Grupa de masaj Profesor

Nr. 15 Szilagyi Desideriu

Faur Dacian

REFERAT
Problemele nervului sciatic
 CUPRINS
*Cauze
*Factori de risc
*Simptome
*Tipuri de sciatica
*Diagnostic
*Preventie

Sciatica
 Sciatica este denumirea utilizata pentru a descrie durerea la nivelul piciorului
determinata de iritarea si/sau compresia nervului sciatic. Nervul sciatic este cel mai
mare nerv din organism, fiind alcatuit prin unirea fibrelor din 5 radacini nervoase
situate la nivelul coloanei vertebrale, atat din segmentul lombar (incepand de la
L4), cat si sacral (pana la S3), traiectul sau fiind pana in calcai. Exista 2 nervi
sciatici, fiecare pe cate un picior. Durerea din sciatica este o durere care porneste
din partea de jos a spatelui, radiaza spre fesa si traverseaza intreg piciorul, insa nu
orice durere de spate sau orice durere care radiaza de-a lungul piciorului inseamna
sciatica. Ameliorarea sciaticii poate dura 4-6 saptamani, insa in aproximativ 33%
dintre cazuri, simptomele pot persista pana la 1 an, iar daca apar deficite
neurologice, acestea pot dura mai mult. Cand exista compresie nervoasa severa, iar
simptomele sunt progresive, se recomanda interventia chirurgicala.

Cauze
Sciatica este determinata de compresia radacinilor nervoase care formeaza
nervul sciatic. Cel mai des sciatica apare ca rezultat al compresiei nervoase de la
nivelul coloanei lombare, fie in canalul spinal, fie in foramenul inetrvertebral. De
asemenea, compresia se poate produce la nivelul pelvisului sau al feselor.

Cele mai frecvente cauze de sciatica sunt urmatoarele:

Disc lombar herniat (hernia de disc). Potrivit cercetarilor, pana la 90% dintre
cazurile de sciatica sunt determinate de un disc lombar herniat. Acesta poate
comprima una sau mai multe dintre radacinile nervoase spinale (L4-S3) care
alcatuiesc nervul sciatic. Cel mai des, in 8 din 10 cazuri de hernie de disc lombara,
hernierea afecteaza radacinile L5 si S1. Astfel, se poate vorbi despre compresie
directa sau de inflamatie. Un disc herniat poate comprima nervul sciatic pe o
singura parte, provocand simptome la nivelul unui singur picior, sau poate
comprima pe ambele parti, provocand simptome la nivelul ambelor membre
inferioare (sciatica bilaterala), desi cazurile sunt mai rare.

Degenerarea corpilor vertebrali (osteoartrita). Degradarea tesuturilor

coloanei lombare poate comprima sau irita una sau mai multe radacini ale nervului
sciatic. Si discurile intervertebrale degenerate pot secreta proteine inflamatorii,
determinand inflamatia nervului sciatic.

Stenoza spinala lombara. Aceasta reprezina ingustarea canalului spinal si

este relativ frecventa in randul persoanelor peste 60 de ani. Cercetarile evidentiaza
ca stenoza recesului lateral poate fi o cauza des intalnita care provoaca sciatica la
varstnici.
 Spondilolisteza. Aceasta se produce cand o fractura de stres (ca urmare a
accidentelor, traumatismelor sportive, cazaturilor sau ridicarea greutatilor) face ca
un disc vertebral sa alunece, determinand compresia nervului sciatic.
Spondilolisteza poate provoca sciatica bilaterala si este mai frecventa la tineri.

Lezarea traumatica a nervului sciatic – fracturi ale capului femural,

traumatisme la nivelul pelvisului

Mai putin frecvent, printre cauze se pot numara si:

Boala Paget osoasa

Afectarea neuronala asociata diabetului (neuropatie diabetica)
Tumorile spinale (tumori primare care apar la nivelul maduvei spinarii sau
tumori secundare care prin extensie prind si produc compresie a fibrelor nervoase)
Hematoame (acumularea de sange) sau abcesele
Sindroame paraneoplazice neuropatice (carcinoamele produc mai frecvent
neuropatii).

Factori de risc
Varsta: Sciatica este mai frecventa la categoria de varsta 30-50, iar
modificarile la nivelul coloanei (discuri herniate, pinteni ososi) legate de varsta pot
sa determine sciatica.
Obezitate: O greutate corporala mare pune presiune excesiva pe coloana,
provocand modificari spinale.
Ocupatie: Muncile care presupun ridicarea unor greutati mari sau sofatul pe
perioade lungi pot sa contribuie, in timp, la probleme ale coloanei.
Diabet: Persoanele care sufera de diabet sunt mai predispuse la a dezvolta
sciatica pe fondul riscului de deteriorare a nervilor.
Sedentarism: Statul pe scaun timp indelungat afecteaza coloana lombara si
picioarele, favorizand aparitia sciaticii.
Fumat: Rezultatele studiilor evidentiaza un risc moderat mai mare de sciatica
la fumatori in comparative cu nefumatorii. Oprirea fumatului tinde sa calmeze
sciatica, fara sa o elimine in totalitate.

Simptome
 Simptomele sunt resimtite frecvent pe traiectul nervului sciatic. Acestea pot
fi:
Durere. Durerea din sciatica este resimtita ca o senzatie persistenta de arsura
sau o durere ascutita, intepatoare, care porneste din zona lombara sau de la nivelul
fesei si radiaza in fata sau in spatele coapsei si/sau gambei pana in calcai. Daca, pe
langa afectarea nervului sciatic sunt lezate si alte traiecte nervoase spinale joase
(sindromul cozii de cal), pe langa durere poate sa fie afectata si posibilitatea de a
controla urinarea si defecatia. Daca apar si astfel de simptome, este nevoie de o
consultatie medicala imediata.
Amorteala. Durerea din sciatica poate fi insotita de amorteala in spatele
piciorului. Uneori, pot fi prezente furnicaturi sau slabiciune.
Simptome determinate de postura. Simptomele din sciatica se pot agrava in
pozitia sezut, atunci cand incerci sa te ridici, cand apleci coloana, cand rasucesti
coloana, cand stai intins in pat sau cand tusesti/stranuti, dar si in urma unor
activitati precum mersul, alergatul, urcatul scarilor, intinderea piciorului tind sa
inrautateasca durerea, iar pastrarea unei pozitii drepte a spatelui scade intenstitatea
durerii.

Tipuri de sciatica
In functie de durata simptomelor, daca au fost afectate una sau ambele
membre inferioare, sciatica poate fi de mai multe tipuri:

Sciatica acuta. Durerea poate sa dureze 4-8 saptamani, insa poate fi

gestionata la domiciliu si in general nu este nevoie de tratament.
Sciatica cronica. Durerea nervului sciatic este persistenta si dureaza mai mult
de 8 saptamani, fara sa se amelioreze daca se incearca gestionarea la domiciliu. In
functie de cauza, sciatica cronica poate necesita tratament nechirurgical sau
chirurgical.
Sciatica alternanta. Durerea afecteaza alternative ambele picioare. Acest tip
de sciatica este rar si poate fi determinat de probleme degenerative ale articulatiei
sacroiliace.
Sciatica bilaterala. Aceasta apare la ambele picioare in acelasi timp. Este, de
asemenea, un tip rar de sciatica si poate aparea ca urmare a modificarilor
degenerative la nivelul vertebrelor sau discurilor ori ca o consecinta a unor boli
severe precum sindromul cozii de cal.

Diagnostic
 Diagnosticul prin care este stabilita cauza sciaticii este esential in
recomandarea unui plan de tratament eficient si gestionarea durerii. Daca
suspicioneaza o sciatica, medicul va analiza istoricul medical si va realiza un
consult clinic. In cadrul examinarii fizice, medicul verifica localizarea durerii,
raspunsul la miscarile piciorului care alungesc nervul, raspunsul la anumiti stimuli
precum presiunea usoara pe degetele de la picioare sau pe gamba, iar daca exista
tulburari de sensibilitate si starea reflexelor, se stabileste gradul de mobilitate
articulara.

De asemenea, pentru a confirma diagnosticul, medicul poate recomandaun

examen radiologic clasic (radiografie), examen RMN sau CT (pentru observarea
anomaliilor discurilor intervertebrale care determina compresia nervului sciatic)
sau electromiografia (test care evalueaza functia de conducere nervoasa)

Preventie
Unele cauze ale sciaticii nu pot fi prevenite – acestea sunt boala degenerativa
a discurilor vertebrale, sciatica provocata de sarcina sau caderi accidentale. Desi nu
poti preveni totii factorii de risc ai sciaticii, urmatorii pasi te pot ajuta sa iti
protejezi spatele si sa reduce riscul:

Mentine o postura buna: Adoptarea tehnicilor de postura optima atunci cand

te asezi, cand te ridici, cand cari diverse obiecte sau cand dormi contribuie la
eliberarea presiunii asupra zonei lombare. Durerea poate reprezenta un semnal de
alarma timpuriu ca nu ai o pozitie corecta. Daca incepi sa resimti durere sau
senzatie de intepenire, modifica postura.
Renunta la fumat: Nicotina reduce alimentarea cu sange catre oase. Fumatul
slabeste coloana si discurile, ceea ce pune mai multa presiune pe acestea,
provocand probleme ale coloanei.
Mentine-ti greutatea optima. Surplusul ponderal si alimentatia deficitara in
nutrienti sunt asociate cu inflamatia si durerea in corp. Cu cat esti mai aproape de
greutatea ideala, cu atat pui mai putina presiune pe coloana.
Fa miscare regulat: Poti efectua exercitii de intindere pentru flexibilitatea
articulatiilor si pentru a intari muschii lombari si abdominali (acestia contribuie la
sustinerea coloanei). De asemenea, nu sta asezat timp indelungat. Daca te decizi
asupra unui sport, sa ai in vedere activitatile fizice care sa nu iti traumatizeze
coloana – acestea sunt inotul, mersul, yoga.
Evita caderile: Poarta incaltaminte care sa ti se potriveasca, asigura-te ca
incaperile sunt luminate si ca ai puncte de sprijin la cada sau la trepte.