numai în rănile membrelor şi întotdeauna mai sus de hemoragie. Între
garouri şi tegumente se aplică o faşă sau o bucată de pânză pentru a nu produce leziuni ale pielei în
cazul când nu se poate folosi garoul (hemoragie la cap, piept, abdomen) se aplică pansament
compresiv, adică pansamente strâns puternic.
La garou se anexează o scrisorică cu indicaţii la ce oră a fost pus acesta.

Hemoragiile interne de obicei la răniţi cu plagă la piept sau la abdomen şi oricât de

neînsemnată ar părea rana, aceşti răniţi trebuie să fie evacuaţi cu prioritate întrucât por fi pierderi
mari de sânge şi rănitul nu mai poate fi recuperat.

În caz de electrocutare: se întrerupe curentul electric direct de la comutator sau se rupe

firul electric fie cu un lemn , topor cu mâner de lemn sau cleşte cu braţe izolate; se îndepărtează
victima de la locul accidentului, fie cu o prăjină, cu mâna învelită într-o haină groasă şi uscată sau
cu mănuşi din cauciuc. În acest timp salvatorul va sta pe o scândură de lemn; dacă victima mai
respiră sau prezintă o respiraţie neregulată se execută respiraţia “gură la gură” sau “gură la nas” şi
masaj cardiac, folosind metodele clasice de respiraţie artificială; după revenirea stării de conştiinţă,
victima este transportată de urgenţă la cea mai apropiată instituţie medicală cu serviciu de
reanimare.

Este interzis, să se atingă părţile descoperite ale corpului victimei cu mâna neprotejată; să
se folosească obiecte umede sau metalice pentru înlăturarea victimei sau firelor electrice.

În caz de degerături: în condiţiile de iarnă cu scopul profilaxiei degerăturilor este necesar

de a respecta măsurile de precauţie. Degerătura este leziunea ţesăturilor mai ales a organismului
sub acţiunea temperaturilor scăzute.

Răcirea generală a organismului care se termină uneori cu moartea – îngheţarea. Aflarea

îndelungată în zăpadă, la aer rece în stare nemişcată, hainele şi încălţămintea umede duc la
degerături.

Degeratului este necesar, de efectuat încălzirea sectorului lezat al corpului până la apariţia
roşeţei, i se dă băutură fierbinte, se transportă într-o încăpere caldă şi se efectuează masajul.

Capitolul 4.
 Principii de bază privind organizarea mă surilor

de protecţie în situaţii excepţionale

Protecţia omului în diferite situaţii excepţionale este cea mai importantă obligaţie a PC şi a
tuturor organelor care organizează măsurile de salvare în focare.
Principiile de bază în ce priveşte protecţia omului în situaţii excepţionale sunt:

- pregătirea populaţiei din timp de a cunoaşte formele şi caracteristicile diferitor situaţii

excepţionale, modul de comportare şi acţiuni în focare;

- pregătirea din timp a mijloacelor de protecţie (a organelor respiratorii, ochilor,

tegumentelor, feţei, mijloacelor colective şi medicale), fiecare trebuie să studieze şi să cunoască
practic cum trebuie de folosit aceste mijloace;

- construcţia din timp a mijloacelor colective de protecţie;

- informarea populaţiei din timp (sau fără întârziere) despre pericolul situaţiei excepţionale
prin difuzarea semnalului “Atenţie tuturor”;

- organizarea măsurilor de salvare şi urgenţă în focare cu diferite forţe ale PC;

- evacuarea şi strămutarea populaţiei din zonele situaţiilor excepţionale;

- acordarea ajutorului medical sinistraţilor.

4.1. Mijloace de protecţie a organelor respiratorii

Dezastrele (calamităţile naturale, dar mai ales catastrofele) ca şi atacurile aeriene, pot
genera în mediul înconjurător substanţe radioactive, substanţe industriale cu toxicitate ridicată,
diverşi agenţi patogeni – prin descompunerea substanţelor organice de sub dărâmături, care fie că
pătrund prin aparatul respirator, fie că se depun pe piele şi îmbrăcăminte provoacă vătămări mai
mult sau mai puţin grave. Toate acestea pot fi înlăturate dacă în astfel de situaţii folosim mijloace
de protecţie individuală şi colective.

Mijloace individuale de protecţie pentru prevenirea contaminării sunt:

- mijloace individuale de protecţie a organelor respiratorii;

- mijloace individuale de protecţie a pielei.

Protecţia prin mijloace individuale de protecţie a organelor respiratorii, se poate realiza în

două feluri:

- prin reţinerea substanţelor nocive cu ajutorul unor materiale filtrante. În această categorie
intră toate categoriile de măşti contra gazelor care au proprietăţi de reţinere a substanţelor nocive.
În lipsa lor în unele situaţii sunt bune şi unele mijloace improvizate, realizate pe plan local de
fiecare cetăţean (măşti cu tifon, diferite alte materiale care se aplică la nas şi gură în momentul
respiraţiei:

- prin alimentarea individuală cu aer curat sau oxigen de la o sursă autopurtată. În această
categorie intră aparatele izolante de toate tipurile şi măştile izolante pentru a ne izola complet de
mediul înconjurător, pentru protecţia corpului şi a membrelor se utilizează:

- complete de protecţie;

- ciorapi şi cizme de protecţie.

Masca antigaz protejează organele respiratorii, faţa şi ochii. Aerul poluat cu substanţe
nocive, radioactive este curăţit (filtrat) de către substratul din cutia antigazului (cărbune activat).
Orice antigaz este completat din cutie , se uneşte cu masca cu ajutorul unei chiste cu gafră (*PDF-
7, DP-6, DP-6m).

PDF – S – mască antigaz pentru copii-elevi. Acest antigaz se produce în două mărimi (3 şi 4).
Mărimea măştii se determină prin măsurarea din creştetul capului şi sub barbă (înconjurarea). Cel
mai desăvârşit antigaz pentru elevi – PDF-2Ş cu mască MD-4.

Pentru protecţia copiilor până la vârsta de 1,5 ani se foloseşte CZD-4, de la 1,5-7 ani – PDFD;
de la 7- 16 ani PDF-Ş.

Respiratorul – R-2D (respirator modelul 2 pentru copii)), protejează organele respiratorii

împotriva substanţelor nocive, radiative şi biologice. Pentru protecţia ochilor se folosesc ochelari
speciali.

Toate mijloacele de protecţie a organelor respiratorii se îmbracă la comanda “Gaze”.

Bandajul din vată-tifon se confecţionează dintr-o bucată de tifon 50x100 cm. În mijloc se
pune un strat de vată 1-2cm cu dimensiuni 30-20cm. Tifonul se îndoaie din ambele părţi acoperind
vata. Capetele tifonului se taie în lungime în aşa fel încât despicăturile formate să servească la
legat. Bandajul se aplică pe gură şi nas, capetele lui se leagă: cele de sus – la ceafă peste urechi,
cele de jos – la creştetul capului.

4.2. Mijloace de protecţie colectivă

Pentru protecţia populaţiei în caz de dezastre şi război, în special în cazul contaminării

radioactive şi chimice rezultate din accidentele nucleare şi chimice, se pot utiliza pentru o perioadă
mijloacele de protecţie colectivă. Dintre acestea menţionăm:

a)adăposturi de protecţie civilă special construite;

 b)adăposturi simple de protecţie civilă;

c)spaţii naturale de adăpostire.

În timp de pace se proiectează şi se execută în subsolurile noilor construcţii adăposturi de

protecţie civilă în unele localităţi sau agenţi economici conform actelor normative în vigoare.

Aceste adăposturi se construiesc în subsolurile construcţiilor industriale, social-culturale,

administrative, şcolilor de toate gradele, spitalelor, complexelor comerciale, clădirilor de locuit, în
garaje, depozite, tuneluri, mine.

Gradul de protecţie al adăposturilor se asigură în mod diferenţial şi se stabileşte în funcţie

de importanţa localităţilor şi societăţilor comerciale.

Adăposturile construite sub soluri este de 100-300 persoane, având în vedere că pentru
două persoane este necesar un spaţiu de un metru pătrat de suprafaţă de adăpostire, ele se
construiesc nu mai departe de 300m de la locul de lucru şi trai şi sunt în general complet îngropate
în pământ.

PDF-7 - antigaz pentru copii, filtrant, modelul 7;

DP-6 - antigaz pentru copii modelul 6;

DP-6m – antigaz pentru copii, mic;

CZD – cameră pentru protecţia copiilor.

În pereţii adăposturilor nu sunt goluri sau ferestre, prin adăposturi nu trec conducte de
apă, gaze sau canalizare.

În adăpost se prevăd încăperi de adăpostiţi, grup sanitar şi ieşiri de salvare. Intrările în

adăpost se prevăd ca tâmplărie metalică. În adăposturi se prevăd instalaţii de ventilare şi filtrare,
energie electrică, apă şi canalizare.

În localităţile săteşti se amenajează sub soluri adăposturi antiradiative.

Ca adăposturi simple pot fi folosite de către populaţie pentru protecţie împotriva atacurilor
din aer, subsolurile construcţiilor existente, tranşeele sau bordeiele care se construiesc la ordin.
Toate adăposturile simple asigură protecţia populaţiei împotriva schijelor, sulfului, dărâmăturilor şi
radiaţiilor penetrante. Protecţia împotriva armei chimice, prafului radioactiv şi a agenţilor patogeni
se realizează cu ajutorul mijloacelor individuale de protecţie.

În încăperile de adăpostire se instalează scaune şi laiţe pentru odihnă culcat şi vertical. În

adăpost este interzis de a face gălăgie, de a umbla fără necesitate, de a fuma, de a aprinde
lumânări, chibrite, lămpi cu gaz.
 4.3. Evacuarea populaţiei (elevilor)

În fiecare organizaţie, şcoală trebuie să fie un panou indicativ în caz de evacuare din clădiri.

Evacuarea (strămutarea) constituie unul din mijloacele fundamentale de protecţie a

populaţiei în caz de pericol. În caz de pericol ea constituie părăsirea clădirilor, apartamentelor,
locului periculos, zonele periculoase. Pentru evacuare din oraşe, sate trebuie de pregătit din timp.
Evacuarea poate avea caracter temporar sau îndelungat.

În cazul apariţiei pericolului evacuarea elevilor din clădire se petrece sub conducerea
profesorilor care în acest moment petrec lecţiile (incendiu, alunecări de teren, cutremur, inundaţie
etc.).

În caz de primejdie a folosirii mijloacelor de nimicire în masă elevii se îndreaptă spre casele
lor (cei mici sub supravegherea celor din clasele superioare ) şi se evacuează împreună cu părinţii.

Pentru evacuarea pe timp îndelungat (până la trecerea pericolului) trebuie de luat

documentele personale, bani, haine călduroase, produse alimentare pentru 3 zile.

La copii până la vârsta de 16 ani sub guler la palton (scurtă) se coase etichetă: familia,
numele, adresa la domiciliu, unde se evacuează.

Locuinţa (casele, apartamentele) se dau în primire organelor pentru exploatarea spaţiului

locativ şi cheile de la uşile de la intrare. La noul loc de trai populaţia este angajată la lucru, copii – la
instituţiile de învăţământ.

4.4. Aparate de cercetare radioactivă, chimică şi control dozimetric

Cu ajutorul aparatelor dozimetrice se determină prezenţa şi cantitatea substanţelor

radiative în organismele vii, nivelul poluării obiectelor, tehnicii, produselor alimentare, apei.

Substanţele radiative se găsesc în materialele de construcţie, în sol, în aer, în produse

alimentare, în organismul omului, animalelor şi păsărilor. Aceasta este normal, dacă nivelul de
radiaţie nu depăşeşte 20 mcR/oră aşa numit fonul radiativ natural.

Toate aparatele se împart după destinaţie:

- aparate dozimetrice (măsoară doza individuală (DBG-1T, DRG – 06 T, ID - 1, ID -II));

- aparate de măsurare a nivelului de poluare a mediului înconjurător, obiectelor, produselor

alimentare (, UG-2, CRC-01; 02; 03; 04 etc., RCB – 4- 1E etc.);
 - pentru determinarea substanţelor chimice se folosesc AEC (aparat explorare chimică);
AEC-MV (aparat de exploatare chimică medicină-veterinară ); analizatoare de gaze – semnalizator
al clorului – Hobit, a amoniului – Hovit-A, OCA-92, semnal-02.

Mijloace de protecţie individuală şi aparataj dozimetric se poate de dat comanda la

organizaţia “Sibacom” (tel.22-99-50; 54-80-57; 51-72-47; fax 54-80-57).

4.5. Muniţii care au rămas neexplodate

Printre mijloacele actuale de luptă un loc însemnat îl ocupă armele obişnuite. În categoria
armei obişnuite intră toate tipurile de muniţie a căror încărcătură de luptă o formează substanţele
explozibile obişnuite: mine, deblocări, proiectile, bombe de avion, torpile, grenade etc.

Din diferite cauze mijloacele armei obişnuite nu explodează după lansarea lor. Ele pătrund
în sol şi reprezintă un mare pericol pentru om şi animale şi mai ales pentru copii. S-au fixat sute şi
sute de cazuri ce conduc la moartea acţionatorilor. În multe localităţi ale republicii au rămas
neexplodate arme obişnuite din timpul celui de al II-a război mondial, din urma conflictului militar
de la Nistru din anul 2000.

Aceste muniţii sub acţiunea ruginei, ploilor devin foarte periculoase. Este strict interzis de a
se apropia de aceste muniţii şi de a le mişca din loc, a le arunca în ruguri cu scopul de a topi trotilul.

În caz de depistare a unor astfel de muniţii este necesar de înştiinţat organele PC locale, de
poliţie, grăniceri şi ai Ministerului Apărării. Locul unde se află muniţiile trebuie de încercuit şi de
organizat paza până la sosirea specialiştilor.

Capitolul 5.

ASIGURAREA PSIHOLOGICĂ

Istoria omenirii a fost marcată de epidemii, catastrofe şi războaie. Acestea au determinat

mari pierderi de vieţi omeneşti şi pagube materiale, precum şi influenţe majore asupra psihicului
uman.

Dintre toate catastrofele naturale cea mai teribilă este, desigur, cutremurul de pământ,
căruia surprinderea, gradul de avertizare şi forţa paralizantă (deşi durata este relativ mică) starea
de tensiune psihică şi intensitatea trăirilor induse de perceperea ostilităţii şi modificărilor mediului
îi conferă dimensiuni apocaliptice.

Am apreciat anterior că una din caracteristicile principale ale mişcării tectonice,

generatoare de fenomene şi manifestări psihice negative, este declanşarea pe neaşteptate a
evenimentului. În cazul solicitărilor psihice cu caracter imprevizibil se constată, sub aspect psihic, o
reacţie de răspuns asemănătoare (în majoritatea cazurilor) la toţi indivizii umani, deosebirile de
comportament fiind explicabile, doar prin receptarea diferită a mediului. În cazul mişcărilor
seismice solicitarea psihică apare în urma ameninţării exercitate de un pericol iminent şi căruia
individul trebuie să-i facă faţă sau să-l evite. Sub presiunea necesităţii de rezolvare a situaţiei
apărute prin surprindere la nivelul psihicului uman au loc procese de dezorganizare şi dezintegrare
a coordonării funcţiilor psihice. Individul î-şi pierde perspectiva de supravieţuire, funcţiile psihice
sunt izolante şi nu se sprijină, cum este normal, unele de altele. Dacă solicitarea psihică depăşeşte
un prag considerent normal, efectele ei determină apariţia simptoamelor psihicului uman, dar să
vedem care sunt stările psihice negative care pot apărea în cazul cutremurului (sau alte calamităţi
naturale), cauzele provocării lor, modul de manifestare şi unele măsuri care pot atenua sau
elimina efectul acestora.

5.1. Frica

Frica este considerată o reacţie naturală şi normală a individului uman în faţa unui pericol.
Ea previne organismul ameninţat şi poate fi încadrată în aceeaşi categorie biologică din care fac
parte oboseala sau foamea şi ocupă un loc important în existenţa biologică a individului uman.
După intensitate şi durată frica ea următoarele forme: teamă, spaimă şi frică de lungă durată.
Spaima – este definită ca o emoţie puternică provocată de un eveniment neprevăzut şi periculos,
ca excitaţie deosebit de violentă a sinistraţilor - este starea psihică negativ cea mai frecventă
întâlnită.

Manifestarea în exterior a schimbărilor fiziologice provocate de frică în organism sunt:

mărirea pupilei, poluarea feţei, glasul suprimat, leşin şi este resimţită de către individ sub forme
diferite, creşterea ritmului pulsaţiilor inimii, uscarea buzelor şi a gâtului, tremurături, slăbiciunea
organismului. În cazul fricii de lungă durată apar insomnii, paralizie parţială. De alt fel, reacţiile sunt
şi în funcţie de particularităţile biologice şi psihice ale fiecăruia. Indivizii stabili şi echilibraţi, la
apariţia pericolului neaşteptat fac faţă şocului nervos iniţial şi acţionează raţional şi oportun.

Câteva măsuri de atenuare şi anihilare a fricii:

- conştientizarea cauzei care provoacă starea psihică negativă, exemplele de curaj ale celor
din jur, educarea sentimentului de responsabilitate faţă de semeni, solicitarea la acţiuni de salvare;

- acţiunea hotărâtă, calmă şi energetică a factorilor de decizie, medeetizarea din timp şi

intensă a regulilor de comportare şi de protecţie în cazul situaţiei-limită, informarea permanentă a
populaţiei din zona cataclismului, crearea impresiei că individul este singurul care ştie ce are de
făcu în situaţia dată fără a accentua, prin modul de transmitere a informaţiilor – stării psihice
negative.
 Frica şi panica se pot transmite uşor de la un individ la altul prin sugestie şi imitare.

5.2 .Panica

Fenomen psihic periculos, panica este tot o formă de manifestare a unei spaime violente de
care poate fi surprinsă o persoană sau o colectivitate, ca urmare a unui pericol care apare pe
neaşteptate. Ea are o singură modalitate de rezolvare : ieşirea din situaţia periculoasă în timpul cel
mai scurt posibil. Din punct de vedere motric, comportamentul este de asemenea dominat de
dorinţa de a părăsi rapid locul respectiv.

Din această cauză, indivizii vizează scările locuinţelor în situaţia declanşării unui cutremur
de pământ. În condiţiile cedării acestora, oamenii îşi pierd total controlul asupra acţiunilor. Deşi,
baza fiziologică o constituie frica puternică, panicii îi este caracteristică accentuarea capacităţii de
iradiere. Ea se manifestă în colectivităţi umane (la cinematograf, teatru etc.)în situaţie de
calamitate naturală şi este cauzată de indivizi care nu-şi pot controla frica.

Compartimentul colectiv necontrolat determină creşterea numărului de victime, deoarece

indivizii se calcă în picioare unii pe alţii, fiind dominaţi de dorinţa de a supravieţui. Într-un
asemenea caz, toţi fug spre uşi şi ferestre, le blochează, nu conştientizează înălţimea la care se află
şi nici faptul că uşa se deschide spre interior, de exemplu, câteva cauze care determină apariţia
panicii pot fi:

- declanşarea mişcărilor tectonice în timpul somnului;

- perceperea efectelor apocaliptice ale catastrofei;

- strigăte de genul : “Fugiţi”, “Salvaţi-vă” etc.

Măsurile de stopare a panicii sunt mult mai dificile de aplicat în practică. Enumerăm totuşi
câteva:

- exerciţii, antrenamente intense şi numeroase pregătiri pentru acţiuni în situaţia dată şi

exersarea unui algoritm până la formarea automatizmelor;

- provocarea unui alt şoc psihologic, mai puternic decât cel produs de cutremur;

- împiedicarea iradierii prin acţiuni energice şi rapide etc.

5.3. Paralizia totală (lipsa emoţiilor)

 Atunci când pericolul se manifestă într-o formă externă, când moartea individului este
iminentă, aceasta poate prezenta o paralizie totală. El aude şi vede tot ceea ce se petrece în jurul
său, dar este neputincios şi resemnat, lipsindu-i voinţa necesară de salvare. Nu are sentimente de
frică, durere, iar salvarea lui nu este posibilă decât prin evacuarea forţată. Dată fiind complexitatea
acţiunilor de intervenţie pentru protecţia civilă a populaţiei din zona în care s-a produs mişcarea
seismică, măsurile de protecţie civilă trebuie cunoscute şi puse aplicate în practică de către
cetăţeni. Protecţia civilă nu vizează doar administraţia centrală şi locală sau doar formaţiunile de
protecţie civilă. Fiecare individ uman trebuie să aibă cunoştinţele necesare protecţiei individuale şi
colective, începând de la amenajarea abilitatului familiar şi până la acordarea primului ajutor fizic şi
psihic semenilor săi.

5.4. Modalităţi specifice de pregătire psihomorală

Pregătirea psihomorală reprezintă un ansamblu de activităţi organizate în scopul formării

aptitudinilor specifice protecţiei civile curente de intervenţiile în caz de dezastre, asigurării
stabilităţii emoţionale în asemenea situaţii , dezvoltării rezistente psihice la solicitarea dezvoltării
capacităţii de autocunoaştere şi autocontrol în momente de risc, armonizării raporturilor
interpersonale şi închegării structurilor implicate.

1. Instruirea până la obţinerea performanţelor dorite.

Acesta presupune desfăşurarea instrucţiei pentru intervenţie după un program ritmic, cu o
intensitate constantă a solicitărilor fizice şi psihice, într-un interval de timp determinat şi un anumit
grad de repetabilitate a mişcărilor, precum şi într-un mediu relativ cunoscut (săli de specialitate,
poligoane fixe sau mobile de protecţie civilă).

Această instruire presupune formarea şi dezvoltarea aptitudinilor, deprinderilor şi calităţilor

psihice necesare personalului în funcţie de specialitate şi tehnică din dotare.

Cei instruiţi trebuie să ajungă acolo unde poate să facă faţă solicitărilor normale ale
mediului de protecţie civilă. Să rezolve anumite situaţii tipice şi să-şi dezvolte un comportament
adecvat.

Finalitatea cestul demers este obţinerea performanţei.

Activitatea de instrucţie trebuie concepută în aşa fel încât aceasta să creeze probleme
personalului, să-i solicite gândirea şi descernământul, să-l pună în situaţia de a da răspunsuri
corecte.

2. Antrenarea în condiţiile acţiunii factorilor perturbabili.

 În urma desfăşurării unor activităţi concrete de intervenţie în cazul producerii unor
dezastre, s-a observat la o parte din oameni, căderi fizice şi psihice, iar de aici performanţe
neaşteptate.

Excepţia poate fi găsită în influenţa factorilor perturbabili şi psihomorali. Acestea dovedesc

că în cadrul procesului de pregătire de protecţie civilă nu se pune numai problema formării şi
dezvoltării unor priceperi, deprinderi şi calităţi psihomorale în condiţii normale. În condiţiile
intervenţiei au inevitabil loc o serie de implicaţii asupra psihicului care presupun modificări
esenţiale asupra unor elemente ale instrucţiei printre care enumerăm: ritmul de execuţie,
intensitatea solicitării, durata antrenamentelor etc.

În acest caz, programele de pregătire trebuie să ţină seama de elementele sus menţionate.
Important este ca solicitarea să aibă un caracter progresiv, sistematic şi să permită adoptarea
organismului prin antrenament – condiţie obligatorie pentru dezvoltarea sa ulterioară.

Pentru antrenarea personalului în condiţiile acţiunilor factorilor perturbabili, specifice

raioanelor de intervenţie, este necesară includerea în procesul de instruire a următoarelor
elemente organizatorice şi de conţinut:

 mărimea ritmului activităţii şi reducerea termenilor de îndeplinire a misiunilor în

condiţiile insuficienţei informaţii;
 introducerea şi desfăşurarea exerciţiilor a unor obstacole neprevăzute ca pierderile
în personal şi tehnică de intervenţie;
 întreruperea temporară a legăturilor de transmisiuni;
 stabilirea unor misiuni care să oblige la alegerea unei variante de rezolvare;
 crearea situaţiilor care să ducă la insucces parţial şi care să reclame sporirea
activităţii ulterioare;
 conceperea unor situaţii în care personalul să acţioneze independent sau realizarea
unor momente de izolare temporară etc.
Aceste variabile se vor regăsi în scenariul şedinţelor de instruire, în exerciţiile şi aplicaţiile ce
se desfăşoară la toate nivelurile.
3. Exerciţiile şi antrenamentele psihologice.
Cu respectarea principiilor gradualităţii şi realismului, acest gen eficace de călire
psihologică va cuprinde exerciţii de simulare specială şi imitare; antrenamente pentru trecerea unor
porţiuni de teren cu obstacole naturale sau artificiale: focuri şi întreceri sportive speciale, exerciţii
psihologice pentru dezvoltarea unor calităţi cognitive (atenţia, memoria, gândirea, imaginaţia);
exerciţii şi antrenamente pentru închegarea colectivelor şi dezvoltarea coeziunii, a spiritului de
colectiv. Exerciţiile şi antrenamentele psihologice se planifică şi se desfăşoară în cadrul general al
instrucţiei.
Credem necesară prezentarea unor aspecte metodice:
 înainte de antrenament se efectuează înviorarea psihologică prin conştientizarea
obiectivelor urmărite, a necesităţii dezvoltării calităţilor vizate, dar şi a creşterii intensităţii şi duratei
antrenamentului;
 se accentuează aspectul de concurs şi competenţei într-o stare generală de emulaţie;
 una sau mai multe calităţi sunt vizate de un complex de exerciţii diferite;
  exerciţiile şi antrenamentele sunt înlocuite cu altele noi ori de câte ori se constată
scăderea interesului sau oboseala accentuată;
 pe măsura desfăşurării lor, gradul de complexitate va creşte, ajungându-se până la
modelarea situaţiei de intervenţie;
 la sfârşitul fiecărui exerciţiu şi antrenament se evidenţiază greşelile şi rezultatele.
4. Exerciţii pentru dezvoltarea atenţiei şi memoriei.
În cadrul unor asemenea activităţi se pune accent pe dezvoltarea gândirii folosindu-se
metode corespunzătoare şi parcurgerea unor etape şi acţiuni prestabilite.
Un obiect deosebit de important este dezvoltarea atenţiei şi a calităţilor ei (volumul,
stabilitatea, flexibilitatea). Utilă în acest scop este dezvoltarea interesului pentru activităţile
planificate şi conştientizarea consecinţelor lipsei de atenţie. De asemenea, în timpul exerciţiilor şi
antrenamentelor pentru dezvoltarea memoriei se pune accent pe analiza întregului material ce
trebuie asimilat, evidenţierea aspectelor principale, sistematizarea cunoştinţelor şi însuşirea unor
scheme. Funcţie de particularitatea materialului de memorat, capacitatea individuală de memorie şi
ambianţa în care se desfăşoară se anexează: memorarea pe elemente componente; memorarea
globală; memorarea combinată.
5. Antrenamentele psihologice de relaxare şi fortificare psihică.
Randamentul maxim în activitatea, valorificarea la cel mai înalt grad a resurselor fizice şi
psihice ale persoanelor sunt probleme ale protecţiei civile.
În cadrul instruirii ar fi bine să se urmărească ca fiecare persoană din structurile active ale
protecţiei civile să-şi însuşească cel puţin tehnica individuală de control şi autoreglare a stărilor
psihice, care să asigure:
 mobilizarea motivaţională şi energetică generală a organismului pentru a răspunde
cât mai adecvat factorilor stresanţi;
 controlul emotivităţii;
 controlul şi mobilizarea capacităţilor intelectuale; angajarea soluţională maximă în
activitate;
 recuperarea rapidă după efort;
 ameliorarea odihnei;
 creşterea încrederii în sine şi programarea cu succes.
Respiraţia controlată pare a fi cea mai simplă tehnică de autoreglare a funcţiilor psihice, este
însuşită uşor şi are efecte rapide. Respiraţia fiind singura funcţie metabolică cu control dublu
(voluntar şi involuntar), este prima cale de intervenţie în fiziologia sistemului nervos. S-a constatat
că respiraţia controlată voluntar, ritmică, profundă şi amplă, conduce la eliberarea de către creier a
endorfinei, compus chimic analgetic care atenuează în special teama, frica şi frustrarea.
Antrenamentul antogen este metoda recomandată în pregătirea psihologică pentru activităţi
care implică utilizarea maximă a posibilităţilor fizice şi psihice.
Antrenamentul ideomotor presupune reprezentarea mintală a viitoarelor mişcări sau situaţii
de viaţă pe un fond de relaxare psihosomatică generală. Este însoţit de formele autosugestive care
produc efecte favorabile însuşirii mai rapide a unor mişcări sau operaţii şi controlarea echilibrului
psihic.
Autosugestia este o tehnică care constă în repetarea cu voce fosă, şoptită, a unor formule
trăite mintal, totdeauna afirmative de genul “sunt calm dar energic”; “ies bine din orice situaţie”;
“nimic nu mă poate enerva” etc. Se exersează după obţinerea unei relative stări de confort
psihomatic.
6. Metoda situaţiilor de avarie.
Această metodă constă în folosirea unui sistem de mijloace destinate modelării activităţii
organelor protecţiei civile şi formaţiunilor în situaţii complexe. Cel mai simplu procedeu de
modelare a situaţiilor de avarie este crearea de diferite perturbaţii în modul de funcţionare a unor
aparate şi instalaţii de alimentare cu energie, simularea unor defecţiuni la tehnica de intervenţie.
Metoda se poate aplica şi schemelor logice, întocmite de instructor pe baza instrucţiunilor de
exploatare şi reparaţii.

ÎNCHEIERE
Toate măsurile cu privire la diminuarea pericolului calamităţilor naturale şi tehnogenice şi
lichidarea urmărilor lor se planifică la fiecare obiect, judeţ, municipiu, oraş, sector, primăria şi în
întregime în republică. În plan se prevede organizarea anunţării şi alarmării populaţiei despre
caracterul şi urmările calamităţilor sau catastrofelor (uragane, grindină, inundaţii, contaminare
chimică şi radiativă), folosirea metodelor şi mijloacelor de protecţie, asigurarea salvatorilor,
muncitorilor şi salariaţilor cu mijloace de protecţie individuală, evacuarea în caz de pericol şi
necesitate a oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale, organizarea supravegherii şi controlului
permanent a schimbărilor situaţiei în localităţile ce au avut de suferit în urma calamităţilor.
Toate acţiunile, orientate împotriva naturii, omului, se reflectă asupra acelora care le
provoacă. Există forţe ale naturii pe care omul încă nu le cunoaşte, însă puterea lor este atât de mare
încât nimeni şi nimic nu poate sta în calea lor. Cu atât mai mult omenirea ignorează aceste forţe ale
naturii, cu atât mai curând pot avea lor cataclisme, calamităţi posibile să nimicească viaţa pe pământ.
Deci, trebuie să fim vigilenţi, să păstrăm, să ocrotim natura, iar dacă comitem unele greşeli, să fim
capabili de a le corecta pentru a evita oarecare situaţie-limită. Iar dacă ea totuşi se prezintă, să fim
din toate punctele de vedere gata pentru a supravieţui şi a înlătura consecinţele imprevizibile.

SEMNALELE DE ÎNŞTIINŢARE PROTECŢIEI CIVILE
Denumirea semnalului Metodele şi mijloacele de
înştiinţare
„ATENŢIA TUTUROR !” Sirenele electrice şi manuale,
fluerături întrerupte ale
(semnalul se transmite
sirenelor întreprinderilor şi
înaintea tuturor semnalelor)
claxone mijloacelor de
transport, informaţii orale
despre întâmplare şi ce
trebuie de întreprins.
„ALARMĂ AERIEANĂ !” Prin televiziunea şi radio se
transmite semnalul „ALARMĂ
ARIEANĂ” şi modul de
acţionare.
„ÎNCETAREA ALARMEI Prin televiziunea şi radio se
AEREIANE !” transmite semnalul
„ÎNCETAREA ALARMEI
ARIEANE” şi modul de
acţionare.
„PERICOL RADIOACTIV !” Prin televiziunea şi radio se
transmite semnalul „PERICOL
RADIOACTIV” şi modul de
acţionare.
Anexa nr. 1
Acţiunile populaţiei
Includ aparate radio, televizoare,
ascult anunţul urgent, acţionez
conform indicaţiilor organelor
administrative locale, sau a
protecţiei civile. Aparate radio şi
televizoare rămân incluse
permanent.
Deconectez gazul, apa,
electricitatea, stâng focul în sobe, eu
mijloacele de protecţie individuale,
documente, rezerve de produce
alimentare şi apă, se adăpostesc în
edificiile de protecţie.
Reîncep acţiunile întrerupte de
transmite semnalul „ALARMĂ
ARIEANĂ”, sau particip la lichidarea
urmărilor atacului aerian.
Pregătesc mijloacele de protecţie
individuale, confecţionez mijloacele
simple de protecţie a organelor de
respirare (în cazul dacă ei nu ajung),
 ermetizăz încăperile, asigur
protecţia apei, produselor
alimentare, a nutreţurilor şi a
animalelor, aduc în stare de
pregătire încăperile subterane,
beciurile. În cazul extremal îmbrac
mijloacele de protecţie individuale,
iau documente, rezerve de produce
alimentare şi apă, se adăpostesc în
edificiile de protecţie. Respect
regimul de protecţie radioactivă.

„ALARMĂ CHIMICĂ !” Prin televiziunea şi radio se Îmbrac mijloacele de protecţie

transmite semnalul „PERICOL
CHIMIC” şi modul de
acţionare.
individuale, ermetizăz încăperile,
asigur protecţia apei, produselor
alimentare, a nutreţurilor şi a
animalelor. În cazul extremal îmbrac
mijloacele de protecţie individuale,
iau documente, rezerve de produce
alimentare şi apă, se adăpostesc în
edificiile de protecţie. Respect
regimul de protecţie chimică.

Cetăţeni! Auzind semnalele de înştiinţare a protecţiei civile, acţionaţi repede, fără panici şi
calm. Respectaţi strict indicaţiile organelor administrative locale şi a protecţiei civile !

Ţineţi minte! De la acţiunile corecte depinde viaţa dumneavoastră!

Departamentul Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova

 Anexa nr. 2

INDICAŢII

vizînd profilaxia cu iod în cazul contaminării

radioactive a spaţiului ambiant.

În jurul teritoriului Republicii Moldova la distanţa de 150-400 km funcţionează 8 Staţii

Atomoelectrice. În caz de avarie cu eliminarea substaţiilor radioactive în spaţiu, norul radioactiv
poate ajunge pe teritoriul ţării peste 5-10 ore.
Criteriile, vizând protecţia populaţiei în cazuri de accidente cu poluarea spaţiului cu
substanţe cu radioactive, se determină în baza identificării dozelor prognosticate pentru nivelele
inferioare şi superioare a acţiunii radioactive, aprobate de Ministerul Sănătăţii (nr. 06-5/3-243 din
20.06.1990).

Necesitatea administrării profilactice a iodului va fi determinată de Ministerul Sănătăţii a

Republicii Moldova.

Pentru asigurarea măsurilor urgente vizând lichidarea (diminuarea) consecinţelor poluării

spaţiului ambiant cu substanţe radioactive se execută măsurile preconizate în „Planul de lucru al
Direcţiei sănătăţii, instituţiilor medicale, în caz de accident nuclear”.

Cea mai efectivă metodă pentru protecţia glandei teroide de la suprairadierea cu izotopi
radioactivi a iodului este administrarea preparatelor medicamentoase a iodului stabil (profilaxia cu
iod). O protecţia maximă se poate obţine în cazul administrării preventive a iodului stabil (sau
concomitent cu acţiunea iodului radioactiv).

Eficacitatea protecţiei în dependenţă de termenul administrării preparatelor de iod

Administrarea preparatelor de iod stabil Eficacitatea protecţiei în %

- 6 ore pînă la inhalare 100

- în timpul inhalării 90

- 2 ore după inhalare 10

- 6 ore după inhalare 2

O doză de 100 mg a iodului stabil (130 mg de kaliu iodid sau 170 mg de kaliu iodat) asigură
protecţia glandei teroide pe parcursul a 24 ore.
 Pentru a susţine nivelul de protecţie, în cazul inhalării iodului radioactiv, pe o durată
respectivă, este necesar de-a administra preparatele iodului stabil o dată în zi pe parcursul
existenţei pericolului inhalării iodului radioactiv, însă nu mai mult de 10 zile pentru maturi şi 2 zile
pentru femei gravide, şi copii pînă 3 ani.

Dozele diurne a preparatelor de iod, recomandate de OMS

Grupa de vîrstă KI (mg) KIO (mg)

Noi născuţi pînă la 1 lună 15 20

Copii de la o lună pînă la 3 ani 30-35 40-45

Copii de la 3 ani pînă la 12 ani 65 85

Copii de la 15 ani şi maturi, inclusiv şi gravidele şi 130 170

mamele care alimentează cu sîn

Noi născuţii sugari primesc doza necesară cu lapte ‚le mamei, care a primit preventiv 130 mg
de iod stabil.
Contraindicaţii pentru administrarea preparatelor de iod:

- hipersensibilitatea la preparatele iodului;

- maladiile glandei teroide (tireotoxicoză, guşa nodală);
- maladii a tegumentelor (pemfigus, psoriaziul).

Serviciul medical al