UNIVERSITATEA APOLLONIA IASI

FACULTATEA DE MEDICINA DENTARA

SPECIALIZAREA A. M. G.
DISCIPLINA : CLINICA SI TERAPIA DURERII

DUREREA CERVICALA

student,
Sandu (Goldan) Alina
coordonator,
An IV, grupa 2 prof. dr. Gh. Dorobat
 Durerea cervical reprezint orice durere sau disconfort aprut n regiunea
gtului unde se gsesc coloana cervical, muchi, ligamente, tendoane, nervi i vase
sangvine. Cei mai muli oameni vor simi pe parcursul vieii lor o astfel de durere i
de obicei aceasta nu reprezint un motiv de ngrijorare.
Durerea cervical se poate datora unor probleme minore cum ar fi o poziie
incorect n timpul somnului sau poate aprea ca urmare a unor afeciuni grave cum
ar fi artrita sau discopatia degnerativ. Oricare dintre structurile de la nivelul gtului
se poate irita sau inflama ca rspuns la diferite situaii.
n funcie de cauza care o produce, durerea cervical poate fi acuta sau poate fi
cronic, adic s dureze mai mult de 3 luni.
Durerea se poate resimi ca o durere surd sau poate fi ascuit, ca un oc ntr-o
anumit zon. Dei cele mai mult cazuri de durere cervical se rezolv de la sine n
cteva zile pn la cteva sptmni cu msuri de ngrijire uzuale, acest tip de durere
poate persista i s conduc la afeciuni serioase cum ar fi leziunea unui nerv.
De obicei sursa durerii este chiar la nivelul gtului, dar poate fi datorat i unor
afeciuni din alte zone ale corpului, cum ar fi cap, umeri sau torace i s iradieze la
nivelul gtului. n consecin durerea cervical poate fi nsoit de alte simptome.
Durerea cervical acompaniat de alte simptome cum ar fi amoreal care
coboar pe bra, dificulti respiratorii, rigiditatea gtului poate fi semn al unei
afeciuni grave care trebuie evaluat imediat. De asemenea, trebuie consultat doctorul
ct mai curnd, dac durerea a aprut ca urmare a unui traumatism sau accident sau
dac este puternic i persistent.

Trebuie s mergi urgent la doctor dac:

Durerea cervical este nsoit de simptome care pot indica o afeciune ce amenin
viaa, cum ar fi:
durere n piept;
dificulti respiratorii;
febr mare (peste 38,3C);
dureri la nivelul maxilarului;
grea i vrsturi;
amoreal;
rigiditatea gtului, febr, frison;
cefalee sever.

Durerea cervical poate fi nsoit de alte simptome n funcie de cauzele care o

produc. De exemplu, dac se datoreaz unei artrite pot aprea dureri i n alte pri ale
corpului. Durerea cervical aprut ca urmare a compresiei unui nerv poate duce la
durere, furnicturi i amoreal aprute la nivelul unuia sau al ambelor brae. Durerea
datorat poziiei incorecte i stresului poate aprea alturi de oboseal i tulburri de
somn.
Simptomele ce pot nsoi durerea includ:
Ameeal;
Fatigabilitate;
Febr;
Cefalee;
Durere la nivelul umrului;
Tulburri de somn;
Edeme;
Dureri i furnicturi la nivelul umrului sau braului;
Cauze posibile:

Majoritatea cazurilor de durere cervicala sunt produse de activitati care implica

miscari repetate si prelungite ale muschilor gatului, ligamentelor si tendoanelor,
oaselor si articulatiilor. Acestea pot avea ca rezultat intinderea (tensionarea excesiva
sau suprasolicitarea musculara), entorsa (leziuni ligamentare), spasmul musculaturii
cervicale sau inflamatia articulatiilor cervicale.
Printre aceste activitati se numara:
- mentinerea unei pozitii cu capul aplecat in fata sau mentinerea capului intr-o pozitie
neobisnuita pe perioade lungi de timp in timpul lucrului, cititului, uitatului la
televizor sau vorbitului la telefon;
- dormitul pe o perna care este prea inalta sau care nu sustine corespunzator capul sau
dormitul cu fata in jos cu gatul sucit sau aplecat;
- sustinerea capului in palme si mentinerea lui in aceasta pozitie pe perioade lungi de
timp ("pozitia ganditorului");
- munca sau exercitiul fizic in cadrul carora se utilizeaza portiunea superioara a
corpului si bratele, cum ar fi vopsitul unui tavan sau alte activitati care implica
ridicarea bratelor deasupra capului;
- stresul si concentrarea intensa asupra unei sarcini pot contribui la aparitia durerii
cervicale.

Punerea in tensiune se poate produce la nivelul unora sau mai multor grupe
musculare care conecteaza capul, gatul si umerii. Acest fenomen poate duce la
aparitia senzatiei de constrictie si durere la nivelul lor.

Cauze structurale:
Hernia de disc;
Osteoartrita;
Osteomielita (infecia sau inflamaia vertebrelor);
Osteoporoza (boal metabolic osoas);
Boala Paget a oaselor;
Artrita reumatoid;
Traumatismele mduvei spinrii;
Boli degenerative ale coloanei vertebrale (discopatia degenerativ, numit i
spondiloz);
Stenoza spinal (ngustarea canalului vertebral care comprim mduva spinrii sau
nervii);
Spondilita (infecie sau inflamaie a articulaiilor coloanei vertebrale);
 Luxaii i entorse datorate suprasolicitrii sau traumelor, spasme musculare;
Lovituri puternice la nivelul cefei.

Alte cauze:
Fibromialgia;
Nevralgia occipital (un tip de cefalee);
Migrena.

Cauze grave care pot amenina viaa:

Atacul de cord (infarctul miocardic);
Meningita;
Mielomul multiplu;
Tumori benigne sau maligne ale coloanei vertebrale.
Traumatisme care pot produce durere musculara:
Coloana vertebrala este alcatuita din oase interconectate (vertebre) si discuri care
separa vertebrele.
Portiunea coloanei vertebrale situata la nivelul gatului poarta denumirea de coloana
cervicala. Musculatura si ligamentele de la nivelul gatului sustin coloana vertebrala.
Lezarea oricareia dintre aceste structuri poate duce la aparitia durerii cervicale.
Leziuni minore se pot produce prin impiedicare, cadere de la o distanta mica sau
miscari excesive ale coloanei cervicale.
Leziuni cervicale severe se pot produce prin pendularea brusca in fata si in spate intr-
un accident de masina, caderi de la inaltimi semnificative, lovituri directe aplicate la
nivelul fetei sau spatelui sau in varful capului, traumatisme in cadrul activitatilor
sportive, plagi penetrante cum ar fi ranile produse prin injunghiere sau presiunea
aplicata din exteriorul gatului, cum ar fi strangularea.

Durerea in cadrul unui traumatism poate fi severa si debuteaza brusc. Imediat dupa
producerea traumatismului pot aparea echimozele si edematierea tesuturilor.

Traumatismele bruste (acute) pot avea ca rezultat:

- intinderea, entorsa sau luxatia cervicala;
- ruptura sau dislocarea coloanei cervicale. Acestea pot produce leziuni ale maduvei
spinarii de la nivel cervical, cu disparitia sensibilitatii si motricitatii (paralizie). Este
de importanta vitala ca persoana care a suferit traumatismul sa fie imobilizata si
mutata corect pentru a reduce riscul producerii leziunilor suplimentare;
- ruperea discului intervertebral de la nivel cervical (hernie de disc cervicala). Daca
ruptura este suficient de mare, nucleul pulpos (material de consistenta jeleului situat
in interiorul discului intervertebral) poate hernia si el si duce la comprimarea nervului
spinal. Hernia de disc de la nivel cervical poate aparea si ca urmare a procesului de
imbatranire.

Afectiuni medicale care produc hernie de disc:

Durerea cervicala poate fi provocata de sau asociata unor varietati de afectiuni

medicale.
Printre acestea se numara:
- afectiuni asociate cu inaintarea in varsta, cum ar fi ingustarea canalului spinal
(stenoza spinala cervicala) sau osteoartrita de la nivel cervical (spondiloza cervicala)
- boli precum meningita, care produce inflamatia foitelor care invelesc creierul si
maduva spinarii si de asemenea gripa. Cand durerea cervicala este produsa de gripa,
exista o tendinta de a resimti durerea la nivelul gatului si intregului corp, dar nu se
remarca o rigiditate cervicala severa
- afectiunile cronice precum fibromialgia, poliartrita reumatoida si spondilita
anchilozanta
- torticolisul - este provocat de rigiditate musculara severa sau de scurtarea
muschiului sternocleidomastoidian de o parte a gatului, ducand la inclinarea capului
de partea respectiva. Torticolisul este de obicei un simptom al unei alte afectiuni
- durerea referita. Durerea referita apare atunci cand o afectiune localizata intr-o
anumita parte a corpului produce durere in alta parte. De exemplu, o afectiune la
nivelul maxilarului (tulburare temporomandibulara) sau la nivel cardiac (infarct) pot
duce la aparitia durerii cervicale - infectie sau o formatiune tumorala la nivelul
regiunii cervicale
- printre efectele secundare ale unor medicamente se numara durerea cervicala.

Simptome:
Caracteristicile durerii cervicale sunt urmatoarele:
- durerea localizata in regiunea situata intre baza craniului si portiunea superioara a
umerilor. Durerea poate iradia la nivelul portiunii superioare a spatelui sau bratelor;
- durere care se agraveaza cu miscarea;
- mobilitate limitata la nivelul capului si gatului. Regiunea cervicala poate fi rigida si
dureroasa;
- cefaleea (durere de cap). Aceasta este des intalnita si poate persista luni de zile;
- simptome de filet nervos provocate de compresia radacinilor nervilor spinali sau
maduvei spinarii, printre care se numara:
- hipoestezie (amorteala, scaderea sensibilitatii), parestezii sau slabiciune la nivelul
bratului sau mainii
- senzatie de arsura resimtita la atingerea pielii de la nivelul bratului sau mainii
- durere socogena care iradiaza la nivelul bratului sau mainii
- amorteala sau slabiciune la nivelul piciorului si pierderea controlului urinar
(controlul sfincterian al vezicii urinare). Acest fenomen are loc in momentul in care
exista compresii sau leziuni considerabile la nivelul maduvei spinarii.

Alte simptome care pot acompania durerea cervicala sunt:

- ameteala
- tulburari auditive
- tulburari vizuale printre care se numara vederea incetosata si oboseala la
nivelul ochilor
- alterarea capacitatii de concentrare
- iritabilitate, fatigabilitate si tulburari de somn.
In conditiile in care durerea persista pe o perioada lunga de timp (durere cronica),
efectuarea activitatilor obisnuite poate fi dificila. Efectele secundare des intalnite ale
durerii cervicale sunt fatigabilitatea, depresia si anxietatea.

Factori de risc:

Factorii de risc pentru durerea cervicala care nu poate fi controlata sunt:

- varsta - persoanele in varsta de peste 50 de ani prezinta o probabilitate mai mare de
a prezenta deteriorarea (degenerarea) discurilor intervertebrale sau a articulatiilor, ca
si de a dezvolta osteofite la nivelul vertebrelor cervicale (spondiloza cervicala)
- leziunile recente sau prezenta leziunilor in antecedente. O leziune des intalnita la
nivelul gatului este reprezentata de traumatismul cervical produs prin miscari bruste
de pendulare, ca de exemplu intr-un accident de masina
- bolile care afecteaza oasele si tesuturile moi de la nivelul gatului si spatelui, cum ar
fi de exemplu poliartrita reumatoida, ingustarea canalului spinal (stenoza cervicala
spinala) sau cresterea curburii coloanei vertebrale (scolioza)
- antecedente de cefalee.

Factorii de risc ce pot fi tinuti sub control sunt:

- pozitiile ciudate care pun in tensiune regiunea cervicala
- stresul si pozitiile incorecte, la domiciliu sau la serviciu
- munca fizica puternica

Tratament - Generalitati
Tratamentul durerii cervicale consta in reducerea durerii cu ajutorul aplicarii de gheata si a
medicamentelor, imbunatatirea mobilitatii si flexibilitatii cervicale cu ajutorul exercitiilor sau
fizioterapiei si totodata evitarea producerii unui nou traumatism prin schimbarea activitatilor
obisnuite si a pozitiilor corpului, cum ar fi cele adoptate in timpul somnului sau pozitia sezanda.
Tratamentul specific depinde de factorul care a determinat aparitia durerii cervicale, ca de
exemplu activitatile zilnice obisnuite, un traumatism sau o alta afectiune medicala.
Tratamentul la domiciliu este adesea singura masura eficienta pentru ameliorarea durerii
cervicale.
Obiectivele tratamentului sunt ameliorarea durerii si redarea mobilitatii si functiei cervicale.
Deoarece majoritatea cazurilor de durere cervicala sunt provocate de miscari repetate sau
prelungite la nivelul musculaturii, ligamentelor, tendoanelor, oaselor sau articulatiilor de la nivel
cervical, tratamentul conservator, nechirurgical este de obicei eficient. Majoritatea cazurilor de
durere cervicala provocata de diferite activitati se rezolva in 4-6 saptamani.

1. Durerea cervicala acuta

Pentru tratamentul durerii cervicale acute trebuie luate urmatoarele masuri:

- aplicarea unei pungi cu gheata la nivelul muschilor durerosi pe o perioada cuprinsa
intre 24 si 48 de ore. Aceasta isi va dovedi eficienta in ameliorarea oricarei dureri,
spasm muscular sau tumefiere (umflatura). In cazul in care durerea este localizata in
zona umerilor sau in portiunea superioara a spatelui, trebuie aplicata o punga cu
gheata pe partea posterioara a gatului;
- la preferinta pacientului, se poate incerca masajul cu gheata. Pentru aceasta se
maseaza zona dureroasa cu gheata timp de 2 pana la 7 minute, perioada suficienta
pentru a atenua durerea. Gheata depozitata in containere speciale termoizolatoare este
eficienta. Trebuie acordata o atentie deosebita in vederea evitarii producerii leziunilor
de piele (degeraturi)
- in primele 48 de ore dupa producerea unui traumatism cervical, trebuie evitate
lucrurile care pot creste gradul de tumefiere, cum ar fi dusurile si baile fierbinti,
compresele fierbinti sau bauturile alcoolice. Dupa primele 48 pana la 72 de ore, in
cazul in care tumefierea a disparut, trebuie aplicata caldura local. Se utilizeaza
comprese calde sau pungi cu gel incalzite putin. Unii experti recomanda folosirea
alternativa a tratamentelor cu caldura si gheata. Se maseaza usor sau se frictioneaza
zona respectiva pentru ameliorarea durerii si stimularea circulatiei. Nu se recomanda
masarea zonei traumatizate in cazul in care aceasta manevra provoaca durere.
Unguentele sau gelurile care se pot elibera fara prescripie medicala, ca de exemplu
Ben-Gay, pot fi in masura sa amelioreze durerea
- pacientul trebuie sa utilizeze medicamente antialgice. Antiinflamatoarele
nesteroidiene, inclusiv aspirina, ibuprofen sau naproxen sodiu, pot fi eficiente in
ameliorarea durerii si reducerea inflamatiei.
Aspirina nu trebuie administrata la persoanele in varsta de pana in 20 de ani
datorita riscului de dezvoltare a sindromului Reye. Acetaminofenul poate fi de
asemenea util in calmarea durerii cervicale.
Medicul poate de asemenea prescrie:
- miorelaxante (medicamente care au ca efect relaxarea musculaturii), care trateaza
spasmele musculare severe ce acompaniaza debutul durerii cervicale. Printre acestea
se numara diazepamul, ciclobenzaprina si carisoprodolul
- antialgice narcotice, utilizate pe termen scurt pentru calmarea durerii cervicale
severe. Printre acestea se numara codeina, combinatia de acetaminofen cu
hidrocodeina si totodata combinatia de aspirina cu oxicodeina.
Medicul poate de asemenea recomanda pacientului purtarea unei orteze
cervicale pentru sustinerea si protejarea coloanei cervicale. Aceste orteze pot reduce
durerea, dar ar trebui purtate numai timp de o zi sau doua.

2. Durerea cervicala cronica

Pentru ameliorarea durerii cervicale cronice, se poate utiliza acelasi tratament ca si

pentru cea acuta, cu mentiunea ca de data aceasta tumefierea nu mai constituie un
motiv de ingrijorare, ea putand lipsi in majoritatea cazurilor. Medicul poate prescrie
si alte medicamente, cum ar fi antidepresivele. Dintre acestea fac parte doxepinul si
amitriptilina.
Procesul de vindecare poate fi accentuat si producerea de leziuni suplimentare poate
fi prevenita prin:
- sedinte de fizioterapie, cum ar fi terapia prin caldura pentru stimularea circulatiei
sangvine (cu ultrasunete) sau stimularea nervoasa electrica transcutanata
- efectuarea de exercitii de intindere (stretching) si de intarire a musculaturii cervicale
pentru a mentine flexibilitatea si mobilitatea si a preveni instalarea rigiditatii
- intoarcerea cat mai rapida la activitatile zilnice obisnuite
Cercetarile au pus in evidenta faptul ca revenirea cat mai precoce la activitatile de zi
cu zi dupa ce a avut loc un traumatism cervical (soldat cu o entorsa cervicala)
produce o ameliorare mai rapida a simptomelor decat in cazul in care pacientul isi ia
concediu medical si isi imobilizeaza gatul
- modificarea sau evitarea efectuarii oricaror activitati care ar putea sta la baza
aparitiei durerii cervicale, cum ar fi lucratul excesiv la calculator sau a activitatilor ce
presupun ridicarea mainilor deasupra capului si hiperextensia gatului
- masarea gatului, scalpului, umerilor si spatelui pentru relaxarea, ameliorarea durerii
si reducerea tensiunii de la nivel muscular
- mentinerea unor obiceiuri sanatoase. In masura in care acest lucru este posibil, se
recomanda reducerea stresului atat la serviciu cat si acasa. Renuntarea la fumat,
fumatul incetineste procesul de vindecare deoarece reduce fluxul sangvin si intarzie
repararea tisulara. Efectuarea de exercitii fizice in mod regulat, inclusiv exercitii de
aerobic precum mersul
- incercarea terapiei manuale, cum ar fi de exemplu tratamentele chiropractice si
osteopate. Terapia manuala presupune de obicei efectuarea de catre un practician
experimentat a unor miscari de rasucire, tractiune si impingere cu scopul de a realinia
articulatiile si oasele
- in cazul durerilor cervicale cronice, pentru ameliorarea temporara a durerii este
utilizata uneori o injectie cu anestezic.

Tratament chirurgical
Tratamentul chirurgical este rareori necesar pentru ameliorarea durerii
cervicale. El poate fi luat in considerare pentru tratamentul durerii cervicale produse
de compresia radacinilor nervilor spinali sau a maduvei spinarii, de un traumatism
sever care s-a soldat cu fracturarea unei vertebre cervicale, de catre tumori, infectii
sau afectiuni ale maduvei spinarii cum ar fi ingustarea canalului spinal (stenoza de
canal spinal) sau artroza articulatiilor de la nivel cervical (spondiloza cervicala).
Modalitatile de tratament chirurgical sunt urmatoarele:
- discectomie (cu sau fara fuziune);
- fuziune cervicala spinala (artrodeza), interventie prin care vertebrele cervicale
respective sunt sudate impreuna;
- decompresie spinala, manevra prin care se reduce presiunea de la nivelul maduvei
spinarii sau radacinilor nervilor spinali prin indepartarea chirurgicala a unei parti de
vertebra sau disc intervertebral.
Rezumatul mai multor studii a aratat faptul ca:
- exercitiul fizic a redus durerea in mai mare masura decat utilizarea terapiei prin
caldura, a masajului, a exercitiilor de intindere sau prin managementul stresului
- este de mentionat faptul ca nu exista inca cercetari suficiente in ceea ce priveste
tratamentul durerii cervicale provocate de miscari repetate si prelungite sau
tratamentul durerii a carei cauza nu este reprezentata de leziuni nervoase. De
asemenea, nu exista dovezi suficiente care sa demonstreze ca medicamentele, terapia
manuala, stimularea electrica nervoasa transcutanata, terapia cu gheata si caldura,
ortezele cervicale sau pernele speciale sunt utile pentru tratamentul acestor tipuri de
durere cervicala
- in cadrul unui mic studiu, femeile care sufereau de durere cervicala cronica au fost
instruite sa faca exercitii fizice timp de un an. In comparatie cu persoanele cu aceeasi
afectiune dar care nu au facut exercitii, in grupul femeilor care au facut exercitii
durerea si incapacitatea au avut un grad mai mic
- mentinerea activa a mobilitatii gatului ii imbunatateste functia si ii accelereaza
procesul de vindecare; imobilizarea gatului pe tot parcursul zilei, de exemplu cu o
orteza cervicala, incetineste acest proces. In general, ortezele cervicale sunt utilizate
numai dupa o interventie chirurgicala sau timp de o zi sau doua dupa o entorsa
cervicala
- este posibil ca persoanele care au acest sindrom de durere cronica asociat si cu alte
probleme cum ar fi depresia si dependenta de medicamente sa raspunda mai greu la
tratament. Sedintele de consiliere efectuate in asociere cu tratamentul medical pot
contribui la recuperarea pacientului.

Profilaxie:
Durerea cervicala ale carei cauze sunt reprezentate de stress si de intinderea
musculara pot adesea fi prevenite prin adoptarea unei posturi adecvate a corpului,
efectuarea de exercitiu fizic in mod regulat si totodata evitarea activitatilor efectuate
pe perioade mari de timp in pozitii care pun in tensiune zona cervicala, cum ar fi
lucratul prelungit la calculator sau pictatul unui tavan.
Daca durerea cervicala se agraveaza la sfarsitul zilei, pacientul trebuie sa faca o
evaluare corecta a posturii si a mecanicii sale corporale. Se recomanda evitarea
pozitiilor care cresc curbura coloanei vertebrale sau a pozitiilor cu capul aplecat.
Pozitia corecta pe care trebuie sa o adopte pacientul este aceea de a sta drept in
scaunul sau, cu partea inferioara a spatelui lipita de spatarul scaunului, cu laba
piciorului lipita de podea si cu umerii relaxati. Trebuie evitat statul pe scaun pe
perioade lungi de timp fara ridicarea sau schimbarea pozitiei la anumite intervale. Se
recomanda pauze scurte de cateva ori pe ora pentru intinderea muschilor gatului.
In cazul persoanelor care lucreaza la calculator, trebuie ajustata pozitia
monitorului astfel incat varful ecranului sa fie la nivelul ochilor. De asemenea,
trebuie utilizat un suport de documente care sa fie situat la acelasi nivel ca si ecranul.
Pentru persoanele care vorbesc mult la telefon, trebuie luata in considerare folosirea
castilor sau a speakerului. Nu se recomanda sustinerea telefonului pe umar.
 Scaunul de la masina trebuie ajustat astfel incat sa aiba o pozitie verticala
capabila sa sustina capul si partea inferioara a spatelui. Pacientul trebuie sa se asigure
ca ajunge usor cu mainile la volan in timp ce conduce. Bratele ar trebui sa fie usor
flectate, intr-o pozitie confortabila. Este recomandabil sa se utilizeze tehnici adecvate
de ridicare din pozitia sezanda. Folosirea genunchilor pentru ridicare, in loc de a
folosi muschii spatelui, poate de asemenea ajuta la prevenirea declansarii durerii
cervicale.
Daca durerea cervicala este mai puternica in timpul diminetii, trebuie verificate
atat perna cat si postura pe care pacientul o adopta in timpul somnului. Este necesar
sa se utilizeze o perna care care sa sustina capul astfel incat acesta sa stea drept, intr-o
pozitie corecta, nici prea inalta dar nici prea joasa. Pernele speciale cu sprijin pentru
gat numite perne cervicale pot reduce tensiunea de la nivelul gatului. O alta
posibilitate este impaturirea unui prosop pe lungime, formandu-se astfel o pernuta cu
o latime de aproximativ 10.2 cm, infasurarea ei in jurul gatului si fixarea ei intr-o
pozitie convenabila, care sa asigure o sustinere adecvata.
Totodata, trebuie folosita o perna care sa nu impinga capul inainte cand
pacientul este intins pe spate si care sa permita alinierea pozitiei nasului cu centrul
corpului atunci cand pacientul sta intins pe o parte.
Se recomanda evitarea dormitului in pozitia "culcat pe burta" cu gatul indoit
sau rasucit. In cazul in care pacientul citeste in pat, el trebuie sa-si puna cartea intr-un
suport deasupra capului astfel incat sa nu fie nevoie sa-si foloseasca bratele ca sa o
sustina si sa-si aplece capul ca sa vada scrisul.
Trebuie luata in considerare folosirea unei perne in forma de pana care sa
sustina bratele si sa mentina gatul intr-o pozitie neutra.
Daca tensiunea musculara reprezinta un factor adjuvant la durerea cervicala,
trebuie efectuate exercitii de relaxare musculara. De asemenea, este de luat in
considerare posibilitatea efectuarii unui masaj.
Musculatura cervicala trebuie fortificata si protejata prin efectuarea zilnica de
exercitii.
Prevenirea aparitiei durerii cervicale se poate de asemenea face si prin
mentinerea unei greutati corporale in limite normale.

Tratament medicamentos:
Medicamentele pot ameliora durerea cervicala si reduce inflamatia de la nivelul
tesuturilor moi. Calmarea durerii va permite pacientului sa execute miscari usoare ale
gatului, astfel incat el va putea incepe un program de exercitii usoare, demarand astfel
procesul de vindecare. Desi medicamentele antialgice, miorelaxantele si
antidepresivele sunt utilizate in mod curent in cazul durerii cervicale, nici unul dintre
aceste tipuri de medicamente nu reprezinta un tratament omologat.
Medicamentele antialgice care se pot elibera fara prescriptie medicala
sunt:
- unguente sau geluri, cum ar fi de exemplu Ben-Gay, care se aplica local la nivelul
gatului
- medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, inclusiv aspirina, ibuprofen si
naproxen sodiu, care contribuie la ameliorarea durerii si diminuarea inflamatiei. Nu
este recomandata administrarea aspirinei in varsta de pana in 20 de ani datorita
riscului dezvoltarii sindromului Reye
- acetaminofen, util de asemenea in calmarea durerii.
Medicamentele antialgice care se elibereaza numai pe baza precriptiei
medicale sunt:
- miorelaxantele, utilizate pentru tratamentul durerii cervicale severe si spasmelor
musculare ce acompaniaza debutul durerii cervicale (durerea cervicala acuta). Printre
ele se numara diazepamul, ciclobenzaprina si carisoprodolul
- analgezicele narcotice, utilizate pentru tratamentul durerii cervicale severe pe
termen scurt (acuta). Acestea sunt codeina, combinatia de acetaminofen si
hidrocodeina si combinatia de aspirina si oxicodeina
- medicamentele antidepresive, utilizate pentru tratamentul durerii pe termen lung
(cronica). Acestea sunt doxepina si amitriptilina.
Pentru tratamentul durerii cervicale cronice se utilizeaza uneori o injectie cu
anestezic, pentru ameliorarea temporara a durerii. De asemenea, originea durerii
poate fi identificata cu exactitate in cadrul investigatiilor efectuate pentru depistarea
unor eventuale leziuni de radacina nervoasa sau ale articulatiilor intervertebrale.
Anestezicul se poate utiliza uneori in asociere cu un corticosteroid.
Asociatia Internationala pentru Nutritie si Medicamente a elaborat un set de
recomandari adresate pacientilor, familiilor acestora si reprezentantilor personalului
medical cu scopul de a monitoriza cu atentie pe copiii si adultii sub tratament cu
antidepresive pentru detectarea eventualelor semne de suicid. Aceasta urmarire tintita
este deosebit de importanta in special la inceputul tratamentului cand dozele se
modifica. Asociatia recomanda de asemenea urmarirea pacientilor pentru detectarea
eventualelor agravari ale anxietatii, atacurilor de panica, agitatiei, iritabilitatii,
insomniei, impulsivitatii, ostilitatii si maniei.

Alte forme de tratament sunt:

- fizioterapia - cum ar fi de exemplu terapia prin caldura pentru imbunatatirea
circulatiei sangvine (cu ultrasunete) sau stimularea electrica nervoasa transcutanata;
- ortezele cervicale - care pot fi utilizate pe perioade scurte de timp in scopul
ameliorarii durerii prin restrictionarea mobilitatii cervicale. Cu toate acestea,
cercetarile au evidentiat faptul ca imobilizarea gatului poate incetini procesul de
recuperare dintr-un traumatism rezultat prin miscari excesive de pendulare a capului;
- tractiunea - o tehnica utilizata pentru intinderea si indreptarea gatului si relaxarea
radacinilor nervilor spinali. Aceasta poate fi utilizata in cazul in care nu exista un risc
de instabilitate la nivelul gatului.

BIBLIOGRAFIE:

1. Mihailov, M., Cevei, M.: - Recuperarea functionala

n boli reumatologice - Editura Univ. din Oradea, 2006;

2 .Nica Adriana: Compendiu de medicin fizic si recuperare. Ed.

UniversitarCarol Davila, Bucureti, 1998;
3.www.romedic.ro