Sportul curativ-remediu pentru HTA

(hipertensiunea arteriala)
Bulai Marina

Hipertensiunea este termenul medical pentru tensiune ridicata

si, in faza primara, de cele mai multe ori, nu se stie care sunt
cauzele acesteia.
Cand se instaleaza aceasta afectiune, oamenii isi schimba
uneori foarte mult stilul de viata, de la slabit la schimbari
alimentare, exercitii fizice mai multe, pana la incercari de a
reduce stresul.
Tratamentele medicamentoase pot ajuta foarte mult corpul, dar
daca stilul de viata nu este pe deplin sanatos, este imposibil sa
mentii tensiunea in limite normale.

Studiile au aratat ca dieta si greutatea corporala joaca un rol

principal in declansarea si persistenta bolii, iar o dieta

sanatoasa si eliminarea surplusului de kilograme sunt masuri
importante pentru reducerea tensiunii arteriale.
Profilaxie Se recomanda eliminarea surplusului de kilograme si
o dieta sanatoasa, acestea fiind numite masuri
nonfarmacologice, deoarece nu implica medicamente.
Masuri nonfarmacologice pentru controlul tensiunii arteriale si
a riscurilor asociate ei sunt:
- reducerea stresului
- exercitiul fizic regulat
- stoparea fumatului.

Contributia antrenamentului fizic la profilaxia si

reabilitatea a bolnavilor cu hipertensiune arteriala
La o mare parte dintre bolnavii cu hipertensiune arteriala,
exercitiile fizice pot contribui la obtinerea unor efecte
terapeutice ca de exemplu:
scaderea valorii tensiunii arteriale,
ameliorarea simptomelor subiective,
imbunatatirea capacitatii functionale ale aparatului
cardiovascular, combaterea factorilor de risc (obezitatea si
dislipidemia).
In principiu antrenamentul fizic isi are locul mai ales in
tratamentul hipertensiunii arteriale la tineri si la adultii in
stadiile initiale ale bolii, cand este prezenta o circulatie
hiperkinetica (cu debit crdiac crescut).

Particularitatiile morfofunctionale ale cordului la hipertensivi

Pentru practicarea exercitiilor fizice la hipertensivi este foarte

inportant de cunoscut capacitatea functionala a cordului

acestora si reactia lui la efort.
Antrenamentul fizic mai intens solicita cordul foarte mult si
duce la modificari morfofunctionale foarte importante,
intre care ''dilatatia reglatorie si hipertrofia fiziologica. La
omul sanatos cordul nu sufera in urma acestor modificari ci
dimpotriva, ele contribuie la marirea capacitatii sale
functionale.
La hipertensivi, insa al carui cord este supus unei
suprasolicitari permanente datorita bolii, adaugarea stresului
reprezentat de efortul fizic trebuie sa se faca numai dupa o
riguroasa selectare a bolnavilor si cu o dozare foarte judicioasa.

Modificarile tensiunii arteriale la efortul fizic

Valorile tensiunii arteriale cresc progresiv la efort, o data cu
intensitatea acestuia.
Toleranta la efort este principala masura pentru aprecierea
capacitatii de munca a unui bolnav. O toleranta scazuta la efort
determina o stare de dependenta a bolnavului, ceea ce atrage
schimbari in insasi personalitatea acestuia.
Boala in totalitatea ei, nu va fi doar rezultatul unei stari
patomorfofunctionale ci si a dezadaptarii intregului organism la
efort fizic. La cei mai in varsta, valorile tensiunii sistolice si medii
care sunt ceva mai mari. Cresterea progresiva a valorilor
tensionale o data cu varsta se datoreaza unei rezistente mai mari a
sistemului arterial la cei varstnici, care au o elasticitate mai
scazuta a peretelui arterial.

Efortul static prelugit, de intensitate mare (purtare de greutati

mari) produce cresteri mult mai mari ale tensiunii arteriale

decat efortul dinamic, fenomenul caruia trebuie sa i se acorde
importanta cuvenita in metodica executarii exercitiilor fizice de
catre hipertensivi. La hipertensivi, valorile tensionale crescute
deja in repaus cresc si mai mult in timpul efortului. La ei,
travaliul ventriculului stang in timpul efortului este cu mult mai
mare decat la normotensivi.
La omul sanatos, rezistenta periferica din arborele arterial
scade mult in timpul efortului, datorita vasodilatatiei puternice
din musculatura activa. La hipertensivi, vasodilatatia nu este
satisfacatoare si rezistenta periferica ramane la valori ridicate,
solicitand un efort crescut din partea cordului.

Efectele antrenamentului la hipertensivi

Etiopatogenia hipertensiunii esentiale nu este inca elucida.
Se pot pune in evidenta la o parte din bolnavi sau in unele stadii de

evolutie a bolii, modificari ale unor indici fiziologici implicati in

procesul de reglare a valorilor tensiunii arteriale, cum ar fi : cresterea
nivelului reninei plasmatice sau activitati simpatoadrenergice, fara a
fi insa cunoscute claritatea mecanismelor etiopatogenice ale bolii.
Terapeutica hipertensiunii arteriale are drept ca scop scaderea
valorilor tensionale prin: influientarea unor mecanisme de reglarea
acestuia, combaterea factorilor de risc, franarea evolutiei bolii si
prevenirea complicatiilor. In acest sens , antrenamentul fizic isi
gaseste in cadrul arsenalului terapeutic al hipertensiunii arteriale
esentiale, un loc care merita atentie.La hipertensivi cu circulatie
hiperkinetica, antrenamentul fizic poate sa duca la scaderea valorilor
tensionale prin micsorarea debitului cardiac, mai ales in efort.

Prin imbunatatirea economiei de lucru a aparatului

cardiovascular, antrenamentul duce la crutarea

travaliului cardiac. Acest fenomen, ca si combaterea
obezitatii si a tulburarii de metabolism lipidic sunt
factori care pot contribui la franarea evolitiei bolii si a
complicatiilor.
Daca avem in vedere ca prin antrenamentul fizic se pot
obtine temperarea activitatii simpatoadrenergice,
trebuie sa concludem ca el prezinta un interes important
in fazele initiale ale hipertensiunii esentiale, in care a
fost semnalata o activitate simpatoddrenergica
exagerata.
Numeroase cercetari atesta scaderea tensiuni arteriale
dupa o perioada de antenament fizic.

In medie sportul permite o reducere a TA (tensiunii arteriale)

cu 10 mmHg si eficacitatea este similara cu cea a unui

medicament anthipertensor administrat.
Aceasta inseamana ca in cazul HTA de debut activitatea fizica
regulata poate sa inlocuiasca administrarea de medicamente.
Pentru a atinge aceste tinte trebuie sa fie practicat sportul 30 de
minute pe zi 5 zile pe saptamina.
Intensitatea efortului trebuie sa determine o accelerare
moderata a respiratiei astfel incit sa poata vorbi dar sa nu poata
cinta in timpul practicarii activitatii fizice. Activitatea fizica in
care ajunge sa oboseasca imediat nu are nici un effect asupra
HTA si chiar este periculoasa.

Cum actioneaza sportul pentru

scaderea TA?
Doua mecanisme principale explica eficacitatea sportului pentru
a dimnua valorile tensiunii arteriale.
1.Dupa efort fizic nivelul de hormoni cu efect stimulant scade.
(ex faimoasa adrenalina). Adrenalina este hormonul care se
descarca in perioadele de stres si care care are efect
vasconstrictor asupra vaselor de singe cu cresterea rezistentei
la nivelul peretelui vascular.
In plus descarcarea de adrenalina determina acelerarea
pulsului. Scaderea nivelului de adrenalina dupa efort explica
scaderea freceventei cardiace in cazul marilor atleti ( puls mai
mic de 50 de batai/ min). In plus dupa efort debitul cardiac este
mult mai scazut ca un fenomen de recuperare a organismului.

2. In timpul efortului vasele de singe se dilata

suplimentar datorita secretiei unei substante numita

oxid nitric (monoxid de azot) si in plus sunt recrutate
vase de calibru redus care in mod normal sunt
colapsate. Astfel pentru acelasi debit cardiac asigurat
de cord , singele este repartizat in vase mai multe si
mai dilatate ceea ce determina diminuarea tensiunii
arteriale

Ce tipuri de activitate fizica sunt

recomandate?
Principiul pentru alegerea tipului de sport recomandat pentru

scaderea TA este intersarea unui numar mare de grupe

musculare. Urmatoarele activitati fizice sunt extrem de indicate
pentru scaderea TA.
Alergarea usoara
Natatia
Bicicleta eliptica

Gimnastica in apa ajuta la scaderea tensiunii arteriale, avand

rezultate bune si in cazul celor care nu raspund la tratamentele

medicamentoase, se arata intr-un studiu recent.
Un studiu recent efectuat de specialistii de la Universitatea Sao
Paolo din Brazilia si publicat in Jurnalul International de
Cardiologie arata ca persoanele care nu reusesc sa isi scada
tensiunea cu ajutorul medicamentelor pot obtine rezultate bune
daca practica gimnastica in apa (aquagym), informeaza Medisite.
Pentru a ajunge la aceasta concluzie, specialistii au realizat un
studiu la care au participat 32 de persoane, barbati si femei, care
sufereau de hipertensiune rezistenta la tratament de cinci ani sau
mai mult.

O parte dintre acestia au practicat o activitate fizica normala,

iar ceilalti au facut saptamanal cate trei sedinte de o ora de

aquagym intr-o piscina cu apa la temperatura de 32 grade
Celsius.
Toti participantii au luat si tratamentul medicamentos. Dupa 12
saptamani, s-a observat ca nivelul tensiunii s-a redus la cel deal doilea grup. Fara a fi siguri care este efectul apei asupra
tensiunii, specialistii spun totusi ca actiunea benefica ar fi pusa
pe seama dilatarii vaselor de sange sub actiunea caldurii, ceea
ce duce la imbunatatirea circulatiei sangelui

Pentru a vedea efectele benefice ale activitatii fizice asupra

HTA trebuie sa asteptati citeva luni ( 3 4 luni) .

In cazul in care intrerupeti activittaea fizica in 6 saptamini
efectele benefice dispar deci regularitatea este obligatorie.
Mersul pe jos fara perioade de acelerarea nu are beneficii
asupra TA ( pentru a avea efect benefic ar trebui sa faceti 5 ore
de mers pe zi)

Urmatoarele grupe de exercitii pot fi aplicate:

- exercitii pentru intensificarea moderata a metabolismului in
toate grupele musculare, in vederea obtinerii vasodilatatiei
locale si scaderea rezistentei periferice.
- exercitii de relaxare musculara si neuropsihica
Programele de gimnastica medicala se pot executa zilnic sau de
minimum 3 ori/saptamana, 30-40 min/antrenament, in functie
de particularitatile clinice si functionale ale pacientului.
Hipertensivii care primesc hipotensoare, vor lucra cu moderatie
deoarece ele modifica adaptarea organismului la efort

Exercitii
de
relaxare
O parte din efectele antihipertensive ale efortului pot reflecta

consecintele starii de relaxare care insoteste activitatea fizica.

Reducerea stresului intercurent prin diverse mijloace contribuie
la scaderea presiunii arteriale atat in timpul relaxarii cat si o
buna perioada de timp dupa aceasta. Terapia prin relaxare
realizeaza atat scaderea concentratiei plasmice de
catecolamine si a componentilor sistemului renina-angiotensiva
cat si diminuarea raspunsului organelor receptoare(tonusul
musculaturii netede vasculare) la noradrenalina circulanta.
Relaxarea se poate realiza prin multiple metode colective sau
individuale, cele mai bune rezultate la hipertensiuni obtinanduse prin metoda autostrening-ului elaborata de Schultze.
Efectele de relaxare neuro-psihica au si exercitii de coordonare
si de atentie, jocurilede atentie si miscarea executate in grup,
precum si elementele de sport si jocuri sportive. Ele capteaza
atentia bolnavului si inlatura focarele de excitatie stagnata,care
mentin in tensiune sistemul nervos central. Este necesar sa se
controleze reactia tensionata a fiecarui bolnav la aceste jocuri.

Exercitiide respiratie
Efectele exercitiului respirator se inregistreaza la:
- nivelul inimii; descriindu-se reduceri ale H.V.S., cresterea

contractilitatii miocardului;
- asupra metabolismului glucidic; actiunea este bipolara,
periferica si pancreatica, cu ameliorarea sintzei de insulina;
- asupra metabolismului lipidic si protidie;
- asupra aparatului respirator, ajuta la dezobstructia
bronsiolara, combate staza sanguina pulmonara, creste
capacitatea vitala, intareste si sinergizeaza muschii
respiratori;
- produce o dezastenizare a bolnavului
hipertensiv,crestecapacitatea de efort si de munca.
Influienta exercitiilor respiratorii terapeutice asupra
aparatului cardiovascular este mecanic, reflex si
neuroumoral.

 Tehnica acestor exercitii consta dintr-un inspir profund ce

antreneaza respiratia costala si diafragmatica si un expir

prelungit, suierand''uuuu'' ca un geamat sau oftat.
Se practica in patru variante:
-in pozitie culcat (greu tolerate de cardiaci)
-in pozitie sezanda;
-in ortostatism;
-in timpul mersului;
Faza inspiratorie dureaza 5-10, iar faza expiratorie 45
secunde.
Exercitiul se practica de trei ori pe zi cate 15 minute.
Se recomanda pacientilor:
-sa fie in repaus digestiv;
-dupa toaleta vezicala si intenstinala, fiind
contraindicate starile de constiptie, meteorism,
plenitudine gastrica, staza urinara;
-se interzice fumatul si consumul de alcool;

Antrenamentul de
rezistenta

Pentru a obtine temperarea activitatii simpatoadrenergice, care

este exagerata la unii dintre hipertensivi si pentru a obtine o

functionare mai economica a aparatului crdiovascular, este
recomandabil antrenamentul de rezistenta. El este indicat in primul
rand pentru hipertensivii tineri sau pentrucei in primele stadii de
evolutie a bolii, cand exista o predominanta simpato-adrenergica si
nu sunt prezente semne de visceralizare (de suferinta a rinichiului,
cordului, creierului, modificari ale fundului de ochi).
In primul rand este necesar sa stabilim o limita avalorilor
tensiunii de repaus care permit accesul la antrenamentul de
rezistenta. Pentru a admite la antrenamentul de rezistenta
valoarea tensiunii sistolice sa fie de 170 mm Hg si 100 mm Hg
pentru tensiunea diastolica.
De asemenea trebuie stabilita o limita a valorilor tensionale pana
la care este permis sa se ajunga in timpul efortului in cadrul
programului de antrenament.
Este recomandabil ca antrenamentul de rezistenta sa se fi
precedat de un program de gimnastica de''incalzire'',caresa
angreneze toate grupele musculare, cu o durata de 10-20 minute.
Atunci cand programul se desfasoara in grup se pot introduce si
jocuri de atentie si miscare.

 Antrenamentul de rezistenta consta in pedalarea continua sau''cu

intervale''pe bicicleta ergometrica, 15-30 minute, din elemente de

sport sau jocuri sportive (inot, patinaj,tenis, volei, baschet) executate
moderat, intreparteneri a caror reactie tensionala la efort este
asemanatoare. Frecventa sedintelor este de 3-5 ori pe saptamana.
Adeseori activitatile sportive de grup si cele desfasurate in
mijloculnaturii(excursii, ski etc.) sunt bine tolerate de hipertensivi,
permitand eforturi consistente cu cresteri tensionale moderate.
Pentru bolnavii cu hipertrofieventriculara stanga evidentiata
radiologic sau electrocardiografic sau cu alte semne de visceralizare,
programul de antrenament trebuie limitat la lectii de gimnastica
medicala cu exercitii usoare de mobilizare, tonificare, gimnastica
respiratorie, plimbari, eventual tehnici de relaxare.
Bolnavii care primesc tratament medicamentos hipotensor
trebuie sa fie testati de medic in privinta reactiei la efort si sa
primeasca indicatii referitoare la esalonarea prizei de medicamente
si executarea exercitiilor fizice, deoarece unele dintre aceste
medicamente pot sa inrautateasca adaptarea la efort.

Exercitiile aerobice sunt

esentiale
exercitiile aerobice sunt importante indeosebi pentru

reducerea tensiunii arteriale.

Concret, orice exercitiu care creste ritmul batailor
inimii si ritmul respiratiei poate fi clasificat drept
aerobic. Exemplele variaza de la a munci in gradina
pana la a inota, a merge sau a alerga. Insa este
important sa fie si ceva ce ii place si pacientului,
pentru a fi dispus sa repete zilnic.

Chiar si 30 de minute pe zi de miscare pot

micsora tensiunea cu 5-10 mmHg. De

asemenea, exercitiile aerobice facute in mod
regulat pot impiedica tensiunea sa creasca pe
masura ce inaintezi in varsta - fapt frecvent
chiar si la persoanele sanatoase.