BIOFIZICA CONTRACTIEI MUSCULARE

Generalitati
Una din caracteristicile esentiale ale materiei vii este capacitatea de a-si schimba localizarea in spatiu (motilitate) si capacitatea de a genera forte (contractilitatea). In sistemele biologice exista structuri specializate care asigura producerea de lucru mecanic ca rezultat direct al unor reactii chimice. Are loc o conversie a energiei chimice direct in lucru mecanic (fara caldura intermediara).

Generalitati
Suportul energetic al contractiei musculare este reactia de hidroloza a ATP: ATP + H2O ADP +PA Cantitatea de energie stocata intr-un mol de ATP este 7,3 Kcal/mol. Principiul conversiei chemo-mecanice se bazeaza pe modificarile conformationale ale macromoleculelor proteice implicate in structura fibrei musculare:
Sistemul actina- miozina la vertebrate. Sistemul tubulina dienina la cili si flageli Flagelina la bacterii Spasmina = proteina contractila specializata in legarea calciului

Muschi reprezinta 45% din greutatea totala a corpului

Corpul uman contine peste 650 de muschi Din punct de vedere structural, exista urmatoarele tipuri de muschi: scheletici sau striati, muschi netezi sau viscerali si muschiul cardiac.

Structura muschilor striati

Structura muschilor striati

Fibrele musculare au o grosime de ordimul zecilor de micrometri (10-6m) si lungimea de 1-100 mm. Sarcolema este membrana celulara a fibrei musculare. Elementele contractile sunt miofibrilele cu un diametru de aprox.1m, o fibra musculara fiind alcatuita din aprox. 1000 de miofibrile aranjate paralel cu axa celulei. Privite la microscop, miofibrilele prezinta o imagine striata alcatuita din benzi luminoase si intunecate. Unitatea morfofunctionala a miofibrilei este sarcomerul cu o lungime de aprox. 2,2 m.

In zona intunecata sunt filamentele groase de miozina (diametru 100 si lungime 1,5 m) care au o terminatie globulara orientata spre exterior, cu activitate ATP-azica. Fiecare filament gros este inconjurat de 6 filamente subtiri (diametru50, lungime 1 m) alcatuite din molecule de actina, tropomiozina si troponina.

Mecanismul molecular al contractiei musculare

Contractia fibrelor musculare se produce prin glisarea filamentelor subtiri de actina printre filamentele de miozina.

Mecanismul molecular al contractiei musculare

Mecanismul molecular al contractiei musculare. ETAPE

1.Capetele de miozina (crose) au tendinta de a lega ATP-ul celular.Complexul ATP-miozina format are afinitate pentru moleculele de actina cu care se cupleaza. 2. Complexul actomiozinic bogat in ATP, catalizeaza hidroliza ATP in ADP si fosfat cu eliberare de energie. 3.Energia eliberata este utilizata pentru modificarea conformationala a moleculelor de miozina care se inclina cu 45. Prin aceasta filamentul de actina se deplaseaza printre cele de miozina pe o distanta de aprox. 100 .

Etape
4. In prezenta unei noi molecule de ATP capetele de miozina se detaseaza de pe molecula de actina trecand in pozitia initiala, iar apoi se reia ciclul printr-o noua legatura cu o alta molecula de actina. 5. Un rol important il joaca Ca2+. In repaos, concentratia Ca2+ din sarcoplasma este foarte redusa (10-7M). In urma depolarizarii membranei, se descarca vezicule cu calciu care se leaga de troponina producand modificari conformationale ale acesteia. Aceasta duce la activarea functiei ATPazice a complexului actomiozinic. Cand depolarizarea inceteaza, concentratia calciului revine la valorile initiale.

Dinamica activitatii musculare

Tipuri de contractie:
- Izotona = deplasare sub actiunea unei forte musculare constante. - Izometrica =dezvoltarea unei tensiuni musculare fara o deplasare in exterior, efectuarea unui lucru mecanic intern.

Intensitatea producerii de lucru mecanic (puterea mecanica) in functie de incarcare

Pentru un muschi in contractie izotona exista un maxim corespunzator unei forte de incarcare de 30% din forta maxima (adica incarcarea care nu mai poate produce contractie).Deci pentru aceasta incarcare, randamentul mecanic al muschiului este maxim. Relatia dintre forta de contractie si viteza de contractie (A.V. Hill 1938):

(F +a)(v+b)=(F0 +a)b = const,

a,b sunt constante cu dimensiuni de forta respectiv viteza. F0 este incarcarea maxima pentru care muschiul nu se mai poate contracta.

Viteza de contractie vmax= (F0 x b) / a

Viteza de contractie este maxima pentru contractia libera (F=0). Exemplu. Relatia dintre greutatea aplicata si viteza de scurtare pentru un muschi de 8 cm lungime. Dependenta hiperbolica.

Tetania
Daca un muschi este stimulat cu frecvente de marimi progresive, in final se poate atinge o frecventa la care contractiile succesive fuzioneaza si nu se mai pot distinge una de alta. Aceasta stare se numeste tetanie, iar frecventa cea mai mica la care apare se numeste frecventa critica.

Efectul Fenn
In 1924 Fenn a demonstrat ca toata energia produsa de un muschi izolat (deci Q+L) in timpul unei stimulari tetanice este mai mare atunci cand muschiul se scurteaza, decat atunci cand muschiul functioneaza izometric. Aceasta reprezinta de fapt dependenta conversiei de energie si a cantitatii de ATP folosita, de conditiile mecanice impuse.

Diversitatea sistemului actomiozinic

Muschii scheletici pot fi albi sau rosii. Muschii albi contin cantitati mari de glicogen. Ei se pot scurta rapid, se mai numesc muschi fazici sau de tractiune. Glicogenul stocat poate fi rapid transformat in ATP fara aport de oxigen. Muschii rosii sau tonici sunt destinati contractiilor continue sau pentru perioade lungi de timp.Culoarea rosie se datoreaza mioglobinei care participa la fosforilarea oxidativa pentru a forma o rezerva continua de ATP.

Viteza maxima de scurtare a muschilor tonici este de trei ori mai mica decat a muschilor de tractiune. Aceasta are legatura cu rata de hidroliza a ATP-ului. Raporul actina/miozina difera in functie de tipul de muschi astfel: - 4:1 pentru muschiul scheletic tipic. - 20:1 pentru muschiul neted tipic - 100:1 pentru celule eucariote cu proprietati de motilitate.

Puterea mecanica a inimii este 2,5 W

80% din aceasta valoare este furnizata de ventricolul stang care pompeaza sangele oxigenat spre artere. Puterea ventricolului drept este mai redusa, el pompeaza sange doar in artera pulmonara. Debitul cardiac pentru un om sanatos este 5 l/minut, dar se poate dubla in cazul unui effort sustinut. In decursul vietii medii, volumul total al sangelui pompat este de aprox. 5 milioane de litrii.

Puterea dezvoltata in timpul mersului

In timpul deplasarii pe orizontala se consuma un lucru mecanic semnificativ pentru a invinge gravitatia, frecarea cu aerul si alte forte externe.Centrul de greutate nu se deplaseaza pe orizontala, ci descrie arce de cerc in urcare si coborare. Energia consumata la un pas facut: E = greutatea x inaltimea pasului E = mgh = 70Kg x 10N/Kg x 0,08m E= 56 J, sau E= 56KJ pentru 1 Km parcurs. Daca viteza de mers este in medie 5Km/h, Puterea consumata este P= 5Km/h x 56000 J/ 36000 P= 78 W

Electromiografia (EMG)
Defineste o tehnica prin care se masoara activitatea electrica a muschilor. Inregistrarea obtinuta prin aceasta metoda se numeste electromiograma (EMG). In timp ce neuronul motor stimuleaza fibrele musculare la nivelul placii motorii, impulsuri electrice sunt conduse de-a lungul fiecarei fibre pe masura ce aceasta se depolarizeaza. Acest semnal poate fi detectat de electozi plasati pe piele si apmlificat. Electrozii se ataseaza de-a lungul unui muschi, la capetele acestuia sau in muschi (in cazul electrozilor ac).

Electromiografia este o metoda de investigatie clinica care completeaza examinarea medicala fizica si ofera informatii suplimentare (de exemplu poate ajuta la stabilirea cauzelor unei boli: neurogenice sau miopatice). Deasemenea, este un instrument util in cercetare, in studiul fiziologiei si fiziopatologiei musculare.

Tipuri de unde EMG

Fibrilatiile
Reprezinta descarcari anormale spontane care apar datorita hipersensibilitatii fibrelor musculare. Apar in cazul deinerverii fibrelor musculare (eg. leziuni ale nervilor). Datorita faptului ca fibra musculara nu mai este inervata, aceasta devine extrem de sensibila si in lipsa unor stimuli corespunzatori incepe sa se contracte spontan, undele de depolarizare astfel generate fiind inregistrate pe EMG sub forma de fibrilatii .

Neuromiotonia Apare datorita hiperexcitabilitatii axonilor motori periferici. Se inregistreaza unde provocate de descarcari cu frecventa mare, simple, duble, tripe sau multiple .

Fasciculatiile
Aceste unde apar in urma descarcarii electrice a unei unitatii motorii. Se aseamana cu fibrilatiile dar spre deosebire de acestea sunt mai mari si mai complexe (figura 6). Fasciculatiile apar la intervale neregulate.

Descarcari miotonice
Sunt caracteristice afectiunilor ce implica canalele ionice din membrana fibrei musculare: distrofia miotonica, miotonii congenitale, etc. Pot sa apar si datorita miscarii electrozilor, lovirea muschiului in timpul inregistrarii electromiogramei.