Model Licenta

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
INSPECTORATUL SCOLAR JUDEŢEAN ARGES

SCOALA POSTLICEALA SANITARA
„CHRISTIANA
PROIECT
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU FARINGITA ACUTA
DOMENIUL: SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA
CALIFICAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST
INDRUMATOR: OLTEANU MARILENA

ABSOLVENT: GUZENCU RAMONA
TULCEA-2016
,,Sanatatea e comoara cea mai preţioasa si cea mai usor de pierdut; totusi, cel
mai prost pazita. ”
E.Augier
„ Rolul esenţial al asistentei medicale constă în a ajuta persoanele bolnave,
sănătoase şi să recâştige sănătatea sau să-l ajute până în ultimele sale clipe, prin
îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi îndeplinit singur, dacă ar fi avut voinţă, putere şi
cunoştinţele necesare să îndeplinească aceste funcţii, astfel încât acesta să-şi recapete
independenţa cât mai repede posibil.
Asistenta medicală ajută bolnavul să respecte prescripţiile terapeutice ale
MOTTO
medicului. Ea este conştiinţa celui lipsit de conştiinţă, dorinţa de a trăi pentru cel ce a
gândit la suicid, membru pentru cel căruia i-a fost amputat, ochi pentru cel ce a orbit de
curând, mijloc de locomoţie pentru copilul mic, încrederea pentru tânăra mamă, vocea
celor slabi pentru a se putea exprima. ”
Virginia Henderson
CUPRINS
Lucrare de diploma ,,Ingrijirea pacientului cu laringita’’...........................pag.1

MOTTO........................................................................................................pag.2
Motivatia......................................................................................................pag.3
Educaţie pentru sanatate..............................................................................pag. 5
CAP.I - Notiuni de anatomie si fiziologie...................................................pag.7
-anatomia laringelui; fiziologia laringelui
CAP.II- Notiuni generale despre boala........................................................pag.9
-Definitie, etiologie, clasificare
CAP.III- Manifestari de dependenta. Semne si simptome.........................pag.12
CAP.IV- Examene clinice si paraclinice....................................................pag.15
-Interogatoriu; Examen obiectiv; Examen de laborator
CAP. V- Tratament.....................................................................................pag 18
CAP. VI- Evolutie. Complicatii..................................................................pag. 19
CAP. VII- Ingrijirea pacientului cu laringita acuta.....................................pag.22
CAP. VIII-Cazuri.........................................................................................pag. 23
- Caz nursing I
- Caz nursing II
- Caz nursing III
2
CAP. IX- Concluzii.......................................................................................pag.58
CAP. X- Anexe..............................................................................................pag. 60
-Tehnici de nursing
BIBLIOGRAFIE............................................................................................pag.66
EDUCAŢIE PENTRU SANATATE
Asistenta medicală îşi îndreaptă atenţia asupra bolnavilor, ele au responsabilitatea

MOTIVAŢIA
de a crea un mijloc psihic, social şi spiritual favorabil vindecării şi se străduiesc prin
pregătire şi exemple să prevină bolile şi să promoveze sănătatea.
Asistentele sunt în serviciul sănătăţii individului, al familiei şi al societăţii, ele
coordonându-şi acţiunile împreună cu membrii altor profesii din echipa sanitară.
A servi umanitatea este funcţia esenţială a asistentelor şi motivul profesiei lor.
Exerciţiul profesiei este bazat pe nevoile omului, în consecinţă el nu poate fi
limitat nici de consideraţie naţională, de rasă, de credinţă, de culoare şi nici de
consideraţii de ordin politic sau social.
Principiile fundamentale sunt credinţa în libertăţile esenţiale ale omului şi
respectul pentru viaţa umană. Profesia recunoaşte că un cod internaţional nu poate să ia
în consideraţie, în detaliu tot ceea ce înseamnă comportamentul individual şi social al
asistentelor condiţionat în caz cert de convingeri şi păreri personale.
Asistenta are trei responsabilităţi principale:
• păstrarea vieţii;
• alinarea suferinţei;
• promovarea sănătăţii.
În atenţia pe care ea o acordă şi în exerciţiul profesiei sale, asistenta trebuie ca în

tot acest timp să menţină cel mai înalt grad calitativ. Trebuie să vegheze constant la
menţinerea unui nivel ridicat al cunoaşterii sale teoretice şi tehnice.
Conştientă de întinderea responsabilităţilor sale, asistenta în cunoştinţa limitelor,
nu recomandă şi nu execută un tratament fără prescripţie medicală, iar în caz urgent şi
într-o eventualitate face raport medicului până la cel mai mic detaliu.
• -Asistenta are obligaţia de a executa prescripţiile medicului cu inteligenţă şi
loialitate.
• -Asistenta trebuie să stimuleze şi să încurajeze încrederea faţă de medic şi de
ceilalţi membrii ai echipei sanitare.
• -Ea trebuie să coopereze cu colegii săi şi să menţină cu ei relaţii armonioase.
• -Asistenta trebuie să facă dovada unei moralităţi care să onoreze profesia sa.
Asistenta împarte resposabilităţile şi se alătură acţiunii concetăţenilor şi altor
membrii ai echipei sanitare în vederea de a răspunde nevoilor publicului în domiciliul
sănătăţii pe plan local, naţional şi international
APARATUL RESPIRATOR
Aparatul respirator este alcatuit din totalitatea organelor care asigura mecanismul
respiratiei: al ventilatiei pulmonare, ca si al schimburilor de gaze de la nivelul alveolelor
3
pulmonare - hematoza. Acestea sunt: caile respiratorii superioare (cavitatile nazale si
faringele), cele inferioare (laringele, trahee si bronhii) si plamanii, ca organe principale
ale actului respirator.
Nasul si cavitatea nazala formeaza primul segment al acestui aparat. Nasul,
formatiunea mediofaciala cu caracteristici specifice fiecarui individ si cu dublu rol
functional (respirator si olfactiv) imbraca forma unei piramide cu fata in jos
Fosele nazale comunica cu exteriorul prin doua orificii, numite narine, iar cu
faringle, prin doua orificii largi, meaturi nazofaringiene. Sinusurile frontale nazale sunt
captusite de o mucoasa foarte bogat vascularizata si impartita functional in doua regiuni:
una in treimea superioara, mucoasa olfactiva, si una in partea inferioara, mucoasa
MOTTO
respiratorie.
Faringele reprezinta locul de incrucisare a caii respiratorii cu cea digestiva, la care
va fi deschis.
Laringele, alcatuit dintr-un schelet cartilaginos, indeplineste functional rolul de a
proteja calea respiratorie, ca si rolul unui organ al fonatiei. Calitatile sunetului:
intensitatea, inaltimea, timbrul, sunt in raport de amplitudinea si numarul vibratiilor ca si
de integritatea aparatului de rezonanta, format de cavitatile din jur: vestibul laringian,
faringele, cavitatea bucala, cavitatea nazala, ca si sinusurile paranazale.
Traheea este un tub fibrocartilaginos care continua in jos laringele si se intinde
pana la nivelul vertebrei a IV-a, a V-a toracala, cu o lungime de 11-13 cm si cu un
diametru de circa 2 cm. Ca structura traheea este alcatuita dintr-o tunica
fibromusculocartilaginoasa, in grosimea careia se gasesc 6-20 semiinele cartilaginoase,
legate intre ele prin ligamente inelare. Posterior, unind cele doua capete ale potcoavei
cartilaginoase, se afla membrana traheeala, in grosimea careia se afla muschiul traheal.
Plamanii reprezinta organele principale ale actului respirator. Ei ocupa aproape in
intregime cavitatea toracica, fiind fiecare situati in cate o cavitate pleurala - dreapta si
stanga, separate pe linia mediana de catre mediastinul thoracic
Capitolul I
NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE
Anatomia laringelui
Organ impar şi median situat vertical în regiunea anterioară a gâtului, laringele
este porţiunea iniţială, diferenţială a conductului laringo-traheo-bronşic şi se constituie
punctul de unire al căilor aeriene superioare cu cele inferioare.
Proiectat pe coloana cervicală, la nivelul vertebrei 3-6 (mai sus la nou-născut) şi
având forma unui trunchi de piramidă triunghiulară, cu baza în sus, către faringe,
continuându-se cu traheea, laringele este constituit dintr-un schelet vibro-cartilaginos
acoperit cu muşchi şi căptuşit cu o membrană mucoasă.
Scheletul laringian este constituit din cartilajele:
• cricoid;
• tiroid;
• aritenoide;
• epiglota;
• cartilaje accesorii Santorini şi Wrisberg.
Cartilajele sunt unite între ele de ligamente şi membrane laringiene.
Membranele principale ale laringelui 4sunt:

• membrana tirahioidiană;
• membrana crico-tiroidiană;
Împreună cu cartilajele ele conferă laringelui forma de tub.
Ligamentul cricotraheal este cel mai important ligament al laringelui.
Coarda vocală cuprinde ligamentul vocal, muşchiul vocal şi mucoasa care le
acoperă. Lungimea corzii vocale este de 0,7 cm la nou-născut, 1,6-2 cm la femei, 22,4
cm la bărbaţi. MOTIVAŢIA
Spaţiul determinat de cele două corzi vocale se numeşte GLOTA.
GLOTA are două porţiuni:

• glota membranoasă sau porţiunea anterioară a glotei;
• glota cartilaginoasă sau posterioară cuprinsă între cele
• două cartilaje aritenoide.
Limita superioară a laringelui este formată de:

• marginea liberă a epiglotei;
• rapliul ari-epiglotic;
• spaţiul inter aritehoidian.
La acest nivel se determină hipofaringele şi se află încrucişarea căilor
aerodigestive superioare. Limita inferioară a laringelui este la nivelul marginii
inferioare a cricoidului.
De la acest nivel în jos începe traheea.
Muşchii laringelui formează două grupe, una extrinsecă şi alta intrinsecă, care din
punct de vedere funcţional reprezintă o singură unitate.
Muşchii laringelui funcţionează sinergic sau ontogonic pentru închiderea glotei şi
pentru punerea în tensiune a corzii vocale.
Un singur muşchi asigură deschiderea glotei (abducţia). Acesta este muşchiul
crico-aritenoidian posterior.
Trei muşchi asigură închiderea glotei:
-muşchiul cricoaritenoidian;
-muşchiul interaritenoidian;
-muşchiul tiroaritenoidian (fascicolul extern).
Inervaţia musculaturii laringiene provine din ramura externă a nervului
laringian superior care provine din pneumagastru.
Nervul laringian superior are o ramură internă care inervează endolaringele şi o
ramură externă motorie care enervează muşchiul cricotiroidian.
Nervul recurent asigură inervaţia motorie a tuturor muşchilor laringieni intrinseci
şi a muşchiului interaritenoidian. Din punct de vedere senzitiv asigură inervaţia
mucoasei laringiene subglotice.
Vascularizarea laringelui are două teritorii distincte:
• supraglotic prin artera laringiană superioară, ramura din carotida externă;
• subglotic din trunchiul arterial al arterei laringelui inferior - ramura din
trunchiul tirocervical al arterei subclaviculare.
5 ganglionii limfatici jugulari profunzi,
Drenajul limfatic al laringelui se face în
superiori şi inferiori.
FIZIOLOGIA LARINGELUI
FUNCŢIILE LARINGELUI:
1. 1. funcţia de fonaţie;
2. 2. funcţia re spiratorie;
3. 3.funcţia de protecţie a căilor respiratorii inferioare; închiderea epilaringelui,
închiderea glotei, oprirea reflexă a respiraţiei, reflexul de tuse;
4. 4.funcţia sfincteriană;
5. 5.funcţia reflexă.
MOTTO
Funcţia fonatorie:
Sunetul de bază, format în timpul fonaţiei poartă numele de tonalitate.
Tonul produs de laringe este modificat de traversarea cavităţii faringiene, cavităţii
bucale şi buze. Cavitatea nazală şi anexele acestora adaugă tonului de bază timbrul şi
rezonanţa vocii.
uncţia respiratorie:
În timpul inspirului glota se deschide prin îndepărtarea corzilor vocale. Închiderea
şi deschiderea glotei este un act reflex dependent de schimbul gazos şi echilibrul acido-
bazic.
Funcţia de protecţie a căilor aeriene inferioare:

În timpul deglutiţiei baza limbii, peretele posterior al faringelui, vălul palatin,
pilierii anteriori şi posterioari sub controlul gloso faringianului, asigură propulsia bolului
alimentar oprirea respiraţiei, contractarea repliurilor ari-epiglotice, a benzilor
vestibulare, închiderea glotei şi acoperirea corzilor vocale de către epiglotă. Contractarea
simultană a muşchilor suprahiodieni cu tragerea laringelui în sus şi înainte asigură
dirijarea bolului alimentar spre esofag şi feresc perfect traheea şi arborele de pătrunderea
alimentelor.
Dacă totuşi pătrund particule alimentare în laringe şi trahee se declanşează
reflexul de tuse. Inspiraţia profundă cu deschiderea glotei, apoi închiderea acesteia cu
creşterea presiunii intra-toracice, deschiderea rapidă a glotei cu o expiraţie explosivă
care elimină corpul străin.
Funcţia reflexă:
Laringele este receptorul unor reflexe vagovagale. Iritarea mecanică a feţei
interne a laringelui poate declanşa aritmie, bradicardie, stop cardiac. Reflexul vagal
poate fi blocat prin atropină, el este foarte puternic la fumători.
Capitolul II NOŢIUNI GENERALE DESPRE BOALA RESPECTIVĂ
Definiţie
Laringitele acute sunt inflamaţii ale mucoasei laringiene, au o etiologie poliformă
şi un aspect simptomatic variabil, survin rareori izolat, de obicei integrează într-un
tablou inflamator mai larg rino-faringo-laringo-traheobronşic.
Etiologie: 6
Etiologia variază în funcţie de formele antomo-chimice ale laringitelor acute.

O clasificare a factorilor etiologiei cuprinde:
1. Factorii favorizanţi.
2. Factorii predispozanţi.
3. Cauze determinante.
Laringita catarală acută:
Este o inflamaţie banală a mucoasei laringelui.
1. Factorii favorizanţi sunt: MOTIVAŢIA
• frigul, umeazeala;
• expunerea la curenţii de aer rece;
• factorii nocivi de microclimat din locuinţe; aerul aupraîncălzit şi uscat;
• vaporii sau gazele iritante, pulberile.
Obstrucţia nazală care obligă respiraţia pe gură.

• boli generale: - afecţiuni renale;
• afecţiuni endocrine;
• boli locale: - rinite;
• sinuzite;
• boli ale faringelui: amigdalite.
2. Factorii predispozanţi:
• slăbirea rezistenţei organismului după afecţiunile: hepatice, renale.
• oboseală;
• supraeforturile fizice şi intelectuale;
• ematiile;
• vârsta;
• sexul.
3. Cauze determinante:
Flora saprofită a căilor aeriene superioare formată din stafilococul alb,
streptococul, pneumococ.
Aceştia se găsesc ca saprofiţi pe mucoasa laringelui şi devin patogeni atunci când
rezistenţa laringelui este mai scăzută.
Laringita acută subglotică la copii:

Este o inflamaţie a mucoasei laringiene al cărei simptom principal este
dispneea.
1. Factori favorizanţi:
• sezonul rece;
• rinofaringitele acute;
• alimentaţia artificială;
• carenţe vitaminice.
2. Factorii predispozanţi:
• -oboseala; 7
• -rezistenţa scăzută a organismului.
3.Cauzele determinante:
• -flora saprofită a căilor respiratorii superioare;
• -streptococul nehemolitic;
• -pneumococul.
Laringita edematoasă a adultului

Este caracterizată prin edem al submucoasei laringiene. Este o formă
dispneizantă.
1.
MOTTO F actori favorizanţi:
-starea generală alterată: diabet, avitaminoze;
-boli infecţioase: gripa, scarlatina, erezipal;
-boli locale: rinosinuzita, rinofaringita;
-umezeala, frigul;
-tulburări endocrine, metabolice.
2. Factori predispozanţi:
- surmenajul, efortul, TBC, leziuni traumatice.
3. Cauze determinante:
• -streptococul şi stafilococul; pneumococul.
Laringita striduloasă (falsul crup):

Este o afecţiune caracterizată prin spasme laringiene nocturne, instalându-se la
copii între 3-6 ani.
Cauzele determinante:
• -hipocalcemia
• -carenţe vitaminice
CLASIFICARE
Varietatea laringitelor acute face dificilă clasificarea lor după un criteriu strict.
Cele principale se descriu în următoarea succesiune: laringita acută a
copilului; laringita catarală; edemul laringian acut; laringita flegmonoasă;
laringitele acute din bolile infuzo-contagioase virale şi generale şi
laringitele din unele boli generale; laringita cronică catarală;
8
• laringita cronică profesională;
• laringita pahidermică roşie;
• laringita cronică pahidermică albă;
• laringita cronică atropică uscată;
• laringita cronică a copilului.
CAP.III MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ. SEMNE, SIMPTOME
Tabloul clinic al laringitei acute este realizat de îmbinarea simptomelor de

infecţie generală cu simptome de afectare laringiană. Aceasta diferă în funcţie de
forma clinică de laringita acută având unele caractere particulare la copil şi adult.
Laringita acuta la adult se manifesta prin:

- disfonie (raguseala), ce poate evolua pana la afonie (pierderea vocii),
asociata in unele cazuri cu dispnee (dificultati in respiratie).
- pacientii acuza dureri in gat si simt constant nevoia sa tuseasca.
- atunci cand alte simptome insotesc laringita(febra, dureri generalizate-
cauza este adesea de origine virala sau bacteriana
- un alt tip de simptome este reprezentat de edemul laringian, de natura
alergica sau inflamatorie, sau rar, consecinta unei insuficiente renale.
La copil, laringita acuta se caracterizeaza prin:

• -tuse seaca, cresterea temperaturii in cele mai multe cazuri,
• -alterarea sau chiar pierderea vocii (afonie),
• -apoi, prin episoade din ce in ce mai intense de dispnee (dificultati respiratorii).
Dispneea poate evolua in stridor (respiratie suieratoare), insotit uneori de cianoza -

coloratia albastra a pielii, ce traduce oxigenarea insuficienta a sangelui.
La un pacient din doi, boala se vindeca in mod spontan in termen de 2 - 4 zile.
Rar, exista si forme grave, ce necesita spitalizare.
Tabloul clinic al laringitei catarale variază în funcţie cu vârsta şi cu leziunile

anatomopatologice, fiind în general mai accentuat la sugar şi copilul mic.
Debutul bolii este de obicei brusc în plină stare de sănătate (până să fi prezentat
vreun semn premonitoriu, sau fiind de 2-3 zile subfebril şi cu nasul obstruat), copilul sau
adultul se scoală de dimineaţă răguşit sau în cazul sugarului se trezeşte noaptea sufocat.
La aceste simptome se adaugă o tuse iritativă precum şi senzaţia de uscaciune şi
de corp străin în fundul gâtului. Laringoscopia indirectă şi directă pune în evidenţă o
12
congestie difuză a mucoasei cu corzile vocale, turgescenţe acoperite de secreţie
mucopurulentă.
sa apara secundar unor boli neurologice sau in leziunile atrofice ale mucoasei.
• Paresteziile pot fi secundare inflamatiilor acute sau cronice de la nivel faringo-
laringian, aparute adesea pe un fond nevrotic. Se manifesta sub forma senzatilor de
constrictie sau arsuri locale, senzatia de corp strain.
• Durerea laringiana prezinta o intensitate variabila in functie de gradul
DISPNEEI, se face in doua faze:
1. Tabloul clinic al laringitei edemantoasă subglotice.
Este caracteristic, boala debutând de cele mai multe ori brusc, de obicei în timpul nopţii
cu dispnee inspiratorie accentuată însoţită de tiraj şi cornaj şi cu stare de agitaţie şi
cianoză.
Alteori, se instalează treptat la un copil care cu câteva zile înainte prezentase fenomen
de rinoadenoidită acută. Accesele de dispnee la început paroxistie pot deveni subintrante,
starea copilului continuând să se agraveze. Copilul prezintă o tuse lătrătoare.
Febra poate fi moderată sau foarte ridicată - după natura agentului patogen în cauză.
În formele grave de laringită virotică copilul poate avea 40-41°C, la care se asociază o
stare generală profund alterată cu facies toxic, agitaţie extremă, deshidratare şi uneori
epistaxuri repetate.
În laringita edemantoasă simptomele se descriu:
• -starea generală alterată, febră ridicată, însoţită de frisoane care apar brusc sau
progresiv.
• -vocea este puţin alterată, dacă articulaţiile crico-aritenoidiene sunt indemne sau
dacă spaţiul suprafeţei nu este îngust. Se constată răguşeală sau chiar afonie
completă atunci când edemul este accentuat.
• -se adaugă senzaţia de tensiune la nivelul laringelui şi la baza gâtului. Durerile
sunt accentuate şi continue.
• -tusea uscată spasmatică exacerbează jenă dureroasă.
• -bolnavul este anxios agitat, are sete de aer.
Laringita striduloasă debutează brusc în timpul nopţii cu o criză de dispnee însoţită de

tiraj şi cornaj, tuse lătrătoare, agitaţie intensă şi cianoză.
Laringoscopia directă va arăta în regiunea subglotică o congestie a mucoasei care apare
acoperită de secreţie.
Laringita cronică catarală

Semnele subiective şi funcţionale sunt: răguşeala şi oboseala vocală. Iniţial vocea este
discret detrimbrată şi se valează repede. Ulterior răguşeala se intensifică şi apare oboseala
ori de câte ori bolnavul este nevoit să vorbească mai mult.
Ca simptome, bolnavul acuză senzaţii neplăcute de pişcături, gâdilături, arsuri,
uscăciune şi înţepături.
Laringita cronică profesională

Simptomatologie. Disfonia.
Laringita cronică pahidermică roşie
Bolnavul acuză 3 simptome principale:
- disfonia,
10
- durere laringiană,
- hemaj repetat.
Afecţiunea este mai frecventă la bărbaţii fumători care abuzează de voce.
Laringita cronică atopică (uscată)

- senzaţii de uscaciune şi de iritaţie permanentă a mucoaselor gâtului,
- tuse şi disfonie cu predominanţă matinală şi care se ameliorează odată cu
expectoraţia unor cruste galbene, verzi sau negricioase adesea pătate cu
sânge şi urât mirositoare.
Laringita cronică a copilului

Răguşeala este simptomul principal care alarmează aparţinătorii.- Persista mai
mult de o saptamana si reapare periodic.
Aceasta afectiune antreneaza in unele cazuri modificari permanente ale mucoasei,
ceea ce explica crizele repetate de larinigita acuta.
Modificarile mucoasei sunt uneori rezultatul expunerii repetate la fumul de tigara,
la praf, aer uscat sau alte substante iritante. deformant si stenozant (TBC, SCLEROM,
LUES SINDROMUL FONATOR ) este caracterizat de o modificare patologica a
sunetului fundamental emis de corzile vocale, cu aparitia disfoniei sau a raguselii.
Disfonia poate avea un caracter permanent sau intermitent, conditionata de
afectiuni acute sau cronice laringiene de pareze sau paralizii ale corzilor vocale,
posttraumatic dupa arsuri locale, corpi straini, tumori benigne sau maligne, malformatii.
Disfonia poate prezenta cateva caracteristici reprezentate de fonastenie (oboseala
la vorbit),rezastenie (oboseala la cintat). Mai rar se poate intilni afonia (pierderea
completa a tonalitatii vocale), care poate fi functionala (in cadrul crizei isterice), sau
obiectiva(in cadrul paraliziei recurentiale bilaterale in abductie).Vocea bitonala este
caracteristica paraliziilor recurentiala unilaterale. Disfonia poate avea un caracter
tranzitoriu la varsta pubertatii si se numeste mutatia vocii sau vocea eunucoida.
II. TUSEA -; poate fi seaca sau uscata in lc ute (debutul), in laringitele cronice
hipertrofice, in laringitele cronice atrofice. Tusea poate fi umeda, productiva in laringo-
traheo-bronhico acute sau cronice.Tusea poate fi latratoare in laringitele edematoare
subglotice, virotice sau difterice, tuse chintoase in tusea convulsiva.
III. DISPNEEA LARINGIANA este definita ca o reducere a debitului inspirator sau
expirator, este conditionata de diferite leziuni laringiene cu caracter stenozant.
Dispneea laringiana mai este cunoscuta sub denumirea de insuficienta respiratorie de
tiruct- Inflamatii acute virotice si).
- Reducerea calibreeeeeeeeedului laringian posttraumatic imediat sau
tardiv (prin stenoze).
- capcap Arsurile laringelui fizice sau chimice insotite de edem si stenoze.
- Edemele QUINQUE, alergice sau postendoscopice.
- Tumorile benigne (polipi, papiloame)sau maligne (cancere) , corpii straini
laringieni.
- Malformatile congenitale
11
CAP. IV EXAMENE CLINICE ŞI PARACLINICE
La fiecare organ în parte examenul cuprinde interogatoriul asupra tulburării

subiective, examenul fizic şi funcţional şi o serie de examene de laborator.
INTEROGATORIUL
Examenul laringelui va începe prin interogatoriul (în cazul copilului a părinţilor
acestora) asupra tulburării subiective şi funcţionale pe care le poate manifesta acest organ,
răguşeala (disfonie), dispnee, tuse, disfagie, precum şi asupra modului în care au apărut şi
evoluat aceste tulburări
EXAMENUL OBIECTIV al organului fonator cuprinde: inspecţia, palpare şi

examenul endocavitar (laringoscopia indirectă şi directă) completate cu controlul funcţiilor
laringelui.
INSPECŢIA are un rol important în stabilirea modului cum se efectuează mişcările

active ale laringelui, ştiindu-se că în mod normal laringele se ridică în timpul inspiraţiei,
coborârea lui în acest moment fiziologic va indica prezenţa unui obstacol endolaringian.
PALPAREA este importantă pentru depistarea unei laringopatii cu ajutorul căruia se

pune în evidenţă prezenţa sau absenţa mişcărilor pasive ale laringelui; în mod
normal laringele, fixat între policele şi indexul examinatorului se poate mobiliza uşor în
plan transversal producându-se un sunet caracteristic.
LARINGOSCOPIA
Acest examen se poate efectua fie cu ajutorul oglinzii laringiene (laringoscopia
indirectă) fie cu ajutorul unui tub rectiliniu care deprimă puternic baza limbii şi face
posibilă inspecţia directă a laringelui (laringoscopia directă).
Laringoscopia indirectă
Examenul cu oglinda laringoscopică este investigaţia cea mai simplă şi mai uşor
suportată de către bolnavi. La aceasta sunt necesare:
• un reflector frontal;
• sursă luminoasă;
• oglinda laringoscopică
• un vas cu apă caldă;
• comprese sterile.
Bolnavul în poziţie şezând cu corpul uşor aplecat înainte şi cu capul în uşoară

extensie. Se cere bolnavului să deschidă larg gura şi să scoată limba al cărei vârf
învelit cu o compresă se va trage uşor de către examinator cu mâna stângă. În felul
acesta se măreşte vizibilitatea asupra laringelui. În mâna dreaptă examinatorul ţine
oglinda laringoscopică pe care o introduce în orofaringe.
12
Dacă pacientul respiră liniştit şi nu îşi contractă muşchii laringelui în oglindă va
apărea imaginea răsturnată a coroanei laringiene cu toate elementele ei: epiglota,
aritenoizi.
Laringoscopia forţată
Această metodă se practică cu un apăsător de limbă special care are capătul îndoit şi
bilobat prevăzut cu două croşete butonate.
Laringoscopia directă: directoscopia se practică cu o aparatură şi un instrument

special:
- tubul spatulă a lui Chevallier-Jackson;
- spatule laringiene ce se adaptează la transformator.
Laringoscopia directă este metoda cu ajutorul căreia putem observa direct aspectele
cavităţii laringiene. Se foloseşte îndeosebi la copiii sub 5 ani.
Poziţia: culcat pentru copii, şezând pentru adulţi.
Copilul este culcat în decubit dorsal cu umerii imobilizaţi, alt ajutor ţinându-i capul în
hiperextensie. Examinatorul introduce în gura copilului spatula, cu care va apăsa
limba şi va pune în evidenţă epiglota pe care o va încărca pe spatulă descoperind
lungimea laringelui.
Ca accidente ale laringoscopiei direct, ruperea incisivilor, lezarea buzei superioare,
a mucoasei de la baza limbii. De asemenea tulburări asfixice, sincope respiratorii sau
cardiace.
EXAMENUL FUNCŢIONAL
Prin examenul funcţional se va face o analiză fină a vocii cântate şi a vorbirii
controlând următorii factori: mişcarea respiratorie, mişcarea corzii vocale prin
laringostroboscopie.
Stroboscoapele permit sincronizări sau diferenţieri de fază mişcările corzilor
vocale ale căror vibraţie sunt recepţionate de un microfon pus în legătură cu
stroboscopul.
Alt medic are rolul de a poziţiona corect bolnavul în timpul acestor investigaţii, de
a ajuta medicul servindu-l cu materiale necesare şi susţinând pacientul în poziţia
corespunzătoare.
EXAMENUL DE LABORATOR
Examenul microbiologic şi imunologic

a) Prezenţa unei secreţii nazale, a unui exudat faringian sau laringo-
traheo- bronşic impune examenul bacteriologic. Examenul virusologic al secreţiei
laringo- traheo-bronşic va fi trimis la laboratoare specializate.
Necesare sunt şi examenele serologice (reacţiile Bordet-Waserman, ASLO şi
reacţiile de neutralizare faţă de diferiţii virusuri), intradermoreacţiile (la tuberculina
13
sau la diverşi alergeni r. Shick) şi cercetarea diferitelor deficienţe imunitare prin
examenul histoimunologic, precum şi dozarea de imuniglobuline.
b) Examenele hematologice sunt de extremă importanţă şi uneori de urgenţă;

leucograma pentru depistarea şi controlul unui focar supurativ profund, hemograma,
determinarea numărului de trombocite, timpul de coagulare şi sângerare, VSH.
Examenul biochimic al sângelui utile în unele cazuri sunt glicemia - pentru
depistarea unui diabet decompensat, calcemia, fosfataza alcalină, colesterolomia,
probele hepatice, electroforeza.
c) Examenul radiologic: - radioscopii, radiografii, arteriografia, limfografia,

radioscopia pulmonară. Se pot practica în diferite incidente, simple sau cu substanţă de
contrast.
d) Examenul histopatologic
Dacă există leziuni infiltrative vegetante a căror origine nu poate fi precizată
chimic trebuie practicată biopsia regiunii respective cu o pensă adecvată după o
prealabilă anestezie cu soluţie de xilină 1-2%.
În cazul în care caracterul hemoragic al ţesutului infiltrativ nu permite biopsierea
lui, examenul histopatologic se va efectua prin producerea biopuncţiei.
e) Alte examene:
- examenul de urină;
- examenul copraparazitologic;
- EKG;
- scintigrafie.
CAP.V
TRATAMENTUL
Tratamentul laringitei acute variază în funcţie de formele clinice ale acestora.

Tratamentul general al laringitei acute catarale va avea ca obiect să combată
durerea, tusea, să fluidifice şi să favorizeze expulzarea secreţiilor şi diminuarea lor
cantitativă.
- Pentru a combate durerea se poate prescrie tinctura de aconit în doze de 25-50
pic/zi înglobate într-o infuzie de ceai expectorant.
- Împotriva răguşelii se va recomanda o inhalaţie cu flori de nalbe şi tei, câteva
înghiţituri de zeamă de lămâie şi câte 2- picături de soluţie alcoolică de rădăcină
de aconit într-o infuzie de ceai de tei călduţ.
- Tratamentul local constă din recomandarea unei revulsii cutanate prin aplicarea
de prişniţe alcoolizate calde prelaringiene. Se vor prescrie inhalaţii neiritante cu
substanţe volatile (acidul fenic 5-10 picături în 250 ml apă) sau substanţe
balsamice. Se va evita mentolul. Vaporizanţii sau aerosoli la temperatura
14
corpului cu un AB cu spectru larg, asociaţi cu hidrocortizon.
- Cura de tăcere este una din cele mai bune metode terapeutice. La ea se adaugă
repausul în cameră încălzită, băuturi calde (infuzie de ceai). Se va interzice
fumatul, băuturile alcoolice şi alimentaţia condimentată.
Tratamentul laringitei acute edemantoase subglotice a sugarului şi a copilului mic are

două obiective:
• restabilirea respiraţiei
• stimularea forţelor de apărare a organismului contra agentului patogen.
Primul obiectiv trebuie să fie realizat prin permeabilizarea laringelui cu mijloace

conservatoare ce constă în: revulsie laringiană prin comprese calde în jurul gâtuluişi băi
fierbinţi la picioare, drenarea secreţiilor care obturează spaţiul glotic prin aspiraţie,
decongestionare prin inhalaţii de 2-3 ori/zi cu soluţii balsamice, aerosoli şi inhalaţii cu
soluţie de efedrină 1-2% după vârstă, şi prin corticoterapie (acetat de hidrocortizon în
aerosoli) sau generală (HHC - IV) şi administrarea de clorură de Calciu şi Romergan.
Acest tratament se va aplica asigurându-se copilului o poziţie corectă, cu capul şi
trunchiul ridicate.
Dacă mijloacele terapeutice nu mai au timp să acţioneze asupra edemului mucoasei
din cauza iminentei de asfixie în care este adus copilul la clinică se va efectua
permeabilizarea căilor aeriene inferioare prin introducerea sondei de intubaţie sau
participarea de urgenţă a traheostomiei.
În aceste cazuri la tratament conservator se vor adăuga pansamentele traheostomice şi
aspiraţia secreţiilor.
Importantă este şi combaterea infecţiilor, care se face prin administrarea de
antibiotice: Penicilina G, Polidin, Eritromicină.
Tratamentul laringitei edematoase vizează:
- -În primul rând combaterea tulburărilor respective, care prin agravarea lor pot
ameninţa în orice moment viaţa bolnavilor. Deoarece acest fapt este subestimat, se
recomandă spitalizarea acestor cazuri, traheostomia devenind necesară atunci când
edemul progresează repede.
- -Dacă dispneea este moderată se va administra HHC, la care se asociază Calciu,
vitamina C.
- -Bolnavul stând în poziţie şezândă i se aplică comprese fierbinţi în jurul gâtului. În
apropierea lui se fac vaporizări medicamentoase, iar local se aplică aerosole sau
instalaţii repetate cu soluţie de adrenalină cu 1/10.000 sau efedrină 3%.
- -Pentru a calma anxietatea, durerile şi tusea spasmatică se administrează
barbiturice şi sedative.
- -Alimentaţia va fi lichidă sau semisolidă.
- -Se mai administrează antiinflamatoare, antihistamatice şi se restrânge aportul de
sare
15
CAP.VI EVOLUŢIE. COMPLICAŢII
Evoluţia laringitei acute diferă de la o formă clinică la alta.

Astfel, evoluţia laringitei catarale este de obicei benignă fenomenele funcţionale şi
fizice retrocedând în 4-5 zile. Chiar dacă procesul cataral se poate extinde şi la arborele
traheobronşic, dând o traheobronşită descendentă, prognosticul rămâne favorabil, acestă
uşoară complicaţie vindecându-se după câteva zile. Mai neplăcută este însă cronicizarea
laringitei determinată de persistenţa factorilor etologici favorizanţi.
Evoluţia laringitei acute edematoase este variabilă în raport cu precocitatea
diagnosticului şi a tratamentului, cu virulenţa agentului patogen şi cu puterea de rezistenţă
a organismului individului. Ea poate varia de la 5 la 7 zile terminându-se prin vindecare în
cazurile precoce şi corect tratate, sau se poate prelungi săptămâni sau chiar luni de zile
dacă masivitatea infecţiei, tratamentul insuficient şi lipsa de apărare a organismului au
permis extinderea procesului edematos la întregul arbore traheobronşic şi instalarea unor
complicaţii grave ca bronhopneumonia.
Evoluţia laringitei striduloase este tipică.

După debutul zgomotos foarte alarmat pentru familie, accesul de sufocare tratat sau
chiar netratat cedează în mai puţin de o oră şi copilul ostenit din criza prin care a trecut,
adoarme liniştit dar uşorul sforăit care îi însoţeşte somnul dovedeşte prezenţa obstrucţiei
care nerezolvată mai poate să favorizeze în nopţile următoare reapariţia unor crize
similare.
Evolutia laringitei cronice catarală evoluează lent cu perioade de ameliorare prin

tratament adecvat pe toată durata vieţii.Este aşadar odată constituită cvasi- incurabilă şi
prognosticul este descurajator în special pentru cântăreţ.
Complicatii
Complicaţiile laringitei acute apar ca urmare a netratării acestora la timp sau
tratamentul incorect dar şi a lipsei de apărare a organismului supus infecţiilor repetate
determinate de agenţi patogeni.
Locale - se pot produce infectarea altor organe din vecinatate (bronsite, pneumonii,
otite,sinuzite, meningite)
- -se pot produce insamantari la distanta cu streptococi (streptococul ramane cantonat
la nivelul amigdalelor si elimina toxine, care afecteaza aparatul renal-
glomerulonefrita post-streptococica, afecteaza endocardul, miocardul, pericardul -
reumatism, sau poliartrite reumatoide - R.A.A.)
Complicatiile in laringita catarală complicaţiile apar la boli cu o stare generală alterată

sau după boli infecţioase - febra tifoida, tifos exantematic.
Ele sunt produse prin extinderea inflamaţiilor în straturile submucoase unde determină
edeme, abcese, flegmon. De obicei acestea sunt determinate de infecţiile streptocoase.
16
La copii apare un edem subglotic.
Complicaţiile laringitei edematoase acute
bronhopneumonia, care este frecvent semnalată şi comportă un pronostic sever;
laringo-traheobronşita membranoasă care deşi se întâlneşte rareori este însă
foarte gravă, bolnavii care au necesitat traheostomie prezentând uneori cicatrici
stinozate.
Complicaţiile generale sunt urmarea extinderii procesului toxiinfecţiilor la alte

organe.
Se pot întâlni suprarenalite, miocardite ce determină decompensări cardiace sau edem
pulmonar alteori toxiinfecţioase, hepatice şi renale, paralizii.
Prognosticul este rezervat în laringita acută, el este variabil în funcţie de:

• forma clinică;
• stadiul de dezvoltare;
• starea anterioară a organismului;
• complicaţiile ce apar în timpul evoluţiei;
• vârsta bolnavului - prognosticul cel mai grav este la copii sub 2 ani de
asemenea în cazurile cu fenomene toxice, generale (gripa) şi în cele în care
intervine suprainfecţia sau stafilococul patogen.
Prognosticul grav -mai ales la sugar si copilul mic se întâlneşte şi în stadii înaintate
de faringită distructivă când se instalează o perturbare gravă a funcţiilor centrilor nervoşi
ca urmare a hipoxiei.
Exitusul survine în primul acces dispneic care este egal moarte precoce reflexă cât şi
tardiv prin expulzarea posibilităţilor reacţionale după câteva ore de luptă intensă sau
sincopă.
Crizele de spasm laringian ce apar cu ocazia acceselor de tuse, cu cianoza
copilului sunt fenomene grave ce impun interventia rapida a medicului.
Febra, paloarea, tahicardia, uneori pulsul filiform, alteori starea de prostratie,
adinamia copilului epuizat ce lupta sa invinga obstacolul respirator laringian
completeaza tabloul acestei laringite dramatice.
Internarea de urgenta a copilului in spital este obligatorie, antibioticele fiind
asociate cu administrarea de preparate de cortizon, sedative, antispastice, aerosoli,
oxigen.
La nevoie, intubatia orotraheala sau operatia de traheotomie sunt necesare
pentru salvarea vietii copilului pana la cedarea leziuniior edematoase din zona
subglotica.
CAP .VII
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA

ACUTA
Asigurarea condiţiilor de spitalizare
Mucoasa laringelui este mai sensibilă la factori nocivi de mediu extern, de aceea
17
aerul din camera bolnavului trebuie să fie proaspăt şi curat, umed şi prea cald.
Temperatura aerului cea mai potrivită pentru cei cu afecţiuni laringiene este de
18-20°C, iar umiditatea 50%.
Asistenta va asigura aerisirea care poate fi continuă, dacă temperatura permite sau
împrospătează aerul de mai multe ori pe zi prin deschiderea ferestrelor, timp în care
pacienţii vor fi bine înveliţi.
Bolnavii ce prezintă boli cu caracter infecţios vor fi amplasaţi separat, evitându-
se mai ales asocierea cu persoanele care mai au şi alte boli.
Asigurarea repausului fizic şi psihic

Repausul fizic este obligatoriu şi indispensabil în perioada acută apoi alternează
cu un efort dozat în funcţie de stadiul bolii şi starea bolnavului.
Alimentarea
Va fi adaptat perioadei de evoluţie a bolii.
În perioada febrilă regimul hidro-zaharat, iar când fenomenele acute dispar se va
trece la o alimentaţie echilibrată.
În perioada febrilă regimul va fi compus din lichide (ceaiuri, lapte, suc de
fructe) sau alimente lichide (supă de legume cu orez şi griş).
Supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative

• Temperatura - se urmăreşte cu atenţie. Se măsoară dimineaţa şi seara şi se
notează în funcţie de temperatură.
Febra se combate cu antipiretice. Se aplică comprese sau împachetări reci.
Pulsul - se măsoară de 2-3 ori/zi.

Înainte ca pulsul să fie măsurat pacientul va sta în repaus timp de 15 minute.
Valoarea va fi în funcţie de vârstă, stări patologice şi fiziologice Tensiunea
arterială - valoarea depinde de vârstă.
Respiraţia - se măsoară numărând mişcările de expansiune a toracelui prin
inspecţie sau se aşează palma pe peretele toracic.
Se mai urmăresc eliminările de materii fecale şi urină. Bolnavul trebuie să aibă
scaune şi diureză normale. În caz de constipaţie se efectuează clisme uleioase,
se administrează purgative.
Bolnavul va trebui să aibă micţiuni fiziologice, diureza să fie în funcţie de vârstă,
de cantitatea de lichide ingerate, de starea de nutriţie.
Recoltarea produselor biologice şi patologice
Se recoltează în mod steril sânge venos şi capilar, în vederea cercetării:
calcemiei, glicemiei, VSH, hemoleucogramă, probele
hepatice.
Seringile şi acele trebuie să fie sterile, iar recipientele în care s-a făcut recoltarea
trebuie să fie curate.
18
La indicaţia medicului se administreaza tratament de urgenţă.
CAP. VIII
CAZURI
PREZENTAREA CAZULUI I CULEGEREA DATELOR:

Sursa de informaţii: -directă - aparţinătorii (mama)
• -indirectă - dosarul medical
• -membrii echipei de îngrijire
DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI:
• Nume si prenume: D.C.C.
• Varsta: 8 ani
• Sex: masculin
• Domiciliul: com.Ceamurilia de Jos , jud.Tulcea
• Ocupatie: elev, clsasa a II-a
• Naţionalitate: româ-n
• Mediul: rural
• Numele şi prenumele tatălui: D.C.
• Numele şi prenumele mamei: D.A.
CONDITII DE LOCUIT:
• Locuinţă salubră la casă compusă din 4 camere în care locuiesc 3
• persoane.
• Mod de alimentaţie: corespunzătoare vârstei, masticaţie uşoară, eficientă.
• ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:
• Neagă afecţiuni acute sau cronice în familie
• ANTECEDENTE MEDICALE PERSONALE:
• Afecţiuni respiratorii şi digestive tratate prin ambulatoriu şi prin medicul de familie
DATE ANTROPOMETICE:
• Greutate: 22 kg.
• înălţime: 101 cm.
GRUP SANGUIN: A(II),Rh( + )

ALERGII: Nu se ştie alergic la medicamente sau la alimente MOTIVELE
INTERNĂRII:
• Febră ridicată;
• Dureri în gât cu disfagie;
• Agitaţie;
• Ganglionii inflamaţi la nivelul gâtului
• Dispnee, senzaţie de sufocare DATA INTERNĂRII: 10.02.2014 ora 12:45
ISTORICUL BOLII
Boala a debutat în urmă cu 2-3 zile. Pacientul este adus la Unitatea de Primiri
19
Urgenţe a Spitalului Judeţean de Urgenţa Tulcea cu febră ridicată, dureri In gat cu
disfagie, agitaţie, gangiloni inflamaţi la nivelul gâtului, dispnee cu senzaţie de
sufocare şi a fost examinat de medicul primar O.R.L.
EXAMENUL CLINIC GENERAL:
- Stare generală modificată, febril (temperatură 39°C )
- Facies: uşoară paloare
- Tegumente şi mucoase: - palide - pavilioane normal conformate, canal auditiv
extern normal;
- Ţesut conjunctiv-adipos: - bine reprezentat
- Sistem osteo-articular:- integru morfo-funcţional.
- membre fără semne particulare
- pacientul prezintă mers normal.
- articulaţii mobile nedureroase
- Sistem ganglionar:- ganglioni palpabili
- Aparat respirator: - mişcări respiratorii ample
- torace normal reprezentat
- dispnee, respiraţie ineficientă
- AV - 120 p/min.
- frecvenţa respiraţiei: 15 respiraţii / minut
- Aparat cardio-vascular: - matitate cardiacă normală
- şoc apexian în spaţiul V intercostal stâng.
- puls: 75 bătăi / minut
- Aparat digestiv: - dentiţie incompletă cu gingii aderente dinţilor
- durere la deglutiţie
- apetit diminuat, cu consum redus de proteine şi crescut de glucide
- abdomen elastic, suplu, nedureros la palpare, mobil în mişcările respiratorii
- tranzit intestinal normal (un scaun pe zi de aspect normal)
- Ficat, căi biliare, splină: - în limite fiziologice
- Aparat uro-genital: - micţiuni fiziologice ( 4-5 micţiuni pe zi )
- lojă renale libere, nedureroase
- Sistem nervos: - ROT prezente
- reflex pupilar prezent
- echilibrat, reacţii senzoriale normale
- fără semne de iritaţie meningeală
EXAMENE RADIOLOGICE:
- Radiografie pulmonară care nu sugerează nimic activ pulmonar.
DIAGNOSTICUL LA INTERNARE:
• Faringită acută TRATAMENT:
• Penicilină: 1 milion./12 h.
• Metronidazol: 3 cp./zi
• Algocalmin: 1 fiolă./12h.
• Glucoza 5% soluţie perfuzabilă: 1 flacon /12 h.
20
• Vitamina C: 3 tb ./zi
SATISFACEREA NEVOILOR FUNDAMENTALE
1. NEVOIA DEA RESPIRA ŞI A A VEA O BUNĂ CIRCULAŢIE:

> Pacientul are o respiraţie ineficietă cu dispnee, mişcări respiratorii de amplitudine
normală, de tip abdominal, torace normal reprezentat, simetric, frecvenţa respiratorie 15
respiraţii / minut.
> Pacientul prezintă matitate cardiacă normală, puls: 75 bătăi / minut, regulat.
2. NEVOIA DE A BEA ŞI A MÂNCA :
> Pacientul prezintă disfagie, inapetenţă, ( aport nutriţional crescut în glucide şi redus
în proteine, legume şi fructe ), hidratare ineficientă, dentiţie incompletă cu gingii aderente
dinţilor.
3. NEVOIA DE A ELIMINA:
> Stare confortabilă de a elimina normal, tranzit intestinal normal, nevoia este
satisfăcută, pacientul este independent în satisfacerea nevoii.
4. NEVOIA DE A SE MIŞCA ŞI A A VEA O BUNĂ POSTURĂ:
A
Pacientul este bine orientat temporo-spaţial, cu mobilitate normală, nevoia este
satisfăcută, pacientul este independent în satisfacerea nevoii.
5. NEVOIA DE A DORMI ŞI A SE ODIHNI:
> Pacientul prezintă transpiraţii nocturne, somn ineficient şi insuficient prin
incapacitatea de a adormi, incomoditate şi disconfort, oboseală, incapacitate de a se
odihni corespunzător.
6. NEVOIA DE A SE ÎMBRĂCA ŞI DEZBRĂCA:
> Pacientul are hainele comode, curate. Nevoia este satisfăcută, pacientul este
independent în satisfacerea nevoii, îmbrăcându-se şi dezbrăcându-se singur fără
ajutorul personalului medical.
7. NEVOIA DE A MENŢINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITE NORMALE:
Pacientul prezintă febră ( temperatura corpului fiind de 39°C ) iar tegumentele sale sunt
calde şi umede
8. NEVOIA DE A FI CURAT, ÎNGRIJIT, DE A PROTEJA TEGUMENTELE ŞI
MUCOASELE:
> Pacientul are părul şi unghiile curate, nasul prezintă o mucoasă umedă cu fose nazale
libere, tegumentele sunt curate. Nevoia este satisfăcută, pacientul este independent în
satisfacerea nevoii, îşi face singur toaleta.
9. NEVOIA DE A ELIMINA PERICOLELE:
> Pacientul s-a adaptat mediului spitalicesc şi a înţeles să evite potenţialele pericole.
Nevoia este satisfăcută, pacientul este independent în satisfacerea nevoii.
10. NEVOIA DE A COMUNICA:
> Pacientul cu comunicare ineficientă dialogul purtându-se prin intermediul
mamei.
11. NEVOIA DE A ACŢIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI Şl VALORI, DE
A PRACTICA RELIGIA:
21
> Pacientul este de religie ortodoxă. Nevoia este satisfăcută, pacientul este
independent în satisfacerea nevoii.
12. NEVOIA DE A FI PREOCUPA T ÎN VEDEREA REALIZĂRII:
> Pacientul este o persoană dinamică care doreşte să se plimbe, să se joace, să deseneze.
Nevoia este satisfăcută, pacientul este independent în satisfacerea nevoii.
13. NEVOIA DE A SE RECREA:
> Pacientul se uită la televizor, se joacă, desenează şi colorează. Nevoia este
sarisfâcută, pacientul este independent în satisfacerea nevoii.
14. NEVOIA DE A ÎNVĂŢA CUM SĂ-ŞI PĂSTREZE SĂNĂTATEA:
> Pacientul ascultă de sfaturile mediclui şi ale personalului medical, acceptă izolarea
în spital pentru a face un bun tratament şi pentru rezolvarea sau ameliorarea problemei
sale de sănătate.
In urma investigaţiilor pacientul are următoarele nevoi afectate:

1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie
2. Nevoia de a bea şi a mânca
3. Nevoia de a dormi şi a se odihni
4. Nevoia de a-şi menţine temperatura corpului în limite normale
5. Nevoia de a comunica
22
Nevoia ZiuaDiagnostic
I. 10.02.2014 de nursing Obiective Interventii Evaluare
NEVOIA DE A in vederea efectuarii oricarei

RESPIRA SI A tehnici
AVEA O BUNA
DELEGATE:
CIRCULAŢIE
*Recoltez sange pentru
P.Respiratie
examenele de laborator
inadecvata prin
deficit *Recoltez exudatul faringian la
E.Procesul solicitarea medicului
inflamator
*Insotesc pacientul la
datorat
Radiologie pentru efectuarea
afectiunii
Rx-ului pulmonar *Administrez
S.Dispnee si
medicatia prescrisa de medic
senzatie de
sufocare Penicilina G 1mil.
1. Pa La 24 de ore in solutie
cientul sa perfuzabila de Glucoza 5% I.V.
prezinte caile *Pacientul urmeaza
respiratorii recomandarile facute
permeabile si o *Respiratia sa ameliorat
buna respiratie
2. P
acientul
sa prezinte
mucoase
umede si
integre
AUTONOME:
*Am aerisit
salonul si am
asigurat un
mediu ambiant
corespunzator
*Linistesc
pacientul prin
discutii si sfaturi
in ceea ce
priveste starea
sa
*Masor
respiratia
pacientului , TA
si pulsul si notez
valorile in foaia
de temperatura
*Asez pacientul
in pozitie
semisezanda
pentru a facilita
respiratia
*Pregatesc
psihic pacientul
23
Vitamina C - 3
comprimate pe zi
Metronidazol - 3
comprimate pe zi
NE d f n o
V e t r
O c a i
I v 1. c
A a P
t a s
D a c i
E i
p e b
A r n o
i t g
B n u a
E l t
A d
e s i
S f a n
I i
A c r f
i e r
M t s u
A p c
N E e t
C . c e
A P t
P r e s
. o i
A c r
l e e l
i s g e
m u i g
e l m u
n u m
t i l e
a n
r f a i
e l l m
a i p
s m m u
i a e s
h t n
i o t p
d r a e
r r
a d t
t a h o
a t i a
r o p t
e r e a
a r
i t c d
n a u
a a l r
24
a AU a li i
t TO m
a NO e s
ME n a
s : t -
p * a I
i E r
t x p a
a p e d
l li n u
i c t c
z p r a
a a u
r c a
i i v l
i e i i
2. n n m
P t d e
a u e n
c l c t
i u a e
e i r
n c e c
t a a o
u e n
l s b f
t o o
s e li r
a n i m
e *
s c S r
e e f e
s a g
h a t i
i r u m
d a i u
r r e l
a e s u
t s c i
e p f *
z e a P
e c m a
t il c
c a i i
o r a e
r e n
e a p t
s r a u
p e c l
u g i s
n i e -
z m n a
a u t a
t l u li
o u l m
r i u e
25
n r a t i
t a d
a t c r
t a o a
c t n t
o s a
n c u t
s o m c
u r a o
m e n r
a s d e
n p s
d u t p
n o u
t z t n
o a z
t t c a
c o e t
e r o
i r
i * *
s P s P
- a - a
a c a c
i i
o e o e
f n f n
e t e t
r u r u
i l i l
t t a
l a i
a l n
i a t
m n e
a t m l
s e a e
a l s s
e a r
* s e
P * c
a r P o
c e a m
i c c a
e o i n
n m e d
t a n a
u n t r
l d u il
s a l e
- r f
a i s a
l - c
h e a u
i t
d f h e
26
s
i e
r c
e h
s i
p l
e i
c b
t r
a a
t
r
e d
g i
i n
m
u p
l u
a n
l c
i t
m
e d
n e
t
a v
r e
d
i e
m r
p e
u
s n
u
* t
P r
a i
c t
i i
e o
n n
t a
u l
l
n
u
e
s
t
e
i
n
c
a
27
E t n e i
V E. f ,
I P i i
A r c n
E o i c
A c e o
D e n m
O s t o
R ul d
M in s i
I fl i t
S a a
I m i t
A a n e
S t s
E o u s
O r f i
D d i d
I a c i
H t i s
N o e c
I r n o
P a t m
. t f
S a p o
o f r r
m e i t
n c n ,
ti o
i u i b
n ni n o
e i c s
f S. a e
i T p a
c r a l
i a c a
e n i 1.
n s t P
t pi a a
r t c
s a e i
i ti a e
i n
i n d t
n o e u
s ct l
u u a s
f r a
i n a
c e, d a
i s o i
e o r b
n m m a
28
s *
u a
n p
r
s e
o zi
m n
n t
e
li o
n st
i a
s r
t e
i d
t e
s bi
i n
e e
f fi
i zi
c c
i si
e p
n si
t hi
c c
a A
n U
t T
i O
t N
a O
t M
i E:
v *
s O
i bs
c er
a v
li si
t no
a te
t z
i ca
v lit
2. at
P ea
a si
c or
i ar
e ul
n so
t m
u nu
l lui
29
N O o
E R 1.
V M t
O A f
I L 2.
A E *
P. *
D ifi *
E cu A
lt *
A at *
- ea *
d *
S e *
t
I a-
si
M m
E e
N n
Ţ ti
I n
N e
E te
m
T p
E er
M at
P ur
E a
R co
A rp
T ul
U ui
R in
A li
m
C it
O e
R n
P or
U m
L al
U e
I E.
Pr
I oc
N es
ul
L in
I fl
M a
I m
T at
E or
d
N at
30
EV IA E A neliniste, tendinta la izolare mediul de *Incalzesc pacientul sa comunice
COMUNICA 1.Pacientul sa spital si asigur in caz de frisoane cu ceilalti copii
P. ificultatea beneficieze de o stare de prin acoperirea sa din salon cu
de a mijloace de securitate si cu doua paturi toate ca
comunica la comunicare liniste disfagia este
*Aerisesc salonul de
un nivel adecvate inca prezenta
*Incerc sa 2 ori pe zi
satisfactor capacitatilor *Cere familiei
linistesc *Masor
E.Varsta si sale jucarii,
AUTONOME: pacientul temperatura si o
procesul creioane
vorbindu-I notez in foaia de
inflamator *Explorez posibilitatile de colorate,
calm, fara a-l temperatura
datorat comunicare ale pacientului si hartie si
contrazice sa a comunicare
afectiunii prin intermediul mamei obtin plastilina si
ridica tonul conform
S.Comunicar informatii cu privire la starea incepe sa se
sa *Asigur posibilitatilor joace
e ineficienta,
mijloace de pacientului
anxietate si
*Familiarizez pacientul cu *Pacientul incepe
Nevoia Diagnostic de nursing Obiective Interventii Evaluare

NEVOIA DE A P.Respiratie inadecvata prin 1.Pacientul sa AUTONOME: *Pacientul se
RESPIRA SI A deficit prezinte caile *Am aerisit salonul simte mult
AVEA O BUNA E.Procesul inflamator respiratorii si am asigurat un mai bine este
CIRCULAŢIE datorat afectiunii permeabile si o mediu ambiant mai relaxat
S.Dispnee si senzatie de buna respiratie c o respunzator *Respiratia s-
sufocare 2.Pacientul sa a ameliorat
prezinte *Masor respiratia
mucoase pacientului , TA si
umede si pulsul si notez
integre valorile in foaia de
temperatura
31
32
DELEGATE:
*Administrez
medicatia prescrisa de
medic
Penicilina G 1mil.
La 24 de ore in solutie
perfuzabila de Glucoza
5% I.V.
Vitamina C - 3
comprimate pe zi
Metronidazol - 3
comprimate pe zi
NEVOIA DE A P.Alimentare si hidratare 1 Pacientul sa r AUTONOME: *Pacientul se

BEA SI A inadecvata prin deficit especte regimul *Urmaresc ca alimenteaza si se
MANCA E.Procesul inflamator datorat alimentar pacientul sa consume hidrateaza
afectiunii S.Disfagie, hidratare hipercaloric si toate alimentele corespunzator
ineficienta, inapetenta bogat in fructe si indicate fara a se *Pacientul a
legume impus pe abate de la regimul inteles
toata durata impus ( fara a recomandarile si
spitalizarii consuma bauturi respecta regimul
2.Pacientul sa se carbogazoase gen alimentar impus
hidrateze Coca-Cola) *Disfagia s-a
corespunzator *Sfatuiesc mama sa-i ameliorat
aduca cat mai multe
fructe, sucuri si
compoturi
NEVOIA DE A- SI P.Dificultatea de a-si mentine 1. Paci AUTONOME: *Pacientul a

MENTINE temperatura corpului in limite entul sa *Recomand consumat 1 litru
TEMPERATURA normale E.Procesul inflamator aiba pacientului sa stea in de lichide si a
CORPULUI IN datorat afectiunii S.Febra, t e m p eratura repaus la pat cat mai eliminat 500 ml.
LIMITE NORMALE tegumente calde si umede corpului in I I mult posibil, in special de urina
mite pe perioada febrila *Transpiratiile
fiziologice in pacientului sau
decurs de 24 de *Schimb lenjeria de redus,
ore corp si de pat ori de tegumentele si
2. Paci cate ori este nevoie si mucoasele sunt
entul sa ii asigur igiena uscate
aiba o stare de corespunzatoare
confort si o stare *Masor temperatura si
de bine fizic si o notez in foaia de
psihic temperatura
ELE TE:
*Administrez medicatia prescrisa de medic
Algocalmin 1 fiola I.M. la 12 ore
33
Ziua III. - 14.02.2014
NEVOIA DE A P.Respiratie inadecvata prin 1. Pacien AUTONOME: *Pacientul se
RESPIRA SI A AVEA deficit tul sa *Am aerisit salonul si alimenteaza si se
O BUNA E.Procesul inflamator datorat prezinte caile am asigurat un mediu hidrateaza
CIRCULATIE afectiunii S.Dispnee usoara respiratorii ambiant c o corespunzator
p ermeabile si o respunzator *Pacientul a
buna respiratie *Linistesc pacientul inteles
2. Paci prin discutii si sfaturi recomandarile
entul sa in ceea ce priveste facute si respecta
prezinte mucoase starea sa regimul alimentar
umede si integre impus
*Masor respiratia
pacientului , TA si
pulsul si notez valorile
in foaia de
temperatura
DELEGATE:
*Administrez
medic
Penicilina G 1mil.
5% I.V.
Vitamina C - 3
comprimate pe zi
Metronidazol - 3
comprimate pe zi
NEVOIA DE A P.Alimentare si hidratare 1. Pacie AUTONOME: *Pacientul se

BEA SI A inadecvata prin deficit ntul sa r *Explic pacientului ca alimenteaza si se
MANCA E.Procesul inflamator datorat e s pecte regimul este necesara hidrateaza
afectiunii S.Inapetenta alimentar respectarea unui corespunzator
hipercaloric si regim alimentar *Pacientul a
bogat in fructe specific dupa inteles
impus pe toata externarea sa din recomandarile
durata spitalizarii spital si va trebui s a e facute si respecta
2. Paci vi te b auturile regimul alimentar
entul sa carbogazoase si impus
consume , sa se inghetata
34
EVALUARE FINALA: Evoluţie favorabilă. Pacientul a respectat cu
hidrateze *Informez familia
corespunzator asupra regimului
ulterior pe care
pacientul va trebui
sa-l urmeze dupa
externare
stricteţe tratamentul, participând activ la toate îngrijirile primite, având o
conduită în deplină concordanţă cu obiectivele stabilite în planul de îngrijiri şi
prezintă la externare redresare clinică. Respiraţia este în limitele fiziologice
vârstei. Disfagia s-a remis. Faringele prezintă coloraţie normală.
DATA EXTERNĂRII: 15.02.2014 ora 13:00 STAREA LA
EXTERNARE: Ameliorat.
Se externează cu recomandările de a urma tratament cu Ospen 500mg. I
comprimat la 12 ore timp de 14 zile, Vitamina C - 3 comprimate pe zi si
antipiretice în caz de nevoie. Va reveni la control după 14 zile.
Va repeta exudatul faringian după 3 luni.
PREZENTAREA CAZULUI II
CULEGEREA DATELOR Sursa de infomaţii:
• Directă - Bolnavul
• Indirectă - Dosarul medical
• Membrii echipei de îngrijire

• Nume şi prenume: M.M.
• Sex: Masculin
• Varsta: 26 de ani
• Ocupaţie: maistru auto, SC UGIRA Tulcea
• Naţionalitate: Română
• Domiciliu: Municipiul Tulcea
• Mediul: Urban
• Numele şi prenumele tatălui: M.C.
• Numele şi prenumele mamei: M.A.
CONDIŢII DE LOCUIT
• Locuinţa: Locuieşte cu părinţii într-un apartament de două
camere. OBICEIURI DE VIAŢĂ
• Are um program de lucru de 12 ore pe zi, sâmbăta 6 ore şi duminica
liber. Se odihneşte după orele de lucru. Lucrează în mediu stresant, în
condiţii climaterice diferite, fiind de cele mai multe ori expus la frig şi
umezeală
35
(toamna, iarna şi primăvara) sau la căldură mare ( vara). Fumează
circa 8 ţigări pe zi. Consumă ocazional alcool.
ANTECEDENTE HEREDO-COLA TERALE:
• Neagă afecţiuni acute sau cronice în familie
ANTECEDENTE MEDICALE PERSONALE:
Afectiuni digestive uşoare, bolile copilăriei, bronhopneumonie în urmă cu 7
ani vaccinări efectuate.
DATE ANTROPOM ETICE:
• Greutate: 72 kg.
• înălţime: 174 cm.
GRUP SANGUIN: AB ( IV ), Rh ( + )
ALERGII: Nu se ştie alergic la medicamente sau la alimente MOTIVELE
INTERNĂRII:
• Febră ridicată;
• Disfagie intensă;
• Inapetenţă;
• Dispnee uşoară
DATA INTERNĂRII: 16.02.2014 ora 07:30 ISTORICUL BOLII
Boala a debutat în urmă cu două săptămâni cu următoarele simptome: febră
ridicată, disfagie, dispnee, inapetenţă. Pacientul s-a prezentat la medicul de
familie unde a primit tratament cu Amoxicilină 2 capsule la 6 ore. în urma
tratamentului simptomele s-au ameliorat dar, după circa o săptămână simptomele
au revenit mult mai intense, motiv pentru care se prezintă la Unitatea de Primiri
Urgenţe a Spitalului Judeţean de Urgenţă Tulcea de unde este internat pe secţia
ORL.
• Stare generală modificată, febril (temperatură 39°C )
• Facies: uşoară paloare
• Tegumente şi mucoase: • palide
• pavilioane normal conformate, canal
auditiv
extern normal;
• piramida nazală de aspect şi conformaţie
normală, simţ
• olfactiv dezvoltat, fose nazale permeabile
• Ţesut conjunctiv-adipos: - bine reprezentat
• Sistem osteo-articular: • integru morfo-llincţional.
• membre fara semne particulare
• pacientul prezintă mers normal.
• articulaţii mobile nedureroase
• Sistem ganglionar:- ganglioni palpabili
• Aparat respirator: • cord in limite normale
• torace normal reprezentat
36
• dispnee. respiraţie
ineficientă Aparat cardio-vascular: • cord in
limite normale
• TA - 120 / 70 mmHg
• puls: 80 bătăi / minut, ritmic, bine bătut
• AV ~ 70 p/min. cavitate bucală cu
aspect Aparat digestiv: normal, bine îngrijită mucoasă bucală şi
gingivală de aspect normal limba umedă, curată, fără depozite \ durere la
deglutiţie apetit diminuat
abdomen elastic, suplu, nedureros la palpare,
mobil în mişcările respiratorii
• tranzit intestinal
normal Ficat, cai biliare, splina: - în
limite fiziologice Aparat uro-genital: •
loje renale libere, nedureroase
• micţiuni
fiziologice normale Sistem nervos: • ROT
prezente
• reflex pupilar prezent
• echilibrat, reacţii senzoriale normale
• fară semne de iritaţie meningeală
EXAMENE DE LABORATOR
VALORI OBTINUTE VALORI NORMALE
HEMOLEUCOGRAMA Leucocite: 7900/mm3 HEMOLEUCOGRAMA Leucocite:
Hemoglobina: 13.59g% Trombocite: 320000/mm3 8800/mm3 Hemoglobina: 13g%
Trombocite: 350000/mm3
Uree: 0.24% Uree: 0.20-0.40%
Creatinina: 0.91mg.% Creatinina: 0.6-1.20mg.%
VSH: 5mm/h VSH: 1-10mm/h
Exudat faringian: Examen bacteriologic STREPTOCOC BETA HEMOLITIC - ABSENT
• Faringită acută
TRATAMENT:
• Gentamicină 1 fiolă./12 h.
37
• Metronidazol: 3 cp./zi
• Algocalmin: 1 fiolă./ 12h.
• Glucoză 5% soluţie perfuzabilă: 1 flacon /12 h.
• Vitamina C: 3 tb ./zi
• Bioparox: 3 pufuri./zi

1. NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A A VEA O BUNĂ CIRCULA ŢIE.
> Pacientul are o respiraţie ritmică, o uşoară dispnee, amplitudine normală
de tip costal inferior, torace simetric, pus regulat, frecvenţa respiratorie 15
> Pacientul prezintă matitate cardiacă normală, puls: 80 bătăi / minut,
ritmic, bine bătut.
2. NEVOIA DE A BEA ŞI A MÂNCA:
> Pacientul prezintă disfagie, inapetenţă, hidratare ineficientă, aport
nutriţional scăzut.
3. NEVOIA DE A ELIMINA .
> Stare confortabilă de a elimina normal, tranzit intestinal normal, pacientul
rezintă însă transpiraţii.
4. NEVOIA DE A SE MIŞCA ŞI A AVEA O BUNĂ POSTURĂ:
> Pacientul este bine orientat temporo-spaţial, cu mobilitate normală,
nevoia este satisfăcută, pacientul este independent în satisfacerea nevoii..
5. NEVOIA DE A DORMI ŞI A SE ODIHNI:
> Pacientul prezintă transpiraţii nocturne, somn insuficient, incomoditate şi
disconfort, oboseală.
6. NEVOIA DE A SE ÎMBRĂCA ŞI DEZBRĂCA:
> Pacientul are hainele comode, curate. Nevoia este satisfăcută,
pacientul este independent în satisfacerea nevoii, îmbrăcându-se şi
dezbrăcându-se singur fără ajutorul personalului medical.
7. NEVOIA DE A MENŢINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITE
NORMALE:
> Pacientul prezinta febră ( temperatura corpului fiind de 39“C ) iar
tegumentele sale sunt calde şi umede.
8. NEVOIA DE A FI CURAT, ÎNGRIJIT, DE A PROTEJA TEGUMENTELE
Şl MUCOASELE:
> Pacientul are parul si unghiile curate, nasul prezintă o mucoasă umedă cu fose
nazale libere, tegumentele sunt curate. Nevoia este satisfăcută, pacientul este
independent în satisfacerea nevoii, îşi face singur toaleta.
> Pacientul s-a adaptat mediului spitalicesc. Nevoia este satisfăcută, pacientul
este independent în satisfacerea nevoii.
10. NEVOIA DEA COMUNICA:
38
> Pacientul cu comunicare ineficientă, anxios.
11. NEVOIA DE A ACŢIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI
ŞI VALORI, DE A PRACTICA RELIGIA:
> Pacientul este de religie ortodoxă. Nevoia este satisfăcută, pacientul este
12. NEVOIA DE A FI PREOCUPAT ÎN VEDEREA REALIZĂRII:
> Pacientul este o persoană dinamică. Nevoia este satisfăcută, pacientul este
> Pacientul se uită la televizor, citeşte, dezleagă rebus. Nevoia este sarisfăcută,
pacientul este independent în satisfacerea nevoii.
14. NEVOIA DEA ÎNVĂŢA CUM SĂ-ŞI PĂSTREZE SĂNĂTATEA:
> Pacientul ascultă de sfaturile medicului şi ale personalului medical,
acceptă izolarea în spital pentru a face un bun tratament şi pentru rezolvarea sau
ameliorarea problemei sale de sănătate.
In urma investigaţiilor pacientul are următoarele nevoi afectate:

3. Nevoia de a elimina
5. Nevoia de a-şi menţine temperatura corpului în limite normale
7. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea
Ziua I. 10.02.2014
NEVOIA DE A P.Respiratie inadecvata 1.Pacientul sa AUTONOME: *Pacientul
RESPIRA SI A prin deficit prezinte o *Am aerisit salonul urmeaza
AVEA O BUNA E.Procesul inflamator buna respiratie si am asigurat un recomandarile
CIRCULATIE datorat afectiunii mediu ambiant facute
S.Dispnee si senzatie de corespunzator *Respiratia s-
sufocare *Linistesc a ameliorat
pacientul prin
discutii si sfaturi in
ceea ce priveste
starea sa
39
*Masor respiratia
pacientului , TA si
pulsul si notez valorile
in foaia de
temperatura
*Asez pacientul in
pozitie semisezanda
pentru a facilita
respiratia
*Pregatesc psihic
pacientul in vederea
efectuarii oricarei
tehnici
DELEGATE:
*Recoltez sange
pentru examenele de
laborator
*Recoltez exudatul
faringian la solicitarea
medicului
*Administrez
medic
Gentamicina 1 fiola la
12 ore in solutie
5% I.V.
Vitamina C - 3
comprimate pe zi
Metronidazol - 3
comprimate pe zi
Bioparox 3 pufuri pe zi
NEVOIA DE A P.Alimentare si hidratare 1.Pacientul sa AUTONOME: *Pacientul s-a

BEA SI A inadecvata prin deficit respecte * Explic pacientului alimentat
MANCA E.Procesul inflamator regimul ca este necesara consumand
datorat afectiunii alimentar respectarea tot ce i s-a
40
S.Disfagie intensa, hidratare hipercaloric si regimului oferit la masa
ineficienta, inapetenta, aport bogat in fructe si alimentar pentru *Pacientul s-a
nutritional scazut legume impus pe vindecarea bolii hidratat
toata durata *Sfatuiesc familia corespunzator
spitalizarii pacientului sa-I aduca *Pacientul a
2.Pacientul sa se alimente conform inteles
hidrateze regimului recomandarile
corespunzator facute si respecta
regimul alimentar
impus *Pacientul
nu este inca
echilibrat din
punct de vedere
nutritional
*Pacientul
prezinta in
continuare
disfagie
NEVOIA DE A P.Eliminare inadecvata 1. Pacientul sa AUTONOME: *Pacientul

ELIMINA E.Procesul inflamator datorat prezinte o stare *Schimb lenjeria de prezinta in
afectiunii S.Tegumente umede de confort fara pat ori de cate ori este continuare
si reci transpiratii nevoie si explic tegumente
pacientului ca umede
transpiratiile sunt
datorate afectiunii sale
NEVOIA DE A P.Somn ineficient si insuficient 1. Pacien AUTONOME: *Pacientul si-a

DORMI SI A SE E.Procesul inflamator datorat tul sa *Observ si notez imbunatatit
ODIHNI afectiunii S.Somn insuficient, aiba un somn calitatea si orarul calitativ somnul,
incomoditate si disconfort, linistit si somnului nu sa mai trezit in
oboseala e ficient timpul noptii
*Asigur conditii de
cantitativ si *Faciesul
microclimat adecvat
calitativ pacientului este
prin aerisirea
2. Paci mult mai bun, dar
salonului, liniste,
entul sa acesta afirma ca
temperatura optima si
prezinte o stare este in continuare
respectarea orarului
de bine fizic si obosit
de administrare a
psihic
medicatiei
41
NEVOIA DE A- agitat sau prezinta insomnii
SI MENTINE
*Invat pacientul tehnici de
TEMPERATUR
relaxare, exercitii respiratorii
A CORPULUI
IN LIMITE AUTONOME:
NORMALE *Recomand pacientului sa
P.Dificultatea de stea in repaus la pat cat mai
a-si mentine mult posibil, in special pe
temperatura perioada febrila
corpului in limite
*Recomand pacientului sa
normale
consume cat mai multe
E.Procesul
lichide pentru a-i scadea
inflamator
temperatura
datorat
afectiunii *Recomand familiei sa ii
S.Febra, aduca lenjerie de corp
tegumente calde lejera si o schimb de cate
si umede, ori este nevoie
transpiratii
*Aerisesc salonul de 2 ori pe
nocturne
zi
1. Paci
entul sa *Masor temperatura si o
aiba notez in foaia de temperatura
te m peratura *Temperatura corpului
corpului in I i pacientului a scazut
mite apropiindu-se de limita
fiziologice in normala *Pacientul a
decurs de 24 consumat 1 litru de lichide si
de ore a eliminat 350 ml. de urina
2. Paci *Transpiratiile pacientului s-
entul sa au mai redus desi
aiba o stare de tegumentele si mucoasele
confort si o stare sunt in continuare usor
de bine fizic si umede
psihic
*Antrenez
pacientul in
mici activitati
zilnice pentru
a se putea
odihni pe
timpul noptii
*Observ daca
pacientul
doarme pe
timpul zilei si
notez numarul
de ore
*Supraveghez
somnul nocturn
si observ daca
pacientul este
42
DELEGATE:
*Administrez
medic
Algocalmin 1 fiola I.M.
la 12 ore
NEVOIA DE A P.Comunicare ineficienta la 1. Paci AUTONOME: *Pacientul incepe

COMUNICA nivel afectiv entul sa *Explorez posibilitatile sa comunice cu
E.Teama de prognosticul si beneficieze de de comunicare ale ceilalti pacienti
evolutia bolii mijloace de pacientului din salon cu toate
S.Comunicare ineficienta, comunicare ca disfagia este
anxietate adecvate *Familiarizez pacientul inca prezenta
capacitatilor sale cu mediul de spital si *Cere familiei
2. Pacie asigur o stare de carti, reviste,
ntul sa isi securitate si liniste ziare, integrame
poata exprima *Pun intrebari simple *Pacientul se
sentimentele, pacientului pentru a simte mai linistit
ideile si opiniile observa orientarea in urma
acestuia temporo- comunicarii cu
spatiala si cu privire la personalul
propria persoana medical de
*Incerc sa linistesc ingrijire
pacientul vorbindu-I
calm, fara a-l
contrazice sau a ridica
tonul *Asigur mijloace
de comunicare
*Sfatuiesc familia sa-I
aduca reviste, ziare,
integrame, carti
NEVOIA DE A P.Deficit de cunostinte 1.Pacientul sa AUTONOME: *Pacientul a
43
INVATA CUM E.Informatii insuficiente beneficieze de * Explic pacientului acumulat
SA-SI privind starea sa si lipsa de informatii cu necesitatea de a informatii
PASTREZE pregatire medicala privire la boala renunta la fumat privind starea
SANATATEA S.Lipsa de interes, sa pentru a-si pastra sa si perioada
interpretare gresita a 2.Pacientul sa sanatatea de spitalizare
informatiei referitoare la fie *Stimulez dorinta *Pacientul
boala constientizat in de cunoastere a beneficiaza de
ceea ce pacientului in ceea educatie
priveste ce priveste starea sanitara
afectiunea sa si sa pentru o
cu privire la *Constientizez evolutie mai
masurile pe pacientul asupra buna a starii
care trebuie sa propriei generale si
le ia pentru a-si responsabilitati este receptiv
pastra privind starea sa la informatie
sanatatea *Incurajez si ajut
pacientul la
dobandirea de noi
cunostinte cu privire la
boala sa *Efectuez ore
de educatie sanitara
privind boala sa
*Verific daca pacientul
a inteles corect
informatiile primite
Ziua II. - 12.02.2014

NEVOIA DE A P.Respiratie inadecvata prin 1.Pacientul sa AUTONOME: *Pacientul
RESPIRA SI A deficit prezinte o *Am aerisit salonul urmeaza
44
S.Dispnee usoara corespunzator *Respiratia sa
ameliorat
*Masor respiratia
pacientului , TA si
pulsul si notez
valorile in foaia de
temperatura *Asez
pecientul in pozitie
semisezanda
pentru a facilita
respiratia
DELEGATE:
*Administrez
medic
Penicilina G 1mil.
5% I.V.
Vitamina C - 3
comprimate pe zi
Metronidazol - 3
comprimate pe zi
NEVOIA DE A P.Alimentare si hidratare 1 Pacientul sa AUTONOME: *Pacientul s-a

BEA SI A inadecvata prin deficit r especte *Explic pacientului alimentat si
MANCA E.Procesul inflamator regimul ca este necesara hidratat
datorat afectiunii alimentar respectarea in corespunzator
45
S.Disfagie, inapetenta hipercaloric si continuare a regimului *Pacientul nu
bogat in fructe si alimentar impus este inca
legume impus pe pentru vindecarea echilibrat din
toata durata bolii punct de vedere
spitalizarii nutritional
2.Pacientul sa se *Pacientul
hidrateze prezinta in
corespunzator continuare
disfagie usoara
NEVOIA DE A P.Somn ineficient si 1.Pacientul sa AUTONOME: *Pacientul si-a

DORMI SI A SE insuficient aiba un somn *Asigur conditii de imbunatatit
ODIHNI E.Procesul inflamator linistit si microclimat calitativ
datorat afectiunii e ficient adecvat prin somnul
S.Somn insuficient, cantitativ si aerisirea salonului, *Faciesul este
oboseala calitativ liniste, bun
2.Pacientul sa temperatura optima si
prezinte o stare respectarea orarului
de bine fizic si de administrare a
psihic medicatiei
*Observ daca
pacientul doarme pe
timpul zilei si notez
numarul de ore
*Supraveghez somnul
nocturn si observ daca
pacientul este agitat
sau prezinta insomnii
46
NEVOIA DE A- SI P.Dificultatea de a-si mentine 1. Paci AUTONOME: *Pacientul a
MENTINE temperatura corpului in limite entul sa *Recomand consumat 1
TEMPERATURA normale E.Procesul inflamator aiba pacientului sa stea in litru de lichide
CORPULUI IN datorat afectiunii S.Febra, t e m p eratura repaus la pat cat mai si a eliminat
LIMITE NORMALE tegumente calde si umede corpului in I I mult posibil, in special 500 ml. de
mite pe perioada febrila urina
fiziologice in *Transpiratiile
decurs de 24 de *Recomand pacientului sau
ore pacientului sa-si redus,
2. Paci schimbe lenjeria de tegumentele si
entul sa corp mucoasele
aiba o stare de *Aerisesc salonul de 2 sunt uscate
confort si o stare ori pe zi
de bine fizic si
Masor temperatura si
psihic
o notez in foaia de
temperatura
DELEGATE:
*Administrez
medic Algocalmin 1
fiola I.M. la 12 ore
Ziua III. - 14.02.2014

NEVOIA DE A P.Respiratie inadecvata prin 1.Pacientul sa AUTONOME: *Pacientul
AVEA O BUNA E.Procesul inflamator buna respiratie si am asigurat o recomandarile
CIRCULATIE datorat afectiunii umiditate facute
S.Obstructie nazala corespunzatoare *Respiratia s-
a ameliorat
*Masor respiratia *Obstructia
pacientului , TA si nazala s-a
pulsul si notez remis
valorile in foaia de
47
temperatura
DELEGATE:
*Administrez
medicatia
prescrisa de medic
48
Gentamicina 1 fiola la
12 ore in solutie
5% I.V.
Vitamina C - 3
comprimate pe zi
Metronidazol - 3
comprimate pe zi
Rinofug 2 picaturi la 6
ore in fiecare nara
NEVOIA DE A P.Alimentare si hidratare 1.Pacientul sa AUTONOME: *Pacientul s-a

BEA SI A inadecvata prin deficit s e h idrateze Explic pacientului hidratat
MANCA E.Procesul inflamator corespunzator ca este necesara corespunzator
datorat afectiunii hidratarea pentru *Disfagia s-a
S.Disfagie evolutia favorabila remis,
a afectiunii sale pacientul
prezentand o
stare de
confort
EVALUARE FINALĂ: Evoluţie favorabila. Pacientul prezintă la externare

redresare clinica. Respiraţia este în limite normale. Disfagia s-a remis. Faringele prezinta
coloratie normala.
DATA EXTERNĂRII: 21.02.2014 ora 13:00
STAREA LA EXTERNARE: Ameliorat. Se externează cu recomandările de a urma
tratament cu Ospen lOOOmg. 1 comprimat la 12 ore timp de 7 zile, Vitamina C
- 3 comprimate pe zi şi antipiretice in caz de nevoie. Se recomandă renunţarea la fumat şi
evitarea frigului, a umezelii şi a schimbărilor bruşte de temperatura. Va reveni la control
după 7 zile. Va repeta exudatul faringian după 3 luni.
PREZENTAREA CAZULUI III

CULEGEREA DATELOR
Sursa de infomaţii:
• Directă - Bolnava
• Indirectă - Dosarul medical
• Membrii echipei de îngrijire
• Nume şi prenume: C.A.
• Sex: Feminin
• Varsta: 32 de ani
• Ocupaţie: educatoare, Grădiniţa nr.3 Tulcea
45
• Naţionalitate: Română
• Domiciliu: Municipiul Tulcea
• Mediul: Urban
• Numele si prenumele tatalui: P.S.
• Numele si prenumele mamei: P.D.
CONDIŢII DE LOCUIT:
Locuinţa: Locuieşte cu sotul si doi copii intr-un apartament de doua camere.
OBICEIURI DE VIATA:
Are un program de lucru de 8 ore pe zi, 5 zile pe saptamana rareori cu activitate
sambata. Programul este stresant, presupune efort vocal si intelectual. Fumeaza circa
8-10 tigari pe zi. Nu consumă alcool. ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:
Neagă afecţiuni acute sau cronice in familie.
ANTECEDENTE MEDICALE PERSONALE:
Menarha la 14 ani . Ciclu menstrual cu flux normal. Doua nasteri. Neaga
avorturi.
Gastrită acută în urmă cu 4 ani.
DATE ANTROPOMETICE:
Greutate: 68 kg. înălţime: 163 cm.
GRUP SANGUIN: 0(1), Rh( + )
ALERGII: Nu se ştie alergica la medicamente sau alimente
MOTIVELE INTERNĂRII:
Febră ridicată;
Disfagie intensă;
Voce alterată;
Inapetenţă;
Dispnee intensă la efort;
Facies crispat Tahipnee;
Nelinişte;
Transpiraţii abundente Frisoane.
DATA INTERNĂRII: 05.03.2014 ora 08:20
ISTORICUL BOLII
Boala a debutat în urmă cu câteva zile cu febră ridicată, disfagie intensă, disfonie,
dispnee la efort, inapetenţă, transpiraţii abundente şi frisoane. Pacienta a luat timp de
două zile antitermice ( Paracetamol 4 tablete pe zi) dar simptomele nu s-au ameliorat
motiv pentru care se prezintă la Unitatea de Primiri Urgente a Spitalului Judetean de
Urgenta Tulcea, unde este internată pe secţia ORL.
• Stare generală modificată, febrilă , (temperatură 39,2°C )
• Facies: crispat
• Tegumente si mucoase: - palide
- pavilioane normal conformate, canal auditiv extern normal;
- piramida nazală de aspect si conformaţie normală, simţ olfactiv dezvoltat, fose nazale
50
permeabile.
• Ţesut conjunctiv-adipos: - bine reprezentat
• Sistem osteo-articular: - integru morfo-funcţional.
- membre fără semne particulare
- pacienta prezintă mers normal.
- articulaţii mobile nedureroase
• Sistem ganglionar:- ganglioni palpabili
• Aparat respirator: - mişcări respiratorii ample
- torace normal reprezentat
- dispnee, respiraţie ineficientă
- frecvenţa respiraţiei: 22 respiraţii / minut
• Aparat cardio-vascular: - cord în limite normale
- TA - 145 /850 mmHg - puls: 82 bătăi / minut, ritmic, bine bătut - AV - 74 p/min.
• Aparat digestiv: - cavitate bucală cu aspect normal, bine îngrijită
- mucoasă bucală şi gingivală de aspect normal
- limba umedă, curată, tară depozite
- durere la deglutiţie
- apetit diminuat
- abdomen elastic, suplu, nedureros la palpare, mobil în mişcările respiratorii
- tranzit intestinal normal
• Ficat, căi biliare, splină: - în limite fiziologice .
• Aparat uro-genital: - loje renale libere, nedureroase
- micţiuni fiziologice normale
- nasteri prin cezariana
• Sistem nervos: - ROT prezente
- reflex pupilar prezent
- echilibrat, reactii senzoriale normale
- fara semne de iritatie meningeala
VALORI OBTINUTE VALORI NORMALE
HEMOLEUCOGRAMA Leucocite: 9000/mm3 HEMOLEUCOGRAMA Leucocite:
Hemoglobina: 13.22g% Trombocite: 270000/mm3 8800/mm3 Hemoglobina: 13g%
Trombocite: 350000/mm3
Uree: 0.32% Uree: 0.20-0.40%
Creatinina: 0.88mg.% Creatinina: 0.6-1.20mg.%
VSH: 12mm/h VSH: 1-10mm/h
Exudat faringian: Examen bacteriologic STREPTOCOC BETA HEMOLITIC - ABSENT
51
• Faringită acută TRATAMENT:
• Cefatox 1g.f. x 2 ori / zi (1 g.la l2ore I.M.)
• Refen f 1x2 ori/zi I.M.
• Tussin 3 tb ./zi per os
• No-Spa f. 1x3 ori/zi I.M.
• Fenobarbital tb. 1 x2 /zi per os
• Famotidină 40mg. tb. 3 tb ./zi per os

1. NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE.
> Pacienta are o respiraţie ritmică, tahipnee, dispnee intensă la efort, amplitudine
normală de tip costal superior, torace simetric, puls regulat, frecvenţa respiratorie 22
> Pacienta prezintă matitate cardiacă normală, puls 82 bătăi / minut, ritmic, bine
bătut.
2. NEVOIA DE A BEA SI A MANCA:
> Pacienta prezinta disfagie intensa, disfonie, inapetenta, hidratare ineficienta,
aport nutritional scazut.
3. NEVOIA DE A ELIMINA:
> Stare confortabila de a elimina normal, tranzit intestinal normal. Nevoia este
satisfacuta, pacienta este independenta in satisfacerea nevoii.
4. I II P :
> Pacienta este bine orientata temporo-spatial, cu mobilitate normala, nevoia este
satisfacuta pacienta este independenta in satisfacerea nevoii.
5. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI:
> Pacienta prezlntă transpiratii nocturne, somn insuficient, incomoditate si disconfort.
6. NEVOIA DE A IMBRACA SI DEZBRACA:
> Pacienta are hainele comode, curate. Nevoia este satisfacuta, pacienta este
independenta in satisfacerea nevoii, imbracandu-se si dezbracandu-se singura, fara ajutorul
personalului medical.
7. NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITE NORMALE:
> Pacienta prezintă febră ( temperatura corpului fiind de 39,2°C ), frisoane iar tegumentele
sale sunt calde şi umede.
8. NEVOIA DE A FI CURAT , INGRIJIT, DE A PROTEJA TEGUMENTELE SI
MUCOASELE:
> Pacienta are părul şi unghiile curate, nasul prezintă o mucoasă umedă cu fose nazale libere,
tegumentele sunt curate. Nevoia este satisfăcută, pacienta este independentă în satisfacerea
nevoii, îşi face singură toaleta.
> Pacienta s-a adaptat mediului spitalicesc. Nevoia este satisfăcută, pacienta este
independentă în satisfacerea nevoii
52
10. NEVOIA DEA COMUNICA:
> Pacientă apatică, anxioasă, comunică puţin, este închisă în sine.
11. NEVOIA DE A ACŢIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI ŞI VALORI,
DE A PRACTICA RELIGIA:
> Pacienta este de religie ortodoxă. Nevoia este satisfăcută, pacienta este independenta în
satisfacerea nevoii.
12. NEVOIA DE A FI PREOCUPAT ÎN VEDEREA REALIZARII:
> Pacienta este o persoana dinamica. Nevoia este satisfacuta, pacienta este independenta in
satisfacerea nevoii.
> Pacienta asculta muzica si stiri la castile telefonului, citeste. Nevoia este satisfacuta,
pacienta este independenta in satisfacerea nevoii.
14. NEVOIA DE A INVATA CUM SA-SI PASTREZE SANATATEA:
> Pacienta asculta de sfaturile medicului si ale personalului medical, accepta izolarea in
spital pentru a face un bun tratament si pentru rezolvarea sau ameliorarea problemei de
sanatate.
53
In urma investigaţiilor pacienta are următoarele nevoi afectate:
4 Nevoia de a-şi menţine temperatura corpului în limite normale
Ziua I. 05.03.2014
Nevoia semisezanda pentru a facilita
NEVOIA DE A respiratia
RESPIRA SI A *Pregatesc psihic pacientul in
AVEA O BUNA vederea efectuarii oricarei
CIRCULATIE tehnici
Diagnostic DELEGATE:
de nursing
*Recoltez sange pentru
P.Respiratie
examenele de laborator
inadecvata prin
deficit *Recoltez exudatul faringian
E.Procesul *Administrez medicatia prescrisa
inflamator de medic
datorat *Cefatox 1gr. 1x2 ori pe zi ( 1
afectiunii fiola la 12 ore I.M. )
S.Dispnee
*Tussin 3 tb./zi per os
intensa la effort,
tahipnee,
Evaluare
*Pacienta urmeaza
disfonie
recomandarile facute *Tahipneea
Obiective
sa remis, respiratia s-a ameliorat
1. Pa
cientul sa
prezinte o buna
respiratie
Interventii
AUTONOME:
*Am aerisit
salonul si am
asigurat un
mediu ambiant
corespunzator
*Linistesc
pacienta prin
discutii si sfaturi
in ceea ce
priveste starea
sa
*Masor
respiratia
pacientului , TA
si pulsul si notez
valorile in foaia
de temperatura
*Asez pacienta
in pozitie
54
NEVOIA DE A BEA P.Alimentare si hidratare 1. Pacie AUTONOME: *Pacientul s-a
SI A MANCA inadecvata prin deficit nta sa *Explic pacientei ca hidratat si
E.Procesul inflamator datorat respecte regimul este necesara alimentat
afectiunii S.Disfagie intensa, alimentar impus respectarea regimului corespunzator
hidratare ineficienta, pe toata durata alimentar pentru *Pacientul a
inapetenta, aport nutritional spitalizarii vindecarea bolii inteles r
scazut 2. Pacient *Sfatuiesc sotul ecomandarile
a sa se pacientei sa-I aduca facute si respecta
hidrateze alimente conform regimul alimentar
corespunzator regimului impus *Pacienta
3. Pacie nu este inca
nta sa echilibrata din
prezinte confort punct de vedere
gastric nutritional
*Pacienta
prezinta in
continuare
disfagie, desi
aceasta s-a remis
simtitor
NEVOIA DE A P.Somn ineficient si insuficient 1. Pacien AUTONOME: *Pacienta si-a

DORMI SI A SE E.Procesul inflamator datorat tul sa *Asigur conditii de imbunatatit
ODIHNI afectiunii S.Somn insuficient, aiba un somn microclimat adecvat calitativ somnul,
incomoditate si disconfort linistit si prin aerisirea nu sa mai trezit in
e ficient salonului, liniste, timpul noptii
cantitativ si temperatura optima si *Faciesul
calitativ respectarea orarului pacientei este
2. Paci de administrare a mult mai bun, dar
entul sa medicatiei acesta afirma ca
prezinte o stare este in continuare
de bine fizic si obosita
*Antrenez
psihic
pacienta in mici
activitati zilnice pentru
a se putea odihni pe
timpul noptii
*Observ daca
pacientul doarme pe
numarul de ore
55
*Supraveghez
somnul nocturn si
observ daca
*Invat pacienta
tehnici de relaxare,
exercitii respiratorii
N I e
E 1.
V I t
O N I
I f
A L 2.
I E
D M *
E I A
T R
A E R
- R
N A
2
S O
I R M
M R
M A
E L
N E
T P
I .
N D
E i
fi
T c
E u
M lt
P a
E t
R e
A a
T d
U e
R a
A -
si
C m
O e
R n
P ti
U n
L e
U t
56
NEVOIA DE A P.Comunicare ineficienta la 1.Pacienta sa AUTONOME: *Pacientul
COMUNICA nivel afectiv beneficieze de *Explorez incepe sa
E.Teama de prognosticul si mijloace de posibilitatile de comunice cu
evolutia bolii comunicare comunicare ale ceilalti
S.Comunicare ineficienta, adecvate pacientei pacienti din
apatie, inchidere in sine, capacitatilor *Obtin informatii salon cu toate
tristete si anxietate sale cu privire la starea ca disfagia
2.Pacienta sa sa, la modul cum este inca
isi poata aceasta priveste prezenta
exprima boala *Cere familiei
sentimentele, carti, reviste,
ideile si opiniile *Familiarizez ziare,
3.Pacienta sa pacientul cu integrame
prezinte o mediul de spital si *Pacientul se
stare de asigur o stare de simte mai
confort psihic securitate si liniste linistit in urma
comunicarii cu
*Pun intrebari personalul
simple pacientei medical de
pentru a observa ingrijire
orientarea acestuia
temporo- spatiala
si cu privire la
propria persoana
*Incerc sa linistesc
pacienta vorbindu-
i calm, fara a o
contrazice sau a
ridica tonul
*Astept ca
pacienta sa-mi
raspunda la
intrebari *Sfatuiesc
familia sa-I aduca
reviste, ziare,
integrame, carti
Ziua II. - 08.03.2014

NEVOIA DE A P.Respiratie inadecvata prin 1.Pacienta sa AUTONOME: *Pacienta
S.Dispnee usoara, disfonie corespunzator *Respiratia s-
57
*Masor respiratia a ameliorat, desi
pacientului , TA si mai persista o
pulsul si notez valorile usoara dispnee
in foaia de
temperatura *Asez
pecienta in pozitie
semisezanda pentru a
facilita respiratia
DELEGATE:
*Administrez
medicatia
prescrisa de medic
Cefatox 1gr. 1x2 ori pe
zi (1 fiola la 12 ore
I.M.)
Tusin 3 tb./zi per os
NEVOIA DE A P.Alimentare si hidratare 1 Pacienta sa AUTONOME: *Pacienta s-a

BEA SI A inadecvata prin deficit r especte *Urmaresc ca alimentat si
MANCA E.Procesul inflamator regimul pacienta sa hidratat
datorat afectiunii alimentar respecte regimul corespunzator
S.Disfagie, inapetenta, impus pe toata alimentar impus * Pacienta a
aport nutritional scazut durata *Sfatuiesc inteles
spitalizarii pacienta sa se recomandarile
2.Pacienta sa hraneasca pentru facute si
prezinte ca afectiunea sa se respecta
confort gastric remita regimul
alimentar
DELEGATE: impus
*Administrez *Pacienta nu
medicatia este inca
prescrisa de medic echilibrata din
: NO-SPA punct de
f.1x3 ori/zi I.M. vedere
Famotidina nutritional
40mg.tb. 3 tb./zi *Pacienta
per os prezinta in
continuare
disfagie, desi
s-a remis
simtitor
NEVOIA DE A P.Somn ineficient si l.Pacienta sa AUTONOME: *Pacienta si-a

DORMI SI A SE insuficient aiba un somn *Asigur conditii de imbunatatit
58
ODIHNI E.Procesul inflamator linistit si microclimat calitativ
datorat afectiunii e ficient adecvat prin somnul, nu s-
S.Somn insuficient, cantitativ si aerisirea salonului, a mai trezit in
oboseala calitativ liniste, timpul noptii
2.Pacienta sa temperatura *Faciesul este
prezinte o optima si mult mai bun,
stare de bine respectarea dar aceasta
fizic si psihic orarului de afirma ca este
administrare a in continuare
medicatiei obosita
*Observ daca
pacientul doarme pe
numarul de ore
*Supraveghez somnul
nocturn si observ daca
DELEGATE:
*Administrez
medic Fenobarbital
tb.1x2/zi per os
NEVOIA DE A- P.Dificultatea de a-si l.Pacienta sa AUTONOME: *Temperatura

SI MENTINE mentine temperatura aiba *Ajut pacienta sa- corpului
TEMPERATURA corpului in limite normale t e m p eratura si schimbe lenjeria pacientei a
CORPULUI IN E.Procesul inflamator corpului in de corp de cate ori scazut
LIMITE datorat afectiunii l i mite este nevoie apropiindu-se
NORMALE S.Tegumente calde si fiziologice in de limita
umede, transpiratii decurs de 24 *Schimb lenjeria normala
nocturne de ore de pat de cate ori *Pacienta a
2.Pacienta sa este nevoie inteles
aiba o stare de *Aerisesc salonul importanta
confort si o de 2 ori pe zi hidratarii si
stare de bine Masor temperatura si consuma
fizic si psihic o lichide in cantitati
suficiente
notez in foaia de
*Tegumentele si
temperatura mucoasele sunt in
continuare usor
umede
59
DELEGATE:
*Administrez
medic Algocalmin 1
fiola I.M. la 12 ore
Ziua III. - 11.03.2014

NEVOIA DE A P.Respiratie inadecvata prin 1.Pacienta sa AUTONOME: *Pacienta
AVEA O BUNA E.Procesul inflamator buna respiratie si am asigurat o recomandarile
CIRCULATIE datorat afectiunii umiditate facute
S.Disfonie usoara corespunzatoare *Respiratia sa
*Masor respiratia imbunatatit
pacientului , TA si simtitor desi inca
pulsul si notez valorile prezinta o usoara
in foaia de disfonie
temperatura
DELEGATE:
*Administrez
medic
Cefatox 1gr.1x2 ori pe
zi ( 1 fiola la 12 ore
I.M.)
Tussin 3tb./zi per os
60
NEVOIA DE A P.Alimentare si hidratare 1. Pacie AUTONOME: *Pacienta s-a
BEA SI A inadecvata prin deficit nta sa r e *Urmaresc ca pacienta alimentat si
MANCA E.Procesul inflamator datorat s p ecte regimul sa respecte regimul hidratat
afectiunii S.Inapetenta alimentar impus alimentar impus corespunzator
2. Pacient *Sfatuiesc pacienta sa *Pacienta a
a sa se consume fructe si inteles
alimenteze legume pentru a avea recomandarile
corespunzator un aport suficient de facute si respecta
vitamine si minerale regimul alimentar
pentru ca inapetenta impus
sa se remita
DELEGATE:
*Administrez
medic: NO- SPA f.1x3
ori /zi I.M.
Famotidina 40mg.
tb./zi per os
NEVOIA DE A- SI P.Dificultatea de a-si mentine 1.Pacienta sa aiba AUTONOME: *Temperatura

MENTINE temperatura corpului in limite o stare de co nfo rt *Schimb lenjeria de corpului pacientei
TEMPERATURA normale E.Procesul inflamator si o stare de bine fi pat de cate ori este a scazut
CORPULUI IN datorat afectiunii S.Tegumente z ic si psihic nevoie apropiindu-se de
LIMITE NORMALE calde si umede, transpiratii *Aerisesc salonul de 2 limita normala
nocturne ori pe zi *Tegumentele si
mucoasele
Masor temperatura si
prezinta coloratie
o notez in foaia de normala si sunt
temperatura uscate
DELEGATE:
*Administrez
medic Refen 1 fiola
I.M. la 12 ore
EVALUARE FINALĂ: Evoluţie favorabila. Pacienta prezinta la externare
61
redresare clinica. Respiraţia este în limite normale. Disfagia si disfonia s-a remis.
Faringele prezinta coloratie normala.
DATA EXTERNĂRII: 12.03.2014 ora 14:00
57
STAREA LA EXTERNARE: Ameliorat. Se externează cu recomandările de a
urma tratament cu Ospen lOOOmg. 1 comprimat la 12 ore timp de 7 zile, Vitamina
C
- 3 comprimate pe zi, Famotidina 40mg 3 tablete pe zi şi antipiretice in caz de
nevoie. Se recomandă renunţarea la fumat şi evitarea frigului, a umezelii şi a
schimbărilor bruşte de temperatura. Va reveni la control după 7 zile. Va repeta
exudatul faringian după 3 luni.
Capitolul
IX
CONCLU
ZII
Evoluţia laringitei acute depinde de o serie de factori care ţin de virulenţa

germenilor şi masivitatea infecţiei cât şi de rezistenţa organismului pacientului. Cel
mai important factor îl constituie precocitatea diagnosticului şi instituirea unui
tratament igieno-dietic medicamentos corect şi prompt.
Cei trei pacienţi :
E.R. în vârstă de 5 ani de sex masculin;
D.C. în vârstă de 38 ani de sex feminin;
R.I. în vârstă de 25 ani de sex masculin.
Aceşti pacienţi au avut următoarele nevoi afectate:
• Nevoia de a avea o bună respiraţie şi circulaţie;
• Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale;
• Nevoia de a bea şi a mânca;
• Nevoia de a elimina;
• Nevoia de a dormi şi a se odihni;
• Nevoia de a comunica;
• Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca;
• Nevoia de a se recrea;
• Nevoia de a învăţa;
• Nevoia de a fi curat, de a-şi proteja tegumentele şi mucoasele.
Pe baza acestor nevoi s-au stabilit următoarele probleme:
62
• -respiraţie şi circulaţie inadecvate;
• -obstrucţia căilor respiratorii;
• -hipertermie;
• -alternarea vocii;
• -dificultatea de a se alimenta;
• -somn inadecvat;
• -stare de disconfort.
Pe baza problemelor s-au stabilit următoarele obiective:

• -pacientul să prezinte respiraţie şi circulaţie în limite normale;
• -să prezinte tuse diminuată în intensitate;
58
• -pacientul să prezinte temperatură în limite fiziologice;
• -să fie alimentat cantitativ şi calitativ corespunzător vârstei;
• -să prezinte somn liniştit, odihnitor corespunzător vârstei;
• -să prezinte stare de confort psihic;
• -să fie ferit de infecţii nosocomiale.
Intervenţiile autonome:
-S-a instalat pacientul într-un salon liniştit, curat, aerisit, suficient de
încălzit cu umiditate normală;
-Pacientul a fost ajutat să se aşeze într-o poziţie comodă care să-i
favorizeze respiraţia;
-S-au aplicat comprese calde în jurul gâtului;
-S-au efectuat vaporizări medicamentoase în apropierea pacientului;
-Pentru restabilirea permeabilităţii nazale s-au efectuat instilaţii nazale;
-S-a administrat oxigen;
-S-au pregătit materialele necesare recoltării;
-I s-au supravegheat funcţiile vitale;
-S-a combătut febra prin aplicarea de comprese umede pe frunte şi torace.
-S-a asigurat pacientului regimul alimentar corespunzător vârstei şi
stadiului evolutiv al bolii;
-S-a ţinut cont de starea febrilă în care s-a administrat ceaiuri calde
cu linguriţa;
-Regimul alimentar a fost administrat în condiţii de igienă;
-I s-a asigurat pacientului un mediu ambiant liniştit, plăcut, odihnitor, cu o
temperatură constantă între 18-20°C;
-I s-a asigurat o igienă riguroasă tegumentară, vestimentară şi a lenjeriei
de pat.
63
S-a instituit tratament cu:
Antibiotice, antitermice, expectorante, sedative, antiinflamatorii, adică:
Ampicilină, Calciu gluconic, Hemisuccinat de hidrocortizon (HHC), Romergan,
Ambroxol, Vitamina C, Vitamina A, Paracetamol, Algocalmin, Aspirină, Polidin.
În urma tratamentului instituit şi a intervenţiilor autonome cei trei pacienţi au
avut o evoluţie favorabilă, externându-se cu o stare generală bună.
CA
P.
X
AN
EX
E
EFECTUAREA INJECŢIEI INTRAMUSCULARE

Injecţia intramusculară - constituie introducerea unor soluţii izotonice,
uleioase sau a unei substanţe coloidale în stratul muscular prin intermediul unui ac
ataşat la seringă.
Scop : introducerea în organism a unor substanţe medicamentoase.
Locuri de elecţie - regiunea superexternă fesieră, deasupra marelui trohanter;

faţa externă a coapsei, în treimea mijlocie, faţa externă a braţului în muşchiul
deltoid.
Materiale necesare:
• Tăviţă renală
• Casoletă cu tampoane sterile sau comprese de tifon, alcool
• Seringi de unică folosinţă de mărime corespunzătoare cantităţii substanţei
de administrat
• 2 - 3 ace de unică folosinţă
• pile de metal pentru deschiderea fiolelor
• fiole cu substanţe de administrat.
Tehnica:
• asistenta îşi spală mâinile
• pregătirea psihică a bolnavului
64
• se aşează bolnavul în decubit ventral, lateral, poziţie sezândă sau în picioare
• se degresează locul injecţiei cu un tampon de vată cu eter şi se
dezinfectează cu un alt tampon cu alcool
• se invită bolnavul să-şi relaxeze musculatura şi să se înţeapă perpendicular
pielea cu rapiditate şi siguranţă, cu acul montat la seringă
• se verifică acul, poziţia acului prin aspirare
• se injectează lent soluţia
• se retrage brusc acul cu seringa şi se dezinfectează locul
• se masează uşor locul injecţiei pentru a activa circulaţia favorizând rezorţia
• după injecţie bolnavul se aşează în poziţie comodă, rămânând în repaus
fizic 5-10 minute.
Incidente şi accidente
• durere vie, prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale
• paralizie prin lezarea nervului sciatic
• hematom prin lezarea unui vas : - ruperea acului , supuraţia septică
60
65
• embolie, prin injectarea accidentală într-un vas de sânge în suspensie
Intervenţii
Retragerea acului, efectuarea injecţiei în altă zonă (se evită prin respectarea zonelor de
elecţie )
• extragerea manuală sau chirurgicală
• se previne prin folosirea unor ace suficient de mici pentru a pătrunde în masa
musculatură
• se verifică prin verificarea poziţiei acului
INJECŢIA INTRAVENOASĂ
Injecţiea intravenoasă = introducerea unei soluţii medicamentoase în ciculaţia

venoasă. Pe această cale se introduc soluţii izotermice şi hipertronice care nu sunt
caustice pentru testul muscular sau subcutanat.
Nu se introduc soluţii uleioase - produc embolii grăsoase şi consecutiv moartea.
Injecţia intravenoasă se efectuează prin puncţia venoasă şi injectarea medicamentului
intravenos.
Locul de elecţie - venele de la plica cotului. Materiale necesare

• 2-3 ace de 25 mm.diametru, de 6/10, 7/10
• fiole, flacoane cu substanţe de administrat
• 1-2 seringi de unică folosinţă
• tampon cu alcool
• garou.
Tehnica :
• asistenta îşi spală mâinile
• se aşează bolnavul în decubit dorsal, cu braţul în extensie, pe o mică pernă
protejată de muşama, aleză sau prosop
• se alege locul puncţiei
• se dezinfectează locul puncţiei
• se leagă garoul
• se leagă puncţia venoasă
• se controlează dacă acul este în venă
• se îndepărtează staza venoasă prin desfacerea uşoară a garoului
• se injectează lent, ţinând seringa în mâna stângă, iar cu policele mâinii drepte se
apasă pe piston
• se verifică, periodic, dacă acul este în venă
• se retrage brusc acul, când injecţia s-a terminat, la locul puncţiei se aplică
tamponul îmbibat in alcool, compresiv
• se menţine compresiunea la locul puncţiei câteva minute
66
• se supraveghează în continuare starea generală .
Incidente şi accidente
• injectarea soluţiei în ţesutul perivenos, manifestată prin tumefierea ţesuturilor,
durere
• flebalgia produsă prin injectarea rapidă a soluţiei sau a unor substanţe iritante
• valuri de caldură, senzaţia de uscăciune în faringe
• hematom prin străpungerea venei
• ameţeli, lipotomie, colaps.
Intervenţii
• se încearcă pătrunderea acului în cumenul vasului, continuându-se injecţia sau
se încearcă alt ac
• injectarea lentă , se întrerupe injecţia
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR SOLIDE PE CALE ORALĂ
Definiţie - calea orală este calea naturală de administrare a medicamentelor, acestea

putându-se resorbi la nivelul mucoasei bucale şi a intestinului subţire sau gros. Scop
Obţinerea efectelor locale sau generale ale medicamentelor:
- -efecte locale: - favorizează cicatrizarea ulceraţiilor mucoasei
- digestive
- -protejează mucoasa gastrointestinală
- -înlocuieşte fermenţii digestivi,secreţia gastică
- în cazul lipsei acestora
- -dezinfectează tubul digestiv
- -efecte generale: - medicamentele administrate pe cale orală se
- resorb la nivelul mucoasei digestive,pătrund în sânge şi apoi acţionează asupra
unor organe sisteme,aparate.
OBSERVAREA SI NOTAREA RESPIRATIEI

Respiratia - este functia organismului prin care se realizeaza aportul de oxigen necesar
proceselor vitale, in paralel cu eliminarea in atmosfera a dioxidului de carbon rezultat din
acestea.
Prima etapa a respiratiei este ventilatia pulmonara (circulatia aerului prin plamani) care
se realizeaza prin cele 2 miscari ventilatorii de sens opus, inspiratia si expiratia in care
volumul cutiei toracice creste respectiv descreste.
Scopul - constituie un indiciu pentru stabilirea diagnosticului, aprecierea evolutiei
bolii, recunoasterea complicatiilor, prognosticul bolii.
Materiale necesare: ceas cu secundar central, F.O. stilou, creion sau pix de culoare
verde Tehnica
Pregatirea bolnavului:
- se aseaza bolnavul in decubit dorsal;
67
- nu se anunta bolnavul, astfel se modifica ritmul respirator si obtinem valori
eronate, de aceea se prefera perioada de somn a bolnavului;
Efectuarea tehnicii:
- se numara frecventa respiratiilor prin inspectie (cand bolnavul este treaz, constient
sau cand doarme);
- se aseaza usor mana cu fata palmara pe suprafata toracelui bolnavului;
- se numara inspiratiile (miscarile de ridicare a peretelui toracelui) timp de 1 min;
Notarea grafica:
- se noteaza grafic in foaia de temperatura, cu un punct de culoare albastra si se
uneste cu o linie cu valoarea anterioara;
- pentru fiecare linie orizontala a foii se socotesc 2 respiratii;
- Interpretarea rezultatelor:
- frecventa miscarilor respiratorii variaza in functie de sex, varsta, pozitie,
temperatura mediului ambiant, starea de veghe sau de somn;
- in stare fiziologica, curba respiratorie merge paralel cu cea a temperaturii si a
pulsului;
- patologic, se instaleaza respiratia dificila (sete de aer):
• dispnee cu accelerarea ritmului respirator: tahipnee (polipnee);
• dispnee cu rarirea ritmului respirator (bradipnee - 12,10,8 r/min);
• dispnee cu perturbarea ritmica si periodica a respiratiei:
Punctia venoasa reprezinta crearea unei cai de acces intr-o vena prin
intermediul unui ac de punctie.
Scop- Explorator
• recoltarea sangelui petru examenele de laborator precum cele
biochimice,hematologice, serologice si bacteriologice
• Terapeutic
• -administrarea unor medicamente sub forma injectiei si a perfuziei intravenoase
• -recoltarea sangelui in vederea transfuzarii sale
• -executarea tranfuziei de sange sau derivate ale sangelui
• -sangerare in cantitate de 30-500 ml in edemul pulmonar acut, hiperteniune arterial
ocul punctiei
• venele de la pliul cotului(cefalica si bazilica),in locul unde se formeaza un "M" prin
anastomozarea lor
• venele antebratului
• venele de pe fata dorsala a mainii
• venele subclaviculare
• venele femurale
• venele maleolare interne
• venele jugularei si epicraniene (de regula se executa la sugar si copil mic)
68
Materiale necesare
- pentru protectie - se foloseste o perna elastica pentru sprijinirea bratului, musama si
aleza pentru a dezinfecta locul unde va fi executata punctia se foloseste alcool
medicinal si tampoane - sterile - se utilizeaza ace de 25-300 mm,diamentrul 6/10,
7/10, sau 10/10 (in fuctie de scop), seringi de capacitate, pense, manusi chirurgicale.
- Pacientul se asaza intr-o pozitie confortabila atat pentru el cat si pentru cel care
executa punctia venoasa (decubut dorsal)
- Se examineaza calitatea si starea venelor, avand grija ca hainele sa nu impiedice
circulatia de intoarcere la nivelul bratului.
- Bratul pacientului se asaza pe pernita si musama in abductie si extensie maxima, se
dezinfecteaza tegumentele si se aplica garoul la distanta de 7-8 cm deasupra locului
unde se va executa punctia, strangandu-l astefel incat sa opreasca circulatia venoasa
fara sa comprime artera.
- Este recomdat ca pacientul sa stranga pumnul, venele devenind astfel devind
turgescente.
Executia punctiei
- Asistentul medical imbraca manusile sterile si se asaza vizavi de bolnav.
- Se fixeaza vena cu policele mainii stangi, la 4-5 cm sub locul punctiei, exercitand o
usoara compresiune si tractiune in jos asupra tesuturilor vecine.Se fixeaza seringa,
gradatiile fiind in sus, acul atasat cu bizoul in sus, in mana dreapta, intre police si
restul degetelor.
- Se patrunde acul traversand, in ordine tegumentul - in directie oblica,unghiul sa fie de
30 de grade, apoi peretele venos - invingandu-se o rezistenta pana cand acul
inainteaza in gol.
- In lumenul venei, se schimba directia acului 1-2 cm, si se controleaza patrunderea in
vena prin aspirare cu seringa
- Se continua tehnica in functie de scopul punctiei venoase - precum injectarea
medicamentelor, recoltarea sangelui sau perfuzie
- -In caz de sangerare, se prelungeste acul de punctie cu un tub din polietilena care se
introduce in vasul colector, garoul ramanand legat de brat
- -Dupa executarea punctiei se indeparteaza staza venoasa prin desfacerea
- garoului si a pumnului
- -Se aplica tamponul imbibat in solutie dezinfectanta la locul de patrundere a acului
si se retrage brusc acul din vena.
- -Se comprima locul punctiei timp de 10 3 minute, bratul fiind in pozitie verticala.
ccidente
In timpul punctiei pot aparea cateva efecte adverse sau se pot declansa accidente:
• Hematom (infiltrarea sangelui in tesutul perivenos).Asistentul trebuie sa intrevina si sa
retraga acul, apoi sa comprime locul punctiei timp 1-3 minute
• Strapungerea venei (perforarea peretului opus).Se retrage acul in lumenul venei
• Ameteli, paloare, lipotimie
69
1. Elemente de semiologie si patologie O.R.L Prof. Univ. Dr.Marioara Poenaru,
Timisoara 2006
2. R.Anghelide, Sbenghe-Tetu ,,Oto-Rino-Laringologica”-Editia Medicala
3. C.Mozes-,,Tehnici de ingrijiri generale ale bolnavului’’-Editia Medicala
4. Corneliu Borundel-,,Medicina Interna pentru cadre medii’’-Editura ALL Bucuresti
5. Curs de Otorinolaringologie, N.Ionescu, Editia a 2-a, Editura Almatea
6. Lucretia Titirica- ,,Ghid de Nursing cu tehnici de evaluare si ingrijiri corespunzatoare

Nevoilor fundamentale’’-Editura Viata Medical Romaneasca
7. Internet Explorer
70

Model Licenta

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Model Licenta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

INSPECTORATUL SCOLAR JUDEŢEAN ARGES

ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU FARINGITA ACUTA

DOMENIUL: SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA

CALIFICAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

INDRUMATOR: OLTEANU MARILENA

Lucrare de diploma ,,Ingrijirea pacientului cu laringita’’...........................pag.1

Asistenta medicală îşi îndreaptă atenţia asupra bolnavilor, ele au responsabilitatea

În atenţia pe care ea o acordă şi în exerciţiul profesiei sale, asistenta trebuie ca în

Cartilajele sunt unite între ele de ligamente şi membrane laringiene.

Membranele principale ale laringelui 4sunt:

GLOTA are două porţiuni:

Limita superioară a laringelui este formată de:

Funcţia de protecţie a căilor aeriene inferioare:

Capitolul II NOŢIUNI GENERALE DESPRE BOALA RESPECTIVĂ

Etiologia variază în funcţie de formele antomo-chimice ale laringitelor acute.

Obstrucţia nazală care obligă respiraţia pe gură.

Laringita acută subglotică la copii:

Laringita edematoasă a adultului

Laringita striduloasă (falsul crup):

CAP.III MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ. SEMNE, SIMPTOME

Tabloul clinic al laringitei acute este realizat de îmbinarea simptomelor de

Laringita acuta la adult se manifesta prin:

La copil, laringita acuta se caracterizeaza prin:

Dispneea poate evolua in stridor (respiratie suieratoare), insotit uneori de cianoza -

Tabloul clinic al laringitei catarale variază în funcţie cu vârsta şi cu leziunile

Laringita striduloasă debutează brusc în timpul nopţii cu o criză de dispnee însoţită de

Laringita cronică catarală

Laringita cronică profesională

Laringita cronică atopică (uscată)

Laringita cronică a copilului

La fiecare organ în parte examenul cuprinde interogatoriul asupra tulburării

EXAMENUL OBIECTIV al organului fonator cuprinde: inspecţia, palpare şi

INSPECŢIA are un rol important în stabilirea modului cum se efectuează mişcările

PALPAREA este importantă pentru depistarea unei laringopatii cu ajutorul căruia se

Bolnavul în poziţie şezând cu corpul uşor aplecat înainte şi cu capul în uşoară

Laringoscopia directă: directoscopia se practică cu o aparatură şi un instrument

Examenul microbiologic şi imunologic

b) Examenele hematologice sunt de extremă importanţă şi uneori de urgenţă;

c) Examenul radiologic: - radioscopii, radiografii, arteriografia, limfografia,

Tratamentul laringitei acute variază în funcţie de formele clinice ale acestora.

Tratamentul laringitei acute edemantoase subglotice a sugarului şi a copilului mic are

Primul obiectiv trebuie să fie realizat prin permeabilizarea laringelui cu mijloace

Evoluţia laringitei acute diferă de la o formă clinică la alta.

Evoluţia laringitei striduloase este tipică.

Evolutia laringitei cronice catarală evoluează lent cu perioade de ameliorare prin

Complicatiile in laringita catarală complicaţiile apar la boli cu o stare generală alterată

Complicaţiile generale sunt urmarea extinderii procesului toxiinfecţiilor la alte

Prognosticul este rezervat în laringita acută, el este variabil în funcţie de:

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA

Asigurarea repausului fizic şi psihic

Supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative

Pulsul - se măsoară de 2-3 ori/zi.

PREZENTAREA CAZULUI I CULEGEREA DATELOR:

GRUP SANGUIN: A(II),Rh( + )

SATISFACEREA NEVOILOR FUNDAMENTALE

1. NEVOIA DEA RESPIRA ŞI A A VEA O BUNĂ CIRCULAŢIE:

In urma investigaţiilor pacientul are următoarele nevoi afectate:

NEVOIA DE A in vederea efectuarii oricarei

Nevoia Diagnostic de nursing Obiective Interventii Evaluare

NEVOIA DE A P.Alimentare si hidratare 1 Pacientul sa r AUTONOME: *Pacientul se

NEVOIA DE A- SI P.Dificultatea de a-si mentine 1. Paci AUTONOME: *Pacientul a

NEVOIA DE A P.Alimentare si hidratare 1. Pacie AUTONOME: *Pacientul se

DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI: