Sunteți pe pagina 1din 35

VITAMINELE

Definitie:vitaminele sunt substante organice cu GM


mica, active in doze reduse, fara valoare energetica
intrinseca,care ajung in orgs prin aport exogen,
biosinteza endogena a unor vitam.fiind insuficienta pt
a asigura promovarea cresterii, mentinerea vietii si a
capacitatii de reproducere.
Unele vitamine se gasesc in alimente ca precursori
sau provitamine, in orgs uman realizandu-se
transformarea lor chimica in formele vitaminice
active.

Vitaminele

Rolul global al vitaminelor este acela de


biocatalizatori ai proceselor de digestie, absorbtie,
metabolizare si inglobare a celorlalti nutrienti in
structurile organismului.
Cand aportul alimentar este insuficient se instaleaza
carenta vitaminica.
Solubilitatea reprezinta proprietatea vitaminelor care
le imprima caracteristicile ciclului biochimic, modul
de absorbtie, transport si depozitare, precum si caile
de eliminare din orgs.

Clasificare
Vitamine liposolubile(A,D,E,K)
Caracteristici generale:
-sunt solubile in grasimi si in solventii acestora;
-sursa alimentara de baza o reprezinta
alimentele grase;
-sunt absorbite din tubul digestiv in prezenta
bilei, in limfa si circula in curentul sanguin
legate de carausi proteici;

Clasificare

Sunt depozitate in lipidele tisulare, mai ales la nivel


hepatic;
Surplusul de aport prin dieta sau prin produse
farmaceutice ridica riscul aparitiei hipervitaminozei,
cu manifestari toxice datorate tezaurizarii excesive;
Deficitul de aport duce la folosirea initiala a
rezervelor depozitate, iar semnele hipovitaminozei
apar tardiv
Au actiune asemanatoare hormonilor, participand la
procesele anabolice din organism.

Clasificare
Vitaminele hidrosolubile(vitamina C,vitaminele din
grupul B)
Caracteristici generale :
Sunt solubile in apa,pierzandu-se usor din alimente prin spalare
excesiva sau prin mentinere indelungata in apa,iar din organism
prin transpiratii patologice.
Sunt absorbite usor din tubul digestiv in prezenta HCl din sucul
gastric,direct in sange unde circula liber
Nu se depoziteaza in organism excesul fiind preluat de lichidele
extracelulare si eliminat prin urina.Semnele hipovitaminozei apar
rapid.
Catalizeaza procesele eliberatoare de energie din proteine
glucide si lipide,fiind cofermenti ai enzimelor.

Vitamina A
-este prima vitamina liposolubila identificata si studiata.
-este activa in organism sub 3 forme: retinol,depozitat in ficat, de
unde este eliberat in sange si transportat la nivel celular unde
este convertit dupa necesitati in alte 2 forme active: retinal si
acid retinoic.
-retinolul(vitamina A1) si dehidroretinolul(vitamina A2) se gasesc
ca atare in alimente animale,dar in lumea vegetala sunt
raspanditi precursori vitaminici-carotenii,pigmenti ai vegetalelor
colorate.
- -carotenul este cea mai activa forma a provitaminei A cu un
important rol antioxidant

Rolul vitaminei A
1. Functionarea analizatorului vizual:
- asigurarea integritatii structurale si functionale a corneei si
membranei conjunctivale
- transformarea energiei luminoase in impuls nervos la nivelul
retinei.
- -vitamina A (sub forma de retinal) e componenta a pigmentilor
retinieni(rodopsina si iodopsina).In cazul deficitului de vit A
scade acuitatea vizuala in lumina crepusculara(hemeralopie
sau orbul gainilor).
2. Diferentierea celulara- controleaza sinteza proteica si
diferentierea celulara, prevenind astfel cancerul
-este vitala pentru formarea si mentinerea integritatii tesutului
epitelial.

Rolul vitaminei A
-vitamina A este indispensabila pentru
functionalitatea tesuturilor
epiteliale(cornee,piele,mucoasa
respiratorie,digestiva)
-la nivelul pielii si al mucoaselor deficitul de vit
A determina inloculirea celulelor epiteliale
normale cu celule care secreta cheratina
3. Rol in cresterea oaselor si tesuturilor moi.

Rolul vitaminei A
4. Rol in reproducere: sustinerea functiei si maturarii sexuale
normale, vit A participa la exprimarea genica si are rol in
dezv.fetala
5. Rol antioxidant, -carotenul protejeaza AND-ul de radicalii
liberi,prevenind astfel cancerul.
6. Imunitate: deficitul de vit A deprima imunitatea celulara si
umorala si determina scaderea rezistentei la infectii prin
modificarea epiteliilor si mucoaselor.

Surse alimentare de vitamina A


Retinolul se gaseste exclusiv in produse alimentare de
origine animala,iar carotenii se gasesc in special in
alimente de origine vegetala.
Surse alimentare de vit A preformata(retinol):
-ficat
-lapte
-branzeturi, unt
-galbenus
-peste

Surse alimentare de vitamina A


Surse alimentare de caroteni:
- Spanac si alte legume cu frunze verzi
- Fructe portocalii( caise, pepene galben, mango)
- Legume portocalii(morcov, dovleac, cartofi dulci)
Legumele si fructele galbene, portocalii, rosii si verzi
reprezinta surse importante de carotenoizi.
Prepararea termica favorizeaza absorbtia carotenoizilor,
facandu-I mai disponibili dat. clivajului acestora.

Aportul optim de vitamina A


Unitatea de masura: RAE ( retinol activity equivalents)
1 g retinol = 1 RAE = 12 g -caroten

Ratii zilnice de vitamina A recomandate:


Adulti: 900 g RAE la barbati si 700 g RAE la femei.
-femei care alapteaza 1300 g RAE /zi si in sarcina 770 g
RAE/zi.
Hipervitaminoza A: apare la >1300 g RAE /zi si se manifesta prin
cefalee, varsaturi, dureri articulare, icter, caderea parului,
afectare hepatica si ciroza in final.
In sarcina, hipervitaminoza A prezinta risc teratogen.

Vitamina D
Cuprinde o serie de derivati sterolici cu rol major in
metabolismul fosfo-calcic.Cele mai importante din
punct de vedere nutritional sunt vitamina
D2(ergocalciferol) si vitamina D3(colecalciferol).
Vitamina D2
Este sintetizata prin iradierea cu radiatii ultraviolete a
ergosterolului din vegetale (ciuperci,drojdii).

Vitamina D
Vitamina D3
Se formeaza:- in piele,prin iradiarea cu radiatii
ultraviolete a 7-hidrocolesterolului prezent in sebum
-in intestinul subtire,din colesterol,sub
influenta unei hidrogenaze.
Daca organismul este expus indeajuns razelor de
soare,sinteza cutanata a vitaminei D3 este suficienta
nefiind necesar aportul de exogen.

Rolul vitaminei D
Cel mai important rol al vitaminei D este acela de a preveni
rahitismul si osteomalacia,prin:
- facilitarea absorbitiei Ca din intestinul subtire,
- mentinerea nivelului optim al calcemiei si implicit asigurarea
unei cantitati suficiente de Ca si P pentru fixare la nivel osos.
Hipovitaminoza D apare:
- in conditiile expunerii insuficiente la radiatii ultraviolete,
- prin aportul alimentar insuficient
- in stari patologice care reduc absorbtia vitaminei sau cresc
absorbtia ei renala
- in boli hepatice sau renale.

Hipovitaminoza D la copil
La copil hipovitaminoza se concretizeaza prin rahitism,
caracterizat prin:
-modificari osoase caracteristice(oasele lungi se incurbeaza-coxa
vara,extremitatile distale ale antebratelor si gambelor se
ingroasa,apar deformari toracice-santul Harrison,matanii
costale,torace in carena si deformari craniene-aplatizare
occipitala,bosele frontale si parietale proemina
asimetric,fontanelele nu se inchid.)
-intarziere in crestere
-cotracturi musculare
-convulsii
-eruptie dentara intarziata

Hipovitaminoza D la copil

Morfopatologic rahitismul se caracterizeaza prin


acumularea de tesut osteoid necalcificat.Lipsa
sarurilor de calciu duce la formarea trabeculelor de
os nou exclusiv din tesut osteoid.

Examenul radiologic arata largirea cartilajelor


epifizare,calcificari neregulate,excavarea capetelor
diafizelor si franjurarea jonctiunilor
cartilaginoase(dintii de pieptan)

Hipovitaminoza D la copil
Examenul de laborator arata :
-scaderea calcemiei si fosforemiei
-scaderea citratului sanguin si ATPului in tesuturi
-cresterea fosfatazei alcaline care indica intensficarea
metabolismului osos in ambele sensuri
Riscul hipovitaminozei este mai mare la
prematuri,la nou-nascuti din mame cu carenta
vitaminica,la sugarii alimentati predominant cu
lapte,care este sarac in vit D.

Hipovitaminoza D la adult
Se manifesta prin scaderea mineralizarii osoase,acoperirea
trabeculelor cu tesut osteoid,intensificarea procesului de
fibroza,cresterea nr.de osteoblaste si reducerea
osteoclastelor.Boala se numeste osteomalacie si afecteaza mai
ales oasele lungi.Forta musculara scade,apar pseudofracturi si
deformari cifoscoliotice ale coloanei vertebrale.
Radiologic se evidentiaza calcificari inegale,osteoporoza,turtirea
vertebrelor,fisuri pe toata lungimea oselor lungi
Examenul de laborator arata :
-reducerea calciului si fosforului in sange
-cresterea fosfatazei alcaline
-cresterea eliminarii fecale de calciu

Hipervitaminoza D

Apare in conditiile supradozarii preparatelor


vitaminice D.In aceste conditii se mobilizeaza Ca din
oase,apare hipercalcemie,creste calciuria si
fosfaturia.Ca mobilizat se poate depune in tesuturi:
la nivel renal(nefrolitiaza) si la nivelul vaselor mari de
sange (stenoza aortica).
Clinic apar cefalee,
greata,inapetenta,voma,diaree,poliurie,polidipsie

Surse alimentare de vit D


Vitamina D ca atare se gaseste in alimente de origine animala.
Vitamina D sub forma de provitamina se gaseste in alimente de
origine animala si vegetala.
Vitamina D preformata se gaseste in:
-ulei de peste
-unt
-lapte gras
-frisca
-galbenus de ou
-viscere
-sardele
-somon

Surse alimentare de vit D


Concentratia vitaminei depinde de sezon(laptele este
mai bogat vara decat iarna) si de factori
biogeografici.
Provitaminele se gasesc sub forma de fitosteroli in:
legume, in fructe,ciuperci, boabe de cacao, polen si in
uleiul germenilor de cereale.
Exista si surse alimentare animale de provitamine
D : moluste, ulei de peste, ficat, sardele, lapte, unt.

Necesarul zilnic de vitamina D


Sugari,

copii sub 7 ani-400 UI


Copii >7 ani-100-200 UI
Adolescenti, adulti tineri-100-200UI
Adulti -100 UI
Femei gravide -600 UI
Femei care alapteaza-600-800UI

Vitamina E(tocoferol)

Numele ei vine de la tokos=germinare


Ea se sintetizeaza in frunzele verzi, de unde este transportata
sub forma libera in seminte si concentrata la nivelul
embrionului.
Digestia si absorbtia tocoferolului se face sub influenta lipazei
pancreatice si a sarurilor biliare si este dependenta de digestia
lipidelor.
Absorbtia tocoferolilor este mai mare la femei decat la barbati.
Din intestin tocoferolii sunt transportati sub forma de
chilomicroni in limfa si depozitati in ficat, rinichi,pancres,tesut
adipos, inima,splina si muschi.

Rolul vitaminei E

Mentinerea integritatii structurale si functionale a


aparatului reproducator si de prevenire a sterilitatii.
Rol antioxidant la nivel celular.Este f.important acest
rol la nivel pulmonar si la nivel eritrocitar.
Rol trofic la nivel neuronal.
Troficitatea si fortificarea peretilor vaselor capilare.
Rol in cresterea imunitatii orgs prin protejarea
leucocitelor.

Hipovitaminoza E
Riscul hipovitaminozei E apare la prematuri si unii bolnavi
cronici.
Prematuritatea creste riscul deficitului vitaminei E datorita:
-stocurilor reduse de tocoferoli la nastere;
-necesarului crescut de vitamina;
-malabsorbtiei intestinale;
Consecintele hipovitaminozei E la sugari:
-ischemie retiniana=>orbire;
-anemie hemolitica prin hemoliza eritrocitara;
-leziuni pulmonare;
-creste riscul hemoragiilor

Hipovitaminoza E la adulti
Apare

in:
bolile care evolueaza cu steatoree si
malabsorbtie(ciroza hepatica,pancreatita
cronica,atrezie biliara,carcinom pancreatic) si
conduce la anemie secundara,distrofii
neuronale si musculare.
reducerea aportului de tocoferoli(consum
excesiv de produse rafinate,frigerea sau
prajirea)

Surse alimentare de vitamina E


Alimente de origine vegetala:
-uleiuri vegetale(germeni de cereale)
-fructele cu coaja tare neprajite(arahide, nuci,alune, migdale)
-polenurile
-faina si painea neagra si intermediara,leguminoasele uscate
Alimentele de origine animala au continut redus de
tocoferoli(unt, branza grasa, oua, ficat).
Alimente fortificate (faina si paste fainoase, margarina).

Ratii zilnice de vitamina E


10-30g/zi,in functie de urmatorii factori:
-lipidele din dieta(conc.mare de AGNS creste necesarul
tocoferolic);
-sexul(conc.mai mare la femei);
-varsta(necesar mai mare la prematuri fata de nn la
termen si mai mare la copii decat la adolescenti si
adulti);
-starea fiziologica(necesar mai mare la gravide si femei
care alapteaza);
-anotimp(necesar mai ridicat primavara).

Vitamina K
Cuprinde

2 compusi naturali liposolubili:


-vitamina K1-fitochinona, sintetizata de plantele
verzi;
-vitamina K2-farnochinona, sintetizata de flora
saprofita din intestin.
5 compusi sintetici, importanta biologica
menadiona-K3 produs hidrosolubil.

Vitamina K

Vitamina K ingerata se absorbe prin mecanism activ


in jejun;
Vitamina K produsa la nivel intestinal se absorbe prin
difuziune in ileon si colon;
Absorbtia vit.K necesita prezenta sucului pancreatic
si a sarurilor biliare;
Se concentreaza la nivel hepatic, in piele si muschi,
eliminandu-se prin urina si materii fecale.

Rolul vitaminei K

Rol important in coagularea sangelui(vitamina


antihemoragica), intervenind in sinteza hepatica a
unor factori ai coagularii:-factorul II-protrombina
-factorul VII-proconvertina
-factorul IX-Christmas
-factorul X-Stuart-Prower.
Alte roluri:respiratia celulara, fosforilarea glucozei si
transformarea ei in glicogen, asigurarea
functionalitatii hepatice, sinteza proteica de la nivelul
maduvei osoase impreuna cu vit.D.

Deficitul de vitamina K

Nou nascutul-deoarece vit K traverseaza greu


placenta, iar intestinul sau este steril in primele zile
dupa nastere deci nu exista nici productie
endogena.Alimentatia la san intarzie colonizarea
intestinului cu flora saprofita deoarece laptele matern
este steril si are continut infim de vit.K.
Terapia medicamentoasa cu antibiotice reduce flora
intestinala saprofita si creeaza anorexie.Alte
medicamente actioneaza competitiv cu vit K la nivel
hepatic, reducand sinteza
fact.coagularii(anticoagulante orale, salicilatii, exces
de vit.A si E).

Deficitul de vitamina K
Alimentatia

parenterala timp indelungat


Alte stari patologice(obstructia biliara si bolile
care cuprind sindromul de malabsorbtie).
Unele boli hepatice grave(ciroza si hepatita
cronica),reduc sinteza factorilor coagularii
chiar daca aportul de vit K este adecvat.

Necesar si surse alimentare de vit K

Necesarul de vit K este de 2 mg/zi.

Sursele alimentare:
-vegetale verzi, consumate proaspete;
-surse secundare:ficatul, carnea si branzeturile grase;
-foarte sarace in vit K:fructele si produsele cerealiere.

S-ar putea să vă placă și