Ingrijirea Pacientilor Cu Cancer Laringian

Cuprins
I paginǎ – Rolul asistentei medicale în îngrijiri

II paginǎ – Motivaţia
Capitolul I
Noţiuni de anatomie şi fiziologie legate de aparat
Capitolul II
Noţiuni generale despre boala
Definiţie;
Etiologie;
Clasificare;
Manifestǎri de dependenţǎ, semne, simptome;
Examene clinice şi paraclinice;
Intervenţii autonome şi delegate, tratament;
Evoluţie, complicaţii, pronostic;
Educaţie pentru sǎnǎtate;
Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacienţilor cu cancer laringian.
Capitolul III
Planul de îngrijire al pacienţilor cu cancer laringian:
Culegerea de date;
Date privind identitatea pacienţilor;
Condiţii socio-culturale;
Starea de sǎnǎtate anterioarǎ;
Informaţii legate de boalǎ.
Analiza şi interpretarea datelor:

Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale;
Pagina 1 din 74
Problemele pacientului;
Diagnostic de îngrijire;
Stabilirea gradului de dependenţǎ.
Planificarea îngrijirilor:
Obiective generale;
Obiective specifice.
Aplicarea planului de îngrijire

Îngrijiri acordate la externare
Data externǎrii:
Diagnostic medical la externare;
Starea pacientului la externare;
Plan de recuperare.
Examene paraclinice ale pacientului
Capitolul IV
Evaluarea finalǎ
Anexe
Bibliografie
Pagina 2 din 74
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIRI
Asistenta medicalǎ îşi îndreaptǎ atenţia asupra bolnavilor, ele au responsabilitatea de a

crea un mijloc psihic, social şi spiritual favorabil vindecǎrii şi se strǎduiesc prin pregǎtire şi
exemple sǎ previnǎ bolile şi sǎ promoveze sǎnǎtatea.
Asistentele sunt în serviciul sǎnǎtǎţii individului, al familiei şi al societǎţii, ele
coordonându-şi acţiunile împreunǎ cu membrii altor profesii din echipa sanitarǎ.
A servi umanitatea este funcţia esenţialǎ a asistentelor şi motivul profesiei lor.
Exerciţiul profesiei este bazat pe nevoile omului, în consecinţǎ el nu poate fi limitat
nici de consideraţie naţionalǎ, de rasǎ, de credinţǎ, de culoare şi nici de consideraţii de ordin
politic sau social.
Principiile fundamentale sunt credinţa în libertǎţile esenţiale ale omului şi respectul
pentru viaţa umanǎ. Profesia recunoaşte cǎ un cod internaţional nu poate sǎ ia în consideraţie,
în detaliu tot ceea ce înseamnǎ comportamentul individual şi social al asistentelor condiţionat
în caz cert de convingeri şi pǎreri personale.
Asistenta are trei responsabilitǎţi principale:
pǎstrarea vieţii;
alinarea suferinţei;
promovarea sǎnǎtǎţii.
În atenţia pe care ea o acordǎ şi în exerciţiul profesiei sale, asistenta trebuie ca în tot
acest timp sǎ menţinǎ cel mai înalt grad calitativ. Trebuie sǎ vegheze constant la menţinerea
unui nivel ridicat al cunoaşterii sale teoretice şi tehnice.
Asistenta trebuie sǎ respecte convingerile religioase ale pacientului. Ea este legatǎ
strict de secretul profesional.
Conştientǎ de întinderea responsabilitǎţilor sale, asistenta în cunoştinţa limitelor, nu
recomandǎ şi nu executǎ un tratament fǎrǎ prescripţie medicalǎ, iar în caz urgent şi într-o
eventualitate face raport medicului pânǎ la cel mai mic detaliu.
Asistenta are obligaţia de a executa prescripţiile medicului cu inteligenţǎ şi loialitate.
Asistenta trebuie sǎ stimuleze şi sǎ încurajeze încrederea faţǎ de medic şi de ceilalţi
membrii ai echipei sanitare.
Ea trebuie sǎ coopereze cu colegii sǎi şi sǎ menţinǎ cu ei relaţii armonioase.
Asistenta trebuie sǎ facǎ dovada unei moralitǎţi care sǎ onoreze profesia sa.
Pagina 3 din 74
În conduita sa personalǎ, asistenta nu trebuie sǎ meargǎ cu bunǎ ştiinţǎ contra
moravurilor şi tradiţiilor comunitǎţii în care trǎieşte şi munceşte.
Asistenta împarte resposabilitǎţile şi se alǎturǎ acţiunii concetǎţenilor şi altor membrii
ai echipei sanitare în vederea de a rǎspunde nevoilor publicului în domiciliul sǎnǎtǎţii pe plan
local, naţional şi internaţional.
Pagina 4 din 74
MOTIVAŢIA
„Rolul esenţial al asistentei medicale constǎ în a ajuta persoanele bolnave, sǎnǎtoase

şi sǎ recâştige sǎnǎtatea sau sǎ-l ajute pânǎ în ultimele sale clipe, prin îndeplinirea sarcinilor
pe care le-ar fi îndeplinit singur, dacǎ ar fi avut voinţǎ, putere şi cunoştinţele necesare sǎ
îndeplineascǎ aceste funcţii, astfel încât acesta sǎ-şi recapete independenţa cât mai repede
posibil.
Asistenta medicalǎ ajutǎ bolnavul sǎ respecte prescripţiile terapeutice ale medicului.
Ea este conştiinţa celui lipsit de conştiinţǎ, dorinţa de a trǎi pentru cel ce a gândit la suicid,
membru pentru cel cǎruia i-a fost amputat, ochi pentru cel ce a orbit de curând, mijloc de
locomoţie pentru copilul mic, încrederea pentru tânǎra mamǎ, vocea celor slabi pentru a se
putea exprima.”
Pagina 5 din 74
CAPITOLUL I
NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE LEGATE DE

APARAT
Anatomia laringelui
Organ impar şi median situat vertical în regiunea anterioarǎ a gâtului, laringele este
porţiunea iniţialǎ, diferenţialǎ a conductului laringo-traheo-bronşic şi se constituie punctul de
unire al cǎilor aeriene superioare cu cele inferioare.
Proiectat pe coloana cervicalǎ, la nivelul vertebrei 3-6 (mai sus la nou-nǎscut) şi
având forma unui trunchi de piramidǎ triunghiularǎ, cu baza în sus, cǎtre faringe,
continuându-se cu traheea, laringele este constituit dintr-un schelet vibro-cartilaginos acoperit
cu muşchi şi cǎptuşit cu o membranǎ mucoasǎ.
Pagina 6 din 74
Scheletul laringian este constituit din cartilajele:
cricoid;
tiroid;
aritenoide;
epiglota;
cartilaje accesorii Santorini şi Wrisberg.
Cartilajele sunt unite între ele de ligamente şi membrane laringiene.
Membranele principale ale laringelui sunt:
membrana tirahioidianǎ;
membrana crico-tiroidianǎ;
Împreunǎ cu cartilajele ele conferǎ laringelui forma de tub.
Ligamentul cricotraheal este cel mai important ligament al laringelui.
Coarda vocalǎ cuprinde ligamentul vocal, muşchiul vocal şi mucoasa care le acoperǎ.
Lungimea corzii vocale este de 0,7 cm la nou-nǎscut, 1,6–2 cm la femei, 2- 2,4 cm la bǎrbaţi.
Spaţiul determinat de cele douǎ corzi vocale se numeşte glota.
Glota are douǎ porţiuni:
glota membranoasǎ sau porţiunea anterioarǎ a glotei;
glota cartilaginoasǎ sau posterioarǎ cuprinsǎ între cele douǎ cartilaje aritenoide.
Limita superioarǎ a laringelui este formatǎ de:
marginea liberǎ a epiglotei;
rapliul ari-epiglotic;
spaţiul inter aritehoidian.
La acest nivel se determinǎ hipofaringele şi se aflǎ încrucişarea cǎilor aerodigestive
superioare. Limita inferioarǎ a laringelui este la nivelul marginii inferioare a cricoidului. De
la acest nivel în jos începe traheea.
Muşchii laringelui formeazǎ douǎ grupe, una extrinsecǎ şi alta intrinsecǎ, care din
punct de vedere funcţional reprezintǎ o singurǎ unitate.
Muşchii laringelui funcţioneazǎ sinergic sau ontogonic pentru închiderea glotei şi
pentru punerea în tensiune a corzii vocale.
Un singur muşchi asigurǎ deschiderea glotei (abducţia). Acesta este muşchiul crico-
aritenoidian posterior.
Trei muşchi asigurǎ închiderea glotei:
muşchiul cricoaritenoidian;
muşchiul interaritenoidian;
Pagina 7 din 74
muşchiul tiroaritenoidian (fascicolul extern).
Inervaţia musculaturii laringiene provine din ramura externǎ a nervului laringian
superior care provine din pneumagastru.
Nervul laringian superior are o ramurǎ internǎ care inerveazǎ endolaringele şi o
ramurǎ externǎ motorie care enerveazǎ muşchiul cricotiroidian.
Nervul recurent asigurǎ inervaţia motorie a tuturor muşchilor laringieni intrinseci şi a
muşchiului interaritenoidian. Din punct de vedere senzitiv asigurǎ inervaţia mucoasei
laringiene subglotice.
Vascularizarea laringelui are douǎ teritorii distincte:
supraglotic prin artera laringianǎ superioarǎ, ramura din carotida externǎ;
subglotic din trunchiul arterial al arterei laringelui inferior – ramura din trunchiul
tirocervical al arterei subclaviculare.
Drenajul limfatic al laringelui se face în ganglionii limfatici jugulari profunzi,
superiori şi inferiori.
Fiziologia laringelui
Funcţiile laringelui:
funcţia de fonaţie;
funcţia respiratorie;
funcţia de protecţie a cǎilor respiratorii inferioare; închiderea epilaringelui, închiderea
glotei, oprirea reflexǎ a respiraţiei, reflexul de tuse;
funcţia sfincterianǎ;
funcţia reflexǎ.
Funcţia fonatorie:
Sunetul de bazǎ, format în timpul fonaţiei poartǎ numele de tonalitate.
Tonul produs de laringe este modificat de traversarea cavitǎţii faringiene, cavitǎţii
bucale şi buze. Cavitatea nazalǎ şi anexele acestora adaugǎ tonului de bazǎ timbrul şi
rezonanţa vocii.
Funcţia respiratorie:
Pagina 8 din 74
În timpul inspirului glota se deschide prin îndepǎrtarea corzilor vocale. Închiderea şi
deschiderea glotei este un act reflex dependent de schimbul gazos şi echilibrul acido-bazic.
Funcţia de protecţie a cǎilor aeriene inferioare:
În timpul deglutiţiei baza limbii, peretele posterior al faringelui, vǎlul palatin, pilierii
anteriori şi posterioari sub controlul gloso faringianului, asigurǎ propulsia bolului alimentar
oprirea respiraţiei, contractarea repliurilor ari-epiglotice, a benzilor vestibulare, închiderea
glotei şi acoperirea corzilor vocale de cǎtre epiglotǎ. Contractarea simultanǎ a muşchilor
suprahiodieni cu tragerea laringelui în sus şi înainte asigurǎ dirijarea bolului alimentar spre
esofag şi feresc perfect traheea şi arborele de pǎtrunderea alimentelor. Dacǎ totuşi pǎtrund
particule alimentare în laringe şi trahee se declanşeazǎ reflexul de tuse. Inspiraţia profundǎ cu
deschiderea glotei, apoi închiderea acesteia cu creşterea presiunii intra-toracice, deschiderea
rapidǎ a glotei cu o expiraţie explosivǎ care eliminǎ corpul strǎin.
Funcţia de fixare a toracelui:

închiderea glotei;
blocarea sistemului respirator;
fixarea toracelui;
blocarea diafragmei în timpul tusei, actului de defecaţie, micţiune, expulzarea fǎtului,
vomisment.
Funcţia reflexǎ:
Laringele este receptorul unor reflexe vagovagale. Iritarea mecanicǎ a feţei interne a
laringelui poate declanşa aritmie, bradicardie, stop cardiac. Reflexul vagal poate fi blocat prin
atropinǎ, el este foarte puternic la fumǎtori.
Pagina 9 din 74
CAPITOLUL II
NOŢIUNI GENERALE DESPRE CANCERUL

LARINGIAN
2.1. Definiţie, etiologie

Cancerul laringian se referă la o formaţiune tumorală malignă situată la nivelul
laringelui, prevalenţa cea mai mare fiind la bărbaţii de peste 60 de ani. Ca şi în cazul
cancerului cavităţii orale, factorii care îi accentuează apariţia sunt consumul cronic de alcool
şi tabagismul sever, mediul de muncă poluat, septicitatea buco-dentară, leziuni laringiene
precanceroase (papilom leucoplazie). Tumorile maligne ale laringelui reprezintă jumătate
din cancerele din zona ORL.
Etiologie:
Mecanismul formării oricărei tumori maligne implică mutații ale anumitor gene care
duc la proliferarea anormală ca și număr și funcții a celulelor afectate. Nu există o cauză
propriu-zisă responsabilă de dezvoltarea unei tumori laringiene, dar au fost identificați o serie
de factori de risc care cresc șansa unei persoane de a dezvolta acest tip de tumoră.
Factori de mediu
Fumatul: Este principalul factor de risc modificabil. Fumatul a două pachete de țigări
pe zi crește riscul de a face cancer de laringe de cinci ori, față de un nefumător.
Alcoolul: Consumul excesiv de alcool (echivalentul a cinci beri pe zi) crește și el cu
500% șansa de a dezvolta o tumoră malignă de laringe.
Pagina 10 din 74
Asocierea alcool + fumat: Consumând aceste cantități de tutun și alcool în mod
constant, riscul de cancer de laringe este de 38 de ori mai mare decât al unei persoane care nu
bea și nu fumează.
Infecția cu HPV: Human papilloma virus este un virus cu tropism pentru colul uterin,
regiunea ano-genitală, dar și mucoasele din gură sau gât. Acesta poate fi transmis și în cursul
sexului oral și este regăsit în 1/5 din biopsiile pacienților cu cancer de laringe. Acest lucru
sugerează că, similar cancerului de col uterin, infecția cu HPV crește riscul de dezvoltare a
unei tumori maligne laringiene.
Dieta: Unele studii au evidențiat o corelație între cancerul de laringe și consumul
frecvent de alimente prăjite sau intens procesate industrial, carne roșie. Totodată, alimentația
bogată în grăsimi animale și săracă în legume cu frunze verzi pare a crește riscul de tumoră a
laringelui.
Factori profesionali: Expunerea profesională la anumite substanțe poate favoriza
apariția acestui tip de cancer. Printre acestea se numără și: gaze produse în timpul
vopsirii, azbest, praf de cărbune sau lemn, formaldehidă, nichel.
Factori constituționali
Cancerul de laringe este mai frecvent (5:1) în populația masculină și după vârsta de 60
de ani. Faptul că dintre cei care consumă tutun și alcool în cantități mari, doar unii dezvoltă
cancer, a dus la formularea ipotezei ca aceștia au o susceptibilitate genetică. Aceasta ar
reduce capacitatea laringelui de a repara țesuturile afectate de agresiunea din mediu.
2.2. Clasificare
După examinarea anatomo-patologică și imagistică, se realizează o stadializare a tumorii, cu
importanță majoră pentru tratamentul și prognosticul acesteia. În cazul cancerului de laringe,
stadializarea TNM ține cont și de etajul în care se dezvoltă cancerul și include:
Tumora primară (T):

Tx – nu poate fi evaluată tumora primară
T0 – nu se poate decela tumora primară
Tis – carcinom in situ
Supraglotică:
Pagina 11 din 74
T 1 – tumoră limitată la un element din conținutul supraglotic; mobilitate normală a corzilor
vocale
T2 - tumora invadează mucoasa a mai mult de un element supraglotic sau glotic; sau
extindere în afara regiunii supraglotice (baza limbii, valecula, sinusul piriform)
T3 – tumora invadează laringele, fixează corzile vocale și poate invada spațiile din jur (zona
post--criocoidă, pre-epiglotică, paraglotică) sau cartilajul tiroid, în profunzime
T4a – tumoră moderat avansată local: invadează țesuturile din jur, precum traheea, mușchii
extrinseci ai limbii, esofagul, glanda tiroidă
T4b – tumoră foarte avansată local: invadarea spațiilor prevertebrale, a mediastinului, sau
incapsularea arterei carotid
Glotică:
T1 – tumoră limitată la corzile vocale, cu sau fără afectarea comisurilor
T1a – afectarea unei singuri corzi vocale
T1b – afectarea ambelor corzi vocale
T2 – scade mobilitatea corzilor vocale; extinderea locală spre regiunile supraglotică sau
subglotică
T3 – tumora afectează doar laringele, cu fixarea corzilor vocale; poate invada cartilajul tiroid
sau spațiul paraglotic
T4a, T4b – tumoră moderat, respectiv foarte avansată local (idem afectării din etajul
supraglotic)
Subglotică:
T1 – tumoră situată exclusiv în regiunea subglotică
T2 – extinderea la corzile vocale
T3 – fixarea corzilor vocale și limitarea tumorii la laringe
T4a, T4b – idem localizărilor descrise anterior
Nodulii limfatici (N):

Nx – Nodulii regionali limfatici nu pot fi analizați
N0 – nu se decelează metastaze ganglionare regionale
N1 – un ganglion afectat, situat de aceeași parte cu tumora (ipsilaterali), cu diametrul maxim
<3 cm
N2a – metastază într-un singur ganglion ipsilateral, cu diametrul >3 cm, dar <6 cm
N2b – metastaze în mai mulți ganglioni ipsilaterali, toți cu diametrul maxim <6 cm
N2c – metastaze bilaterale sau contralaterale, în ganglioni cu diametrul maxim <6cm
Pagina 12 din 74
N3 – prezența unui ganglion afectat, cu diametrul > 6cm
Metastaze la distanță (M):

M0 – absența metastazelor la distanță
M1 – prezența metastazelor la distanță
În funcție de asocierea acestor factori, se disting cinci stadii ale cancerului de laringe, după
cum urmează:
0 – Tis + N0 + M0
I – T1 + N0 + M0
II – T2 + N0 + M0
III – T3 + N0 + M0
- T1/ T2/ T3 + N1 + M0
IVA – T4a + N0/N1/N2 + M0
- T1/T2/T3 + N2 + M0
IVB - T2b + orice N + M0
- orice T + N3 + M0
IVC – orice T, orice N, M1
2.3. Manifestǎri de dependenţǎ. Semne, simptome

Simptomele frecvente includ:
• Durere sau disconfort la înghițire (disfagie)
• Modificarea timbrului vocii (îngroșare, înăsprire - disfonie)
• Tuse persistentă, eventual cu sânge
• Respirație dificilă (dispnee)
• Miros neplăcut al respirației (halitoză)
• Durere la nivelul urechii (otalgie)
• Scădere inexplicabilă în greutate, astenie, anorexie
La examenul clinic, se pot decela:

• Sensibilitate la palpare în zona laringelui
• Palparea ganglionilor limfatici măriți de volum, nedureroși, la nivelul capului și gâtului
• Observarea masei tumorale sau a modificărilor induse de aceasta (inflamație, ulcerație,
necroză, sângerare) în cursul laringoscopiei indirecte, cu oglinda
Pagina 13 din 74
2.4. Examene clinice şi paraclinice
La fiecare organ în parte examenul cuprinde interogatoriul asupra tulburǎrii
subiective, examenul fizic şi funcţional şi o serie de examene de laborator.
INTEROGATORIUL
Examenul laringeluiva începe prin interogatoriul (în cazul copilului a pǎrinţilor
acestora) asupra tulburǎrii subiective şi funcţionale pe care le poate manifesta acest organ,
rǎguşeala (disfonie), dispnee, tuse, disfagie, precum şi asupra modului în care au apǎrut şi
evoluat aceste tulburǎri.
EXAMENUL OBIECTIV al organului fonator cuprinde: inspecţia, palpare şi
examenul endocavitar (laringoscopia indirectǎ şi directǎ) completate cu controlul funcţiilor
laringelui.
Inspecţia are un rol important în stabilirea modului cum se efectueazǎ mişcǎrile active
ale laringelui, ştiindu-se cǎ în mod normal laringele se ridicǎ în timpul inspiraţiei, coborârea
lui în acest moment fiziologic va indica prezenţa unui obstacol endolaringian.
Palparea este importantǎ pentru depistarea unei laringopatii cu ajutorul cǎruia se pune
în evidenţǎ prezenţa sau absenţa mişcǎrilor pasive ale laringelui; în mod normal laringele,
fixat între policele şi indexul examinatorului se poate mobiliza uşor în plan transversal
producându-se un sunet caracteristic.
Laringoscopia
Acest examen se poate efectua fie cu ajutorul oglinzii laringiene (laringoscopia
indirectǎ) fie cu ajutorul unui tub rectiliniu care deprimǎ puternic baza limbii şi face posibilǎ
inspecţia directǎ a laringelui (laringoscopia directǎ).
Laringoscopia indirectǎ
Examenul cu oglinda laringoscopicǎ este investigaţia cea mai simplǎ şi mai uşor
suportatǎ de cǎtre bolnavi. La aceasta sunt necesare:
un reflector frontal;
sursǎ luminoasǎ;
oglinda laringoscopicǎ;
un vas cu apǎ caldǎ;
comprese sterile.
Bolnavul în poziţie şezând cu corpul uşor aplecat înainte şi cu capul în uşoarǎ
extensie. Se cere bolnavului sǎ deschidǎ larg gura şi sǎ scoatǎ limba al cǎrei vârf învelit cu o
compresǎ se va trage uşor de cǎtre examinator cu mâna stângǎ. În felul acesta se mǎreşte
Pagina 14 din 74
vizibilitatea asupra laringelui. În mâna dreaptǎ examinatorul ţine oglinda laringoscopicǎ pe
care o introduce în orofaringe.
Dacǎ pacientul respirǎ liniştit şi nu îşi contractǎ muşchii laringelui în oglindǎ va
apǎrea imaginea rǎsturnatǎ a coroanei laringiene cu toate elementele ei: epiglota, aritenoizi.
Laringoscopia forţatǎ
Aceastǎ metodǎ se practicǎ cu un apǎsǎtor de limbǎ special care are capǎtul îndoit şi
bilobat prevǎzut cu douǎ croşete butonate.
Laringoscopia directǎ: directoscopia se practicǎ cu o aparaturǎ şi un instrument
special:
- tubul spatulǎ a lui Chevallier-Jackson;
- spatule laringiene ce se adapteazǎ la transformator.
Laringoscopia directǎ este metoda cu ajutorul cǎreia putem observa direct aspectele
cavitǎţii laringiene. Se foloseşte îndeosebi la copiii sub 5 ani.
Poziţia: culcat pentru copii, şezând pentru adulţi.
Copilul este culcat în decubit dorsal cu umerii imobilizaţi, alt ajutor ţinându-i capul în
hiperextensie. Examinatorul introduce în gura copilului spatula, cu care va apǎsa limba şi va
pune în evidenţǎ epiglota pe care o va încǎrca pe spatulǎ descoperind lungimea laringelui.
Ca accidente ale laringoscopiei direct, ruperea incisivilor, lezarea buzei superioare, a
mucoasei de la baza limbii. De asemenea tulburǎri asfixice, sincope respiratorii sau cardiace.
EXAMENUL FUNCŢIONAL
Prin examenul funcţional se va face o analizǎ finǎ a vocii cântate şi a vorbirii
controlând urmǎtorii factori: mişcarea respiratorie, mişcarea corzii vocale prin
laringostroboscopie. Stroboscoapele permit sincronizǎri sau diferenţieri de fazǎ mişcǎrile
corzilor vocale ale cǎror vibraţie sunt recepţionate de un microfon pus în legǎturǎ cu
stroboscopul. Alt medic are rolul de a poziţiona corect bolnavul în timpul acestor investigaţii,
de a ajuta medicul servindu-l cu materiale necesare şi susţinând pacientul în poziţia
corespunzǎtoare.
EXAMENUL DE LABORATOR
Examenul microbiologic şi imunologic
Prezenţa unei secreţii nazale, a unui exudat faringian sau laringo-traheo-bronşic
impune examenul bacteriologic. Examenul virusologic al secreţiei laringo-traheo-bronşic va
fi trimis la laboratoare specializate. Necesare sunt şi examenele serologice (reacţiile Bordet-
Pagina 15 din 74
Waserman, ASLO şi reacţiile de neutralizare faţǎ de diferiţii virusuri), intradermoreacţiile (la
tuberculina sau la diverşi alergeni r. Shick) şi cercetarea diferitelor deficienţe imunitare prin
examenul histoimunologic, precum şi dozarea de imuniglobuline.
b) Examenele hematologice sunt de extremǎ importanţǎ şi uneori de urgenţǎ;
leucograma pentru depistarea şi controlul unui focar supurativ profund, hemograma,
determinarea numǎrului de trombocite, timpul de coagulare şi sângerare, VSH.
Examenul biochimic al sângelui utile în unele cazuri sunt glicemia – pentru depistarea
unui diabet decompensat, calcemia, fosfataza alcalinǎ, colesterolomia, probele hepatice,
electroforeza.
c) Examenul radiologic: - radioscopii, radiografii, arteriografia, limfografia,
radioscopia pulmonarǎ. Se pot practica în diferite incidente, simple sau cu substanţǎ de
contrast.
d) Examenul histopatologic
Dacǎ existǎ leziuni infiltrative vegetante a cǎror origine nu poate fi precizatǎ chimic
trebuie practicatǎ biopsia regiunii respective cu o pensǎ adecvatǎ dupǎ o prealabilǎ anestezie
cu soluţie de xalinǎ 1-2. În cazul în care caracterul hemoragic al ţesutului infiltrativ nu
permite biopsierea lui, examenul histopatologic se va efectua prin producerea biopuncţiei.
e) Alte examene:
- examenul de urinǎ;
- examenul copraparazitologic;
- EKG;
- scintigrafie.
Examene complementare:
examenul oftalmologic;
neuropsihic;
examenul dermatologic;
examenul oncologic.
Biopsie
Biopsia reprezintă prelevarea unui fragment mic din țesutul suspectat de a fi anormal. Acest
lucru se poate face de la nivelul laringelui, prin tehnici endoscopice. Totodată, prin aspirația
cu ac fin, se pot obține pentru analiză celule din ganglionii limfatici suspecți.
Analiza anatomo-patologică a țesutului obținut prin biopsie este testul care pune diagnosticul
Pagina 16 din 74
de certitudine de cancer laringian. Totodată, el decelează tipul histologic de cancer și
agresivitatea acestuia.
CT, RMN
Tomografia computerizată este o tehnică ce utilizează radiografii seriate, din diferite
unghiuri, pentru a analiza structura anumitor regiuni anatomice. Această metodă imagistică
poate evidenția prezența tumorii, dar și extinderea sa loco-regională sau limfatică.
Rezonanța magnetică nucleară folosește unde radio pentru a oferi imagini mult mai detaliate
decât CT-ul. Poate fi o explorare recomandată atunci când tomografia computerizată este
neconcludentă sau pentru evidențierea diseminării tumorale.
2.5. Intervenţii autonome, delegate

Asigurarea condiţiilor de spitalizare
Mucoasa laringelui este mai sensibilǎ la factori nocivi de mediu extern, de aceea aerul
din camera bolnavului trebuie sǎ fie proaspǎt şi curat, umed şi prea cald. Temperatura aerului
cea mai potrivitǎ pentru cei cu afecţiuni laringiene este de 18-20°C, iar umiditatea 50%.
Asistenta va asigura aerisirea care poate fi continuǎ, dacǎ temperatura permite sau
împrospǎteazǎ aerul de mai multe ori pe zi prin deschiderea ferestrelor, timp în care pacienţii
vor fi bine înveliţi.
Bolnavii ce prezintǎ boli cu caracter infecţios vor fi amplasaţi separat, evitându-se
mai ales asocierea cu persoanele care mai au şi alte boli.
Asigurarea repausului fizic şi psihic

Repausul fizic este obligatoriu şi indispensabil în perioada acutǎ apoi alterneazǎ cu un
efort dozat în funcţie de stadiul bolii şi starea bolnavului.
Alimentarea
Va fi adaptat perioadei de evoluţie a bolii. În perioada febrilǎ regimul hidro-zaharat,
iar când fenomenele acute dispar se va trece la o alimentaţie echilibratǎ. În perioada febrilǎ
regimul va fi compus din lichide (ceaiuri, lapte, suc de fructe) sau alimente lichide (supǎ de
legume cu orez şi griş).
Pagina 17 din 74
Supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative
Temperatura – se urmǎreşte cu atenţie. Se mǎsoarǎ dimineaţa şi seara şi se noteazǎ în
funcţie de temperaturǎ. Febra se combate cu antipiretice. Se aplicǎ comprese sau împachetǎri
reci.
Pulsul – se mǎsoarǎ de 2-3 ori/zi. Înainte ca pulsul sǎ fie mǎsurat pacientul va sta în
repaus timp de 15 minute. Valoarea va fi în funcţie de vârstǎ, stǎri patologice şi fiziologice.
Tensiunea arterialǎ – valoarea depinde de vârstǎ.
Respiraţia – se mǎsoarǎ numǎrând mişcǎrile de expansiune a toracelui prin inspecţie
sau se aşeazǎ palma pe peretele toracic.
Se mai urmǎresc eliminǎrile de materii fecale şi urinǎ. Bolnavul trebuie sǎ aibǎ scaune
şi diurezǎ normale. În caz de constipaţie se efectueazǎ clisme uleioase, se administreazǎ
purgative. Bolnavul va trebui sǎ aibǎ micţiuni fiziologice, diureza sǎ fie în funcţie de vârstǎ,
de cantitatea de lichide ingerate, de starea de nutriţie.
Recoltarea produselor biologice şi patologice
Se recolteazǎ în mod steril sânge venos şi capilar, în vederea cercetǎrii: calcemiei,
glicemiei, VSH, hemoleucogramǎ, probele hepatice.
Seringile şi acele trebuie sǎ fie sterile, iar recipientele în care s-a fǎcut recoltarea
trebuie sǎ fie curate.
La indicaţia medicului s-a administrat TR de urgenţǎ.
Tratamentul
În alegerea tratamentului pentru cancerului de laringe, se ține cont de stadiul în care
se află tumora (stadializarea TNM), etajul laringelui în care se dezvoltă, dar și agresivitatea
histologică. Scopul tratamentului este îndepărtarea completă a țesutului tumoral, cu
prezervarea a cât mai mult din funcțiile laringelui.
Radioterapia
Această terapie utilizează iradierea externă cu raze x sau alte tipuri de radiații a unei
regiuni, cu scopul de a distruge celulele tumorale. Poate fi singura terapie utilizată pentru
tratamentul cancerelor de laringe aflate în stadiul I sau II. Totodată, poate fi folosită ca și
terapie pre sau post-operatorie, pentru a micșora dimensiunile tumorii sau a preveni
recidivele. De regulă, tratamentul durează 3-7 săptămâni, cu o cură în fiecare zi lucrătoare,
uneori și în weekend.
Pagina 18 din 74
Chimioterapia
Medicația chimioterapică poate fi administrată înainte de radioterapie sau în același timp cu
aceasta, pentru a-i îmbunătăți eficiența. Aministrarea chimioterapiei după tratamentul
chirurgical este o terapie neo-adjuvantă care urmărește distrugerea oricăror celule canceroase
restante în organism. În anumite cazuri, chimioterapia poate fi folosită și paliativ, atunci când
efectele secundare sunt reduse comparativ cu beneficiul asupra calității vieții.
Chimioterapicele utilizate mai frecvent sunt: cisplatin, fluorouracil sau docetaxel.
Terapia biologică
Cancerul de laringe poate, uneori, beneficia și de terapia biologică țintită reprezentată de
anticorpii monoclonali. Preparatul recomandat pentru această tumoră este cetuximab și poate
fi utilizat în stadiile III sau IV, atunci când nu este posibilă utilizarea chimioterapicelor
(infecții, boală renală cronică, efecte secundare inacceptabile).
Tratamentul chirurgical
Deși radioterapia se poate dovedi curativă, intervenția chirurgicală reprezintă principala
metodă de abordare a cancerului de laringe. În funcție de stadiul tumorii, există diferite
tehnici chirurgicale, care realizează un echilibru între păstrarea funcționalității și rezecția
completă a tumorii.
Rezecția endoscopică
Prin vizualizarea laringelui video-asistată, se realizează excizarea țesutului tumoral, fie
folosind tehnica laser, sau cu instrumentar chirurgical endoscopic. Această tehnică este
aplicabilă stadiilor inițiale ale cancerului laringian – carcinomul in situ și stadiile I sau II.
Avantajele sale sunt timpul redus de spitalizare și cicatrizare.
În funcție de localizare și stadiul carcinomului, se poate realiza stripping-ul corzilor vocale
(eliminarea straturilor superficiale) sau cordectomie (ablația unei părți din corzile vocale).
Deși vocea poate fi modificată după această intervenție, vorbirea poate fi recăpătată cu
timpul, cât timp nu a fost necesară eliminarea ambelor corzi vocale.
Laringectomia parțială
Această tehnică chirurgicală reprezintă rezecția unei părți din laringe, cu lăsarea pe loc a
conținutului ne-afectat, pentru a păstra funcționalitatea organului. Este aplicabilă în unele
Pagina 19 din 74
tumori din etajul supraglotic, sau atunci când se elimină o coardă vocală
(hemilaringectomie).
Laringectomia totală
În cazurile avansate local, laringectomia totală (eliminarea în totalitate a laringelui) poate fi
necesară. Eliminarea acestui segment înseamnă întreruperea comunicării între cavitatea orală
și trahee; pentru a putea respira, va fi instaurată o traheostomă (orificiu care realizează
comunicarea între trahee și exterior), care se va menține pe toată durata vieții. Inițial, vocea
este compromisă, dar tehnici de recuperare vor permite restaurarea parțială a vorbirii.
Recuperarea vocală
Este important pentru pacienții care au suferit sau vor suferi laringectomie totală să
conștientizeze căvocea lor nu va mai suna niciodată la fel. Există, însă, câteva metode care
le permit să vorbească în continuare.
Vorbirea esofagiană: cu ajutorul unui specialist în rabilitarea vorbirii, aerul care trece prin
esofag și îl face să vibreze, poate fi transformat în cuvinte. Acest lucru necesită mult
antrenament și metoda tinde să fie înlocuită de tehnici mai noi.
Puncția traheo-esofagiană: Pentru a restaura vorbirea, chirurgul poate realiza o comunicare
de mici dimensiuni între traheostomă și esofag. Acest pas se poate realiza în același timp
operator cu laringectomia, sau la distanță. Plasarea unei valve unidirecționale face posibilă
eliminarea aerului din plămâni pe la nivelul esofagului și a gurii, cu articularea cuvintelor,
atunci când stoma este acoperită.
Electrolaringe: Acesta este un dispozitiv extern, care funcționează cu baterii. Se plasează în
colțul gurii sau la nivelul gâtului și produce vibrații care pot fi modulate pentru a deveni
vorbire inteligibilă. Ca și dezavantaje, necesită folosirea unei mâini pentru a vorbi și calitatea
vocii este una mecanică, atrăgând atenția asupra pacientului.
Terapii în curs de testare

Chemoprevenția: Este studiată intens proprietatea unor substanțe de a preveni dezvoltarea
carcinomului laringian, sau recurența sa. Sunt analizați analogii retinoizi (asemănători cu
vitamina A) și un medicament numit isotretinoin, dar cu rezultate echivoce.
Radiosensibilizatori: Se urmărește folosirea unor medicamente pentru a crește efectul
radioterapiei, reducând astfel efectele secundare ale acesteia.
Pagina 20 din 74
Genele implicate: Mecanismul genetic al dezvoltării cancerului de laringe este încă
incomplet elucidat. Până acum, s-a constatat implicarea genei TP53, care are rolul de
supresor tumoral. Testele pentru a evidenția modificări ale acestei gene ar putea detecta
carcinomul laringian în stadii subclinice sau preveni asupra rezecției incomplete a tumorii.
Chiar dacă a fost eradicată complet, există o posibilitate ca tumora de laringe să recidiveze.
Pentru a micșora șansele ca acest lucru să se întâmple, este foarte importantă renunțarea la
tutun și alcool. Totodată, relatarea oricăror simptome noi medicului dvs. asigură că orice
recurență malignă va fi depistată la timp.
După finalizarea tratamentului, medicul va realiza o monitorizare atentă a cazului dvs.
În funcție de tipul de cancer, stadiul său și tratamentul aplicat, controalele medicale vor avea
o anumită frecvență. Recurența tumorală este mai probabilă în primii ani, astfel încât
examenul clinic, laringoscopia, dar și controalele imagistice vor fi mai frecvente în această
perioadă.
2.6. Evoluţie. Complicaţii. Diagnostic

Evoluţia diferǎ de la o formǎ clinicǎ la alta. Astfel evoluţia cancerului este de obicei
maligna
2.7. Educaţia pentru sǎnǎtate

Pǎstrarea sǎnǎtǎţii unui individ, dezvoltarea fizicǎ şi armonioasǎ a organismului sǎu
sunt strâns legate de buna funcţiune a cǎilor aeriene superioare.
Cum s-ar putea dezvolta un copil normal al cǎrui laringe obturat de un proces
inflamator nu permite trecerea cantitǎţii de aer necesarǎ?
Dacǎ normala funcţionare a nasului, laringelui este obligatorie pentru buna dezvoltare
fizicǎ şi psihicǎ a organismului, îmbolnǎvirea acestor organe constituie un permanent pericol
pentru sǎnǎtatea lui. Mǎsurile de dispensarizare întreprinse de cadrele sanitare în
colectivitǎţile de copii şi adulţi constituie modul cel mai eficace de a institui o profilaxie
raţionalǎ.
Asistenta medicalǎ are rolul de a aduce familia micului pacient şi pacienţii adulţi
asupra bolii în sine şi asupra mǎsurilor de prevenire a acestuia. Vor fi informaţi asupra
cauzelor bolii, simptomelor pe care le prezintǎ acestea, evoluţia bolii şi tratarea lor.
Pagina 21 din 74
Mǎsurile generale de profilaxie sunt de ordin igienic adresându-se medicului sau
modului de viaţǎ al individului – de asemenea se adreseazǎ condiţiilor de creştere a
rezistenţei organismului împotriva infecţiilor.
Ambianţa în care trǎieşte un individ trebuie sǎ fie cât mai sǎnǎtoasǎ cu un microclimat
optim (camerǎ separatǎ, permanent aerisitǎ, o temperaturǎ între 18-20 °C şi atmosferǎ nu prea
uscatǎ).
De asemenea copilul trebuie obişnuit cu apa rece, soarele, aerul şi chiar prudent cu
curentul. Va trebui sǎ poarte îmbrǎcǎminte adecvatǎ temperaturii mediului unde se aflǎ în aşa
fel încât sǎ poatǎ avea mişcǎrile cât mai libere.
Pentru evitarea rǎcelilor important este protejarea capului şi menţinerea caldǎ a
mâinilor şi picioarelor.
Organizarea vieţii copiilor trebuie supravegheatǎ ca şi mediul în care trǎiesc.
Copilul trebuie alimentat conform cu cerinţele vârstei, atât în ceea ce priveşte
componenţa (cât mai echilibratǎ) cât şi orarul meselor sale.
Este necesar ca asistenta medicalǎ sǎ educe mamele în scopul alǎptǎrii copiilor, timp
fiziologic necesar pentru întreţinerea imunitǎţii şi includerii unei alimentaţii mixte. Regimul
bogat în vitamine şi limitarea administrǎrii dulciutilor duc la prevenirea apariţiei inflamaţiilor
laringiene.
Folosirea factorilor naturali (aerul, soarele, apa) are de asemenea un rol important în
cǎlirea organismului copilului şi prevenirea îmbolnǎvirii.
Pagina 22 din 74
CAPITOLUL III
PLANUL DE ÎNGRIJIRE AL PACIENŢILOR CU

CANCER LARINGIAN
I. Plan de îngrijire a pacientului C.R.
3.1. Culegerea de date:

Sursa de informaţii: directǎ - aparţinǎtorii (mama)
indirectǎ - dosarul medical
membrii echipei de îngrijire
3.1.1. Date privind identitatea pacientului:

Nume: C.R.
Prenume: 33 ani
Sex: masculin
Domiciliul: comuna Lumina
Religia: ortodox
Naţionalitate: românǎ
Numele şi prenumele tatǎlui: C.E.
Numele şi prenumele mamei: V.E.
3.1.2. Condiţii socio-culturale:

Condiţii de locuit:
Locuinţǎ salubrǎ la casǎ compusǎ din 3 camere în care locuiesc 3 persoane.
Mod de alimentaţie: corespunzǎtoare vârstei, masticaţie uşoarǎ, eficientǎ.
3.1.3. Starea de sǎnǎtate anterioarǎ:

AHC – neagǎ afecţiuni acute sau cronice în familie
APP – afecţiuni digestive şi respiratorii tratate ambulatoriu
Date antropometrice:
Pagina 23 din 74
greutate 80 kg;
grupa sanguinǎ – 0I;
înǎlţime: 170 cm
3.1.4. Informaţii legate de boalǎ:

Data internǎrii: 22.IX.2015
Motivele internǎrii:
febrǎ ridicatǎ;
tuse lǎtrǎtoare;
dispnee inspiratorie, bradipnee;
agitaţie;
cornaj, tiraj;
inapetenţǎ;
anorexie
Istoricul bolii
Boala debuteazǎ în urmǎ cu 2-3 saptamani. Pacientul în vârstǎ de 33 ani este adus la
camera de gardǎ a secţiei ORL cu febrǎ ridicatǎ, tuse lǎtrǎtoare, dispnee inspiratorie cu
bradipnee, agitaţie, inapetenţǎ, rinoree unde este internat pentru investigaţii şi tratament de
specialitate.
Examenul clinic general
Stare generalǎ modificatǎ, febril.
Tegumente şi mucoase palide.
Ţesut celular subcutanat bine reprezentant.
Sistemul limfoganglionar – ganglioni nepalpabili.
Sistemul osteo-articular – aparent integru morfofuncţional, articulaţii mobile
nedureroase.
Aparatul respirator – tuse lǎtrǎtoare, disfonie, cornaj, AV – 120p/min.
Aparatul digestiv – abdomen elastic, suplu, mobil în mişcǎrile respiratorii, R – 15
s/min.
Aparatul urogenital – loje renale libere, nedureroase, micţiuni fiziologice.
Sistemul nervos – fǎrǎ semne de iritaţie meningalǎ.
Stare generalǎ – mediocrǎ.
Stare de nutriţie – bunǎ.
Pagina 24 din 74
Facies – palid.
Pavilioane normal conformate, canal auditiv extern normal.
Diagnosticul medical – Cancer laringian
Diagnosticul medical – Cancer laringian

3.2. Analiza şi interpretarea datelor
3.2.1. Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale
Pagina 25 din 74
Nevoia Manifestǎri de independenţǎ Manifestǎri de dependenţǎ Sursa de dificultate Nivel de
fundamentalǎ dependenţǎ
Nevoia de a Respiraţie – 15 r/min Dispnee de tip inspirator cu Obstrucţia cǎilor
respira şi de a avea AV – 120 p/min discretǎ bradipnee. respiratorii:
o bunǎ circulaţie Respiraţie de tip abdominal prin mǎrirea Respiraţie pe nas. Secreţii -procesul inflamator la
diametrului vertical al cutiei toracice. nazale mucoase, tuse nivelul cǎilor
lǎtrǎtoare, disfonie, respiratorii;
tegumente calde, transpiraţii -alterarea mucoasei
palide. cǎilor respiratorii
superioare; 2
Aerul cald şi uscat din
încǎpere.
Nevoia de a bea şi Dentiţie bunǎ, gingii aderente dinţilor, mucoasa Dificultatea de deglutiţie, Disfagia, procesul
a mânca bucalǎ roz şi umedǎ, limba roz. inapetenţǎ, scǎdere inflamator, agitaţia.
ponderalǎ. 2
Nevoia de a Frecvenţa micţiunilor 4-5/zi, ritmul – 2/3 din
elimina numǎrul micţiunilor în timpul zilei şi 1/3 noaptea,
culoarea – galben deschis pânǎ la galben închis. Se
modificǎ în funcţie de alimente şi medicamente,
mirosul – de bulion, reacţie acidǎ PH – 4,5-7,
aspectul – clarǎ, transparentǎ, la început iar dupǎ
un timp devine tulbure, densitate – 1010-1025.
Pagina 26 din 74
Frecvenţa scaunului – 1-2/zi sau unul la douǎ zile. 1
Nevoia de a dormi Somn agitat, treziri Dispneea, obstrucţia
şi a se odihni frecvente, ore de odihnǎ nazalǎ, durerea.
insuficiente, iritabilitate, 2
nelinişte.
Nevoia de a se Sistemul osteo-articular integru, efectueazǎ mişcǎri Poziţie inadecvatǎ (care Tulburǎri respiratorii,
mişca şi a avea o adecvate. favorizeazǎ respiraţia), febrǎ, durere,
bunǎ posturǎ restricţii în a se imobiliza anxietate.
(febrǎ), dificultate de a 2
rǎmâne în posturǎ
funcţionalǎ.
Nevoia de a se Veşminte alese adecvate climatului şi statuluisocio-
îmbrǎca şi cultural.
dezbrǎca 1
Nevoia de a Febrǎ ridicatǎ, tegumente Procesul infecţios,
menţine calde, transpiraţie, agitaţie. lipsa de cunoaştere a
temperatura mijloacelor de
corpului în limite prevenire a efectelor
normale cǎldurii din partea 2
pǎrinţilor.
Nevoia de a evita Mǎsuri de prevenire a infecţiilor, bolilor Anxietate, durere Insuficienţa
accidente cunoaşterii de sine,
durere, anxietate. 2
Pagina 27 din 74
Nevoia de a fi Tegumente acoperite de Procesul inflamator.
curat şi a-şi proteja transpiraţii, roşeaţǎ, secreţii
tegumentul nazale.
Nevoia de a Funcţionarea adecvatǎ a organelor de simǎ, posturi Comunicare verbalǎ Edemul laringian.
comunica şi gesturi ale mâinii, facies expresiv, privire ineficientǎ.
semnificativǎ, acuitate vizualǎ, auditivǎ.
2
Nevoia de a Posibilitatea de a acţiona conform propriilor
acţiona conform credinţe şi dorinţe.
propriilor cerinţe 1
şi valori
Nevoia de a se Dificultatea de a îndeplini Durere, anxietate,
recrea activitǎţi recreative. stres. 2
Total puncte: 22 – pacient cu dependenţǎ moderatǎ
Pagina 28 din 74
3.2.2. Problemele pacientului
Probleme actuale:
respiraţie şi circulaţie inadecvate;
obstrucţia cǎilor respiratorii superioare;
hipertermie;
dificultatea de a se alimenta;
somn inadecvat cantitativ şi calitativ.
Probleme potenţiale:
vulnerabilitate faţǎ de pericole;
risc de suprainfecţie;
risc de alterare a respiraţiei.
3.2.3. Diagnostic de îngrijire
Respiraţie şi circulaţie inadecvate din cauza procesului inflamator manifestat prin

dispnee de tip inspirator, bradipnee zgomotoasǎ.
Obstrucţia cǎilor respiratorii superioare din cauza procesului inflamator al cǎilor
respiratorii, rinoreei, şi manifestatǎ prin respiraţie dificilǎ pe nas, tuse lǎtrǎtoare.
Hipertermie consecinţa procesului inflamator şi infecţios manifestat prin creşterea
temperaturii peste valorile normale, tegumente, calde, transpiraţie.
Somn inadecvat cantitativ şi calitativ din cauza tusei, dispnee, dureri manifestat prin
treziri frecvente, somn agitat, nelinişte, obosealǎ.
Dificultate de a se alimenta din cauza procesului inflamator, disfagiei manifestatǎ prin
aport alimentar şi hidric insuficient, uşoarǎ scǎdere ponderalǎ.
Vulnerabilitate faţǎ de perioade din cauza modificǎrilor produse de boalǎ în organism,
manifestatǎ prin riscul de suprainfecţie.
3.2.4. Stabilirea gradului de dependenţǎ
Pagina 29 din 74
Pacientul este dependent atât prin vârstǎ, cât şi datoritǎ bolii, are anevoie de echipa de
îngrijire care sǎ-l ajute în satisfacerea nevoilor fundamentale.
Grad de dependenţǎ III
3.3. Planificarea îngrijirilor
3.3.1. Obiective generale:

- Pacientul sǎ beneficieze de un microclimat adecvat afecţiunii.
- Sǎ i se acorde îngrijiri specifice.
- Sǎ nu prezinte complicaţii.
3.3.2. Obiective specifice:

- Pacientul sǎ prezinte respiraţie şi circulaţie în limite fiziologice.
- Sǎ prezinte tuse diminuatǎ în intensitate.
- Pacientul sǎ prezinte temperaturǎ în limite fiziologice.
- Pacientul sǎ fie alimentat cantitativ şi calitativ corespunzǎtor vârstei.
- Sǎ prezinte stare de confort psihic.
- Pacientul sǎ fie ferit de infecţii nosocomiale.
Pagina 30 din 74
3.4. Aplicarea planului de îngrijiri
Intervenţii
Perioada Probleme Obiective Autonome Delegate Evaluare
de timp
13-X- Respiraţie şi Pacientul sǎ prezinte Pacientul s-a instalat într-un La indicaţia medicului i s-a 13-X-2015
2015 circulaţie tuse diminuatǎ în salon liniştit, aerisit, suficient de administrat tratament de Pacientul prezintǎ
→ inadecvate intensitate în încǎlzit. Pentru restabilirea urgenţǎ pentru scoaterea respiraţie şi circulaţie
17-X- aproximativ 8h şi sǎ permeabilitǎţii nazale de 3-4 ori pacientului din crizǎ. inadecvate. Dupǎ
2015 disparǎ în 3-4 zile. pe zi cu ser fiziologic efedrinat HHC 50 mg IV, ampicilinǎ administrarea
Pacientul sǎ prezinte 0,5 câte 4-5 picǎturi pe narǎ. S-a 1 g, Ca gluconic. tratamentului de urgenţǎ
respiraţie şi circulaţie pregǎtit pacientul şi materialele S-a administrat ambroxol, cu HHC 25 mg IV şi în
în limite fiziologice. necesare recoltǎrii produselor soluţie 3X10 picǎturi/zi, urma intervenţiilor
Sǎ prezinte stare de biologice pentru examenul de inhalaţii cu soluţii sedative autonome pacientul şi-a
confort psihic. laborator, VSH, glicemie, şi balsamice, aerosoli şi reluat treptat respiraţia.
calcemie, hemoleucograma. S- instalaţii cu soluţie de 14-X-2015
au aplicat comprese calde în efedrinǎ 1-2% de 2-3 ori/zi, Persistǎ paloarea, tusea
jurul gâtului. S-au mǎsurat şi sub strictǎ supraveghere, lǎtrǎtoare, disfonia; s-au
notat funcţiile vitale. S-au având în vedere vârsta şi recoltat probe pentru
aplicat tehnici de favorizare a pericolul arsurilor. S-a examenul de laborator.
circulaţiei, masaje, exerciţii administrat în continuare 15-X-2015
active. tratamentul prescris cu Dupǎ 3 zile de tratament
Pagina 31 din 74
ampicilinǎ 1g/24h, o fiolǎ a intensiv pacientul se
250 mg la 6h, Ca gluconic restabileşte respirator şi
10% 1f/24h, Romergon circulator. La internare:
sirop 1 linguriţǎ de 2 ori/zi, I resp = 15r/min
HHC – 25 mg la 6hIV în II zi = 20r/min
prima zi. III zi = 32r/min
IV zi = 35r/min
I AV – 120p/min
II zi – 120p/min
16-X-2015
Examenele de laborator
au prezentat valori uşor
modificate faţǎ de
normal: VSH 1h mm
2h 16 mm
Anemie – 7,03%
Leucocite 136000 mmc,
uşoarǎ Hipocalcemie
4ml/ Eq/h, glicemie
normalǎ.
Examen patologic: nu
evidenţiazǎ modificǎri
Pagina 32 din 74
patologice. La externare
pacientul este restabilit
din punct de vedere
circulator şi respirator.
Hipertermie Pacientul sǎ prezinte S-a mǎsurat ritmic temperatura La indicaţia medicului În urma intervenţiilor
temperaturi în limite pacientului în rect. S-a pentru combaterea febrei s-a temperatura a scǎzut
fiziologice în termen înregistrat în foaia de administrat paracetamol ajungând dupǎ 3 zile la
de 3 zile. temperaturǎ. S-a efectuat supozitor 3/zi, algocalmin valori normale.
împachetǎri toracice cu apǎ la 0,6 ml IM la internare. I zi T°-39,4°C
temperatura camerei. II zi T°-38,3°C
III zi T°-37,5°C
IV zi T°-36,5°C.
La externare pacientul
este afebril.
Alimentaţie Pacientul sǎ prezinte S-a asigurat pacientului regimul La indicaţiile medicului s-a 13-X-2015
inadecvatǎ din toleranţǎ digestivǎ corespunzǎtor ţinându-se cont administrat în primele 10h Pacientul este inapetent,
punct de normalǎ, sǎ fie de starea febrilǎ şi modificǎrile un regim hidrolactat compus a primit greu şi
vadere alimentat cantitativ şi apetitului. Astfel cǎ în perioada din ceaiuri, lapte cǎlduţ, lichidele. Dupǎ 48h se
calitativ şi calitativ febrilǎ pacientul a primit un apoi s-a trecut la un regim restabileşte toleranţa
cantitativ. corespunzǎtor vârstei, regim format din supe strecurate lacto-fǎinos vegetarian digestivǎ.
sǎ prezinte apetit în cantitǎţi mici, repetate la compus din supe, griş, orez 14-X-2015
Pagina 33 din 74
normal. intervele regulate de timp. S-a cu lapte. Dupǎ restabilirea Pacientul îşi recapǎtǎ
asigurat o alimentaţie adecvatǎ toleranţei digestive la treptat apetitul, a pierdut
vârstei. Pacientul a primit indicaţiile medicului în greutate 100 g.
alimentaţia în condiţii igienice regimul alimentar mixt a 15-X-2015
cu rǎbdare şi înţelegere. A fost fost repartizat în 4 mese la Greutatea – 20 kg,
cântǎrit zilnic, valorile obţinute interval de 4h. primeşte bine
înregistrându-se în foaia de alimentaţia
observaţie. corespunzǎtoare vârstei
acestuia. La externare
greutatea era staţionarǎ.
Somn Pacientul sǎ prezinte S-a asigurat mediu ambiant La indicaţiile medicului s-a Pacientul şi-a recǎpǎtat
inadecvat din somn liniştit, liniştit, plǎcut, odihnitor, cu o administrat un sedativ, treptat somnul liniştit,
punct de odihnitor temperaturǎ constantǎ de 18- Diazepam 0,5 ml IM. cantitativ şi calitativ în
vedere corespunzǎtor vârstei 20°C. limite fiziologice. La
calitativ şi în 2-3 zile. Sǎ prezinte externare pacientul
cantitativ stare de confort prezintǎ somn în limite
psihic. fiziologice.
Pacientul sǎ Pacientul sǎ fie ferit S-a supravegheat permanent Pacientul a avut evoluţie
fie ferit de de infecţii. comportamentul copilului, favorabilǎ, nu a pǎrǎsit
infecţii apariţia unor manifestǎri camera, nu a prezentat
nosocomiale patologice, funcţii vitale. I s-a complicaţii.
asigurat igiena tegumentarǎ prin Tegumentele s-au
Pagina 34 din 74
bǎi parţiale zilnice la pat, a menţinut curate şi
lenjeriei curate de corp şi pat. integre.
Data Examen de Mod de recoltare Valori normale Valori obţinute

laborator
14-X- VSH Se recolteazǎ prin puncţie venoasǎ cu o seringǎ de 2 ml 0,4 1h: 2-13 mm 1h: 7 mm
2015 citrat de Na 3,8% plus 1,6 ml sânge. 2h: 12-17 mm 2h: 16 mm
Hemoleucograma Se recolteazǎ sânge capilar prin înţepǎturi în pulpa degetului. Hb: 13% Hb: 7,03%
L: 4-8000/mmc L: 13600 mmc
Neutrofile segmentate: Neutrofile
40-70% segmentate: 48%
Eozinofile: 1-3% Eozinofile: 2%
Limfocite: 20-48% Limfocite: 47%
Nonocite: 4-8% Nonocite: 4-8%
Calcemia Se recolteazǎ prin puncţie venoasǎ 5-6 ml sânge simplu 9-11 ng% 8 ng%
nehematiat. 4,5-5,5 ml Eq/L 4 ml Eq/L
Glicemia Se recolteazǎ prin puncţie venoasǎ 2 ml sânge şi 4 mg florurǎ 0,80 – 1,20 % 0,83 %
de sodiu.
Pagina 35 din 74
II. Plan de îngrijire a pacientului D.C. cu cancer laringian

Sursa de informaţie: directǎ – pacienţii;
indirectǎ – membrii echipei de îngrijire;
dosarul medical.

Numele şi prenumele: D.C.
Vârsta: 38 ani
Sex: feminin
Starea civilǎ: cǎsǎtoritǎ
Ocupaţia: contabilǎ
Domiciliu: Com Oituz, jud Constanta
Religia: ortodoxǎ

Relaţia cu familia şi colectivitatea – Bunǎ.
Locuieşte împreunǎ cu fiica şi soţul într-o casǎ compusǎ din 3 camere spaţioase
salubre.
Preferinţe alimentare:
Dentiţie bunǎ, bine îngrijitǎ.
Mese regulate, preferǎ sǎ ia o masǎ în compania familiei.
Preferǎ mâncǎrurile vegetariene şi fructele, bea 1-2 cafele pe zi, consumǎ ocazional
alcool, bea lichide reci.
Obiceiuri:
Este pasionatǎ de lecturǎ şi sǎ viziteze expoziţiile de picturǎ. Îi place sǎ tricoteze, sǎ
coasǎ pentru fiica sa, adorǎ florile.
Obiceiuri de igienǎ:
Deprinderi bune de igienǎ. Se spalǎ singurǎ, îi place sǎ fie curatǎ.
Odihna:
Pagina 36 din 74
Înainte de internare dormea 4-5 ore noaptea, iar ziua se odihnea foarte puţin. De când
este internatǎ adoarme, dupǎ care se trezeşte, somnul reluându-se cu greutate din cauza tusei
uscate spasmatice.
Modul de petrecere a timpului liber: în timpul liber se ocupǎ de treburile casnice,
citeşte, vizioneazǎ diverse emisiuni TV.

Date antropometrice
Greutate – 67 kg
Înǎlţime – 1,64 m
Grupa sanguinǎ – 0I RH (+)
Acuitate vizualǎ, auditivǎ, tactilǎ – normale
Nu prezintǎ proteze
Nu este alergicǎ
AHC – fǎrǎ importanţǎ, pacienta neagǎ TBC în familie
APF - la 14 ani, ciclu menstrual – flux abundent, durata 5 zile dureros
vaccinǎri efectuate
APP – uşoare afecţiuni digestive şi respiratorii
bolile copilǎriei
avort la cerere la 23 ani
Data internǎrii: 22.IX.2015
febrǎ ridicatǎ;
disfagie;
tuse uscatǎ, spasmaticǎ, disfonie;
dispnee, cornaj, tiraj;
inapetenţǎ.
Istoricul bolii
Boala debuteazǎ în urmǎ cu trei luni cu febrǎ ridicatǎ, disfagie, tuse uscatǎ
spasmaticǎ, dispnee, cefalee, inapetenţǎ. Pacientul a urmat ambulatoriu tratament cu oxalinǎ
2 cp/6h, în urma cǎruia simptomele s-au mai ameliorat puţin dar dupǎ câteva zile simptomele
au revenit, motiv pentru care se prezintǎ la camera de gardǎ a secţiei OR2.
Examenul clinic general
Pagina 37 din 74
Starea generalǎ modificatǎ, febrǎ ridicatǎ 39,3°C, tegumente şi mucoase palide.
Aparatul respirator: torace normal conformat, discretǎ disfonie, cornaj, R – 15r/min.
Aparatul cardio-vascular: cord în limite normale. TA = 120/70 mm Hg, puls bine
bǎtut, valoare 80 p/min.
Aparatul digestiv – cavitate bucalǎ şi gingivalǎ de aspect normal, limba umedǎ curatǎ
fǎrǎ depozite. Abdomen suplu, nedureros la palpare.
Nas şi sinusuri – piramidǎ nazalǎ de aspect normal, simţ olfactiv dezvoltat, fose
nazale permeabile. Mucoasa nazalǎ curatǎ, de aspect normal. Buco-faringe-buze, vǎlpalatin
de aspect normal, alimentaţie corespunzǎtoare vârstei, limbǎ roz, faringe roşu edematiat.
Mucoasa laringianǎ tumefiatǎ destinsǎ, lucioasǎ, de culoare roşie cu forme cenuşiu
roşiatice şi aspect gelatinos.
Corzile vocale sunt congestionate.
Pavilioane normal conformate, canal auditiv extern normal.
Diagnosticul medical – Laringita acutǎ edematoasǎ subgloticǎ

Diagnosticul medical – Laringita acutǎ edematoasǎ subgloticǎ
3.2. Analiza şi interpretarea datelor pacientei D.C. cu diagnosticul
Cancer laringian
Punctaj: 29
Pagina 38 din 74
Nevoia Manifestǎri de independenţǎ Manifestǎri de dependenţǎ Sursa de dificultate Nivel de
fundamentalǎ dependenţǎ
Nevoia de a respira Respiraţie – 13 r/min Dispnee – bradipnee Infecţiuni la nivelul cǎilor
şi a avea o bunǎ TA = 120/70 mm Hg inspiratorie însoţitǎ de tiraj şi respiratorii, proces inflamator.
circulaţie Puls ritmic, respiraţie de tip costal cornaj. Respiraţie dificilǎ pe Alterarea mucoasei nazale,
superior, torace normal nas. Disfonie, tegumente palide. faringiene şi laringiene. Aerul
conformat. cald şi uscat din încǎpere.
2
Nevoia de a bea şi a Dentiţie bunǎ, gingii aderente Disfagie, slǎbiciune, inapetenţǎ, Proces infecţios, febrǎ, proces
mânca dinţilor, mucoasa bucalǎ roz şi greaţǎ, scǎdere ponderalǎ. inflamator, anxietate, stare
umedǎ, limba roz, tranzit depresivǎ.
intestinal normal. 2
Nevoia de a elimina Micţiuni spontane Constipaţie, oligurie Alimentare şi hidratare
insuficientǎ, imobilitate, stare
febrilǎ. 2
Nevoia de a dormi şi Somn agitat, treziri frecvente, Dispnee, tuse, durere, anxietate.
a se odihni ore de odihnǎ insuficiente,
iritabilitate, nelinişte. 2
Nevoia de a se mişca Sistem osteo-articular integru, Poziţie inadecvatǎ (care Tulburǎri respiratorii, febrǎ,
şi a avea o bunǎ efectueazǎ mişcǎri adecvate. favorizeazǎ respiraţia), restricţii durere, anxietate.
posturǎ în a se mobiliza (febrǎ), 2
dificultatea de a rǎmâne în
Pagina 39 din 74
posturǎ funcţionalǎ.
Nevoia de a se Veşmintele alese dupǎ gust şi Dificultatea de a se îmbrǎca şi Durere
îmbrǎca şi dezbrǎca modǎ, veşminte adecvate dezbrǎca.
climatului şi statutului socio-
cultural. 2
Nevoia de a menţine Temperatura mediului 18-20°C. Febrǎ ridicatǎ 39,3°C, Proces infecţios inflamator.
temperatura corpului tegumente calde, transpirate,
în limite normale cefalee. 2
Nevoia de a fi curat Prezintǎ tabieturi igienice. Uscǎciunea mucoaselor, Circulaţia şi respiraţia inadecvatǎ,
şi a-şi proteja neglijeazǎ efectuarea îngrijirilor imobilitatea, durerea, febra,
tegumentul igienice, dificultatea de a-şi anxietatea.
acorda îngrijiri igienice.
2
Nevoia de a evita Mǎsuri de prevenire a infecţiilor, Afectarea psihicǎ şi fizicǎ, Durere, anxietate, stres,
accidentele bolilor anxietate, durere, stare insuficienţa cunoaşterii de sine.
depresivǎ. 2
Nevoia de a Funcţionarea adecvatǎ a organelor Dificultatea de a vorbi, apatie, Dispnee, tuse, durere, anxietate,
comunica de simţ. Posturi şi gesturi ale izolarea de persoanele stare depresivǎ.
mâinii. Facies expresiv, privire apropiate. 2
semnificativǎ, acuitate vizualǎ,
auditivǎ.
Nevoia de a acţiona Posibilitatea de a acţiona conform
conform propriilor propriilor cerinţe sau dorinţe.
Pagina 40 din 74
cerinţe şi valori 1
Nevoia de a fi Integritate fizicǎ şi psihicǎ. Incapacitatea de a-şi îndeplini Anxietate, neacceptarea bolii,
ocupat şi a se realiza rolurile sociale. Incapacitatea de imobilitate.
a-şi îndeplini acţiunile favorite,
sentiment de inulitate.
2
Nevoia de a se recrea Se relaxeazǎ citind reviste. Dificultatea de a îndeplini Durere, anxietate, stres.
activitǎţi recreative. 2
Nevoia de a învǎţa Cunoştinţe insuficiente legate Dezinteres, lipsǎ de material
de boalǎ. documentar. 2
Pagina 41 din 74
3.2.2. Probleme ale paciemtului
Probleme actuale:
obstrucţia cǎilor respiratorii;
alterarea vocii;
somn inadecvat;
vulnerabilitate faţǎ de pericole;
stare de disconfort;
alimentaţie inadecvatǎ;
hipertermie.
accentuarea tulburǎrilor respiratorii şi circulatorii;
hipoxie marcatǎ;
crize de asfixie cu sfârşit letal.
3.2.3. Diagnostic de îngrijire
Respiraţie şi circulaţie inadecvate datorite procesului infecţios şi inflamator

manifestat prin dispnee de tip inspirator, bradipnee zgomotoasǎ, tahicardie, cianozǎ,
tegumente palide.
Obstrucţia cǎilor respiratorii din cauza procesului inflamator la nivelul laringelui
manifestat prin obosealǎ.
Somn inadecvat cantitativ şi calitativ datorat tusei, dispneei, durerii, manifestat prin
Stare de disconfort datoratǎ durerii, febrei, tesei, dispneei, manifestatǎ prin agitaţie.
Alimentaţie inadecvatǎ cantitativ şi calitativ datoratǎ disfagiei, febrei, anxietǎţii,
manifestatǎ prin aport alimentar şi lichidian insuficient.
Hipertermie – consecinţa procesului inflamator şi infecţios manifestat prin creşterea
temperaturii peste valorile normale, tegumente calde, transpiraţie.
Pagina 42 din 74
Vulnerabilitate faţǎ de pericole datoritǎ modificǎrilor produşilor de boalǎ în organism,
manifestatǎ prin riscul suprainfecţiei.
Pacienta prezintǎ probleme majore ce a determinat sǎ solicite ajutor, la început în

permanenţǎ, treptat gradul ei de independenţǎ se normalizeazǎ datoritǎ ajutorului acordat de
echipa de îngrijire.
Grad de dependenţǎ temporarǎ II – III
29 puncte – pacient cu dependenţǎ moderatǎ pentru o perioadǎ limitatǎ de timp.
3.3.1. Obiective generale:

- pacienta sǎ beneficieze de condiţii optime de îngrijire;
- sǎ i se asigure tratament corespunzǎtor;
- sǎ i se asigure îngrijiri igienice normal;
- sǎ nu prezinte complicaţii.
3.3.2. Obiective specifice:

- pacienta sǎ prezinte respiraţie şi circulaţie în limite normale;
- sǎ poatǎ comunica verbal în mod corespunzǎtor;
- sǎ prezinte stare de confort psihic;
- pacienta sǎ prezinte temperaturǎ în limite fiziologice;
- sǎ prezinte somn liniştit, odihnitor cantitativ şi calitativ;
- pacienta sǎ fie feritǎ de infecţii.
3.4. Aplicarea planului de îngrijire
Pagina 43 din 74
Intervenţii
Perioada Probleme Obiective Autonome Delegate Evaluare
de timp
22.IX.201 -Alterarea -Pacientul sǎ S-a instalat pacientul într-un La indicaţia medicului s-a 22.09.2015
5 funcţiilor prezinte respiraţie salon liniştit, curat, aerisit, administrat tratament de Pacienta prezintǎ alterarea
→ respiratorii şi şi circulaţie în suficient de încǎlzit cu urgenţǎ pentru scoaterea funcţiilor respiratorii. I se
28.IX.201 circulatorii limite normale. umiditate normalǎ. Am ajutat pacientului din crizǎ: HHC- administreazǎ HHC 2f IV,
5 -Obstrucţia -Tuse diminuatǎ în pacientul sǎ se aşeze într-o 2f la internare. Pentru zinacef pentru combaterea
cǎilor intensitate în poziţie comodǎ, care sǎ-i combaterea stǎrii stǎrii infecţioase şi
respiratorii aproximativ 8h şi favorizeze respiraţia. S-au infecţioase şi inflamaţiei s- inflamatorii. Dupǎ
-Alterarea sǎ disparǎ în 3-4 efectuat vaporizǎri a administrat: administrarea tratamentului
vocii zile. medicamentoase în apropierea -zinacef III f/24h, 1f/8h în pacienta şi-a reluat treptat
-Sǎ poatǎ ei. Pentru restabilirea zilele 23-24.09.2015 respiraţia iar tusea a fost
comunica verbal permeabilitǎţii nazale s-au -prednison 4 cp/zi timp de diminuatǎ în intensitate în
în mod efectuat instilaţii nazale de 4-5 3 zile aproximativ 8h.
corespunzǎtor. ori/zi. S-au pregǎtit materialele -dicarbocalm 3cp/zi Frecvenţa pulsului a revenit
-Sǎ prezinte stare necesare pentru examenul de -vitamina C 200 1f/zi, IM treptat la normal, însǎ mai
de confort psihic. laborator, sânge, urinǎ, materii -vitamina A 1f/zi, IM persistǎ paloarea, tusea
fecale, examen faringian. I s-au -paracetamol 3 cp/zi. lǎtrǎtoare, disfonia. S-au
supravegheat funcţiile vitale. În zilele 24-25-26.09.2015 recoltat probele pentru
s-a administrat calciu examenul de laborator.
gluconic 30%, 3 f/zi, IV; 23.09.2015
Pagina 44 din 74
-algocalmin 1f/zi, IM Dupǎ 3 zile de tratament nu
- i s-a administrat oxigen. mai prezintǎ tuse, disfonie,
iar funcţiile vitale se
încadrau:
I zi – R=15r/min
II zi – R=16r/min
III zi – R=18r/min
IV zi – R=18r/min
I zi – AV=60p/min
II zi – AV=60p/min
III zi – AV=80p/min
TA = 120/70 mm Hg.
Examenele de laborator au
prezentat valori uşor
modificate:
VSH-crescut 1h-20mm
2h-55mm
Anemie – Hb-8,28%
Trombocite – 350000mmc
Uşoarǎ hipocalcemie
4ml/Eq/L
Glicemie normalǎ – 0,90%
Pagina 45 din 74
Uree normalǎ – 0,38 g‰
ZnSO4 – 4,6 USH
Rtymol – 4,5 UML
Hipertermie Pacientul sǎ S-a observat, mǎsurat şi notat La indicaţia medicului s-a Dupǎ intervenţiile autonome
prezinte temperatura. S-a combǎtut administrat Paracetamol 3 şi delegate temperatura a
temperaturǎ în febra prin aplicarea de cp/zi; ajuns la valori normale dupǎ
limite fiziologice comprese umede cu apǎ caldǎ Vitamina C 200 3 f/zi IM; 3 zile.
în termen de 3 pe frunte şi torace. Algocalmin 1f/zi IM. I zi T°C=39,3°C
zile. II zi T°C=38,2°C
III zi T°C=37,6°C
IV zi T°C=36,6°C.
La externare pacientul este
afebril.
Alimentaţie Pacienta sǎ fie S-a asigurat pacientei regimul La indicaţia medicului s-a 22.09.2015
inadecvatǎ din alimentatǎ alimentar corespunzǎtor vârstei administrat în primele 12h Pacientul este inapetent,
punct de cantitativ şi şi stadiului evolutiv al bolii. S- un regim hidrolactat, primeşte greu şi lichidele. A
vedere calitativ a ţinut cont şi de starea febrilǎ compus din lichide calde pierdut în greutate 250 g.
cantitativ şi corespunzǎtor în care s-a administrat ceaiuri (ceaiuri, lapte). Dupǎ Dupǎ 48h se restabileşte
calitativ. vârstei. Sǎ prezinte calde cu liguriţa. S-a combaterea durerilor s-a toleranţa digestivǎ.
stare de nutriţie supravegheat pacienta. trecut la un regim semisolid 23.09.2015
normalǎ. Regimul alimentar a fost compus din supe, griş, orez Pacienta îşi recapǎtǎ treptat
administrat în ciondiţii de cu lapte, piureuri. Dupǎ apetitul.
Pagina 46 din 74
igienǎ. restabilirea toleranţei 24.09.2015
digestive şi ameliorarea Primeşte bine lichidele.
fenomenului inflamator 25.09.2015
hrana zilnicǎ a fost Primeşte bine alimentaţia
completatǎ treptat pânǎ la corespunzǎtoare vârstei.
reluarea regimului 26.09.2015
alimentar normal. Primeşte regim alimentar
normal. La externare
greutatea este staţionarǎ.
Somn Pacientul sǎ I s-a asigurat pacientului un La indicaţia medicului s-a În urma intervenţiilor
inadecvat prezinte somn mediu ambiant liniştit, plǎcut, administrat un sedativ: autonome şi delegate
calitativ şi liniştit, odihnitor odihnitor, cu o temperaturǎ Diazepam 1f – IM. pacientul şi-a reluat treptat
cantitativ cantitativ şi constantǎ între 18-20°C. somnul obişnuit, astfel cǎ la
calitativ. Sǎ externare prezintǎ somn în
prezinte stare de limite fiziologice.
confort psihic.
Risc de Pacienta sǎ fie S-au supravegheat funcţiile Pacienta nu a prezentat
infecţii feritǎ de infecţii. vitale şi comportamentul complicaţii. Evoluţia a fost
pacientei. I s-a asigurat igienǎ favorabilǎ astfel cǎ dupǎ 5
riguroasǎ tegumentarǎ, zile de spitalizare pacienta
vestimentarǎ şi a patului, se externeazǎ vindecatǎ.
Pagina 47 din 74
Pagina 48 din 74
3. 5. Îngrijiri acordate la externare
3.5.1. Data externǎrii: 28.IX.2015

3.5.2. Diagnosticul medical la externare:
- cancer laringian stadiu 2. Se continua radioterapie
3.5.3. Starea pacientului la externare:

- dupǎ administrarea imediatǎ a tratamentului de urgenţǎ cu:
- Zinocef IM timp de 3 zile;
- Prednison 4 cp/zi timp de 3 zile;
- Vitamina C 3f/zi IM, pe toatǎ perioada spitalizǎrii;
- Vitamina A 3 f/zi IM;
- Paracetamol 3 cp/zi;
- Ca gluconic 10% 3 f/zi IM;
- Diazepam 1 f/zi IM timp de 3 zile;
- instilaţii cu ser efedrinat 3%.
Boala a evoluat favorabil, pacienta externându-se în stare favorabilǎ vindecatǎ.
3.5.4. Bilanţul autonomiei:

În urma obiectivelor stabilite şi a intervenţiilor autonome şi delegate aplicate, pacienta
prezintǎ respiraţie amplǎ regulatǎ pe nas cu o frecvenţǎ de 16r/min, puls ritmic bine bǎtut cu
o frecvenţǎ de 80p/min, temperaturǎ în limite normale, prezintǎ tranzit intestinal fiziologic,
micţiuni fiziologice, toleranţǎ digestivǎ bunǎ, comunicare eficientǎ, stare de igienǎ
corespunzǎtoare.
3.5.5. Plan de recuperare:

S-a conştientizat pacienta asupra modului de viaţǎ şi de muncǎ dupǎ externare,
instruind-o cu privire la regulile şi condiţiile pe care aceasta trebuie sǎ le aplice şi sǎ le
respecte. Astfel, alimentaţia raţionalǎ în care sǎ se limiteze consumul de condimente şi
alimente alergizante. Sǎ aibǎ un regim de viaţǎ ordonat, sǎ evite frigul, curenţii de aer rece,
schimbǎrile atmosferice bruşte, au un rol nociv în producerea inflamaţiilor cǎilor aeriene.
Trebuie evitat stresul, contactul cu persoanele bolnave.
S-a explicat importanţa continuǎrii tratamentului prescris:
- Ampicilinǎ 250 mg 2 cp la 6h/3zile.
Pagina 49 din 74
- Vitamina A 3 cp/zi/10 zile.
- Vitamina C 3 cp/zi/10 zile.
Revenirea la control peste zece zile.
Pagina 50 din 74
Data Examene de laborator Modul de recoltare Valori normale Valori obţinute

22.IX.201 Se recolteazǎ prin puncţie venoasǎ cu o seringǎ de 2 ml:
5 - 0,4 citrat de Na 3.8%, plus 1,6 ml sânge.
→ 1h: 2-13 mm 1h: 20 mm
28.IX.201 VSH 2h: 12-17 mm 2h: 55 mm
Se recolteazǎ sânge capilar prin înţepare în pulpa Hb: 13 (+-) 2g% Hb: 8,28%;
5
degetului. Trombocite: 250000 –
Hemoleucograma 400000 Trombocite:
350000
Se recolteazǎ prin puncţie venoasǎ 5-6 ml sânge simplu,
nehemolizat.
Ureea sanghinǎ 0,20 – 0,40% 0,38%
Se recolteazǎ prin puncţie venoasǎ 2 ml sânge şi 4 mg

florurǎ de Na.
Glicemia 0,80 – 1,20‰ 0,90‰
Se recolteazǎ prin puncţie venoasǎ 5-6 ml sânge simplu. ZnSO4: 0-8 USH
Teste de Rtymol:0-4 MC ZnSO4: 4,06 U
disproteinemie Rtymol: 4,5 U
Pagina 51 din 74
III. Plan de îngrijire a pacientului R.I. cu cancer laringian

Sursa de informaţie: directǎ - pacientul;
indirectǎ - membrii echipei de îngrijire;
dosarul medical.

Nume şi prenume: R.I.
Vârsta: 25 ani
Sex: masculin
Stare civilǎ: necǎsǎtorit
Domiciliul: Constanta
Culturǎ: şcoala profesionalǎ auto
Ocupaţie: manevrare vagoane SNCFR Constanta
Religia: ortodoxǎ

- relaţia cu familia şi colectivitatea – bunǎ.
Locuieşte împreunǎ cu pǎrinţii într-un apartament compus din trei camere.
Preferinţe alimentare: dentiţie bunǎ, intactǎ, bine îngrijitǎ.
limba umedǎ, roz, fǎrǎ depozite.
mese regulate, preferǎ ciorbele, mâncǎrurile cu sos, bea douǎ cafele pe zi şi fumeazǎ.
Ritmul de viaţǎ:
Ca muncitor pacientul are un program de lucru de 12h/zi, cu pauzǎ de 24h, se
odihneşte dupǎ orele de lucru, lucreazǎ într-un mediu stresant, în condiţii climatice diferite,
frig, umezealǎ sau cǎldurǎ mare.

Date antropometrice:
greutate: 70 kg;
înǎlţime: 1,76 m;
Pagina 52 din 74
grupǎ sanguinǎ: AII, RH (+);
acuitate vizualǎ, auditivǎ, tactilǎ – normale;
nu prezintǎ proteze;
nu este alergic.

AHC – fǎrǎ importanţǎ;
APF – vaccinǎri efectuate, dezvoltarea psihomotorie normalǎ;
APP – uşoare afecţiuni digestive, bolile copilǎriei, fracturǎ de membru superior drept
la 17 ani, bronhopneumonie la 20 ani.
Data internǎrii: 18.X.2015

febrǎ ridicatǎ;
disfagie;
tuse uscatǎ spasmaticǎ;
disfonie;
dispnee, cornaj, tiraj;
dureri laringiene sub formǎ de înţepǎturi;
inapetenţǎ.
Istoricul bolii:
Boala debuteazǎ în urmǎ cu douǎ sǎptǎmâni cu urmǎtoarele simptome: febrǎ ridicatǎ,
disfagie, tuse uscatǎ spasmaticǎ, disfonie, dispnee, dureri laringiene, inapetenţǎ.
Pacientul a urmat ambulatoriu – tratament cu amoxicilinǎ 2 cp/6h, în urma cǎruia
simptomele s-au mai ameliorat puţin, dar dupǎ o sǎptǎmânǎ simptomele au revenit fiind chiar
mai intense, motiv pentru care se prezintǎ la camera de gardǎ a secţiei OR2.
Examenul clinic general:
Starea generalǎ modificatǎ, febrǎ ridicatǎ 39,21°C.
Tegument şi mucoase palide.
Aparatul respirator – tuse seacǎ iritativǎ, torace normal conformat, discretǎ disfonie,
cornaj, R=15s/min.
Pagina 53 din 74
Aparatul cardio-vascular – cord în limite normale TA=120/70 mm Hg. Puls ritmic
bine bǎtut AV=70p/min.
Aparatul digestiv – cavitate bucalǎ cu aspect normal, bine îngrijitǎ. Mucoasa bucalǎ şi
gingivalǎ de aspect normal, limba umedǎ curatǎ, fǎrǎ depozite. Faringe congestiv, abdomen
suplu, nedureros, mobil cu mişcǎrile respiratorii. Nas şi sinusuri: piramida nazalǎ de aspect şi
conformaţie normalǎ, sinţ olfactiv dezvoltat, fose nazale permeabile.
Examen laringe: mucoasa laringianǎ tumefiatǎ distinsǎ, lucioasǎ de culoare roşie cu
forme cenuşiu roşiatice şi aspect gelatinos.
Diagnostic medical – Cancer laringian stadiu 3

3.3. Analiza şi interpretarea datelor
Pagina 54 din 74
Nevoia fundamentalǎ Manifestǎri de independenţǎ Manifestǎri de dependenţǎ Surse de dificultate Nivel de
dependenţǎ
Nevoia de a respira Respiraţia – 15r/min Dispnee – bradipnee inspiratorie Infecţii la nivelul cǎilor
şi a avea o bunǎ TA – 120/70mm Hg însoţitǎ de cornaj; respiratorii superioare, proces
circulaţie AV – 70p/min Respiraţie dificilǎ pe nas disfonie, inflamator. Alternarea
Respiraţie de tip costal inferior tegumente palide, mucoasa mucoasei nazale, faringiene şi
prin mǎrirea diametrului lateral al respiratorie uscatǎ. laringiene. 2
cutiei toracice.
Nevoia de a lua şi a Dentiţia bunǎ, gingii aderente Disfagie, slǎbiciune, inapetenţǎ, Durere
mânca dinţilor, mucoasa umedǎ, roz, scǎdere ponderalǎ. Febrǎ
tranzit intestinal normal. Anxietate. 2
Nevoia de a elimina Micţiuni sporadice. Absenţa scaunului de 3 zile, Procesul infecţios,
oligurie, sete, greţuri. imobilitatea, starea febrilǎ,
aport hidric redus. 2
Nevoia de a dormi şi Somn agitat, treziri frecvente, ore Tusea, durerea, anxietatea,
de a se odihni de odihnǎ insuficiente, iritabilitate, neacceptarea bolii.
nelinişte. 2
Nevoia de a se mişca Sistem orteo-articular integru – Poziţie inadecvatǎ (care Tulburǎri respiratorii, febrǎ,
şi a avea o bunǎ efectueazǎ mişcǎri adecvate. favorizeazǎ respingerea). durere, anxietate. 2
posturǎ. Dificultatea de a rǎmâne în posturǎ
funcţionalǎ.
Pagina 55 din 74
Nevoia de a se Veşminte alese dupǎ gust şi modǎ, Dificultatea de a se îmbrǎca şi Durere.
îmbrǎca şi dezbrǎca veşminte adecvate climatului şi dezbrǎca.
statutului socio-cultural.
2
Nevoia de a menţine Temperatura mediului ambiant 18- Febrǎ ridicatǎ 39,10°C, tegumente Procesul infecţios inflamator.
temperatura corpului 20°C. calde, transpirate, frisoane.
în limite normale 2
Nevoia de a fi curat Uscǎciunea mucoaselor neglijeazǎ Circulaţia şi respiraţia
şi de a-şi proteja efectuarea îngrijirilor igienice. inadecvate. Imobilitatea,
tegumentele Incapacitatea de a-şi acorda durerea, febra, anxietatea,
îngrijiri igienice. condiţiile nou create.
2
Nevoia de a evita Mǎsuri de prevenire a infecţiilor, Risc de complicaţii. Agitaţie, Procesul infecţios şi
accidentele bolilor. teamǎ, insomnie. inflamator. Boala (evenimente
marcate).
2
Nevoia de a Funcţionarea adecvatǎ a organelor Dificultatea de a vorbi. Procesul inflamator
comunica de simţ, posturi şi gesturi ale Anxietatea.
mâinii, facies expresiv, privire
semnificativǎ, acuitate vizualǎ, 2
auditivǎ.
Pagina 56 din 74
Nevoia de a acţiona Posibilitatea de a acţiona conform
conform propriilor propriilor credinţe şi valori.
credinţe şi valori 1
Nevoia de a fi ocupat Incapabilitatea de a-şi îndeplini Durere, anxietate,

şi a se realiza rolurile sociale. Incapabilitatea de neacceptarea bolii, imobilitate.
a-şi îndepliniacţiunile favorite.
Sentiment de inulitate.
2
Nevoia de a se recrea Dificultatea de a îndeplini Durere, anxietate, stres.
activitǎţi recreative. 2
Nevoia de a învǎţa Dorinţǎ, interes în acumularea
cunoştinţelor 1
Pagina 57 din 74
Total: 26 – pacient cu dependenţǎ moderatǎ.
3.3.2.Problemele pacientului
Probleme actuale:
alterarea vocii;
hipertermie;
somn inadecvat;
alimentare inadecvatǎ.
risc de complicaţii respiratorii;
cronicizarea laringitei.
3.3.3. Diagnosticul de îngrijire
Respiraţie şi circulaţie din cauza procesului infecţios şi inflamator manifestat prin

dispnee de tip inspirator, bradipnee zgomotoasǎm paloare.
Alterarea vocii din cauza procesului inflamator la nivelul laringelui, manifestat prin
obosealǎ, rǎguşealǎ, dificultate de a comunica.
Hipertermie, consecinţa procesului inflamator şi infecţios manifestat prin creşterea
temperaturii peste valorile normale.
Somn inadecvat cantitativ şi calitativ din cauza tusei, dispneei, durerii, manifestat prin
Alimentaţie inadecvatǎ cantitativ şi calitativ din cauza disfagiei, febrei, anxietǎţii şi
manifestat prin aport alimentar şi lichidian insuficient, scǎdere poderalǎ.
Pacientul prezintǎ probleme ce-l determinǎ sǎ solicite ajutorul echipei de îngrijire

pentru satisfacerea unor nevoi fundamentale.
Grad de dependenţǎ temporarǎ II
Pagina 58 din 74
3.3.1. Obiective generale
Pacientul sǎ beneficieze de condiţii optime de îngrijire.

Sǎ i se asigure tratament corespunzǎtor.
Sǎ i se asigure îngrijiri igienice normale.
Sǎ nu prezinte complicaţii.
3.3.2. Obiective specifice
Pacientul sǎ prezinte cǎi respiratorii permeabile, sǎ prezinte respiraţie şi circulaţie în

limite fiziologice.
Pacientul sǎ-şi recapete vocea normalǎ sǎ poatǎ comunica verbal.
Pacientul sǎ-şi menţinǎ temperatura corpului în limite normale.
Pacientul sǎ beneficieze de somn corespunzǎtor cantitativ şi calitativ.
Pacientul sǎ prezinte fǎrǎ greutate actul deglutiţiei.
Sǎ fie alimentat cantitativ şi calitativ corespunzǎtor vârstei.
Pacientul sǎ nu devinǎ sursǎ de infecţie nosocomialǎ.
Pagina 59 din 74
3.4. Aplicarea
Pagina 60 din 74
planului de îngrijire
Intervenţii
Data Probleme Obiective Autonome Delegate Evaluare
18.X.2015 Respiraţie şi Pacientul sǎ prezinte S-au asigurat condiţii de S-a administrat tratamentul 18.X.2015
→ circulaţie cǎi respiratorii îngrijire, salon curat, indicat respectând doza, Pacientul prezintǎ
23.X.2015 inadecvate. permeabile, tusea se temperaturǎ moderatǎ 18-20°C, ora şi modul de respiraţie inadecvatǎ,
dimuneazǎ în umiditate, ventilaţie, s-a umezit administrare. Pentru tuse seacǎ, paloare
intensitate. Sǎ prezinte aerul din încǎpere. Pacientul a combaterea stǎrii redusǎ. Dupǎ
respiraţie şi circulaţie fost învǎţat sǎ expectoreze şi sǎ infecţioase şi inflamaţiei s- administrarea
în limite fiziologice în colecteze sputa în recipientul au administrat: codeinǎ tratamentului de urgenţǎ
decurs de 3 zile. special. S-au aplicat tehnici de 3/zi, sirop expectorant 3 pacientul şi-a reluat
favorizare a circulaţiei, masaje, linguri/zi, instilaţii cu treptat respiraţia, dar
exerciţii active. S-au mǎsurat soluţii de ulei de pin. S-au persistǎ tusea.
pulsul şi respiraţia. S-au pregǎtit efectuat enhalaţii cu ceai 19.X.2015
materiale necesare pentru de muşeţel. S-a administrat Atenuarea respiraţiei,
recoltare. S-au recoltat probe oxigen. persistǎ tusea seacǎ,
pentru examenul de laborator, paloarea redusǎ. S-au
pentru VSH, hemoleucogramǎ, recoltat probe pentru
uree sanguinǎ, glicemie, teste de examenul de laborator.
disproteinemie. 20.X.2015
Examenele de laborator
Pagina 61 din 74
au prezentat urmǎtoarele
valori:
VSH: 1h: 5mm
2h: 15 mm
Hemoleucograma:
Hb: 11,59%;
L: 7900/mmc
Ureea: 0,24g%
Glicemia: 0,86‰
ZnSO4: 8,12 USH
RTymol: 2,82 UMC
21.X.2015
Încǎ mai persistǎ tusea
seacǎ şi paloarea redusǎ.
22.X.2015
Dupǎ administrarea
tratamentului tuseaeste
diminuatǎ în intensitate,
nu prezintǎ paloare, iar
funcţiile vitale se
încadreazǎ:
I zi – R= 15r/min
Pagina 62 din 74
II zi – R=16r/min
III zi – R= 18r/min
AV=70p/min
AV=80p/min
TA=120/70 mm Hg.
este restbilit din punct de
vedere respirator şi
circulator.
Alterarea Pacientul sǎ-şi I s-a recomandat repaus vocal. La indicaţia medicului s-a 18.X.2015
vocii; recapete vocea Pacientul a fost servit cu ceaiuri administrat vitamina C Pacientul prezintǎ
alterarea normalǎ, sǎ poatǎ calde. S-au aplicat comprese 1f/zi şi vitamina A 1f/zi dificultate de a comunica.
mucoasei. comunica verbal în calde în jurul gâtului. I s-a pentru combaterea stǎrilor Dupǎ administrarea
decurs de 48h, recomandat consum crescut de inflamatorii şi infecţioase. tratamentului pacientul
pacientul sǎ prezinte fructe. S-a umezit aerul din S-au efectuat inhalaţii cu nu şi-a recǎpǎtat vocea în
mucoasa laringianǎ încǎpere, s-au facilitat infuzii de muşeţel; 48h.
umedǎ şi sǎ poatǎ modalitǎţi de comunicare non- antiseptice. 19.X.2015
comunica verbal în verbalǎ. Pacientul prezintǎ
mod satisfǎcǎtor în disfonie; acesta este
decurs de 3 zile. servit cu ceaiuri calde şi i
se aplicǎ comprese calde
în jurul gâtului.
Pagina 63 din 74
20.X.2015
Dupǎ efectuarea
tratamentului şi a
intervenţiilor autonome
mucoasa laringianǎ este
umedǎ şi integrǎ.
21.X.2015
Procesul inflamator local
a diminuat astfel cǎ
vocea este relativ
normalǎ. La externare
pacientul comunicǎ în
mod corespunzǎtor.
Hipertermie Pacientul sǎ prezinte S-a observat, mǎsurat şi La indicaţia medicului În urma intervenţiilor
temperaturǎ în limite înregistrat temperatura. Febra a pentru combaterea stǎrii temperatura a scǎzut
fiziologice în termen fost combǎtutǎ prin aplicarea de inflamatorii s-a ajungând dupǎ 3 zile la
de 3 zile. comprese umede pe frunte şi administrat: valori normale:
torace. Aspirinǎ 3 cp/zi; 18 X - T°C – 39,1
Polidin III f/zi. 19 X - T°C – 38,3
20 X - T°C – 37,4
21 X - T°C – 36,7.
Pagina 64 din 74
este afebril, tegumente
curate şi integre.
Alimentaţie Pacientul sǎ prezinte S-a asigurat pacientului regimul La indicaţia medicului s-a 18.X.2015
inadecvatǎ toleranţǎ digestivǎ corespunzǎtor ţinând cont de administrat în primele 24h Pacientul este inapetent,
cantitativ şi normalǎ. Sǎ fie starea febrilǎ, unde s-a un regim hidrolactat, primeşte greu lichidele.
calitativ. alimentat calitativ şi administrat ceaiuri calde cu format din ceaiuri şi lapte. 19.X.2015
cantitativ linguriţa. S-a supravegheat Dupǎ calmarea durerilor s- Se restabileşte toleranţa
corespunzǎtor vârstei. pacientul privind respectarea a trecut la un regim digestivǎ.
regimului alimentar. A fost semisolid. Dupǎ stabilirea 20.X.2015
servit în condiţii de igienǎ. toleranţei digestive şi Pacientul îşi recapǎtǎ
ameliorarea fenomenului treptat apetitul.
inflamator hrana zilnicǎ a 21.X.2015
fost completatǎ treptat Primeşte bine alimentaţia
pânǎ la reluarea regimului corespunzǎtoare vârstei.
normal. La externare greutatea
este staţionarǎ.
Somn Pacientul sǎ prezinte S-a asigurat pacientului un S-a administrat la indicaţia În urma intervenţiilor
inadecvat somn liniştit, mediu ambiant liniştit, plǎcut, medicului un sedativ: autonome şi delegate
odihnitor. Sǎ prezinte odihnitor, cu otemperaturǎ Diazepam 1f/IM pacientul şi-a reluat
stare de confort psihic. constantǎ între 18-20°C. treptat somnul obişnuit,
astfel cǎ la externare
prezintǎ somn în limite
Pagina 65 din 74
fiziologice.
Risc de Pacientul sǎ fie ferit S-a supravegheat pacientul, s-a Pacientul nu a prezentat
infecţii de infecţii. asigurat igiena tegumentarǎ şi complicaţii. Evoluţia a
vestimentarǎ. fost favorabilǎ.
Pagina 66 din 74
3.5. Îngrijiri acordate la externare
3.5.1. Data externǎrii: 23.X.2015

3.5.2. Diagnostic la externare: laringitǎ cataralǎ acutǎ.
3.5.3. Starea pacientului la externare:
Dupǎ administrarea tratamentului de urgenţǎ boala a evoluat favorabil, pacientul
externându-se în starea vindecat.
3.5.4. Bilanţul autonomiei:
În urma obiectivelor stabilite şi a intervenţiilor autonome şi delegate aplicate,
pacientul nu prezintǎ respiraţie amplǎ, suplǎ, regulatǎ, pe nas, cu o frecvenţǎ de 16r/min, puls
ritmic bine bǎtut cu o frecvenţǎ de 70p/min, temperatura în limite normale, prezintǎ tranzit
intestinal fiziologic, micţiuni fiziologice, toleranţǎ digestivǎ bunǎ, comunicare eficientǎ la
toate nivelurile, igienǎ corespunzǎtoare.
3.5.5. Plan de recuperare:
S-a conştientizat pacientul asupra modului de viaţǎ şi de muncǎ dupǎ externare,
instruindu-l cu privire la regulile şi condiţiile pe care acesta trebuie sǎ le aplice şi sǎ le
respecte.
Astfel alimentaţia raţionalǎ în care sǎ se limiteze, consumul de condimente şi alimente
alergizante, consolidarea generalǎ prin viaţa în aer liber, exerciţii fizice care modificǎ
structura funcţionalǎ şi mǎreşte capacitatea de apǎrare as organismului.
Pacientul trebuie sǎ aibǎ un regim de viaţǎ ordonat, sǎ evite frigul, umezeala, curenţii
de aer rece, schimbǎrile atmosferice bruşte, ce au rol nociv în producerea inflamaţiilor cǎilor
aeriene. Trebuie sǎ evite stresul, contactul cu persoanele bolnave.
De asemenea s-a explicat importanţa continuǎrii tratamentului prescris de medic.
Revenirea la control peste 7 zile.
Pagina 67 din 74
Data Examen de laborator Mod de recoltare Valori normale Valori obţinute

19.X.201 Se recolteazǎ prin puncţie venoasǎ cu o seringǎ de 2 ml 0,4 citrat de
5 N38% plus 1,6ml sânge.
VSH 1h: 2-13 mm 1h: 5 mm
2h: 12-17 mm 2h: 15 mm
Se recolteazǎ sânge capilar prin înţepare în pulpa degetului.
Hb: 13+-2 g% Hb: 11,59%
Hemoleucograma L: 4-8000/mmc L: 7900/mmc
Se recolteazǎ prin puncţie venoasǎ 5-6 ml de sânge simplu
nehemolizat.
Ureea sanghinǎ 0,20 – 0,40 % 0,24%
Se recolteazǎ prin puncţie venoasǎ 2 ml sânge pe 4 mg florurǎ de Na
Glicemia 0,80-1,20% 0,86%

Teste de Se recolteazǎ prin puncţie venoasǎ 5-6 ml sânge simplu nehemolizat. ZnSO4: 0-8 ZnSO4: 8,12
disproteinimie USH USH
Rtymol: 0-4 Rtymol: 2,82
UML UML
Pagina 68 din 74
CAPITOLUL IV
EVALUARE FINALǍ
Evolutia cancerului depinde de o serie de factori care ţin de virulenţa germenilor şi

masivitatea infecţiei cât şi de rezistenţa organismului pacientului. Cel mai important factor îl
constituie precocitatea diagnosticului şi instituirea unui tratament igieno-dietic medicamentos
corect şi prompt.
Cei trei pacienţi îngrijiţi de mine sunt:

C.R. în vârstǎ de 33 ani de sex masculin;
D.C. în vârstǎ de 38 ani de sex feminin;
R.I. în vârstǎ de 25 ani de sex masculin.
Aceşti pacienţi au avut urmǎtoarele nevoi afectate:
nevoia de a avea o bunǎ respiraţie şi circulaţie;
nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale;
nevoia de a bea şi a mânca;
nevoia de a elimina;
nevoia de a dormi şi a se odihni;
nevoia de a comunica;
nevoia de a se îmbrǎca şi dezbrǎca;
nevoia de a se recrea;
nevoia de a învǎţa;
nevoia de a fi curat, de a-şi proteja tegumentele şi mucoasele.
Pe baza acestor nevoi s-au stabilit urmǎtoarele probleme:
obstrucţia cǎilor respiratorii;
hipertermie;
alternarea vocii;
dificultatea de a se alimenta;
somn inadecvat;
Pagina 69 din 74
stare de disconfort.
Pe baza problemelor s-au stabilit urmǎtoarele obiective:
pacientul sǎ prezinte respiraţie şi circulaţie în limite normale;
sǎ prezinte tuse diminuatǎ în intensitate;
pacientul sǎ prezinte temperaturǎ în limite fiziologice;
sǎ fie alimentat cantitativ şi calitativ corespunzǎtor vârstei;
sǎ prezinte somn liniştit, odihnitor corespunzǎtor vârstei;
sǎ prezinte stare de confort psihic;
sǎ fie ferit de infecţii nosocomiale.
Intervenţiile autonome
S-a instalat pacientul într-un salon liniştit, curat, aerisit, suficient de încǎlzit cu
umiditate normalǎ;
Pacientul a fost ajutat sǎ se aşeze într-o poziţie comodǎ care sǎ-i favorizeze respiraţia;
S-au aplicat comprese calde în jurul gâtului;
S-au efectuat vaporizǎri medicamentoase în apropierea pacientului;
Pentru restabilirea permeabilitǎţii nazale s-au efectuat instilaţii nazale;
S-a administrat oxigen;
S-au pregǎtit materialele necesare recoltǎrii;
I s-au supravegheat funcţiile vitale;
S-a combǎtut febra prin aplicarea de comprese umede pe frunte şi torace.
S-a asigurat pacientului regimul alimentar corespunzǎtor vârstei şi stadiului evolutiv
al bolii;
S-a ţinut cont de starea febrilǎ în care s-a administrat ceaiuri calde cu linguriţa;
Regimul alimentar a fost administrat în condiţii de igienǎ;
I s-a asigurat pacientului un mediu ambiant liniştit, plǎcut, odihnitor, cu o temperaturǎ
constantǎ între 18-20°C;
- I s-a asigurat o igienǎ riguroasǎ tegumentarǎ, vestimentarǎ şi a lenjeriei de pat.
S-a instituit tratament cu antibiotice, antitermice, expectorante, sedative,

antiinflamatorii, adicǎ: Ampicilinǎ, Zinocef, Calciu gluconic, Hemisuccinat de hidrocortizon
Pagina 70 din 74
(HHC), Romergon, Ambroxol, Prendinson, Dicarbocalm, Vitamina C, Vitamina A,
Paracetamol, Algocalmin, Aspirinǎ, Polidin.
În urma tratamentului instituit şi a intervenţiilor autonome cei trei pacienţi au avut o
evoluţie favorabilǎ, externându-se cu o stare generalǎ bunǎ.
Pagina 71 din 74
ANEXE
Pagina 72 din 74
Pagina 73 din 74
BIBLIOGRAFIE
1. Tehnica ingrijirii bolnavului-Editura Medicala

2. Titirica-tehnici de eva;uare si ingrijire acordate bolnavilor
3. Ghid de nursing
4. Dr. Alina Bacalbasa-Chirurgia functionala a cancerului laringian
5. Anatomies si fiziologie pentru asistentii medicali
6. Oncologie Clinica, Editura Medicala
Pagina 74 din 74

Ingrijirea Pacientilor Cu Cancer Laringian

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ingrijirea Pacientilor Cu Cancer Laringian

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cuprins

I paginǎ – Rolul asistentei medicale în îngrijiri

Analiza şi interpretarea datelor:

Aplicarea planului de îngrijire

Examene paraclinice ale pacientului

Asistenta medicalǎ îşi îndreaptǎ atenţia asupra bolnavilor, ele au responsabilitatea de a

„Rolul esenţial al asistentei medicale constǎ în a ajuta persoanele bolnave, sǎnǎtoase

NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE LEGATE DE

Funcţia de fixare a toracelui:

NOŢIUNI GENERALE DESPRE CANCERUL

2.1. Definiţie, etiologie

Tumora primară (T):

Nodulii limfatici (N):

Metastaze la distanță (M):

2.3. Manifestǎri de dependenţǎ. Semne, simptome

La examenul clinic, se pot decela:

2.5. Intervenţii autonome, delegate

Asigurarea repausului fizic şi psihic

Terapii în curs de testare

2.6. Evoluţie. Complicaţii. Diagnostic

2.7. Educaţia pentru sǎnǎtate

PLANUL DE ÎNGRIJIRE AL PACIENŢILOR CU

I. Plan de îngrijire a pacientului C.R.

3.1. Culegerea de date:

3.1.1. Date privind identitatea pacientului:

3.1.2. Condiţii socio-culturale:

3.1.3. Starea de sǎnǎtate anterioarǎ:

3.1.4. Informaţii legate de boalǎ:

Diagnosticul medical – Cancer laringian

Diagnosticul medical – Cancer laringian

3.2.3. Diagnostic de îngrijire

Respiraţie şi circulaţie inadecvate din cauza procesului inflamator manifestat prin

3.2.4. Stabilirea gradului de dependenţǎ

Grad de dependenţǎ III

3.3. Planificarea îngrijirilor

3.3.1. Obiective generale:

3.3.2. Obiective specifice:

Examene paraclinice ale pacientului

Data Examen de Mod de recoltare Valori normale Valori obţinute

3.2. Culegerea de date:

3.2.1. Date privind identitatea pacientului:

3.2.2. Condiţii socio-culturale:

3.2.3. Starea de sǎnǎtate anterioarǎ:

Diagnosticul medical – Laringita acutǎ edematoasǎ subgloticǎ

3.2.3. Diagnostic de îngrijire

Respiraţie şi circulaţie inadecvate datorite procesului infecţios şi inflamator

3.2.4. Stabilirea gradului de dependenţǎ

Pacienta prezintǎ probleme majore ce a determinat sǎ solicite ajutor, la început în

3.3. Planificarea îngrijirilor

3.3.1. Obiective generale:

3.3.2. Obiective specifice:

3.4. Aplicarea planului de îngrijire

3.5.1. Data externǎrii: 28.IX.2015

3.5.3. Starea pacientului la externare:

3.5.4. Bilanţul autonomiei:

3.5.5. Plan de recuperare:

Data Examene de laborator Modul de recoltare Valori normale Valori obţinute

Se recolteazǎ prin puncţie venoasǎ 2 ml sânge şi 4 mg

3.3. Culegerea de date:

3.3.1. Date privind identitatea pacientului:

3.3.2. Condiţii socio-culturale:

3.3.3. Starea de sǎnǎtate anterioarǎ:

3.3.4. Informaţii legate de boalǎ: