SUB1:Consumul energetic al organismului: metabolismul bazal, meninerea constant a compoziiei corpului

uman.
Furnizori de E din alimente = gluc, lip, prot
Necesar de E = MB + consum suplimentar
Viata presupune consum permanent de energie , pentru satisfacerea unor necesitati:
-

sinteza de substante in vederea cresterii organismului in dezvoltare

activitatea permanenta a muschilor respiratori si a inimii
contractiile (voluntare si involuntare) a musculaturii striate si netede;
activitatea de secretie si excretie;
mentinerea temperaturii constante a corpului;
repararea uzurilor.

Energia cheltuita de organism ca si valoarea energetica a alimentelor se exprima in calorii.

Kcal= cantitatea de caldura necesara pentru cresterea temperaturii unui litru de apa cu un grad Celsius.
KJoule= energia cheltuita pentru deplasarea unei greutati de 1 kg pe o distanta de 1 m cu o forta necesara de
a
1 Newton= forta care transmite unei mase de un Kg o acceleratie de 1m/s(1Kcal= 4.184 KJ)
In conditiile repausului absolut, organismul consuma totusi energie pt. desfasurarea reactiilor metabolice
vitale. Aceasta cheltuiala minima de E= metabolismul bazal;
metab bazal e aproape imposibil de masurat ; se determina la un subiect in repaos complet fizic, psihic,
confort termic, usor imbracat, la minim 12 ore de la ultima masa
consumul de E depaseste valorile metab.bazal in functie de activitatea indeplinita.
a. Adultul- MB= 1cal/Kg/h pt barbate; 0.9 pt femei
b. Copii si adolescenti valori maxime la 2-3 ani-> 2-2.5 cal/kg/h;
c. scade treptat la 1.5-1.7 cal/kg/h la adolescenti;
d. ramane constant(1 cal./kg/h) intre 25-45 de ani. Dupa 45 de ani metabolismul scade din nou, la 5560ani fiind cu 15-20% mai redus decat la adultul tanar.
e. In a doua jumatate a sarcinii, MB creste cu 20-25% fata de perioada de negraviditate, iar lactatie
creste cu 10-20%.
Sexul- la femei MB scazut cu 8-10% fata de barbatii cu aceeasi greutate corporala.
MB e mai accelesat la persoanele inalte (depinde de inaltime).
MB e mai accelerat la persoanele cu masa mulsculara dezvoltata, tesut adipos in cantitate redusa (depinde de
compozitia corpului)
Frigul- intensifica procesul de termogeneza, duce la cresterea MB , cu valori mai mari la copii.
Febra, stresul, tiroxina cresc MB. Deci MB depinde de statusul hormonal.
1

Subalimentatia prelungita scadere a cheltuielilor de energie=>o incercare de adaptare a organismului la

un aport alimentar redus.
Compozitia corpului la o pers de 65 kg => 17% proteine, 14% grasimi, 1,5% glucide, 61.6% apa, 6,1%
minerale
Deci ~ 9 kg grasimi, dintre care 1 kg intra in structura organismului, 8 kg = de rezerva
Fara consecinte importante pt organism se pot pierde 2 kg proteine, 200 g glucide, 10% din cantitatea de apa,
33% din saruri minerale
Omul sanatos = masa celulara 55% + tesut extraceluular 30% + grasime 15%
SUB2.Consumul energetic al organismului:actiunea dinamica specifica,activitatea musculara.
ADS=cheltuiala de E in urma ingestiei de alimente = termogeneza indusa de alim -> digestia lor
Scopul = eliberarea substantelor nutritive din alimente
Se incadreaza in cadrul necesitatilor suplimentare de E (pe langa MB)
O alimentatie echilibrata => actiune dinamica specifica de 10%
Proteine => 25% ; glucide => 7%, lipide => 3%
!!! in terapia obezitatii => regim hipocaloric + hiperproteic !!!
EX: o persoana are MB=1700 Kcal, consuma alimente ce aduc cant. de E respective si ulterior se
determina din nou metabolismul se constata ca e superior valorii anterioare->1850 Kcal/24h. Surplusul de
150 Kcal, det. de ingestia de alimente = ADS.
Surplusul de calorii e det. de travaliul digestiv secretor + absorbtie activa + si mai ales de met.
intermediar al substantelor nutritive. (adica de secretiile digestive si de metabolismul intermediar)
Activitatea musculara reprezinta cea mai importanta cauza a cresterii consumului de energie.
In medie 30%
Intensitatea efortului depinde de
*numarul de grupe musculare angajate in effort,
*de volumul grupelor musculare,
*de masa corporala,
*de valoarea raportului intre efort si pauza
*antrenament.
Energia consumata prin activitate fizica se exprima prin ECHIVALENTI METABOLICI = multipli ai MB
Deplasarea lenta dubleaza MB (*2),
2

deplasarea rapida => *4

Muncile grele => MB *8
Sedentarism =>

MB + 50%

Activitate fizica usoara => MB + 60%

Activitate fizica medie => MB + 70%
Activitate fizica grea =>

MB + 80-100%

Dupa cantitatea de energie consumata profesiile si impart in:

-profesii cu cheltuiala mica de energie: profesorii,medicii,inginerii, avocatii,vanzatoriconsum calorii-2400 femei si 3000 barbati.
-medie :lucratori din ind usoara(textile,confectii), studentii,gospodine
consum caloric-2700 femei si 3300 barbati.
-mare :strungari,frezori,mecanici, lacatusi, tractoristi, sudori, militari
consum caloric-3000 femei si 3700 barbati.
-foarte mare :muncitori forestieri, sapatori, minericonsum caloric 4100 barbati.
Valorile sunt valabile pentru persoanele intre 20-40 ani.
Pt.barbatii intre 41-65 se scade aportul caloric cu 200cal,
iar pt femei intre 41-60 ani cu 300 cal.
SUB3.Factorii ce conditioneaza consumul energetic al organismului:varsta, climatul,cresterea, sarcina,
alaptarea.
Graviditatea este starea fiziologica ce solicita intens organismul femeii din punct de vedere energetic,
datorita dezv fatului, placentei si anexelor sale + prin sporirea masei corporale a mamei.
Intreaga perioada necesita suplimentarea aportului energetic cu 80 000cal,
repartizate diferit pe parcursul sarcinii:

150kcal/zi in primul trim si

350kcal/zi urmatoarele 2.

Alaptarea secretie de lapte de 850ml/zi => 600 cal + 150 kcal = efort secretor
Pt ca femeia acumuleaza in timpul sarcinii o rezerva de tesut adipos,
200kcal ia din rezervele proprii asa ca tre sa primeasca 550kcal din alimente.
3

Varsta.Copii si adolescentii au un metabolism raportat la cel al adultilor mai crescut.

Ei pierd mai multa caldura prin procesul de termoreglare,
fac mai multa miscare ca adultul,
sinteza de subtante organice noi,
viteza mai mare de desfasurare a reactiilor biochimice
=> necesita un aport caloric mai crescut:
1-3 ani-1300 kcal,
10-12 ani baieti 2600kcal si fete 2300.
De aseameanea, copii si adolescentii necesita un aport caloric suplimentar datorita cresterii si dezvoltarii.
Climatul.In zonele cu temperature scazuta organismul isi reduce pierderile de caldura si isi intensifica
termogeneza, procese ce au loc cu consum crescut de energie.
Se recomanda ca pt fiecare scadere cu 10 grade C a mediei termice anuale sa creasca aportul energetic
alimentar cu 3%,
iar in cazul cresterii cu 10 grade, ratia alimentara sa fie diminuata cu 5% pt fiecare 10 grade.

SUB4.Malnutritia proteino-calorica:tulburarile metabolice si biochimice.

Malnutritia este o stare patologica determinata de o disponibilitate redusa de principii alimentare,
in special scaderea aportului proteic,
aparitia de modificari morfo-functionale in organele si tesuturile de importanta vitala.
Consum insuficient de proteine => apar rapid efecte negative (MPC) mai ales in perioadele cu crestere
intensa (copii, adolescenti) + maternitate
ADULT : lipsa aport proteine = > epuizare rapida rezerve ;
ulterior utilizarea aminoacizilor mai ales din muschi
Negativare bilant azotat
Scadere greutate corporala, chiard aca aportul energetic e suficient (glucide + lip)
COPIL : lipsa aport proteine => scadere/anulare crestere fizica + maturizare neuropsihica (mic + cretin)
+ afectare mineralizare schelet
+ scade rez la infectii
+ scade rez la noxele chimice ale mediului ambiant
4

!!! carenta prelungita la copii => KWASHIORKOR = deficit de prot + Fe + vit (mai ales A, B)
E mai frecv in zonele sarace, la sugari de 6 luni (cand se trece de la alimentatia naturala la aia
artificiala care e bazata mai ales pe surse vegetale)
Exista diferente intre malnutritia la copil si malnutritia la adult.
La copil exista mai multe stadii:
-std I- tulb de crestere, intarziere in dezv psihica, intarziere in instalarea pubertatii, rezistenta scazuta la
infectii, cresterea mortalitatii infantile.
-stdII-diaree, tulb in metab apei si electrolitilor(scaderea CA si P sanguin, acidoza accentuate, Ksanguin
crescut, edem), scaderea proteinemiei(a albuminei), hepatomegalie cu infiltratie grasa difuza, tulb
tegumentare(piele uscata, marmorata, eritem, descumatii)
-stdIII-este stadiul de vindecare daca se iau masuri de corectare a tulb electrolitice si se foloseste o
alimentatie corespunzatoare.
Kwashiorkorul apare ca rezultat al prelungirii alimentatie naturale peste 1 an si a ablactarii improprii, fara
produse almentare de origine animala.
Simptome: edeme declive sau generalizate, hipotrofie musculara, diaree, infectii cutanate, apatie,
hepatomegalie, anemie,hipopotrinemie.
La adult exista 3 stadii:
-stdI: disparitie tesutului adipos, hipotrofie musculara, astenie marcata.Testele de laborator sunt in limite
normale datorita posibilitatilor de adaptare.
-stdII:edemul hipoproteic, poliurie, sete, manifestari cutanate(eritem, piele uscata, hiperpigmentarea,unghii
friabile),manifestari digestive,anemie hipocroma si microcitara, proteinemie sub 6%.
-stdIII:de vindecare.
SUB5.Proteine:clasificare
Proteine = subst azotate f din lanturi de aa ce pot contine pe langa C,O,H,N,S,P si Fe, Zn, Cu si alte elem in
cantitati mici.
Element distinctiv = AZOT.
Clasif prot : peptide + haloproteine + heteroproteine
1. Peptide = se formeaza prin conjugarea a cel putin 2 aa cu eliberarea unei molecule de apa.
Sunt oligopeptide (<10 aa) + polipeptide (>10aa)
Se gasesc ca atare in alimente sau se formeaza prin hidroliza proteinelor.

Exemple :
- Glutation (tripeptid)
5

Angiotensina
Kininele plasmatice
Hormoni (gastrina, h. hipofiz)

2. Haloproteine (prot simple) prin hidroliza lor rezulta DOAR aa

Ex :
-

Albumine : ovalbumina, soina (soia), legumelina (seminte de leguminoase) - SOL

Globuline : legumina (mazare, fasole), glicina (soia), tuberina (cartofi), faseolina
Scleroproteine : colagen, elastina, keratina (NU sunt atacate de E proteolitice din sucurile
digestive, sunt insol in apa)
Protamine + histone (hemoglobina, mioglobina)
Protamine si gluteline : gliadina si glutenina din grau + secara, zeina din proumb, orizenina din
orez)

3. Proteine conjugate: contin o componenta neproteica

-fosfoproteine (au acid fosforic) cazeina (lapte) , vitelina, fosfovitelina (galbenus)
-glicoproteine (mucopolizah) -mucine, fact intrinsic Castle, ovomucoid + ovomucina (albus)
-lipoproteine = f de transport lipide + subst liposol ; prezente in mb cel, mitoc, RE
-cromoproteine-

hb,mioglobina,citocromii,catalaza,peroxidaza

-metaloproteine transferina, ceruloplasmina,feritina

-nucleoproteine = din unirea unor protamine + histone cu acizi nucleici; rol in diviziunea
celulara + transmiterea caracterelor ereditare.
Valoarea biologica a prot depinde de prezenta + proportia aa esentiali =>
a) Prot cu val biologica superioara (complete, clasa I) au TOTI aa esentiali, in proportii optime =>
asigura sinteza proteinelor proprii organismului;
Favorizeaza cresterea + reinnoirea + conditioneaza bilantul azotat echilibrat
!!! se gasesc in produse animale : oua, carne, lactate
b) Pro cu val bio medie (partial complete, clasa II) => au TOTI aa esentiali, dar unii NU sunt in
proportii optime asa ca NU asigura sinteza proteinelor propii (aa limitativi)
Ex: lizina din cereal, metionina din leguminoasele uscate
Ele asigura procesele de crestere si de reinnoire doar in cantitate dubla fata de prot cu valoare bio
superioara
Surse vegetale; cereale, leguminoase uscate
c) Prot cu val bio inferioara (incomplete, cl III) => NU contin toti aa esentiali; cei pe care ii contin
NU sunt in proportii optime
6

ZEINA + COLAGEN
NU favorizeaza cresterea + reinnoirea
NU sunt contraindicate in alimentatie
Val lor biologica CRESTE prin asociere cu prot complete
Ex: zeina din porumb (nu are lizina si e f saraca in triptofan), colagenul (fara triptofan, f sarac in metionina,
izoleucina, lizina, treonina)
SUB6.Rolul proteinelor in organism
1.rol plastic (PRINCIPAL)
-formeaza matricea celulara - care asigura mentinerea str celulare
-rol in transp O2,contractie,transmiterea influxului nervos,secretia glandelor
-Rol in crestere, reinnoire, reparare celulara + tisulara
Necesarul de proteine e mai mare la copii, adolescent, in maternitate, convalescent, subnutritie
2.rol catalytic enzymatic
-

Intra in structura proteinelor + substantelor active (ex: Hb, glutation, transferina)

Participa la sinteza hormonilor

3.rol in apararea organismului (Ig)

-

Ig au structura proteica
Asigura capacitatea fagocitara a leucocitelor

4.rol antitoxic
-

Fata de noxele chimice asigura troficitatea tesuturilor + organelor

+ echipament enzymatic necesar metabolizarii trofinelor

5.rol in mentinerea presiunii coloid osmotice, pH + echi acido bazic (SISTEM TAMPON)
-apa traverseaza membranele celulare , proteinele nu;
proteinele atrag apa => proteinele din sange mentin volumul sanguin.
-au character amfolitic => actioneaza ca system tampon
7.rol energetic-1 g proteine-4.1kcal
Rolul energetic e secundar pt ca proteinele sunt mai scumpe decat alte trofine + prin ardere nu elibereaza
toata energia (ramane in uree, acid uric) + produsii de catabolism sunt toxici + necesita efort excretor
SUB7.Clasificarea proteinelor dupa calitatea lor
7

Valoarea biologica a prot depinde de prezenta + proportia aa esentiali =>

a) Prot cu val biologica superioara (complete, clasa I) au TOTI aa esentiali, in proportii optime =>
asigura sinteza proteinelor proprii organismului;
Favorizeaza cresterea + reinnoirea + conditioneaza bilantul azotat echilibrat
!!! se gasesc in produse animale : oua, carne, lactate
b) Pro cu val bio medie (partial complete, clasa II) => au TOTI aa esentiali, dar unii NU sunt in proportii
optime asa ca NU asigura sinteza proteinelor propii (aa limitativi)
Ex: lizina din cereal, metionina din leguminoasele uscate
Ele asigura procesele de crestere si de reinnoire doar in cantitate dubla fata de prot cu valoare bio superioara
Surse vegetale; cereal, leguminoase uscate
c) Prot cu val bio inferioara (incomplete, cl III) => NU contin toti aa esentiali; cei pe care ii contin NU
sunt in proportii optime
NU favorizeaza cresterea + reinnoirea
NU sunt contraindicate in alimentative
Val lor biologica CRESTE prin asociere cu prot complete
Ex: zeina din porumb (nu are lizina si e f saraca in triptofan), colagenul (fara triptofan, f sarac in metionina,
izoleucina, lizina, treonina)
SUB8.Necesarul de proteine ale organismului si sursele
Mentinerea vietii necesita un consum permanent de proteine.
Regim aproteic => consumare rezerve din ficat, apoi din muschi
Necesar CANTITATIV = (OMS) minim fiziologic / aport proteic de securitate
= cantitatea minima de proteine din alimentele de origine animala / vegetala care mentine in ECHILIBRU
bilantul azotat
Aportul proteic de securitate = 1g proteine / kg corp / zi
Creste la 1,5 2 g proteine / kg / zi la copii, adolescenti, maternitate, convalescenta, mediu toxic + infections,
activitati cu consum mare de E
Procentual : 10-15% din ratie, creste la 18% in cazurile de mai sus
Necesar CALITATIV proteinele animale (val bio superioara) tre sa reprezinte 50% din aport (jumate)
SURSELE
a) Animale
8

Carnea 15-22 g proteine / 100 g

Branzeturi 10-30 g %
Oua 13-14 %
Lapte integral 3,5%

b) Vegetale
-

Leguminoase (mazare, fasole) 20-25%

Paste fainoase 10-12%
Paine 7-8%

Aportul de proteine trebuie sa fie in legatura cu costul de azot.

1kcal2mg N2
1700kcal3400mgN23,4gN2
1gN26.25 g proteine
3,4gN221.25 g proteine.
La adult-0.8-1gproteine/kg
La copii-2 g prot/kg
La adolescenti-1-1,1gprot/kg
La gravide-30g perioada de sarcina;20g perioada de alaptare.
SUB9.Lipidele:clasificare (AG esterificati cu alcooli)
Lipidele = substante organice ce rezulta din esterificarea acizilor grasi cu diferiti alcooli
=> trigliceride + fosfolipide
Principalii constituenti = AG
Sterolii alimentari pot fi de origine animala (colesterol) + vegetala (fitosterol)
AG din alimente pot fi
a) saturati (palmitic, stearic)
b) nesaturati ( mononesaturati oleic + polinesaturati linoleic, arahidonic)
AG esentiali = polinesaturati
Lipidele pot fi simple (f din C,H,O) + complexe (au in plus N,P,S,etc)
Lipide simple : gliceride, ceride, steride
Lipide complexe => fosfatide + sfingolipide

1.lipide simple AG esterificati cu alcooli ; dupa natura alcoolului sunt : gliceride, ceride, steride
9

-gliceride (cele mai raspandite lipide)

In regnul animal predomine gliceride solide, formate in principal din AG saturati
In regnul vegetal predomine gliceride lichide, ce contin AG nesaturati esentiali !!
-ceridele
Predomina in regnul vegetal (pe S fructelor, frunzelor, florilor) mai ales in zonele tropicale +
subtropic
Se mai gasesc in ceara de albine
Formeaza invelis protector impotriva evaporarii apei, Q, luminii excesive
-steride esteri ai AG cu STEROLI => fitosteroli, micosteroli, colesterol
Se gasesc in cantitate mica in TOATE organismele vegetale + animale
Rol bioch + fiziologic f imp
Sterolii din plante = fitosteroli
Ciuperci = micosteroli
Organisme animale = zoosteroli (cel mai imp e COLESTEROLUL)
2.lipide complexe (contin AG, alcooli + acid fosforic, aa, glucide, aminoalcooli)
Sunt FOSFATIDE + SFINGOLIPIDE
A. fosfatidele = lecitine + cefaline + serinfosfatide
a) lecitine = substante bipolare (au o componenta hidrofila si una hidrofoba)
componenta hidrofila = acid fosforic + colina
componenta hidrofoba = acizii organici
au proprietati tensioactive + ajuta la SCHIMBUL de substante
prin descompunere elibereaza COLINA
b) cefaline insotesc lecitinele ; in cantitate mai mare in CREIER, SOIA
c) serinfosfatidele cantitate mare in CREIER
contin SERINA ; serina poate lega acid fosforic => acceptor / donator de acid fosforic
rol biochimic f. important maresc permeabilitatea celulara, au rol de acceptor + donator de acid fosforic

10

B. sfingolipidele = sfingomielina + sfingoglicolipide (cerebrozide, gangliozide, etc)

a) sfingomielina = in teaca de mielina a axonilor (substanta alba SNC + nervi periferici)
b) sfingoglicolipidele mai ales in sistem nervos DAR si in diferite plante + ciuperci (cerebrine)
!! in unele situatii cerebrozidele de acumuleaza in ficat, maduva spinarii, leucocite (BOALA GAUCHER)
SUB10.Rolul lipidelor in organism
1.rol energetic (functia PRINC)
-1g lipide

- 9 kcal

intre mese, sau in restrictiile alimentare E necesara vine din tesutul adipos (TG)
Lipidele sunt descompuse in fragmente ce se combina cu un fragment de glucoza
In final se oxideaza la CO2 si H20
In lipsa carbohidratilor apare CETOZA (corpi cetonici in sange + urina)
Grasimile depoziteaza mai multe calorii intr-un volum mic
Organismul cheltuieste mai putina energie pt asiminarea grasimilor decat pt asimilarea
glucidelor
Cresterea in G e mai mare decat prin consum de glucide
2.rol antisoc -formeaza tesutul adipos ce tapeteaza organele
3.rol in termoreglare izoleaza organismul, captuseste tegumentele
4.asigura AG esentiali + vitamine liposol (ADEK)
5.rol plastic (SECUNDAR) - fosfolipidele intra in structura membranei celulare
6.acizii grasi nesaturati

-normalizeaza procesele de crestere si dezvoltare

-intra in structura membranei celulare
-scad nivelul colesterolului (il esterifica)
-intervin in procesele de oxidoreducere, in respiratia celulara
-stimuleaza activitatea enzimatica (citocromoxidaza)
-acidul arahidonic este precursor al prostaglandinelor si tromboxanilor

!!! hidrogenarea acizilor grasi polinesaturati

=> acizi grasi neobisnuiti care nu sunt produsi de organism (AG trans) - +/- CANCERIGENI
7.lipidele stimuleaza contractia cailor biliare si dau gust bun macarii,
11

scad motilitatea gastrica, sunt alimente care tin de foame

8.colesterolul-intra in structura bilei
-rol in formarea hormonilor sexuali
-intra in structura vitaminei D, a celulei nervoase.
SUB11.Ratia de lipide si efectul consumului neadecvat, surse
CANTITATIV
-0.7-1 g lipide/kg corp/zi-

adulti sedentari

-1-1.5 g lipide/kg corp/zi-

adulti activi

-2 g lipide/kgcorp/zi-

copii,adolescenti.

CALITATIV
Lipidele 30% din aport energetic total, astfel
Max 10% din AG saturati
10% din AG monosaturati
10% din AG polinesaturati
Aport de colesterol < 0.3 g/zi
!!! carnea de peste are AG omega 3 => consum de 1-2 ori pe saptamana
Nu sunt recomandate suplimentele de ulei de peste
eficacitatea nu e demonstrata +
o cantitate prea mare poate duce la sangerari si poate intarzia vindecarea ranilor
carne de peste DA, ulei de peste NU
Surse se gasesc in toate produsele alimentare (anim + veg)
a) surse vegetale
-

uleiuri vegetale 100%

margarina 80%
alune, ciocolata, halva

uleiurile vegetale + de peste sunt bogate in AG polinesaturati

uleiul de masline e bogat in AG mononesaturati
grasimile animale sunt bogate in AG saturati
b) surse animale
- untura porc 100%
- unt 50-80%
- carnati 50%
12

galbenus ou 32%
carne 20-40%
lapte integral 3.5%

surse de colesterol : creier, galbenus (32%), maruntaie, unt

surse de AG esentiali uleiuri vegetale

ac linoleic soia, porumb, floarea soarelui

ac linolenic ulei de peste, seminte in, soia

ac. Arahidonic DOAR grasimi ANIMALE

omega 6 ulei soia, porumb, floarea soarelui

omega 3 ulei de soia, masline, alune, seminte, peste de apa rece
raportul AG omega 6 / 3 e foarte important : optim : 1/1 ; e indicat sa NU depaseasca 4/1
CONSUM NEADECVAT
a) consum insuficient pe termen scurt, daca aportul caloric e optim NU duce la efecte negative
b) pe termen lung =>
pacientul va consuma o cantitate mai mare de alimente pt a asigura senz de satietate
dificultati in realizare aport energetic suficient, mai ales pt activitati grele
carente de AG esentiali + vitamine liposolubile

consum exagerat e frecvent, poate ajunge la 40% din aport caloric (tre sa fie 30%)

excesul e mai ales de origine animala

se asociaza cu obezitate, dislipidemii, ATS, afect c-vasc
+ scaderea rezistentei organismului la toxine metabolizate hepatic
raportul anormal omega 6/3 duce la modificarea lipidelor mb vasc + cresterea incidentei ATS + boli inflam

SUB12.Glucide: clasificare
= suportul vietii pe pamant
Se f in vegetale prin FOTOSINTEZA
13

Sunt cele mai raspandite subst organice

Laptele = sg alim de origine animala care contine carbohidrati in cantitate imp
Sunt OZE (monozaharide : pentoze + hexoze) + OZIDE (dizaharide + polizaharide)
MONOZAHARIDELE
-pentoze-riboza, dezoxiriboza (compusi ai acizilor nucleici), arabinoza,xiloza (din pectine si
gume)
-hexoze-glucoza,fructoza,galactoza
Strugurii contin glucoza in cantitate mare
DIZAHARIDE -zaharoza,lactoza,maltoza
Zaharoza = glc + fructoza = zaharul de masa obtinut prin rafinarea sucurilor din sfecla de zahar / trestia de
zahar
Maltoza se f din descompunerea amidonului ; hidroliza => 2 molec de glc
Maltoza = 2* glc
Fructoza se gaseste in fructe, miere (80%)
Galactoza + glucoza => lactoza
POLIZAHARIDELE sunt digerabile + nedigerabile
A. digerabile = amidon + dextrine + glicogen

amidon amiloza (molecule de glc cu lanturi lungi) + amilopectina (molecule de glc cu lanturi scurte
si ramificate)

dextrine din lanturi scurte de glucoza

glicogen din lanturi scurte + ramificate de glc

B. nedigerabile = celuloza, hemiceluloza, pectine

celuloza, hemiceluloza din resturi de glucoza

hemiceluloza e moale

pectinele din resturi de acid galacturonic esterificat cu alcool metilic

SUB. 13 Glucidele: rolul n organism i efectele carenei.

-

Sursa rap de E

a) Ardere rap + completa => apa, CO2 ( 1g => 4 Kcal ).

14

Glc = sg sursa E pt sistem nervos + hematii

Glc = sursa preferentiala de E in conditii de consum mare O2 si in conditii de hipoxie (molecula de glucoza
contine mai mult O2 raportat la nr de atomi de C)
b) Poa fi convertita in glicogen, depozitat in muschi + ficat => rezerva de E rapid mobilizabila
c) Poa fi transf in grasimi (se consuma cand sunt epuizate rezervele de glicogen)
!!! in lipsa aportului de carbohidrati => se folosesc proteinele pt a forma glucoza
Daca grasimile sunt utilizate fara carbohidrati apar coprii cetonici ce se acumuleaza in sang
Pt a face economie de prot si pt a evita cetoza sunt necesare 100 g glucide / zi
Insulina fav patrunderea glc in cel + glicogenogeneza + lipogeneza
Glucagonul, adrenalina sunt antagonistii insulinei
Gluconeogeneza are loc in ficat ; rol de a asigura in permanenta minimul de glc
Poa avea loc din acid lactic, glicerol, aa
Daca compensarea lipsei de glc are loc din lipide => corpi cetonici => acidoza
- glucoza este un tonic pt. celulele hepatice (prin acumulare de glicogen), extrem de solicitate in multe
reactii anabolizante si catabolizante ; daca scade rez de glicogen, ficatul devine vulnerabil
-

rol plastic (mucopolizah, ac nucleici - dezoxiriboza, factor intrinsec)

participa la detoxifierea organismului de subst exogene + endogene (hormoni, Br)

EFECTELE CARENTEI
SUB. 14. Fibrele alimentare: rolul n organism i efectele consumului neadecvat.
Glucidele nedigerabile= fibre alimentare (celuloza, hemiceluloza, PECTINE) necesar 7 g/zi
o
o
o
o
o
o
o
o

Celuloza si hemiceluloza- accelereaza tranzitul; => previn constipatia, apendicita

Stimuleaza muschii tractului digestiv, pastreaza tonusul => previn hemoroizi, diverticuloza
Pectinele si gumele, solubile in apa, formeaza geluri si intarzie golirea gastrica si intestinala;
Dau senz de satietate => reduc consum de Energie ????
Scad accesul E dig la alimente => scad utiliz digestiva a tutror trofinelor
Leaga cationii si se pierd in felul asta, prin fecale unele metale (Ca, Mg);
Scad riscul de aparitie boli c-vasc
Ajunse in colon favorizeaza dezv., florei de fermentatie (contribuie la sintetizarea vit. din
grupul B)

EXCESUL e daunator=>

Deshidratare
Scadde abs Fe
15

Scade Ca, Zn
Interfera cu folosirea carotenului (pigment precursor al vit A)

Poate favoriza si agrava procese inflamatorii + iritative digestive

SCADEREA fibrelor => constipatie, colite spastice, diverticuloza, hemoroizi, cancer de colon (efect
cancerigen al sarurilor biliare descompuse de flora microbiana intestinala)
SUB.15 Acoperirea necesarului de glucide n funcie de tipul surselor alimentare
Glucidele trebuie sa acopere 50-55% din valoarea calorica a ratia alimentara MAI PUTIN LA COPII
(necesarul de proteine si lipide e mai mare)
Deci 4-7 g /kg / zi
Necesarul de fibre: 7 g /zi
Valoarea biologica a glucidelor e determinata de indexul glicemic.
Surse alimentare de glucide
= struguri, mere, prune, cirese 18%
- Afine, gutui, ananas, visine 14%
- Caise, piersici 13%
- Portocale 12%
- Grefe 6,5%
- Pepene5%
Zaharoza
-

Zahar 100%
Ciocolata 60%
Prajituri 30%
Sfecla de zahar 20%

Amidon
- Faina, orez 70%
- Fasole, mazare verde 50%
- Paine 40%
- Cartofi 16%
Celuloza
- Fasole 8%
- Mazare 6%
Pectine
Zmeura 3%
Pe masura ce standardul economic creste, exista o tendinta de scadere a procentului de glucide din ratie, in
avantajul proteinelor si a lipidelor.
In cadrul glucidelor se remarca o diminuare a cantitatii aduse prin cereale, leguminoase, legume si crestrea
proportiei de zahar si a produselor indulcite cu zahar.
16

Produsele de faina alba si orez decorticat inlocuiesc aproape total pe cele preparate din seminte integrale sau
faina neagra.
Consumul sporit de zahar si produse zaharoase favorizeaza caria dentara.
Zahar...99glucide; bomboane..89-90, miere de albine..70-80, faina, arpacas, orez, paste fainoase..70-75,
dulceturi, gemuri, jeleuri..55-75 zaharoza, ciocolata..50-60, fasole, mazare uscata..50-55, paine alba..53,
paine integrala..48, prajituri..20-40, cartofi..19, struguri..17, fructe proaspete..8-15, legume proaspete..4-8,
lapte..4,8
SUB.16 Calciul: absorbia (20-40%)
-se gaseste in cantitatea cea mai mare in organism, din care 99% se concentreaza in oase si dinti;
Absortia variaza 20-40%.
In duoden + prima portiune a jejunului, prin transport ACTIV
Restul se elimina fecal
Calciul ionizat, solubil e transportat prin mucoasa intestinala de o proteina (sinteza ei depinde de vit D)
Coeficientul de utilizare digestiva depinde de nevoile organismului, de cantitatea existenta in lumen si de alti
factori
1. Factori ce fav abs calciu

Aciditate gastrica normala (sarurile de Ca sunt mai solubile in mediu acid); alcalinizarea
continutului intestinal scade abs;
pers in varsta au aciditatea gastrica scazuta

Prezenta in intestin a vit D, lactoza (lapte), acid lactic, acid citric (portocale), aa, saruri biliare
2. Factori ce scad abs calciu

Cresterea motilitatii g-i

Imobilizare prelungita, stres (balanta calcica neg, chiar daca aportul e suficient)

Hipoaciditatea gastrica, exces fosfor, acid oxalic, acid fitic, grasimi, raport Ca/P subunitar

SUB. 17 Calciul: rolul n nutriie i efectele carenei.

-

Rol plastic 99% in oase => in compozitia scheletului (f. Cristale de hidroxiapatita => oase dure;
depozit de Ca)
17

1% in tesuturile moi => efect simpaticomimetic (pe cord, tub digestiv, bronhii); e antagonist cu K
(raport K/Ca = 2/1) => efect sinergic cu adrenalina

Pe SNC sedativ, antispasmodic

Scade excitabilitatea neuro musculara, impreuna cu Mg, H (antagonisti K, fosfat, bicarbonat)

Mentinere echi acido bazic

intervine in coagularea sangelui (Protrombina-> Trombina)

activeaza un nr. De enzime: labferment, tripsina, lipaza, FA, colinesteraza;

activeaza fact. Intrinsec Castle, facilitand absorbtia vit. B12;

participa la mec. contractiei musculare si la reglarea permeabilitatii membranare.

Carenta: rahitism la copii si osteomalacie sau osteoporoza(densitatea osoasa e mult scazuta) la adulti si
varstnici.
Frecvent apare postmenopauza(osteoporoza senila). apare din cauza tulb. GI si endocrine.
Hipercalcemia: la copii care au primit cant. excesive de vit. D- tulb. GI si tulburari de crestere.
La adult poate apare dat. hipertiroidismului sau a dozelor excesive de vit. D
si la ulcerosii care consuma mult lapte si alcaline: HTA, varsaturi, hemoragii GI.
SUB. 20

Calciul: necesarul organismului i sursele alimentare

-mai ridicat la copii, adolescenti, gravida, femeia care alapteaza.

Laptele matern-30-40 mgCa/100ml (cauza de spoliere a organismului mamei in acest mineral).
-zilnic: 0,8g/zi-adult,
copii-10-12 ani- 1,2g/zi;
14-18 ani- 1,4g(Baieti), 1,3g(fete)
SURSE:
-lapte si branzeturi (principal) in afara de cantitati mari de calciu au si alti factori care favorizeaza absorbtia
Ca
-lapte de vaca: 120mg/100 ml
-branzeturi:
200 mg/100g-branza proaspata de vaca
18

500mg/100g-telemea
1000mg/100g in branzeturi tip Olanda si Schwaiter.
-legumele si fructele- cantitati mici de Ca;
-derivate ceraliere si carnea sunt sarace in Ca.
exceptie: conserve de peste in sos tomat, in care, datorita mediului acid,Ca din oase se solubilizeaza.
Sub21. Magneziul: rolul n nutriie i efectele carenei.
-cofactor in >300 sisteme enzimatice sinteza prot, metabolismul glucidelor
-catalizeaza reactia ce adauga ultimul fosfat la ATP
-impreuna cu Ca -> contractie musculara, COAGULARE (Ca promoveaza, Mg inhiba)
- esential pt sinteza + stabilitate ADN
- sprijina sistemul IMUN
-echilibru acido-bazic
-reglarea secretiei PTH; (hipermagnezemia acuta inhiba secretia PTH ca si hipercalcemia;
-CARDIOPROTECTOR
!!! echilibrul Ca-Mg e f. Imp aport excesiv de Ca fara crestere proportionala de Mg => carenta relativa de
Mg
DEFICITUL abuz alcool, malnutritie proteica, tulburari renale, endocrine, diaree, varsaturi prelungite
CLINIC NU POATE FI DIFERENTIAT DE DEFICIT DE CALCIU
Simptomele deficitului: apatie, astenie musculara, tetanie si convulsii, HIPERTENSIUNE
Sunt asemanatoare cu cele din hipocalcemie, de aceea diferentierea se face din determinarea serica a celor 2
cationi.
Hipermagnezemia: sete, senzatie de caldura, anorexie, scadere in greutate, diminuarea tonusului muscular si
a excitabilitatii nervoase, depresie, fibrilatie atriala.
SUB21.Mangneziul:ratia si sursele alimentare 150- 250 350 450
TOATE alimentele contin Mg, exceptand zahar + grasimi ; APA = sursa f importanta, asigura o abs f buna
Ratia-nevoi zilnice- 350mg barbati si 300mg femei
SARCINA 450 mg/zi
40-70mg copii 0-1an
150mg copii prescolari
250mg copii scolari
19

Surse alimentare e constituent al CLOROFILEI

-legume VERZI -salata, spanac, patrunjel sursa imp (40-60 mg%)
-smochine uscate, nuci, cacao, seminte, cereale integrale sursa imp
-toate alimentele contin Mg mai putin zaharul si grasimile
APA E O SURSA IMPORTANTA (avantaj absorbtie foarte BUNA)
SUB 22 Potasiul: rolul n organism i efectele consumului neadecvat.\
-

balanta hidro-electrolitica intre sectorul intra si extra cellular + p osmotic + echi acido basic
Stimuleaza diureza + eliminare renala Na

-necesar pentru enzyme din calea de GLICONEOGENEZA

- Favorizeaza excitabilitatea neuro musc
- Parte din K e legat de proteinele celulare + favorizeaza sinteza proteica
NECESARUL DE K CRESTE IN STARI DE ANABOLISM PROTEIC (crestere, graviditate, boli
consumptive)
Catabolismul proteic + distrugerile tisulare => pierderi de K
Cause de deficit varsaturi + diaree, hipersecretie de aldosteron, tumori renale, DIURETICE TIAZIDICE,
perfuzii repetate de glucoza, ACIDOZE
Scaderea K: ARITMII, oboseala, iritabilitate, greturi, varsaturi (accentueaza carenta), hipotonie muscular,
dezorientare
Cresterea K: PARESTEZII (fata, limba, extremitati), modificari de ritm RESPIRATOR + CARDIAC
SUB. 23 Sodiul: rolul n organism i efectele consumului neadecvat.
Na e element care domina extracelular.
-

influenteaza: presiunea osmotica, deplasarile apei din mediul extracel. In mediul intracel. si invers
mentine ech. A-B;
excitabilitatea neuro-musculara;
favorizeaza absorbtia intestinala a glucozei.

Implicat in cresterea TA la persoanele sensibile (concentratie crescuta de Na in sge => stim setae =>
creste ingestia de apa => raportul Na/H20 redevine constant. Excesul de sare e cu atat mai repede
eliminate cu cat se consuma mai multa apa
Transportul active din interiorul celulei in S extracellular se realizeaza cu 2 tipuri de pompe o pompa
neutral conjugata ce transporta compensator K din S extracellular in interiorul celulei si una neconjugata
ce transporta fara compensatie ioni de K => aparitia potentialelor transmembranare
20

Na/K ATP aza e unul din cele mai raspandite sisteme de transport active (scoate 3 Na din celula si baga 2
K in celula) descompune 1 mol ATP pana la ADP si fosfat
NECESAR MINIM: 0.5 g/zi
Asoc Americana de cardiologie recomanda 3g/zi
Pentru persoanele cu HTA usoara / moderata 2g/zi
Deficit de Na rar (alimentele contin mai mult Na decat e necesar)
Carentarea apare in folosirea dietelor stricte hiposodate, varsaturi, diaree, transpiratii abundente
La persoanele ce transpire mult ACLIMATIZARE (astfel se scade eliminarea Na Cl prin transpiratie) dar cu
toate astea se pot pierde 10-15 g/zi
Scaderea Na: sete puternica + deshidratare tegumente + mucoase
Hemoconcentrare => creste proteinemia, scade calcemia
Oboseala crampe muscular, scade aciditatea suc gastric, COLAPS VASCULAR
Varsaturile => alcaloza; diaree => acidoza
Cresterea Na: retentie hidrosalina, edeme, HTA
Excesul e contraindicate gravidei + afectiuni cardiac, arterioscleroza, boli renale ce evolueaza cu retentive de
sare, tratamente cu ACTH sau cu medicamente ce retin apa
25. CLORUL necesar, nutritive, carenta
Organismul contine 100 g Cl, mjoritatea sub f. ionica
Este anionul cu cea mai mare conc in mediul extracellular 2/3 (mai ales Na CL)
Se deplaseaza liber prin membrane; intracellular se asociaza cu K
-

Mentine presiune osm, echi acido basic, balanta hidro el

Schimburile de Cl intre hematii si plasma favorizeaza fixarea + cedarea O2 de catre HEMOGLIBINA

Intra in compozitia HCl din suc gastric => activeaza amilaza salivara

Eliminarea de rinichi a ureei, acidului uric

SPOLIERE varsaturi repetate, diaree prelungite, transpiratii

Unele efecte ale deficitului sunt asemanatoare cu Na, si K (se pierde NaCl si KCl)
Scaderea conc de Cl in sge => scade aciditatea gastric + posibila cauza de retentive azotata (azotemie prin
clorpenie)
Ratia 4-5 g Cl/zi
Este component al sari de bucatarie => absorbtia depaseste rata fiziologica => excesul e excretat in urina
21

Surse larg raspandit in alimente, nu se pune problema carentei alimentare

SUB. 26 Sulful: rolul n organism i efectele carenei
Jumatate din S se gaseste in MUSCHI;
Restul in schelet, piele, fanere, gl endocrine (mai ales SUPRARENALE
-

intra in structura tioaminoacizilor: metionina, cisteina, cistina proprietati OXIDOREDUCATOARE

STABILIZEAZA MOLECULELE PROTEICE
Sub forma de mucopolizaharid (condroitinsulfat) ia parte la formarea cartilajelor, oaselor, tendoanelor,
pielii.
keratina una dintre cele mai rigide proteine ale organismului are continut ridicat in SULF => par,
unghii, piele,
Se combina in unele conditii cu carbohidratii => sulful organic e prezent in insulina, glutation, matrice os,
melanina, h. Gl pituitara anterioara +++ intra in structura MUCOPOLIZAHARIDELOR
(condroitinsulfat, mucoitinsulfat) => intra in structura cartilagiilor, tendoanelor, pielii
Component al sulfolipidelor, HEPARINEI, coenzima A + TAURINA (din acizii biliari)
Ac.sulfuric (produs de catabolism) ajuta la conjugarea unor metaboliti (H. steroidieni) si a multor
substante chimice cu potential toxic (benzen, fenoli) transformadu-le in compusi usor de eliminat si mai
putin toxici

RATIA NU s-a semnalat deficit de S (prin alimentatie aport suficient de TIOAMINOACIZI)

Cele mai importante surse ANIMALE (carne, oua, branzeturi)
Leguminoasele uscate, nuci, cereale cantitati apreciabile, dar se asimileaza MAI GREU
Bioxidul de sulf se foloseste frecvent pentru conservare vinuri, sucuri; depasirea limitelor masime admise in
alimente => tulburari digestive + nervoase la consumatori
SUB. 27 Fosforul: rolul n nutriie i efectele carenei
Al doilea mineral din organism dupa calciu (600-900 G LA ADULT)
Concentratia de fosfati din plasma e mai mica decat jumatate din calcemie
85% e combinat cu Ca in cristale de hidroxiapatita si alti fosfati in oase + dinti
-

Component ADN< ARN + nucleoproteine

-component al fosfoproteinelor + fosfolipidelor (intra in structura mb celulare => regleaza transportul

transmembranar)
-

Participa in transferurile de ENERGIE in timpul metabolismului celular

Multe vitamine + enzime devin active doar dupa ce se complexeaza cu P (vitaminele B)

Participa la procese de FOSFORILARE (etapa esentiala in absorbtia intestinala) si in METABOLISMUL

INTERMEDIAR al grasimilir + glucidelor
22

Intra in componenta ATP, GTP

Este prezent in fiecare celula, e necesar pt crestere

Participa la sistem TAMPON

Deficienta primara de P NU E CUNOSCUTA LA OM

Defcienta secundara consumului excesiv de antiacizi (hidroxizi de aluminiu) impiedica absorbtia => rar
deficit de P => astenie musculara + dureri osoase
RATIE alimente bogate in proteine + calciu sunt bogate si in fosfor
In anglia nu sunt recomandari
In Sua necesarul = necesar Ca
Se recomanda un aport mai mare de Ca la copiii mici si un raport mai mare de P la adulti
Cele mai importante surse ANIMALE (lactate, carne, galbenus de ou)
Cerealele integrale sunt bogate in P (acid fitic si fitati) dar acidul fitic f. Saruri cu Ca, Mg, Zn, Fe => putn
solubile => se elimina => spoliere de Ca, Mg, Zn, Fe
SUB. 28 Fierul: absorbia i eliminarea
Nutrient esential, dar daunator cand se acumuleaza in org.
Organismul contine: 3.5-4g Fe(barbati) si 2-3 g Fe(femei)
25% depozite de feritina / hemosiderina in ficat, splina, maduve
80% din restul de 75% in Hb, enzime celulare cu Fe
Absorbtia se face in speciala in duoden si prima parte a jejunului, iar in cantitai mult mai mici in stomac si
ileon.
Factorul care regleaza intensitatea absorbtiei este nevoia de Fe a organismului.
Coeficient utilizare digestiva la adult: 5-10%
Creste la >20% la gravide sau la cei cu carenta
Fe 2+ se absorbe mai bine decat Fe3+.
Fe bivalent = heminic = din carne, peste este absorbit constant circa 23%
Fe trivalent = nonheminic = din vegetale are rata de absorbtie mai scazuta (2-20%) si e influentata de factori
dietetici + de depozitele de Fe
HCl are rol important in absorbtie, facilitand reducerea Fe 3+ in Fe 2+.
Vitamina C reduce de asemenea Fe => fav. absobtia
23

Unii factori dietetici leaga ferul nonheminic si inhiba absorbtia (fitati, Ca si P din lapte, EDTA din aditivi
alimentari, acid tanic din ceai, cafea, nuci)
Eliminare Fe: prin urina, fecale (cantitati mici), piele, fanere, descuamari ale tractului digestiv si urinar.
Pierderi menstruale 28 mg/ciclu
Prin descuamari tract digestiv si urinar se pierde cam 1 mg.
SUB. 29 Fierul: rolul n nutriie i efectele carenei.
-component al mioglobinei si hemoglobinei => fav. Acceptare, transport, eliberare O2
- Fe feric si feros, prezent in citocromi realizeaza schimb de electroni =>parte esentiala a procesului de
oxidare a multor substante.
-

Actioneaza la nivelul lanturilor proteice ce transporta electroni din treapta finala a cailor metabolice
producatoare de energie

Cofactor al enzimelor implicate in sinteza aa, hormoni, neurotransmitatori

Necesar Fe
Copii 7-12 mg
Barbati 10-15 mg
Femei 15-25 mg
Cele mai mari pierderi de Fe hemoragii
Dieta echilibrata => aport 10-14 mg Fe/zi
Continut mare de Fe- carne, viscere, peste
Laptele e o sursa saraca de Fe
Aportul cel mai redus cereale rafinate, zahar, grasimi
Prepararea culinara modifica continutul de Fe al alimentelor (pierderi mai mari daca alimentele sunt taiate in
bucati mici inainte de fierere, daca se firb cu exces de apa)
Carenta de Fe se manifesta clinic prin: anemie hipocroma microcitara.
Este cea mai obisnuita deficienta nutritiva; risc crescut copiii mici, femei insarcinate
Supraincarcare cu Fe => hemocromatoza
SUB 30. Vit A: rolul in nutritie si efectele carentei
Forme:
-

Retinol (A1), 3 dehidro retinol (A2), retinal (aldehida vit A1), acid retinoid, esteri ai retinolului si ai
dehidroretinolului

Sub f. De provitamine alfa, beta, gama caroten (origine VEGETALA)

24

Beta carotenul poate fi scindat in intestin in 2 molecule de retinol

A1 si A2 au origine exclusiv animala
A2 prezinta din actiunea biologica a vit A1
ROL
1. Perceperea luminii la niv retinei + mentinerea sanatati corneei
Lumina ajunge la retina unde are loc decolorarea RODOPSINEI
Rodopsina forma cis a retinalului (aldehida retinolului) => rodopsina trece in opsina si forma trans retinal
Deci lumina descompune pigmentii retinieni + decoloreaza si sensibilizeaza celulele cu conuri si bastonase
Trans retinalul este din nou redusa in vitamina si ulterior oxidata in aldehida forma cis
In acest ciclu in mica parte vitamina e distrusa => e necesara inlocuirea permanenta a pierderilor
LIPSA vitaminaei => HEMERALOPIA (diminuarea vederii noaptea)
Deficitul afecteaza si corneea => acumulare de cheratina => intunecare cornee => xerosis + xeroftalmie
2. Mentine functia de bariera + integritate tegumente + mucoase
Deficit => cheratinizarea celulelor epiteliale + metaplazia celulelor gl. Sebacee
Epiteliile se usuca si se ingroasa + apar descuamatiii
Celulele cheratinizate obstrueaza gl sebacee => aspect de piele de gaina (umer, fata posterioara brate, coapse
si fete)
Modificarile incep la mucoasa conjunctivala dar afecteaza si ap. Respirator, digestiv, genito urinar =>
posibile infectii bacteriene
3. Crestere + remodelare osoasa (la copii in deficit => scade cresterea)
4. Participa la formarea smaltului
5. Esentiala pentru functii metabolice, functioneara SN, ficat, tiroida
6. Intervine in imunitatea generala + hematopoieza
7. ANTICANCEROS (mai ales beta carotenii antioxidanti)
HIPOVITAMINOZA A
a) Primara mai frecvent in tari subdezvoltate mai ales la prescolari => prima cauza de cecitate
definitiva din lume
b) Secundara icter obstructiv, ciroza

25

SUB 31. Vitamina A: necesarul zilnic i sursele alimentare.

Activitatea vit A se mas in UI
U.I. = 0.3 micrograme retinol / 0.6 micrograme beta caroten
Necesarul e proportional cu G
Copiii 1000-2500 UI
Femeie 4000
Barbat + femeie care alapteaza 6000-8000
SURSE se gaseste mai ales in alimente de origine ANIMALA
Mai ales in FICAT (mai ales de peste), LAPTE integral + lactate grase (unt, smantana), galbenus
Carotenii se gasesc in primul rand in vegetale spanac, sfecla rosie, morcov, loboda, tomate, salata, ceapa
verde

SUB 32. Vitamina D: rolul n nutriie i efectele carenei.

Sunt 6 vitamine D; pt om sunt importante d3 si d2
D3 = colecalciferol se formeaza in organism, in tegumente din 7 dehidrocolesterol sub actiunea UV
Cand ac. Cale e insuficienta organismul apeleaza la aport exogen de D3 din alimente animale
Sau de vitamina D2 (ergocalciferol) din alimente vegetale
ACTIONEAZA CA HORMONI
Impreuna cu PTH si calcitonina regleaza metabolismul calciu + fosfor
Organe tinta pt vit D intestin, oase, rinichi
a)
b)
c)
d)
e)
f)
g)

Favorizeaza abs Ca + P in intestin subtire

Contribuie la formarea complexului Ca-P = precursor mineral al osului
Intervine in depozitare fosfat de calciu in tesut osos
Mobilizeaza calciu din os => creste calcemia (in prezenta PTH)
Elibereaza P din compusi organici (in functie de fosfataza alcalina)
Controleaza eliminarea renala de Ca si P (creste reabs de P)
Contribuie la modelarea osului

INTERVINE IN SINTEZA DE PROTEINE (ex: proteine ce leaga Ca in intestin => carenta vit D =>
absorbtie scazuta Ca)
REGLEAZA CONCENTRATIA DE FOSFAT, ATP, Ca, in fibra musculara

26

DEFICITUL aport insuficient + sinteza insuficienta, defecte congenitale de activare a colecalciferolului si

ergocalciferolului + afectarea organelor in care au loc aceste activari (hepatite cronice, ciroze, IRC)
Simptome date de deficit de Ca => intarzieri in crestere staturo ponderala
+ hipotonie musculara
+ spasmofilie
+ tendintala convulsii in stari febrile
RAHITISM + OSTEOMALACIE
EXCESUL => e cea mai toxica vitamina, intoxicatia mai frecventa la copii, in supradozari => depunere de
Ca in rinichi, artere mari, tendoane
- regleaza absorbtia de Ca si P in intestin, facand mucoasa intestinala mai permeabila pt. acesta;
- contribuie la formarea complexului Ca-P, precursor mineral al osului;
- intervine in depozitarea de Ca si P in tes. Osos;
- creste reabsorbtia P la niv. Rinichiului.
Efectele carentei:
- scade absorbtia Ca, care se elimina prin fecale;
- absorbtie defectuoasa a P;
- lipsa de calcifiere a oaselor si dintilor;
- la copii apare rahitismul, la adulti osteomalacia;
- intarzieri in cresterea staturo ponderala;
- hipotonie musculara;
- transpiratii, spasmofilie;
- tendinta la convulsii in stari febrile.
SUB. 33 Vitamina D: necesarul zilnic i sursele alimentare.
Activitatea se exprima in UI
1 UI 0.025 mg D3
1 mg D3 = 40.000 UI
Principala sursa = sinteza endogena de vit D
Pt adultul care isi desfasoara o parte din activitate in aer liber, sinteza tegumentara asigura necesarul
La copii + maternitate necesarul e crescut => il iei din alimente + medicamente
Sugari + copii mici: 400 ui
Sugari + copii alimentati artificial, neexpusi suficient la soare 800 ui
Sarcina 600 ui
Alaptare 600-800 i
ADULT 100 ui (in climatul nostru e de obicei asigurat prin expunere la soare)
SURSE- NUMAI in alimente de origine animala
27

In cantitati MICI (exceptie ficat de peste peste gras)

+ margarina vitaminizata, galbenus de ou, unt, lapte integral
Precursorii vit d = ergosterolii se gasesc in uleiurile vegetale => pot trece in forma activa prin iradieri cu UV
LAPTELE nu e o sursa importanta devit D, DAR contine si Ca
34)Vitam.E:Rolul in nutr. si efectele carentei, sursele alim
Vit e = tocoferoli ; sunt 8 tocoferoli
Cel mai frecvent in alimente alf, beta, gama, delt tocoferoli
Cel mai activ iologic alfa tocoferol
1 echivalent de tocoferol = vit e din 1 ml d-alfa-tocoferol
Rolur :
-

important ANTIOXIDANT
previne oxidarea neenzimatica a AG polinesaturati (din membrane)
poate fi oxidata => protejeaza vit A de oxidare
efectul antioxidant e f important mai ales la niv. Celulelor pulmonare (expunere maxima la O2)
protejeaza si leucocite, eritrocite, celule hepatice, etc

ANTICANCERIGEN + previna imbatranirea + ATS + boli c-vasc + protectie hepatica

VITAMINA ANTIDISTROFICA (asigura troficitatea sist muscular + alte organe)

Asigura dezvoltare normala celule nervoase

Rol in unele procese de sinteza acizi nucleici + eritropoieza

I s-au atribuit roluri in metabolism proteic + sinteza hem + hemoproteine (mecanismele nu sunt elucidte
complet)

EXPERIMENTAL (pe animale) deficitul provoaca sterilitate la masculi + moificari morfo + functionale ale
aparatului genital la femeie
CARENTA
-

E raspandita in alimente => e aproape imposibil sa apara deficit

Organismul depoziteaza vit E in cantitati mari in tesuturile grase (depozitele nu pot fi usor golite)

NECESAR
- O alimentatie echilibrata asigura un aport suficient
!! necesarul e proportional cu cantitate de AG nesaturati din alimentatie
28

5-10 mg/zi la adult (alimentatie saraca in AG nesat)

20-30 mg/zi la adult (alimentatie boagata in AG nesat)
5-10 mg/zi pt copii
SURSE
Tocoferolii sunt sintetizati de plante
Se concentreaza in embrionii semintelor
Cele mai bune surse uleiuri vegetale, seminte (germeni de cereale, floarea soarelui), legume cu frunze
verzi, fructe si cereale
Faina integrala are mai multa vit E decat cea alba
Lapte, unt, oua, ficat contin PUTINA vit E
35)Vitam.K: rolul in nutr.si ef.carentei, surse alim
Sunt 3 vitamine K si au activitate ANTIHEMORAGICA
K1 (filochinona)
K2 (farnochinona)
K3 (metilnaftochinona)
SUNT SINTETIZATE DOAR DE PLANTE + MICROROGANISME DIN TUB DIGESTIV
K1 frunzele plantelor
K2 mai ales de bacteriile de putrafactie (E.coli, Streptococcus faecalis, Proteus vulgaris)
K3 sintetizata in laborator SINGURA HIDROSOLUBILA
ROL IN NUTRITIE
-

In coagulare catalizeaza sinteza hepatica de protrombina, proconvertina, f. Christmas + Stewart

Asigura legarea Ca + fosfolipidelor necesare TROMBINEI

Actioneaza impreuna cu vit D la legare Ca sanguine

Participa la sinteza OSTEOCALCINEI (protein osoasa); in lipsa vit K se sintetizeaza o protein anormala
care NU poate lega mineralele neceare structurii osului

EXPERIMENTAL intervine in oxidoreducerile tisulare + fosforila oxidative

DEFICIT
Cantitatea sintetizata de bact din colon e INSUFICIENTA
din necesar tre sa fie din alimente
29

Se stocheaza in FICAT in principal, dar rezervele sunt mici + se epuizeaza repede

DEFICIT primar / sec
a) Primar la nou nascuti cu tract digestive STERIL care sunt alimentati cu produse
NECONTAMINATE microbiologic
Laptele de vaca are cantitati mici de vit K
Laptele de mama are cantitati FOARTE MICI de vit K
Deci copiii in primele saptamani de viata au protrombina in sge in cantitate mai mica decat adultul
Uneori au timpul de protrombina alungit
b) Secundar
Defecte de absorbtie a grasimilor / malabs / diaree / obstructii biliare / boli hepatice severe / tratament > 7
zile cu ATB ce reduc flora intestinala / tratament cu DICUMAROL sau alti antagonisti de vit K
Daca lipseste unul din factorii coagularii => boala hemoragica
TOXICITATEA in greseli de administrare, mai ales la copii / insarcinate
Simptome hemoliza globule rosii, icter + tulburari la nivel cerebral
NECESAR 2 mg/zi la adult
SURSE legume cu Frunze (spanac, salata, loboda, urzici, ceapa verde, marar, leustean, varza), tomate,
ficat, carne, galbenus

36 )Vitam. B1 :rolul in nutr. Ef carentei si sursele alim:

B1 = tiamina = antipolinevritica = antiberi beri = aneurina
Surse aport alimentar + sinteza in int gros de flora intestinala
NUTRITIE
-

Esterificata cu acid fosforic => tiamin pirofosfat => se uneste cu diverse protein => formeaza peste 20 de
enzyme cu rol in metabolimul intermediar al glucidelor
+ decarboxilare oxidative a acidului alfa ceto glutaric => acid succinic
+ rol in ciclul acidului citric

Rol in transmitere influx nervos, mai ales in SISTEM NERVOS PERIFERIC

DEFICIT
1. Diet ape baza de orez DECORTICAT
2. Consum exagerat de zahar, conserve STERILIZATE, produse de faina alba, bauturi alcoolice distillate
30

3. Afectarea florei din colon ce produce tiamina

4. Prezenta TIAMINAZEI in alimente (enzima termolabila prezenta in unele specii de PESTE)
Consecintele deficitului:
- Acidoza (acumulare de acid lactic + piruvic)
-

Afecteaza system nervos, cardio vasc + tgi

1. System nervos

Consecinta acidozei rezultate prin acumularea la acest nivel a ceto acizilor formati (SN urilizeaza glucoza
ca singura sursa de E)
Astenie + reducere capacitate effort fizic

Depresie, iritabilitate, instabilitate emotional, cefalee, insomnia, scadere atenntie + memorie

Forme severe => NEVRITA + parestezii, crame + contractura muscular

Sunt urmate de pareza + paralizii
concomitent afectare masa musculara Forma USCATA cronica de beri beri
2. Cardio vascular

Tahicardie + aritmii

Scaderea TA pana la insuficienta cardiac cu edeme cianotice => forma UMEDA de beri beri
3. TGI

Anorexie
Constipatie atona

DEFICIT MAJOR=> boala beri beri

Forma clasica e o raritate; e inlocuita de forme preclinice ce apar in urma consumului exxagerat de produse
rafinate sau tratate termic intensive
Manifestari scade capacitatea effort fizic + intellectual, favorizeaza instalarea / agravarea neurasteniei
Sugarii sunt f sensibili la insuficienta B1 => paloare, edem facial, anorexie, varsaturi, dureri abdominal,
iritabilitate, CONVULSII (beri beri tip infantile)
NECESAR creste cu cheltuilelile energetic
Medie: 0.4 mg/1000 kcal totale SAU 0.6 mg/1000 kcal NELIPIDICE
Copii + gravid 0.6 mg/1000 KCAL totale
SURSE
-

Embrionii semintelor de cereal (grau, porumb)

31

Drojdia de BERE

Carnea (mai ales porc)

Lapte, oua
!!! legumele si fructele sunt sarace in tiamina dar ofera un aport considerabil prin ponderea mare a lor in
ratia zilnica

37)Vitam. B2 :rolul in nutr. Carenta, ratia si sursele alim:

B2 = riboflavina !!! seamana structural cu roboza si are legatura cu grupul FLAVINELOR
Structural, aceste enzime sunt inrudite cu enzimele ce contin niacina (vit PP)
O parte importanta e sintetizata in colon de catre flora
ROLURI
-

In R de oxido-reducere => esterificata cu acid fosforic => FMN + FAD ( flavoproteine cu rol in reactii de
oxido reducere)

Esentiale pt metabolism glucide, AG, aa

Componenta a aminoacid oxidazelor + xantin oxidazei => e INDISPENSABILA oricarei celule

In stare libera e FACTOR DE CRESTERE PT ORGANISMELE TINERE

Participa impreuna cu vit A in procesul VEDERII (e in concentratie mare in retina)

CARENTA
-

In denutritia proteica

Frecvent e asociata cu avitaminozele B1, B12, PP

Deficitul apare f rar la sanatosi pt ca aportul alimentar + flora intestinala asigura necesarul

CLINIC
-

Scadere rezistenta organism la infectii (glosite, conjunctivite, stomatite)

Afectare tegumente + muscoase (fisurare comisura labiala, limba depapilata, edematiata, dermatita
seboreica, dermataza scrotala sau vulgara)

Anaclorhidie (poate fi insotita de anemie)

Cadere par

Tulburari oculare (fotofobie, conjunctivite, opacifiere cornee, cataracta)

32

MANIFESTARI NERVOASE (tulburari reflexe, astenie, paralizie, nistagmus, tremuraturi)

NECESAR: 0.6 mg / 1000 kcal

3 mg/zi in sarcina + alaptare
Aport crescut recomandat in stari febrile, stres, hipertiroidism, administrare prelungita de ATB
SURSE in alimente de origine ANIMALA (ficat, rinichi de vita, peste, lapte, branza, oua)
Vegetale drojdia de bere + soia, mazare uscata, varza

.
38)Vitam.B6:rolul in nutr.si ef.carentei, surse alim
3 forme active (piridoxina) -> piridoxal, piridoxina + piridoxamina
Aport alimentar + sinteza de flora intestinala
ROL
-

Coenzima pt 60 reactii de decarboxilare, transsulfurare, transaminare, dezaminare

Participa la sinteza porfirinelor, convertesc triptofan in niacina, acid linoleic in arahidronic,

Biosinteza hormoni hipofizari + gonadici

Favorizeaza asimilarea rapida a glucidelor + metabolizare glicogen hepatic

Rol in metab lipidic => prevenirea ATS

Participa la producere anticorpi

Favorizeaza absorbtia B12

Metabolism cerebral: rol cheie in producerea epinefrina, norepinefrina, tiramina, serotonina + GABA

DEFICIT
a) Deficit aport (foaarte rar la adult pt ca se gaseste din abundenta in alimente + sintetizata intestinal)

La etilici (alcoolul scade abs) + varstinici (anorexie centrala) + sugari alimentati

artificial
Interactiune cu medicamente (HIN, spiramicina, cicloserina, anticonceptionale
b) Malabsorbtie mai frecvent
CLINIC
-

Astenie, cefalee, iritabilitate, insomnie

Anemie rezistena la trat cu Fe
Nevrite periferice + parestezii
33

Tulburari de crestere

Deficit de fctie motorie

Fctie imuna perturbata (leziuni eritematoase + seboreice in jurul nasului, gurii, ochilor)

La copii mici convulsii + modificari eeg, anemie, dermatite

!!! carenta de B6 + administrare de anticonceptionale explica in parte sindrom depresiv + tulburari de

glicoreglare frecvent semnalate
!!! aenmia apare prin afectarea sintezei porfirinelor (Hb)
!!! in cavitatea bucal se dezvolta Lactobacillus acidofillus => carii
NECESAR 2 mg/zi
Gravide 3 mg
Meniu bogate in proteine / sarace in AG polinesaturati fac ca necesarul sa creasca
Surse alim ficat, carne, peste, vegetale verzi + frunzoase, legume, fructe, boabe cereale

39)Vitam.B12:Rolul in nutr. si ef. Carentei, surse:

= COBALAMINA, vit antianemica, antipernicoasa, factor EXTRINSEC
In organism se gaseste in forme multiple
DAR doar 2 forme sunt biochimic active : metilcobalamina + dezoxi adenozil cobalamina
Ambele pot fi transformate una in alta
ROLURI
-

Acid folic + B12 rol in sinteza ADN; carenta => deficit sinteza ADN, fara afectare sinteza ARN (factor
al maturarii celulare + metabolism citoplasmic) => dezechi ADN/ARN => exces de sinteza a
componentilor citoplasmatici, in special HB, dar intarzierea diviziunii
Celula mare, megaloblast

B12 + acid folic depind una de alta pt activare; B12 indeparteaza grup metil pt a activa coenzima
folatului, folatul doneaza un grup metil pt a activa coenzima vit B12

Sintetizata de BACTERII + FUNGI

NU se gaseste in PLANTE

Hidroxicobalamina = produs comercial, e mai eficace terapeutic decat ciancobalamina

ABS int subtire, in prezenta factor intrinsec

Depozitata in ficat (2-10 mg, suficient pt 3-5 ani)
34

ROL IN ORGANISM + EF CARENTEI

-

Biosinteza ADN

Biosinteza acizi folici + folinici

Mentinerea mielinei in sistem nervos (independent de folat)

Procese de metilare in sinteza colinei, serinei, metioninei

Mentinerea gruparilor tiolice (-SH) in forma redusa

Hidroxicobalamina are afinitate pt CIANURA => detoxifiere pt persoanele expuse la cantitati mici,
repetta de cianura prin alimente / FUM TIGARA

HIPOVITAMINOZA
1) Aport alim insuficient foarte rar (plus ca exista rezerve mari in ficaat)
2) Defect de abs in intestin subtire mai frecvent, datorita lipsei / insuficientei factor intrinsec / afectiuni
g-i (rezerctie gastrica, ileita terminala, dupa medicamente)
CONSECINTE boala Biermer, anemii megaloblastice secundare parabiermeriene (in sindrom de malabs,
post gastrectomie, botriocefaloza)
BIERMER => 3 sindroame: digestiv, neurologic, hematologic
1. Hematologic: anemie macrocitara, leucopenie, trombocitopenie
2. Neruologic paralizie nervi + muschi (initial apar parestezii, tulburari psihice usoare iritabilitae,
diminuare memorie, epresie/ agitatie, psihoza)
3. Digestiv inapetenta, diaree, limba rosie, lucioasa , depapilata (glosita HUNTER)
!!! atrofia mucoasei gastrice predispune la CANCER GASTRIC
NECESAR: 2-3 micrograme / zi pt adult saanatos
5-6 micrograme / zi in sarcina + lactatie
1-2 micrograme / zi pt copii; creste progresiv la adolescenti
SURSE aproape EXCLUSIV in alimente ANIMALE
SURSA IDEALA E FICATUL
Lapte, branza, oua cantitati mai mici, dar pot asigura necesarul.
ORGANISMUL RECICLEAZA B12 => defictul apare dupa perioada lunga de timp de la intrerupere aport
(20 ani)

40)Vitam.C:rol in nutr.si ef.carentei:

35

= acid ascorbic
Exista sub 2 forme : forma redusa (acid ascorbic) + forma oxidata (acid dehidroascorbic)
Structura relativ simpla, inrudita cu monozaharidele
Plantele si multe specii animale, cu exceptia omului, maimutei si cobaiului o sintetizeaza din zaharuri simple
In tratament cu aspirina, piramidon, salicilati, barbiturice, creste eliminarea si se reduc depozitele
ROLUL
- Puternic reducator mentine in stare redusa glutation, protejeaza de oxidare vit E,A, B ; activeaza acid
folic in acid tetrahidrofolic, trece fier trivalent in bivalent (usor abs)
-

Catalizeaza hidroxilari : prolina -> hidroxiprolina (COLAGEN), lizina -> hidroxilizina, triptofan ->
serotonina, colesterol -> acizi biliari, dopamina -> noradrenalina

Ajuta la sinteza+ mentinere colagen

Sinteza hormono (TIROXINA + NOREPINEFRINA)

Gl. Suprarenale au cea mai mare conc de vit C din organism.
In stres e necesar aport suplimentar de vit C

Inhiba crestere tumori maligne (accelereaza fctia LIMFOCITARA)

CLINIC
-

Sangerarea gingiilor + capilarelor => PETESII (scaderea rezistentie capilare prin degradarea structurii
colagene)

SCORBUT (cand vitamina e < 1/5 din necesar) =>

Hemoragii, deficit de cicatrizare
Degenerari musculare
Extremitatile oaselor lungi devin deformate, dureroase (tumefiere glezne + pumn)
Fracturi
Cartilajele din jurul dintilor slabesc => EDENTATIE
Anemie (afectare metabolism Fe)
INFECTII + INCETARE CRESTERE

!!! la sugarul alimentat artificial, deficienta => hemoragii gingivale, subcutanate, epistaxis, dureri la
presiunea oaselor
Vit C in exces poate avea ef. TOXICE => greata, crampe, diaree
NECESAR 20 mg/zi copil + tineri
30 mg/zi adult
36

Necesarul creste in stari hipercataboliszante

41. surse alimentare de vit c+ rolul gastrotehniei
SURSE aproape EXCLUSIV legume + fructe, mai ales PROASPETE
Concentratia vit C variaza in functie de
Specie, partea cnsumata, gradul de expunere directa la radiatia solara +
Mod de pastrare alimente (se degradeaza in timpul pastrarii)
Derivatele de cereale + leguminoasele uscate, produsele de origine animala contin cantitati f mici de vit C
In unele legume (castraveti, dovleci, morcov) + fructe (Struguri, mere) se gaseste ASCORBICOXIDAZA (o
enzima care in prezenta oxigenului trece acidul ascorbic in acid dehidroascorbic)
Vit C fiind SOLUBILA e foarte usor distrusa prin SPALARE / pastrare fructe + legume in APA
Oxidarea vitaminei C e accelerata de caldura, lumina, ALCALI, E. oxidative
+ cantitati mici de Cu, Fe
Oxidarea vit C e inhibata in mediu acid + temperatura sczuta
42. Vit PP rol in nutrie, ratie +surse
Vit B3 = vit PP = niacina = vit antipelagroasa
In alimente sunt 2 forme acid nicotinic (niacina ) + nicotinamida (niacinamida)
Forma activa e niacinamida
Se formeaza din niacina
Organismul poate sintetiza niacina din triptofan, in prezenta vit B2 si B6
ROL
-

Intra in structura NAD, NADP

Rol in producerea energie prin metabolizare glucide, lipide, proteine

Formeaza enzime ce participa la R de oxidoreducere din metabolism proteic, glucidic, lipidic + ALCOOL
ETILIC

In lantul respirator transfera ioni de H din ciclul Krebs enzimelor flavinice care ulterior vor fi oxidate de
citocromi si citocromi oxidaza

Rol in procesul de crestere + biosinteza hormoni

CARENTA = PELAGRA
Diaree cronica + DESHIDRATARE
37

 Dermatoza suprafetelor expuse la soare

Dementa (oboseala, insomnie, anorexie, depresie, tulburari comportament)
Uneori chiar DECES
NECESAR exprimat in echivalenti niacinici / mg
1 echivalent niacina = 1 mg vit PP = 60 mg triptofan
Nevoi zilnice 6.6 echivalenti niacinici la 1000 kcal
Surse e luata ca atare din alimente dar poate fi si obtinuta din proteine cu triptofan
Dietele care contin multe proteine nu sunt deficitare in niacina

Ficat, carne, ctontin si niacina si triptofan

Lape branza, oua cantitati mici de niacina, dar mult triptofan
Ciuperci, vegetale verzi, leuminoasele CELE MAI BOGATE SURSE
VEGETALE

PORUMBUL E PELAGROGEN
O parte din vit PP e legata sub forma de niacitin (sucurile gastrice NU il pot deface usor)

43. laptele compozitie chimica + valoare nutritiva lapte vaca

Lapte aliment COMPLET
Valoare biologica superioara prin prezenta tuturor trofinelor
E indicat la toate varstele
E alimentul exclusiv in primele luni de viata, pt om si animale
Se consuma integral / cu compozitie modificata
-

Ecremat
Deshidratat (condensat + praf)
Fortificat (recomandat sugarilor, copiilor mici + celor cu tulburari digestive cronice)

In functie de specia animala, valoarea nutritiva difera

Laptele uman + alor mamifere, prin continut scazut in unele oligoelemente, mai ales FIER, e un aliment
incomplet
Consumarea lui exclusiva, dupa 6 luni viata => anemie feripriva
LAPTELE DE VACA
Cele mai valoroase trofine complet fosfo calcic + proteine
Laptele favorizeaza cresterea, dezvoltarea, mineralizare schelet + dinti
Antirahitic pt copii
38

Antidecalcifiant pt adulti
Laptele, dar mai ales BRANZETURILE sunt cea mai imp sursa de Ca
Dintre vit liposolubile, se gaseste mai ales RETINOL, CAROTENI, TOCOFEROLI, FITOCHINONA
DINTRE VIT HIDROSOL b2, b6, b12, ACID pantotenic
TOATE tipurile de lpte sunt o sursa SARACA + NESIGURA de vit D
Laptele contine cantitati mici de vit B1 + c
Laptele uman contine cantitati suficiente de vit C => scorbutul NU apare la copii alimentati la san
ENZIMELE din lapte lipaza, esteraze, fosfataza alcaina, lizozim, alilaza, proteaza, xantinoxidaza,
peroxidaza, catalaza
PIGMENTII dau culoarea galbui variabila dupa sezon => caroteni, xantofilina, lactoflavina
Valoare calorica : 34.7 kcal / 100 g pt lapte degresat
61.5 kcal / 100 g pt cel integral
.1)Proteine
-caze-ina(2,9%);
-lactalbumina(0,4%);
-lactoglobuline-le(0,05%);
-lactotransferina(0,02%);
-cazeina e o fosfoproteina combinata cu saruri min sub forma de fosfocazeinat de ca si mg;-precip.la ph 4,6,
formand micelii mari;-cazeinat acid de Ca+ac lactic=ac cazeinic+lactat de Ca;-prot.zerului repr 17%din prot
totale. Apropae jumatate sunt beta-lactoglobulina.Alfa-lactoglobulina reprez.aprox. 20%, contin mult
triptofan si alti aa esentiali
2)S azotate neproteice
:-ureea, nucleotide, baze azotate, ac orotic,aa liberi;-5-7%;
3)Glucide
:-neu-tre(lactoza);
-azotate(glucozamina, galactozami-na);
-acide(ac sialici);
3)Lipidele:trigliceride(98%-fos-folipide(0,05-0,075%);
-steride(colesterol si leci-tina);-grupate in 3 faze distincte:globule de gra-sime, membrana care inconjura
aceste globule, plasma laptelui;
-ac.grasi: ac alfa-butiric,capro-nic,caprinic,lauric,miristic,palmitic, steraric, oleic
39

4)Saruri minerale:- 9-9,5%;-fosfati(CA, K, Mg)

-citrati(na, k, ca, mg);
-cloruri(na, k, ca), iod;
-factori ce favoriz. absobtia:rap supraunitar fata de fosfor, vit D sub f activa, lactoza si ac lactic, citrati.contine mai mult ca si fosfor decat cel uman;-conc na, k, mai mare in laptele de vaca
5)Enzimele:-lipaza, esterazele, fosfataza alcalian, lizozimul, amilaza, proteaza, peroxidaza, catalaza -act
optima la 40-50 grade;-inceteaza catre 70 sau sub 15.
6)Vitamine:-sursa saraca de vitD;-ac as-corbic 3-4 mg/dl;-scorbutul nu apare la copiii alimentati la san;-sursa
sraca de vitC;-B2-80%;-B1-33%;-A-30%;-C-29%;-PP-6%;-pigmenti: carote-nul, xantofila, lactoflavina
44)Laptele:neces.zilnic si indicatiile folosirii lapte + produse lactate:
Produse lactate = produse latate acide + branzeturi
a) Lactate acide
Prin fermentatie lactica => iaurt, lapte acidofil
Prin fermentatie alcoolica
Prin fermentatie mixta => chefir
b) Branzeturi in urma coagularii cazeinei
Produsele lactate acide au o valoare nutritiva ~lapte, DAR
-

Digestibilitate cu 25% > laptele (proteinele si lipidele sa gasesc in forma predigerata)

Vitaminele B se gasesc in cantitate >
Asimilarea e mai buna

Deci sunt recomandate zilnic pt om sanatos + bolnav (afectare hepatica, renala, cardiaca)
CRESC LONGEVITATEA
Branzeturile = sursa excelenta de trofine intr-un volum redus de produs
-

De 3-4 ori mai multe proteine (15% in branzeturi proaspete, 25% in cele fermentate)

Urda din substantele azotate totale e LACTO-ALBUMINA => indicata in crestere + dieta post
HEPATITICA
-

Lipidele 10% branzeturi slabe, 40% cele grase, 50% foarte grase, 60% cele creme

Lactoza cantitate mai mica decat in lapte => branzeturile sunt BINE tolerate in gastrite anacide,
enterocolite de fermentatie, colite ulceroase

Mineralele cantitate mai mare ; concentratia Ca creste cu gradul de maturare al branzeturilor

200 mg% in telemea proaspata

1000% in schwaitzer
40

Cantitatea de NaCl e mai mare prin sarare => aceste sortimente sunt indicate in transpiratii profuze, munca la
temperaturi ridicate
Dar sunt contraindicate la cardiaci, nefritici + gravide
-

Vit liposolubile (A,D) in concentratie mai mare in sortimentele grase

Cele hidrosolubile sunt mai sarace decat in lapte

Valoarea calorica depinde de cantitatea de grasimi

86 kcal.100 g in branza slaba de vaci
821 kcal / 100 g in parmezan

Produsele lactate acide se recomanda a se consuma zilnic, in medie 100-250 ml/zi

Aportul de branzeturi va fi 20-60 g/zi, in functie de varsta
Laptele se recomanda la toate varstele
0.1

750-1000 ml/zi

1-12 ani 400-600 ml/zi

Adolescenti 500 ml/zo
Adulti 250-300 ml/zi
Varstnici 400 ml/zi
Mediu toxic, maternitate, 500 ml/zi

SUB. 45 Carnea: compozitia chimica si valoarea nutritiva, necesar zilnic, consum neadecvat
Carnea + preparate din carne
-

Macelarie (de la animale domestice)

Carne de vanat (animale salbatice)
Carne pasari domestice + pasari salbatice
Viscerele toate partile interne comestibile ale animalelor + pasarilor cu exceptia carcasei
Pesti de apa dulce sau satata, moluste, crustacee, amfibii
Preparate din carne, prin prelucrarea diferita a carnii si a subproduselor

Valoare biologica ridicata contine toate substantele nutritive din corp

In forme usor digerabile + asimilabile
E un stimulent imp al secretiilor digestive
Val nutritiva a carnii variaza in functie de animal, specie, varsta, sex, stare de nutritie in momentul
sacrificarii, zona anatomica
1. Proteine
41

 Miofibrilare cu valoare biologica ridicata (au toti aa esentiali) actina, miozina, paramiozina, etc
Proteinele sarcolemei i a tesutului conj interstitial (colagen, elastina, reticulina) continut
dezechilibrat de aa esentiali (lipsa de triptofan, mai putina metionina)
Cu cat proteinele sarcolemei si tesutului conjunctiv sunt in cantitate mai mare -> carne mai rigida si mai putin
digerabila (elastina se elimina prin fecale ; colagenul formeaza prin fierbere gelatina usor digerabila)
Prepararea carnii denatureaza proteinele si le face mai usor atacabile de enz digestive
In cadrul ratiei alimentare, proteinele din carne cresc valoarea nutritiva a celor din cereale + leguminoase
uscate
2. Lipidele 2-40% (variatie cantitativa)
Exista si o variatie calitativa m cardiac are cel mai mare procent de fosfolipide
Muschi neted are cel mai mare procent de colesterol
Muschi striat cel mai redus continut de colesterol
Carnea de macelarie e saraca in AG nesaturati
In carnea de peste predomina AG nesaturati
Grasimile tesut muscular bovine, ovine, pornice proportie redusa AG nesaturati
Grasimile din carnea de gaina si curcan contin mai multi AG polinesaturati in functie de proportia lor in
hrana pasarilor
3. Glucide cantitate redusa
= glicogen + glucoza
Mai ales in ficat glicogen + carne de cabaline
Dupa sacrificare are loc degradarea glicogenului cu acumulare de acid lactic => influenteaza proprietati
organoleptice ale carnii
4. Apa 75-80% - scade cu varsta + cantitatea de grasime
5.
-

Elem Minerale
carnea de vita, mai laes visverele, sunt o sursa imp de Fe
spre deosebire de Fosfor si Potasiu, continutul de sodiu si de calciu este mairedus
cantitatea de Ca este mai mare in unele moluste si in conservele de peste in care sunt incluse si oasele
iodul se gaseste , in special, in pestii de apa sarata, icre = > profilaxie gusa
carnea de peste constituie a doua sursa de fluor dupa ceai

6. Viataminele
- Vitamine liposolubile, mai ales A, in carnea grasa, in viscere
- Vitamina D3 naturala in carne de peste si icre
7. Substantele extractive
-

Proteice = nucleotide, baze purinice, creatina, creatinina, carnozina, ansetina, amoniac, uree
42

Neproteice glicogen, fosfati, acizi organici, etc

Ele determina gustul specific, mai ales dupa tratament termic + stimuleaza secretiile digestive
NECESAR
Copii : 60-130 g
20-25 ani: 225-270 g
25-65 ani: 200-250 g
Se recomanda consum peste de 2 ori saptamana (aport AG esentiali)
CONSUM NEADECVAT
a) Carenta
-

Predispune la anemie

Scada capacitatea de munca

Scade imunitatea

b) Consum crescut si exagerat

-

Scade imunitatea

Hiperuricemie, hipercolesterolemie, obezitate

Creste mortalitatea prin boli cardio vasc + HTA

Asociat cu cancer digestiv + mamar

SUB.46 Ouale : str anatomica

Ouale prez 3 parti anatomice: coaja, albusul si galbenusul
Coaja
-

reprez aprox 11 % din greut oului

mata la oul proaspat
compusa din carbonati de Ca, Mg si fosfati (95%), si subst organice (3%),
PORI in functie de specie
prin ei se realiz schimbul de gaze, dar se pot infiltra si unii microbi

la exteriorul cojii CUTICULA = substante mucoide uscate

Sub coaja se afla membrana cochilifera = 2 foite : parielala captuseste fata interioara a cojii
- viscerala acopera albusul
Intre ele, la polul rotunjit camera de aer ; camera de aer se mareste pe masura ce oul se invecheste.
Albusul
- reprez 57% din greut oului
43

= sistem coloidal vascos, transparent, gelatinos

Alb-albastrui
In jurul galbenusului
La oul proaspat e fluid la exterior + interior
Stratul mijlociu e mai des, contine 2 cordoane spiralate (SALAZE) => mentin galbenusul central + se prind
la cele 2 extremitati ale oului de mb cochilifera
La oul invechit SALAZELE se lizeaza
Galbenusul
-

reprez 32% din greut oului

e un sistem coloidal galben-portocaliu, dens
e invelit de membrana vitelina

e sustinut de cele 2 SALAZE

la oul invechit membrana vitelina se rupe.
DISCUL GERMINATIV / EMBRIONUL la suprafata galbenusului (punct albicios de 2-3 mm
SUB.47 Ouale: valoare nutritive si consumul zilnic ; efecte consum neadecvat
Ou = aliment COMPLET
IMPORTANT PT OM SANATOS + BOLNAV
TOATE VARSTELE
Are trofine + efect colecistokinetic, favorabil digestiei
Compozitia e relativ constanta, variaza in functie de hrana pasarii, vechime ou, etc
1. Apa 50.8% in galbenus ; 85.8% in albus
2. Proteine considerate proteine STANDARD pt ca au de 2 ori mai multi tioaminoacizi (metionina,
cisteina) fata de lapte, carne
a) Proteinele galbenusului in complexe lipoproteice
O fractiune cu densitate mica, bogata in lipide (lipovitelina)
O fractiune cu densitate mare, saraca in lipide (fosfovitelina), livetine
Utilizarea digestiva a proteinelor e completa, la oul consumat crud si la oul consumat fiert
b) Prot albusului
Are proteine simple + glicoproteine (ovalbumina, conalbumina, ovoglobulina, ovomucoid, ovomucina)
Proteinele din albus sunt utilizate digestiv COMPLET daca oul a fost fiert
44

50% in cazul oului crud

In albusul crud sunt factori proteici care reduc utilizarea digestiva ovomucoid si ovoinhibitor, atienzime ce
inhiba tripsina, chemotripsina, proteinazele
Avidina leaga 2 molecule de biotina => complex neabsorbabil => carenta secundara de biotina
Exista si proteine nedigerabile => R alergice, mai ales la copii
Acesti factori sunt inactivati termic
3. Lipidele mai multe in galbenus (70%)
Sunt gliceride, fosfolipide, steroli (5%)
Sunt de 4 ori mai bogate in lecitina decat creierul
Lecitina previne steatoza hepatica produsa de colesterol => oul contine in egala masura colesterol + antidot
In albus sunt f putine lipide (0.03%)
Lipidele din ou au un coeficient de utilizare digestiva MAXIM (sunt emulsionate)
4. Glucidele.
Mai ales in albus (1%) si 0.2% in galbenus
5. Substantele minerale mai ales in galbenus
Sulf, fosfor (in fosfolipide), Fe, Ca, Iod, Cu, Mangan
6. Vitamine mai ales in galbenus
Liposolubile (ADE in galbenus) ; concentratia difera in functie de sezon, rasa
Hidrosolubile din galbenus (B1,B2, acid pantotenic, B12)
In albus doar B2
Utilizarea digestiva a vitaminelor din ou e f. buna
7. Pigmenti : caroten, luteina, criptoxantina -> galbenus
Riboflavina -> albus
8. Enzime
Proteinaze, lipaze, colinesteraze, diastaze
NECESAR
Prescolari : ou pe zi
1-ou pe zi la adolescenti, adult
gravida 4-5 oua pe saptamana
45

lactatie 1 ou/zi
varstnici 2-4 oua pe saptamana
ouale 2-3% din valoarea calorica a ratiei alimentare
calorii
170 kcal/100 g ou gaina
180-190 kcal/100 g ou rata, gasca
Oul e recomandat in diete de crutare in boli g-i : gastrite hi[eracide, UG, colite,post hepatita, plagi, surmenaj,
obezitate, nefroze (diete hipoproteice din albus de ou)
CONSUM NEADECVAT
Au efect colecistokinetic => contraI in colecistopatii, insuf pancreatica, ciroza hepatica + alergici la ou
Consum repetat si indelungat de oua crude => carenta biotinica
48. legumele compozitia si valoarea nutritiva, necesar, consum neadecvat
Partea comestibila a legumelor difera in functie de specie, dar au ~aceleasi nutrienti
1. Apa 75-95% !!! determina grad de PERISABILITATE
Cele mai perisabile marar, leustean, loboda
Mai rezistentei cartofi, usturoi, morcov, ceapa
2. Vitamine
Sunt sintetizate de plante => se gasesc in cantitati mari
Concentratia depinde de specie, grad de maturizare, prospetime, mediu, decojire, tratament termic, pH
Legume + fructe constituie practic sursele alimentare exclusive de vit C si citrina
Sunt si surse importante de vitamine B + liposol

Vit C cea mai bine reprezentata vit hidrosolubina, mai ales in partile externe ale legumelor, datorita
prezentei oxigenului
Aceste alimente contin insa si cantitati variabile de ascorbicoxidaza (inactiveaza vit C prin oxidare)
Concentratia in legume e maxima daca ascorbicoxidaza lipseste (ardei, spanac, varza) si e minima
daca se gaseste in cantitate mare (castraveti, dovlecei, morcovi)
Pierderi importante de vit C apar daca leguma e fragmentata marunt, decojita (favorizeaza oxidarea),
pastrare timp indelungat in apa, fierbere, uscare la soare
Se recomanda congelare, fierbere in apa acidulata sau in vapori sub presiune
46

Cele mai bogate in vit C sunt ardeiul gras

Cantitati mari si in patrunjel, marar, varza, hrean.

Vit B (B1,2,3,6) se gasesc in cantitati mai mici si variabile

Dar, consumate conform ratiei, aportl e important

Exceptand B1, celelalte nu sunt inactivate prin procese culinare

Vit liposol prezente in cantitati considerabile

A,D sub forma de provitamine

Caroteni -> dau si culoarea
In legume frunze predomina beta caroten ; nu e inactivata prin prelucrare termica
Fitosteroli (provitamine D) spnac, varza, frunze
Vit E seminte, legume cu continut lipidc crescut ; mazare, fasole, nuci, masline, spanac, salata
Previne rancezirea uleiurilor vegetale +protejeaza carotenii ; nu se inactiveaza prin prelucrare
Vit K (fitochinona) in frunze spanac, salata, varza, tomate
3. Elemente minerale
K mai mult decat Na => actiune diuretica => legumele si fructele sunt recomandate in diete hipoNa
Ca se gaseste in cantitati importante mai ales in unele legume, DAR prezenta concomitenta a oxalatilor
impiedica utilizarea acestuia
Fosfor sub forma de acid fitic, putin utilizail digestiv
Fe legumele frunzte (spanac, patrunjel, varza, urzici)
Mg, S, I, Cu, Cl cantitati mici
Legumele furnizeaza miliechivalenti alcalini => importante in dietele alcalinizante si echilibrate
4. Glucidele 50%din reziduu uscat ; sintetizate prin FOTOSINTEZA
Sunt prezente TOATE formele chimice, exceptie lactoza + galactoza
a) Glucidele simple concentratie mica ; exceptie zaharoza din morcov, sfecla,, pepene galben
+ fructoza din pepene verde
b) Polizaharide amidonul pe primul loc
Cartoful, morcovul, leguminoasele (mazare, fasole) au continut mare de amidon
47

In legume, cantitatea de amidon e maxima la maturitate, iar in fructe, inainte de maturitate (cu coacerea, trece
in zahar reducator)
c) Glucide nedigerabile : celuloza, hemiceluloza, lignina, gumele, substantele pectice, sunt bine
reprezentate
Celuloza, hemiceluloza => scheletul plantelor, concetratia lor creste cu gradul de maturare
Celuloza poate fi moale sau dura (leguminoase)
In bolile g-i, legumele cu textura fina sunt bine tolerate, cele cu textura dura sunt interzise
Substantele pectice (pectina, propectina, acizii pectici si pectinici, gumele) mare putere higroscopica
Absorb metaboliti si microorganisme din tubul digestiv => participa la normalizare tranzit
5. Proteinele
Mai bine reprezentate in legume
Cantitatea lor creste spre maturitate
NU au valoarea proteinelor animale, dar mentin bilant N echilibrat
Faseolina fasole
Legumina mazare, linte
Glicina soia
In leguminoasele pastai se gasesc tripsin inhibitori => impiedica descompunerea poteinelor + folosirea lor
Acest dezavantaj e anulat prin preparare termica mai indelungata
Salata, spanacul sunt bogate in proteine (pana la 30%)
Proteina specifica din cartof e tuberina si are valoare biologica ridicata, ~cu cele din calasa I
6. Lipidele cantitate mica
Sunt gliceride + ceruri
Soia 20% lipide
Cerurile f. invelisul protector
7. Acizi organici influenteaza gstul + conservabilitatea
Acid malic, citric, tartric, oxalic, succinic, lactic, piruvic, formic
Mai ales in interiorul legumelor
Scad odata cu maturarea plantei
8. Substante TANANTE determina culoarea normala + modificarea ei prin imbrumare oxidativa +
enzimatica
48

9. ANTOCINELE culoare, gust

10. Pigmentii culoare (caroteni -> galben, portocaliu, rosu)
Clorofila se gaseste in toate legumele verzi ; prin tratare termica pierde Mg => cenusie
11. Subst aromate => parfum specific
12. FITONCIDELE substante cu rol ATB => conservabilitate sporita
LEGUMINOASELE USCATE (boabe de fasole, mazare, linte, soia, arahide) cea mai mare parte a subst
nutritive e in miezul boabelor
Contin proteine in cantitate mai mare
Maturare => creste continutul de proteine si ponderea globulinelor
Contin toti aa esentiali, dar unii in cantitati insuficiente (aa limitativi)
Contin si substante antinutritive acid fitic, tripsininhibitorul (soia) + HEMAGLUTININELE
Hemaglutininele = substante antitiroidiene pt ca fvorizeaza pierderea fecala a h. tiroidian prin impiedicarea
reabsorbtiei
Aceste substante se inactiveaza prin tratament termic corespunzator
NECESAR : fructele si legumele tre sa acopere 16-17% din valoarea calorica a ratiei
Au efect catalitic, alcalinizant, favorizeaza motilitatea intestinala, efect antiinfectios prin titoncide, efect
diuretic, vermifug, expectorant
CONSUM NEADECVAT se indica regimuri vegetariene pt perioade scurte in scopuri dieto terapeutice bine
stabilite de medic
Pe termen lung determina carente importante
49. FRUCTELE compozitie, necesar, consum neadecvat
Se caracterizeaza prin continutul lor in apa, vitamine, saruri minerale, arome, glucide cu molecula mica
1. Apa 3-96%, determina grad perisabilitate
2. Vitamine la fel ca la legume

Vit C, ca la legume...

Cele mai bogate in vit C coacaze negre

Dar fructe cu cantitate mai mica de vit C, prin frecventa cu care se consuma sunt surse importante
Vit B in cantitati mai mici si variabile dar consumate conform ratiei aportul e important
Exceptand B1 nu sunt inactivate prin procese culinare
49

Vit liposolubile in cantitati variabile

A sub forma de caroteni => culoarea ; in fructe predomina alfa caroten
E in deosebi in seminte, fructe cu continut lipidic crescut. Nu se inactiveaza culinar
3. Elemente minerale K,Ca,Mg,P, Fe
4. Glucide 5-20%, sintetizate prin fotosinteza
Prezente in toate formele chimice, exceptie lacotza, galactoza
a) Glucidele simple se gasesc in cantitate mai mare ; maxim 25% in struguri
Fructele coapte contin mai ales hexoze
b) Polizaharide amidon, inainte de maturitate, pentru ca odata cu coacerea trece in zahar reducator
c) Glucide nedigerabile celuloza, hemiceluloza, lignina, gumele, subst pectice
Hemiceluloza mere, gutui, zmeura
Gumele prune, cirese
Prunele uscate sunt indicate ca laxativ in unele forme de constipatie
In diaree se recomanda merele bogate in pectine (normalizeaza tranzitul)
5. Proteinele mai bine reprezentate in legume
6. Lipidele in cantitate mica ; gliceride + ceruri
7. Acizi organici => influenteaza gustul + conservabilitatea
8. Subst tanante => culoare
Cand sunt in cantitate mare => gust astringent (gutuie, mure)
9. ANTOCINE bacteriostatice
10. Pigmenti caroteni, clorofila
11. Subst aromate
12. FINTOCIDELE
Valoare nutritiva mai mare daca se consuma CRUDE
NECESAR : legumele si fructele sa acopere 16-17% din valoarea calorica a ratiei
Ratia medie de legume si fructe
1-6 ani 400 g
Adolescenti 1000 g
50

Adulti 850-1550 g
Varstnici 650-750 g
EFECTE catalitic, alcalinizant, normalizare tranzit intestinal, antiinfectios, curativ (diuretic), aport caloric
redus
EFECT CONSUM NEADECVAT idem legume
50. CEREALE structura bob de grau + compozitie chimica
Cerealele se consuma numai dupa prelucrare
Componentele anatomice concentreaza trofinele diferit
a) Coaja (15-25%) din greutatel contine celuloza, lignina, saruri minerale, celule pigmentare
b) Miezul (endospermul) e format in special din granule de amidon, proteine, vitamine
c) Germenele (2.5%) contine aproape toata cantitatea de lipide + vit E, proteine, saruri minerale, enzime
Compozitie chimica
Substante nutritive 80% apa 10-15%
Proteine 7-16% - albumine, globuline, gliadina, glutenine
Glutenul = principala proteina din faina de grau ; format din gliadina si glutenina
Se obtine din spalarea fainii cu apa
Nu se gaeste in faina altor cereale
Proteinele contin toti aa esentiali, dar unii in cantitati insuficiente ; tratamentul termic necesar
inactiveaza o parte din lizina => mareste deficitul
Glucidele bine reprezentate
Miez amidon ; germene glucide cu molecula mica ; invelis celuloza, hemiceluloza
Amidonul se gaseste in cantitate mare in faina alba 80%, si 40% in cea neagra
Lipidele 1-2% in faina ; o mare parte se elimina prin macinare ; sunt bogate in AG nesaturati.
Uleiul din germenele de cereale e bogat in tocoferoli
Prin pastrarea fainii, lecitina se descmpune in AG, glicerina si acid fosforic => creste aciditatea
Saruri minerale bine reprezentate in invelis, embrion.
Raportul Ca/P e necorespunzator
Acidul fitic formeaza saruri insolubile cu unele minerale => se pierd pe cale fecala
51

Vitaminele in cantitate mare, mai ales in invelis si embrion

Prin macinare si panificatie concentrarea lor scade cu 50-70%
Bobul de grau e lipsit de vitamine A, B6, D,C
E bogat in B1, B2, PP, E
Enzimele hidrolaze, proteaze, fosfataze, lipaze, oxidaze
Cerealele germinate au valoare nutritiva crescuta
51. FAINA
Folosita in procesul de panificatie pt obtinere paine
Puterea de panficatie (capacitatea de a forma paine de calitate superioara) depinde de cantitatea si
calitatea glutenului, cantitatea de apa absorbita de faina, puterea de fermentare a fainii, prin activitatea
amilazei. Valoarea nutritiva a painii e data de componentele fainii.
Graul e cel mai important cereal. Faina din grau se caracterizeaza in functie de gradul de extractie
(cantitatea de faina obtinuta din 100 g boabe)
0.98% - integrala
0.82% - intermediara
0.70% semialba
0.30% alba
Cu cat gradul de extractie e mai redus, faina contine cantitati mai mici de saruri minerale, vitamine,
celuloza, proteine si cantitati mai mari de amidon.
- proteine 12,2g%, grasimi 2,30g%, Ca 30mg%, Fe 3,5 mg%, Vit B1, PP, B2
- se poate pregati in forme usor digerabile
- proteina compleza Gluten ( gliadina si gluteina ) permite preperarea alimentelor bazate pe aluat
porozat
- se poate pastra in conditii obisnuite periaoade lungi de timp
- fiind sarace in unii AA, in general Lizina, acid ascorbic, Ca, Vit A, se asocoaza in alimentatie cu
laptele, carnea, ouale, branza, legumele si fructele
SUB 52: Painea : ratia si efectele consumului neadecvat
Ratia medie zilnica : Copii : - 1-6 ani- 80-140 g
-7-9 ani 225-250 g
Adolescenti : Baieti : 300 g
Fete :
250 g
Adulti : barbati :
20-40 ani- 330-520 g
41-65 ani 320-500 g
Femei :
20-40 ani 275-320 g
41-60 ani 250-330 g
Batrani : 250-300 g
Efectele consumului neadecvat
52

Insuficienta consumului de derivate de cereale uscate duce la : subalimentatie, pierdere in

greutate,incetinirea cresterii la copii si adolescenti, scaderea capac de munca , scaderea rezistentei la
agresiuni infectioase si toxice ale mediului, cresterea mortalitatii si morbiditatii.
Consumul excesiv de derivate de cereale si leguminoase uscate este mai frecvent decat consumul
insuficient si poate apare :
- Ca abuz de derivate de cereale pt compensarea alimentelor de orig animala abuz ce se insoteste de
carenta proteica de orig animala cu rahitism si demineralizare osoasa, distrofie prin fainoase la copii,
pelagra prin consum excesiv de porumb, beri-beri frust prin consum excesiv de orez
- Abuz de derivate de cereale cu consum normal sau exagerat al altor alimente manifest prin
dezechilibru tiaminoglucidic, dislipidemii, obezitate
SUB 53 : Bauturi nealcoolice : valori nutritive
Baut nealcoolice includ apele minerale, apa carbogazoasa, bauturile racoritoare, sucurile de fructe si
legum, nectarul, siropurile, bauturile stimulante (ceai, cafea, cacaoa)
Rolul lor principal consta in reechilibrarea hidrica a organismului, necesarul hidric fiind
apreciat la 2l/zi la adultul cu greutate medie de 60 kg.
Prezinta o val nutritiva scazuta datorita continutului mare de apa (80-100%) cu exceptia sucurilor
naturale din fructe si legume si a nectarurilor.
*Apele minerale : unele ape minerale cresc aportul de micronutrienti esentiali precum calciul,
magneziul in organism
*Sucurile naturale din fructe : contin aproximativ aceiasi nutrienti cu fructul intreg.
-participa la asigurarea necesarului energetic prin glucidele fls la indulcire sau glucidele continute in
fructele folosite ca materie prima (mai ales cu molecula mica : glucoza, fructoza, levuloza), in medie
4-18% fiind recomandate in activitati musculare intense in caz de transpiratii abundente
-contin vit C, B1, B2 ,B6,P, PP, provitamine A si saruri minerale in special cationii K, Ca, Mg, Na ,
Fe, oligoelemente
- acizii organici principali sunt acidul citric, malic, tartric, impreuna cu subst volatile, det aroma si
savoarea sucurilor de fructe si legume
- prot si lip se gasesc in cant f mici
-enzimele existente in fructele proaspete ( invertaza, polifenoloxidaza, ascorbicoxidaza, peroxidaza,
proteazele, amilazele, hidrogenazele) sunt in numar mare in cele netratate termic si sunt in parte
distruse in sucurile de fructe in urma tratamentului termic.
*Sucurile de legume au diverse recomandari terapeutice :
- sucul de rosii este bogat in caroten, vit C, Fe, K in anemii, convalescenta ;
- sucul de morcovi : bogat in caroteni si pectine in hipovit A, dispepsii, sucul de varza alba bogat in
vit C si subst antimicrobiene sub forma de derivati de sulf in hipovit C, ulcer GD-efect cicatrizant,
- sucul de ridichi negre cu efect colecistokinetic in colecistite si angiocolite cronice, in constipatie
*Nectarul de fructe are o val nutritiva si energetica superioare sucului de fructe deoarece contine
pana la 30 % pulpa de fructe
* Ceaiul- infuzie caracterizata prin continut in cafeina, tanin (propr astringente, constipante), fluor se
situeaza pe primul loc ca sursa alim, uleiuri volatile
*Cafeaua- cafeina 100 mg si tanin 200 mg
*Cacaoa- 55% lipide din care se extrage untul de cacao ; untul de cacao contine : lipide 18%, proteine
12-15%, amidon 6-10%, tanin, teobromina, cafeina, ac organici, saruri minerale, uleiuri
eterice.Datorita teorominei si continutului rdicat de acid oxalic nu se recomanda in cant mari in alim
copiilor, femeilor in per de maternitate, in litiaza oxalica, in guta
SUB 54 : Influenta asupra organismului a variatiei presiunii partiale a azotuluiasdasd
-La presiune normala nu exercita actiune nociva asupra organismului ;
- La presiune crescuta ( scafandri, muncitori in chesoane) pot apare efecte nefavorabile daca nu se respecte
norme de protectie. In apa, la fiecare 11 m adancime, presiunea creste cu 1 atm si concomitent creste si
presiunea partiala a azotului ca urmare intr-un timp scurt azotul intra in organism in cant mari. In org se solva
in sange si se depoziteaza apoi pana la saturatie mai ales in tesutul nervos generand un sindrom de ,, narcoza
hiperbara sau ,,betia adancurilor .Consta in pierderea contactului cu mediul inconjurator, persoana fiind
53

euforica cu reflexe exacerbate insotite de neliniste, agitatie, tulb senzoriale cu imposibilitatea ridicarii la
suprafata pt ca intr-o faza urmatoare sa apara adinamie, somnolenta, bradicardie, bradipnee,
hiporeflectivitate, deces.
Sanatatea poate fi afectata datorita azotului si la aducerea la suprafata prin aducere la suprafata rapid
azotul se acumuleaza in sange si produce embolii gazoase (infarcte, paralizii si parestezii)
SUB 55- Influenta asupra organismului a variatiei presiunii partiale a O2
Oxigenul este un gaz vital iar deficitul de oxigenare pulmonara produce starea de hipoxie, anoxemie,
anoxie.
Scaderea concentratiei oxigenului in aerul atmosferic sub 18% are efecte asupra org :
pana la conc de 18% nu apar tulburari;
-intre 15-18% tulb sunt compensatorii: creste Fc, TA, nr globulelor rosii in sg periferic, iar local se produce
vasodilatatie datorita hipoxiei ;
-intre 15-10% manifestarile sunt : alcaloza, dispnee, manifestari nervoase (initial excitatie apoi depresie),
apnee intermitenta prin afectarea centrului respirator, bradicardie cu scaderea tensiunii arteriale si in final
colaps cardiovascular si respirator.Toleranta la hipoxie este cea mai buna la persoane antrenate, la cele
obisnuite cu eforturi fizice mari si in conditii de alimentatie corespunzatoare.
Presiunea partiala a O2 scade cu altitudinea la fiecare 10 m presiunea scade cu 1 mm Hg. Scaderea p atm
duce la scaderea presiunii partiale a gazelor si efecte din partea organismului apar in cazul ascensiunilor in
munti, in timpul zborului la 6 000- 7 000m in conditiile nepresurizarii avionului,situatii prezentate anterior.
SUB 56 Influenta asupra organismului a variatiei presiunii partiale a . A CO2
Presiunea partiala a CO2 este de 46 mmHg in sangele venos si de 40 mm Hg in aerul alveolar
permitand difuziunea spre aerul atmosferic. Coeficientul de difuziune este de 25 ori mai mare decat al O2.
Intoxicatia cu CO2- semnele intoxicatiei depinde de conc CO2 din aer : la conc de 3-4 %, deci de 100
ori mai mari fata de normal constau in dispnee, constrictie toracica ; la 5% se adauga greturi,varsaturi ; la 7%
cefalee, vertij, ameteli ; la 10 % se produce agravarea simptomelor precedente, stare depresiva,cu pierderea
cunostintei si moarte prin stop cardio-respirator.
SUB 57 Influenta aeroionizarii asupra organismului
Influentele biologice ale ionizarii aerului : cresc stabilitatea particulelor coloidale in sange ;influenteaza
echilibru hidromineral, pH-ul, activitatea neurohormonal etc.
- Aeroionii mici pozitiv au o actiune excitanta : stimuleaza metab serotoninei, confera un gradient acid,
cresc activitatea SN simpatic
- Aeroionii mici negativi au efect sedativ, inhiba serotonina, confera mediului intern un caracter bazic,
favorizeaza activitatea SN parasimpatic
Aerionizarea artificiala : ionii negativi imbunatatesc calitatea aerului, fiind oportun a creste
concentratia lor in spital pentru a calma durerea i ( ex. sectii de arsi sau postoperator) ; se fls in
tratamentul astmului , a bronsitei cronice, reumatismului, HTA, afectiuni digestive ( gastrite , UD), tulb
neuropsihice (neurastenie, stari depresive).
SUB 58 PRESIUNEA ATMOSFERICA : INFLUENTA VARIATIILOR ASUPRA ORGANISMULUI
P atm prezinta variatii periodice si neperiodice:
1. Variatiile periodice sunt: variatii diurne- sunt de mica amplitudine ( 1 mm Hg) si sunt date de
incalzirea aerului atmospheric in mod diferit in timpul zilei; variatii anuale- difera dupa sezon si
pozitie geografica fiind de 20-30 mm Hg; pt continente presiunea maxima este iarna si scazuta vara,
iar pt mari si oceane invers.
2. Variatiile neperiodice sunt:
a. Variatiile de altitudine- la fiecare aproximativ 10 m altitudine, presiunea scade cu 1 mm Hg.
Schimbarile gazoase intre organism si mediu sunt det de conc gazelor si de presiunea lor partial care
este direct influentata de pres atm; scaderea presiunii atmosferice duce la scaderea presiunii partiale a
gazelor.
*Ascensiunile in munti:
-pana la 2000-2500 m, marea majoritate a indivizilor nu prez modificari sau prezinta tahicardie,
tahipnee compensator ( lipsa antrenamentului, oxygen insufficient)
54

- la peste 3000 m apare ,,raul de altitudine sau ,,boala de asensiune (mai frecvent la neantrenati si
la cei care nu isi dozeaza bine efortul) si se manifesta prin : oboseala, cefalee, vertije, dispnee,
tahicardie, tegumente cianotice cu transpiratii reci, epistaxis, hemoptizie, lipotimie ;
- la 6000-7000m apare starea de euforie si se pierde constienta,dar la aceste inaltimi se indica masa cu
O2.
Ascensiunile sunt CI la cardiovasculari si la cei cu afectiuni respiratorii cronice.
Calatoria cu avionul in conditii de nepresurizare la 6000-7000 m poate genera ,,raul aviatorilor ,
conditii in care apar anoxia si anoxemia datorita scaderii presiunii atmosferice, iar consecutiv
scaderii presiunii partiale a gazelor, este afectatea termoreglarea (datorita scaderii temperaturii) ;
este afectate sistemul neurovegetativ datorita trepidatiilor si zgomotului.
Simptomele care apar sunt : circulatorii (tahicardie, HTA, cianoza) ; respiratorii (creste frecventa
si amplitudinea misc respiratorii) ; gastrointestinale (greturi, varsaturi, meteorism abdominal,
nervoase (ameteli, cefalee, vedere neclara ,oboseala placuta numita si ,,betia inaltimilor si
pierdere cunostintei).
Au CI sa efectueze zboruri in conditii de nepresurizare bolnavii cronici (ATS, cu lez ale
miocardului- infarct, AP, HTA, pneumotorax, AB, UGD, anemii grave)
La persoanele care traiesc permanent la altitudine (Himalaya, Anzii Cordilieri) apare ca
adaptare la hipobarism : cresterea nr de eritrocite (7-8 mil mmc) ; creste capacitatea hematiei de a
se incarca cu Hb ;creste conc Hb in sange ; creste minut-volumul cardiac si volumul respirator,
toracele este crescut de volum,este globulos.
Aceasta adaptare nu se face la cei cu afectare cardiaca.
Influenta variatiei presiunii atmosferice din cauze meteorologice :
1. Scadere pres atm din cause meteorologice det la pers sanatoase retentive de apa, iar la pers
sanatoase dar si bolnave senzatie de greutate si cresterea vitezei de circ a sangelui
2. Cresterea presiunii atmosferice la pers sanatoase det elim apei din organism, acutizarea fen
inflam,tromboze, embolii
3. Variatii importante ale pres atm det decl crizelor de astm

SUB 59 POLUAREA AERULUI : SURSE DE POLUARE-curs 5 pg 8

Prin poluarea aerului se intelege prezenta unor substante straine din compozitia sa naturala sau
variatia importanta a componentilor ( CO2) si care pot produce direct sau indirect alterarea sanatatii omului.
Sursele de poluare pot fi :
1. Naturale : erodarea solului de catre vanturi si transportul particulelelor la mari distante, incendii ale
padurilor , descompunerea naturala a materiilor organice, activitatea vulcanilor
2. Artificiale : procese de combustie in instalatii fixe, transporturile ( combustii in instalatii mobile),
procesele industriale.
a. Combustii in instalatii fixe ( termocentrale, electrocentrale) polueaza in fct de combustibilul folosti :
-gaze naturale ( principalul component metanul), polueaza cu NO2, CO, aldehide, acizi organici,
hidrocarburi aromatice, funingine ;
- carbunele si petrolul polueaza cu pulberi (cenusa zburatoare) ce are in componenta carbune nears, oxizi
metalici ( Fe, Mg, Ca, Al, K, Na, Si), carbonate, fosfati, gaze: SO2, CO, NO, NO2; aldehide,
hidrocarburi, compusi de ardere incomplete: CO, HPA ( benzpiren, piren, fenantren) ,funingine.
Dupa combustie poluantii rezultati participa in atmosfera la reactii fotochimice: oxizii de azot
rezultati sunt transformati sub actiunea razelor UV in ozon.
b. Combustii in instalatii mobile:
- Mijloace de transport terestre (autovehicule) cu poluare intense la nivelul solului:motoare cu
aprindere electrica care fls benzina si polueaza aerul atmosferic cu gaze de esapament si prin
evaporarea benzinei din carburetor si rezervor: vapori de benzina, CO, NOx, hidrocarburi nearse,
tetraetil de Pb, impuritati, motoare cu aprindere prin compresie, care folosesc motorina polueaza aerul
atm cu gaze de esapament: CO, NOx, HPA nearse, impuritati.
55

Mijloace de transport aeriene: vaporide apa si CO2 cu efecte asupra stratului de ozon, a balantei
termice si a transparentei ( formarea norilor cirus), polueaza cu vapori de apa si Nox, particule
c. Procesele industriale polueaza cu compusi diferiti in fct de profilul industriei : ind metalurgica
feroasa, industria metalurgica neferoase ( aerosoli ai metalelor respective, SO2), rafinarea petrolului
(oxizi de sulf, oxizi de azot, carbon, aldehide, HPA), industria materialelor de constructie ( fabricarea
cimentului, magneziului, gipsului, azbestului, varului, caramidei, ceramicii)
d. Alte surse de poluare : caile de transport, incalzirea locuintelor, incinerarea reziduurilor, fumatul
tutunului.

SUB 60 : AUTOPURIFICAREA AERULUI : IMPORTANTA PROCESULUI SI FACTORI

CARE INTERVIN- curs 5 pg 9
Autopurificarea aerului inseamna restabilirea proprietatilor naturale ale aerului cand cant de poluanti
nu depaseste anumite limite.
Procesul de autopurificare depinde de :
1. Particularitati topografice naturale (geografice) si particularitati urbanistice (sistematizarea centrelor
populate) ;
particularitati topografice naturale : obstacole naturale ( dealuri, munti) si artificiale
(constructii) protejeaza teritoriul din spatele obstacolului ; o dispozitie paralele a obstacolelor
creaza un coridor prin care poluantii se pot deplasa la mari distante, depresiunile si vaile sunt
nefavorabile autopurificarii ; relieful plat favorizeaza autopurificarea prin favorizarea dispersiei
poluantilor
particularitati urbanistice (sistematizarea centrelor populate) ; amplasarea corecta a zonei
industriale, asigurarea zonelor de protectie sanitare, respectarea cerintelor pentru zonele protejate,
sistematizarea circulatiei
2.
procesele biologice din sol, producatoare de caldura, genereaza curenti de aer ascendenti ce
ascensioneaza poluantii in straturile superioaer unde vor fi dispersati prin curenti orizontali (vanturi) ;
3.
Suprafetele de apa fav retinerea impuritatilor prin sedimentare, dizolvare si fixare. Brizele de
litoral contribuie la transmiterea poluantilor.
4.
Suprafetele impadurite
5.
Criterii meteoroclimatice
- temperatura aerului, prin scaderea cu altitudinea det formarea cur ascendenti pe verticala ; in
anumite conditii pot aparea curenti verticali descendenti nefavorabili autopurificarii ;
- umiditatea aerului crescuta, det formarea cetii cu fav acumularii poluantilor, SO2 si oxizii de azot
sunt transformati in acizii corespunzatori care ajung pe sol sub forma de ploi acide sau zapezi acide ;
- curentii de aer, orizontali, disperseaza poluantii si contribuie la poluarea unor zone fara surse de
poluar, calmul atmosferic duce la acumularea si cresterea conc poluantilor intr-un teritoriu ;
- radiatia solara prin UV det reactii fotochimice din care rezulta smogul oxidant sau ceata
fotochimica, un amestec de compusi toxici mai nocivi decat poluantii initiali : ozon, radicali liberi,
subst oxidante. Smogul oxidant poate sa apara in toate centrele industriale cu circulatie intensa de
autovehicule.

SUB 61 POLUANTI IRITANTI : ACTIUNEA CRONICA ASUPRA ORGANISMULUI curs 5 pg

11
Efectele cronice sunt modificari functionale in stadiul incipient, urmate apoi de alterari morfologice la
nivelul aparatului respirator ( HT gl mucoase, hiperplazia celulelor caliciforme). Se manifesta prin :
Creste frecventa si gravitatea infectiilor (bacteriene si virale), ale conjunctivei, cailor respiratorii
a BPOC (cuprinde bronsita cronica-incidenta de 2,5 ori mai mare in zone poluate, emfizemul
pulmonar si AB), boli pt care poluantii iritanti sunt factori agravanti

56

creste morbiditatea si mortalitatea la copii sub 1 an si la adulti peste 45 de ani, la bolnavii

cardiovasculari si pulmonari : la copii apare retard in dezvoltarea fizica si neuropsihica, modificari
hematologice de tip poliglobulie cu microcitoza, HT amigdaliana si la gangl cervicali
subst oxidante produc iritatie oculara, hipersecretie lacrimala, jena respiratorie la concentratii mici
poluarea fotochimica oxidanta favorizeaza aparitia cancerului pulmonar.

SUB 62: POLUANTI ASFIXIANTI: ACTIUNEA ASUPRA ORGANISMULUI- curs 5 pg 11

( Acestia sunt : CO2, H2S, nitritii, cianurile)
Efectele asupra organismului : patrunde insidios in organism, fara avertizare si este absorbit rapid,
integral, datorita afinitatii CO pentru Hb de 210-250 ori mai mare decat a O2.
Hb + CO COHb ce duce la hipoxie cu consecinte la nivelul SNC, organe de simt, musculatura
voluntara.Normal, COHb este 1% si rezulta din catabolismul Hb. La fumatori, COHb este 4-5 % si ajunge la
15%, in timpul fumatului COHb este reversibila.
Efecte acute : sub 2% COHb, nu apar simptome ;
- 2-10%- tulburari senzoriale si tulb psiho-motorii- scade acuitatea vizuala si cromatica, scad
performantele intelectuale si dexteritatea manuala ;
- Peste 10% intoxicatie cu CO ; 10-20 % se adauga la simptomele anterioare cefalee, dispnee,
modificari ale ritmului cardiac si respirator ;
- 20-40%- intoxicatia acuta grava (cefalee, greturi, ameteli, adinamie, tulburari senzoriale grave ;
- 40%- pierderea cunostintei ;
- -60%- moarte
Efecte cronice apar in expuneri de durate lungi, la surse multiple de CO (locuinta, fumat, loc de
munca, strada), la gospodine,agenti de circulatie.Se manifesta prin : oboseala, cefalee, iritabilitate,
ameteli, tulb de somn ; risc crescut pt HTA, ATS, datorita cresterii colesterolului si insuficientei
oxigenari a endoteliului si fibrei musculare vasculare.
Markerul biologic de expunere este valoarea de 2,5-3% CO
CO strabate bariera fetoplacentara : copii subdezvoltati, subponderali
SUB 63 : POLUANTI ALERGIZANTI : TIPURI SI ACTIUNEA ASUPRA ORGANISMULUI curs 5
pg 13

Pol alergizanti cuprind numeroase subst capabile de a cauza reactii alergice de hipersensibilitate.
Clasificare :
De origine vegetala : polen, fibre vegetale, levuri, ciuperci ;
De origine animala : produse de descuamatie, pene, peri, blana ;
De origine industriala : bumbac, canepa, cereale, piele, lemn, tutun ;

Alergeni de origine vegetala : polenul reprezinta dupa praful de casa si fungi cea mai frecvent cauza
a alergiilor respiratorii. Alergozele cauzate de polen apar vara si primavar si se manifesta sub forma
de febra de fan, rinita periodica, astmul bronsic polenic.
Sezonul alergogen polenic : 15 mai- 15 iulie.
Plantele incriminate: alge, licheni, ciuperci, muschi, ferigi, plante cu flori, furaje, plopii, teiul, artarul,
salcamul, patlagina, stevia, lucerna, trifoiul, sulfina, mucegaiuri, fibre textile
Alergeni de origine animala: peri, blanuri, pene, descuamatii epidermice de la animale.Praful de casa:
foarte raspandit si f important contine: fibre, bumbac, lana , fulgi , peri, scuame, mucegaiuri, bacterii.
Agentii fizici : caldura, lumina, frigu produc urticarie.Acest tip de alergie apare la persoanele cu instabilitate
vasomotorie,iar mecanismul de actiune insuficient clarificat are la baza eliberarea masiva a mediatori de tip
histamina.
Alergia la caldura se manifesta cu urticarie, edem, eczema la persoane hipersensibile la lumina solara.
Alergii industriale : apare o hiperiritabilitate a mucoasei bronsice care se manifesta la expuneri anterioare la
diversi poluanti industriali (ex. SO2). In aceste conditii, microorganisemele prezente in tractul respirator se
57

multiplica pe mucoasa lezata de gaz ducand la un rasp alergic fata de proteinele rezultate dina ceste
microorganisme.
Alti alergeni industriali : beriliu produce o reactie granulomatoasa, parafenilen diamina- colorant pt
blanuri produce AB, dermatoze.
Unii poluanti foarte activi chimic se combina cu proteinele, formand adevarati alergeni ce
declanseaza reactii alergice de tip imediat cu sinteza de Ig E si manifeste ca rinita alergica, conjunctivita
alergica, AB, urticarie, dermatita atopica. Alergenii industriali in general se comporta ca haptene, care sunt
substante neproteice ce se combina cu subst proteice reactive devenind antigene ( ex : compusi org ai Hg,
compusi organo-clorurati, saruri de metale grele).
SUB 64 : Poluarea aerului cu Pb si Cadmiu : efecte asupra organismului
Plumbul
1/3 patrunde in organism pe cale respiratorie, 2/3 patrunde pe cale digestiva.
Calea respiratorie : desi doar 1/3 patrunde pe calea respiratorie, absorbtia este 40% ( fata de 10% pt calea
digestiva) : de la nivelul peretelui alveolar prin circulatia sangvina ajunge la hematii (perturba fixarea Fe in
porfirine) si se depoziteaza in special in sistemul osos (90%), par, dinti, tesuturile moi : ap. renal, sistem
nervos, aparat cardiovascular, tract GI.
Eliminarea se face prin urina ( 79%) fecale.
In randul populatiei cel mai frecvent se intalneste absorbtia crescuta de plumb, manifesta prin :
iritabilitate, insomnia, cefalee, inapetenta, greturi, tulburari de transit, dureri articulare.Copiii sunt foarte
sensibili.Riscul intoxicatiei cu Pb apare cand plumbemia > 30 micrograme/100 mL sange
=copil;plumbemia>60 micrograme/100 mL sange =adult
In cazul aparitiei efectelor toxice manifestarile sunt: perturba fixarea Fe in porfirine (creste acidul
delta aminolevulinic in ser si in urina, cresc coproporfirinele urinare), apar hematii cu granulatii bazofile,
scade Hb si viata hematiilor, sunt afectate: evol sarcinii si a produsului de conceptie, aparatul renal,
cardiovascular, nervos, digestive etc.
Cadmiul
Absorbtia este mai mare pe cale resp ( 30-40%) comparative cu cea digestive (10 % ). Pt populatia generala
exista riscul incarcarii organismului cu Cd din aer fara manifestari dar in timp apare afectare pulmonara,
renala, CV si neoplasme. Se fixeaza in tiroida, splina , ficat.Cant de cadmiu creste cu varsta.

SUB 65 POLUAREA AERULUI CU ARSEN SI MERCUR : EFECTE ASUPRA ORGANISMULUI-curs 5

pg 12
Mercurul
In populatie principala cale de patrundere este digestiva ( apa si aliment), calea aeriana este secundara
pentru populatie si pericolul este scazut, dar poate aparea starea de absorbtie crescuta.
Din circulatia sangvina trec in tesuturi : sarurile anorganice se depun in rinichi, sarurile organice, liposolubile
(metilHg) ajung in creier, in par se concentreaza foarte mult.Trece bariera placentara.
Eliminarea se face prin fecale, urina si secundar prin saliva si lapte. Riscul intoxicatiei apare la valori
mai mari de 40 micrograme/100 mL.
Simptome : cefalee, astenie, tulburari de somn, hiperiritabilitate, anxietate, manifestari renale si
cardiovasculare.
Arsenul :
Este toxic.In organism este transformat in compusi trivalenti netoxici.
Calea principala de patrundere este respiratorie, absorbtia fiind de 40-50%.In organism inhiba resp celulara
prin blocarea gruparilor SH fiind si iritant si cancerigen.Este transportat in organism legat de hematii unde
se concentreaza de 2 ori mai mult ca in plasma si se depoziteaza in ficat, rinichi, vase capilare, piele, fanere.
In populatie apare fen de acumulare in organism, eliminarea urinara normala fiind de 60
micrograme/l, iar 300 micrograme/ l considerata usor crescuta.
58

Tablou clinic in intoxicatia cronica : fenomene locale iritative : conjunctivita, cheratita cutanata,
rinita, faringita, laringita, traheo-bronsita ;hiperpigmentare ce poate degenera malign,dar efectul cancerigen
este neelucidat inca.
SUB 66 : POLUANTI CANCERIGENI : TIPURI SI ACTIUNE ASUPRA ORGANISMULUI
HPA rezulta din : gaze de esapament, procese de combustie, industrii ; tutun. Mai importante : benzpirenul,
benzantracenul, benzfluoroetenul.
Compusii N-nitrozo cuprind : nitrozamine, nitrozamide. Compusii N-nitrozo rezulta din : compusii de
azot combinati cu amine secundare sau tertiare.Nitrozaminele rezulta din diferite industrii, fumul de tigara.
Pesticide organice : DDT, HCH, toxafen, dieldrin,heptaclor.
Aminele aromatice rezulta din ind. Colorantilor organic, combustii, fum de tutun.
Anestezicele volatile:hidrocarburi halogenate, eter (dau cancer hepatic, pancreatic, renal).
Substante anorganice: Pb (cancer renal, gastric, ovarian), As ( cancer de piele, hepatic), azbest (cancer
pleura, peritoneu, laringe).
Tutunul contine nitrosamine, HPA, subst anorganice ( As, Cd, Cr, Co)
Masura in care factorii cancerigeni contribuie la producerea cancerului nu poate fi exact
apreciata.Este foarte probabil ca unele cancere gasesc in poluarea atmosferica o cauza favorizanta sau chiar
determinant pt declansarea lor.Localizarile mai frecvente: epiteliomul bronsic, cancerul cailor aero-digestive
superioare si eventual cancerele cutanate rezultate prin contact direct cu aerul.
SUB 67 : POLUANTI FIBROZANTI : TIPURI SI ACTIUNE ASUPRA ORGANISMULUI curs 5
pg 12
Sunt in majoritatea suspensii care se depoziteaza in plamani unde produc modificari :
- proliferari ale tesutului conjunctiv (fibroza pulmonara)
- redistribuiri ale tesutului conjunctiv din peretele alv ( emfizem).
-Azbestul det corpi azbestozici, calcificari sau placi pleurale
- SiO2 actioneaza in special in desert
- Beriliu leziuni granulomatoase
- Poluantii iritanti pot produce modificari fibroase
In perspectiva exista riscul transformarii in tumori maligne mai ales pentru corpii azbestozici.
SUB 68 EFECTE INDIRECTE ALE POLUARII AERULUI- curs 5 pg 9
Efectele indirecte ale aerului atmosferic asupra starii de sanatate rezulta prin schimbarea mediului
ambiant cu care omul este in permanent contact. Ele sunt :
A) Efecte asupra microclimatului :
-modifica regimul climatic al zonei prin cresterea nebulozitatii si ca urmare creste frecventa precipitatiilor
- creste cu 15-20% nr zilelor innourate si cu ceata pt ca particulele din atmosfera formeaza nuclei de
condensare pentru vaporii dina er ;
- creste concentratia CO2 si det astfel ,,efectul de sera ;
- scade luminozitatea si vizibilitatea prin reducerea radiatiilor solare ca urmare a nebulozitatii crescute si
prin absorbtia si reflectarea radiatiei solare de catre impuritati
- radiatiile luminoase scad intre 10-50% in orasele intens poluate, iar U.V. cu 20%, dar concomitent prin
modificarea conc de ozon, creste permeabilitatea pt UV nocive cu lungime de unda mica ;
- impiedica incalzirea solului, creand conditii favorabile inversiunii termice
B) Efectele asupra florei si faunei : subdezvoltare, leziuni, imbolnaviri.
- Afecteaza plantele- sunt sensibile florile ( gladiole, trandafiri) , conifere, arbori fructiferi, vita de vie,
licheni ; sunt rezistenti stejarii si salcamii ;
- afecteaza animalele si insectele : sensibile : albinele si viermii de matase( mor la scurt timp de la
expunere) iar dintre animalele mari cele domestice.
Poluantii cei mai agresivi pt flora si fauna sunt : oxizii de sulf, de azot, fluor, plumb, arsen, cadmiu,
pesticide. Albinele sunt considerate indicatori de apreciere a poluarii aerului.
C. Efecte asupra constructiilor si asupra obiectelor :
59

- degradeaza constructiile si obiectele metalice mai mult decat factorii meteorologice ( constructiile din
antichitate s-au degradat mul in ult ani datorita poluarii
-CO ataca calcarul din constructii iar S02 din atmosfera se combina cu apa si formeaza acid sulfuric si
sulfuros care ataca inclusiv metale, materiale de constructie, pielea, hartia, textilele,
- H2S se combina cu Pb innegrind vopselele cu Pb
- HF deterioreaza sticla, emailurile si lacurile emailate
- ozonul si subst oxidante degradeaza cauciucul;
- pulberile murdaresc cladiri, obiecte, suprafete, mediul in general.
D) Asupra conditiilor de viata :
-disconfort
- mirosuri
-impiedica mentinerea/realizarea conditiilor elementare de igiena corporala, vestimentara si a locuintei
E) Din punct de vedere economic :
- pierderi materiale
- diminua recoltele
- scad productivitatea animalelor
- genereaza pierderi industriale si sociale prin absenteism ;
- cresc costul asistentei medicale.
SUB 69 : MASURI DE PREVENIRE SI COMBATERE A POLUARII AERULUI CU SUBSTANTE
CHIMICE - -curs 5 pg 14
Sunt masuri medicale si tehnico-administrative.
1 Medicale de profilaxie primara si secundara
Masuri de profilaxie primara : presupun stabilirea criteriilor dupa care se apreciaza calitatea aerului
si a c.m.a. ( conc max admise) pt poluanti precum si supravegherea poluarii aerului atmosferic.
a. Stabilirea criteriilor substantele straine in aer sunt inevitabile, dar trebuie cunoscut gradul de
nocivitate al lor, astfel exista prag pt :
- Efectul nul, de incomodare ( apar modificari ale mediului care produc disconfort)
- De toxicitate ( apar modificari fiziopatologice)
- De urgenta (creste morbiditatea si mortalitatea populatiei)
b. Concentratiile maxime admise ( c.m.a.) pt poluanti in aerul atmosferic
- CMA sunt conc care nu exercita efect direct sau indirect asupra org si au caracter de lege si trebuie
respectate
- se stabilesc astfel incat sa fie sub pragul de actiune acut sau cronic pt om, animal, vegetatie
- sa fie sub pragul de percepere al mirosului si de actiune iritativa pe mucoasele oculara si respiratorie
- sunt sub CMA in mediul profesional ;
- nu scad transparenta, luminozitatea, cantitatea de UV.
La stabilirea lor se tine cont de morbiditatea si acuzele populatiei din zona.
In atmosfera actioneaza concomitent mai multi poluanti, actiunea lor combinata putand fi de sumare,
de potentare, antagonica. Cel mai frecvent actiunea este de sumare, iar det se face conform formulei :
C1/CMA 1+C2/CMA2++Cn/CMAn 1
CMA1, CMA2CMAN sunt conc max admisibile ale subst respective.
Se doreste elaborarea unor norme globale, o doza integrala nenociva de poluant in toti factorii de
mediu si care integreaza toate caile de patrundere a unui poluant in organism.
Transpunerea legislatiei U.E. la nivel national modifica conc poluantilor legiferate, diferentiat functie
de poluant ; pt prima data apare conc de alerta, valoare limita anuala pt protectia ecosistemelor, valori
tinta pe ora pt protectia sanatatii populatiei si vegetatiei
Pentru cunoasterea efectului asupra organismului se fls markeri biologic : markeri de expunere, de
efect, de susceptibilitate.
c. Autoritatea de Sanatate Publica din Directiile de Sanatate Publica judetene supravegheaza nivelul de
poluare a aerului atmosferic si impactul asupra mediului si populat
60

Profilaxia secundara- presupune depistarea stadiilor incipiente ale bolii pe baza acestei supravegheri.
2. Masuri tehnice-administrative urmaresc scaderea cant de poluanti eliminati de surse pana la
nivelul c.m.a., privesc deci sursele de poluare :
- pt incalzirea locuintelor fls combustibililor de calitate si a unei arderi complete, folosirea incalzirii
centrale, o singura sursa, la care se pot lua masuri de protectie ;
- masuri ce vizeaza circulatia : amplasarea corecta a garilor, depourilor, porturilor ; pentru circulatia
auto : folosirea de combustibili corespunzatori, motoare bine reglate care sa duca la scaderea emisiilor
de gaza si tetraetil plumb pe teava de esapament ;
- masuri ce vizeaza sursele industriale : reducerea eliminarilor in atmosferta, cosuri inalte, amplasarea
corect etc. ; pt elementele in suspensie ( pulberi, cenusa, funingine) se fls instalatii de epurare, camere
cu sicane, cicloane, filtre ; pt gaze si vapori toxici : captare, neutralizare, reducerea concentratiei,
recuperarea unor produsi (gazele de furnal se fls drept combustibil)
3. Masuri urbanistice :
- Zonarea teritoriului localitatii ( zona industriala, de protectie sanitara, zone protejate ;
- Zona industriala se amplaseaza in fct de relief, roza vanturilor, cant si calit reziduurilor ind (cele mai
nocive la distante mari) ;
- Zonele de protectie sanitara se dimensioneaza incat sa scada conc poluantilor in zonele protejate sub
conc max admisa chiar in conditii meteorologice nefavorabile ;aceste terenuri pot fi exploatate agricol
dar nu cu plante alimentare sau furajere, dar nu pot fi amplasate locuinte ( cu exceptia celor de
serviciu) si nici unitati sanitare, crese , centre de transfuzii si de recoltare a sangelui, baze sportive
deschise, ind alimentara. Aceste zone au plantatii verzi si oglinzi de apa ( cu rol mecanic de filtru pt
praf, dar actioneaza si asupra gazelor, de exemplu SO2 este retinut sub forma de sulfati)
- Sistematizarea centrului popular presupune distante corespunzatoare intre cladiri, strazi largi bine
ventilate, spatii verzi si apa.

SB70:Contamin aer: forme de exist ale germen.Rolul aer in raspandirea bolilor infectioase:
Aerul nu are o flora microbiana proprie, dar contine permanent microorganisme.
-acestea apartin fie florei psihrofile , saprofite, care se dezvolta la 20 grade C( proprie solului, apei,
vegetatiei ce intervine in procesul de autopurificare)
*fie florei mezofie, proprie omului si animalului, ce se dezvolta la 37 grade C
- predomina flora psihrofila
- cresterea florei mezofile indica gradul de contaminare
Formele de existenta ale microorganismelor - se gasesc aderente la un suport, formand un complex in
suspensie
1. picaturile de secretie nazofaringiana = picaturi Pfluge
-contin apa , mucus si germeni : bacterii, virusuri, fungi
61

- au dimensiuni mari- eliminate prin stranut, tuse ,vorbit ( prin vorbit ajung la 1, 5 - 2, 5m , iar prin stranut la
7-8 m
-contaminarea este prin contact direct
-sedimenteaza rapid datorita greutatii
-gradul de contaminare este de 100%
2. Nucleii de picatura= nucleii Wells
- particule de dimensiuni mici
- provenite din secretia nazofaringiana, salivara sau bronsica
- se formeaza prin pierderea apei din invelisul extern
- se deplaseaza pe distante mari, chiar intre etaje, fiind mai riscanti decat picaturile Pfluge
- gradul de contaminare este de 50%
3. Praful bacterian=particule de praf pe S carora sunt adsorbiti agentii biologici microbieni care provin din
picaturile de secretie nazofaringiana ,nucleii de picatura sau din produse patologice
- cele cu dimensiuni mari vor sedimenta repede
-cele mici raman in aer mai mult timp
- vehiculeaza de obicei germeni cu rezistenta relativ mare in mediul extern
- praful bacterian sedimentat poate fi readus in aerul atmosferic prin maturat corespunzator,scuturatul
lenjeriei in interior
SUB. 71 Rolul aerului in raspandirea bolilor infectioase : boli transmise pe calea aerului
Bolile transmise pe calea aerului = boli aerogene
- principalul mecanism de imbolnavire : inhalarea suspensiilor contaminate(picaturi Pfluge, nuclei de picatura,
praf bacterian)
- efectele sunt in primul rand la nivelul aparatului respirator
* asupra nazofaringelui : streptococ hemolitic, bacilul difteric
* asupra traheei si bronhiilor : bacilul Kock si bacilul pertusis
Sistemele de aparare ale aparatului respirator
- particulelel > 5 microni nu patrund la nivelul alveolei pulmonare, fiind retinute la nivelul CRS
- sporii de ciuperci au dimensiuni mici si patrund mai profund
- protectia este realizata prin : mucus, cili, integritatea mucoasei
Principalii agenti bacterieni mai frevent transmisi pe cale aeriana
- Haemophilus influenzae
-Streptococcus salivarius
- Neisseria meningitidis
-Micrococcus
- Escherichia coli
- Streptococcus pyogenes
- bacilul difteric
- Mycobacterium tuberculosis
- Klebsiella
- Proteus
- Pseudomonas aeruginosa
- Legionella
-Staphylococcus aureus
- Citrobacter
- Aeromonoas
- Staphylococcus epidermidis
Boli cu mai multe cai de intrare, din care una respiratorie
- enteroviroze : poliomielita, coxsackie,echo
- antraxul
- bruceloza
- febra Q
- tularemia
- ciuma
Virusuri si micete mai frecvent transmise pe cale aeriana
62

1. Virusuri
- gripale si pragripale
- gripei aviare
- porcine AH1N1
- VRS

- adenovirusuri
- virusul rujeolei
- rubeolei
- varicelei

2. Micete
- Aspergillus
- Penicillium
- Candida albicans
Infectiile aeriene produse in mediul de spital = infectii nosocomiale

63

SUB. 72 Contaminarea aerului : masuri de combatere si profilaxie

1. Ventilatia
- incepe cu asigurarea cubajului incaperii in functie de destinatie, numarul persoaneleor si activitatile care se
desfasoara
-functie de gradul de aglomerare al incaperii impune asigurarea volumului ventilatiei
+ a multiplului de schimb= frecventa de schimbare a aerului din incapere
- in spitale este importanta
- aerisirea orgfanizata prin deschiderea usilor si feresterlor unei incaperi timp de 15 minute inlocuieste in
totalitae aerul din incapere
-sistem de ventilatie eficient: cantitate mare de aer schimbata + scade aeromicroflora
Ex sistemele de aer conditionat
2. Curatenia
-rol de decontaminare
- consta in indepartarea microorganismelor si a prafului si a suportului organic de pe suprafetele si obiectele
dintr-o incapere
-printr-o curatenie corect efectuata : decontaminare 95-98%
- metode utilizate : spalare , stergere, aspirarea, perierea umeda
a. spalarea - cu apa calda la 35-40 grade C si detergeneit
- anterior spalarii obiectele si S sunt udate
- pentru detasarea depozitelor organice urmeaza frecarea , racairea , periera
- pentru clatire se foloseste apa la 6- grade C
- in intervalul dintre spalari curatenia se intretine prin stergerea umeda a S cu carpe curate impregnate cu solutii
detergente proaspete
b. maturatul si periatul : eficacitate redusa
- se fac numai prin metoda umeda
c. aspirarea este recomandata pe cat posibil ca umeda
In spitale trebuie sa se respecte: * conditii de cazare
* microclimat
* aprovizionarea cu apa
*indepartarea reziduurilor
* respectarea circuitelor( a lenjeriei curate separat de cea murdara, a alimentelor, a reziduurilo, a actelor medice
aseptice si septice , circuite speciale pentru bolnavi , pentru personalul medical , pentru vizitatori)
3. Dezinfectia= distrugerea patogenilor. a formelor vegetative microbiene si reducerea celor saprofiti , pentru a
preveni infectiile si bolile cu transmitere aeriana
- se aplica numai dupa efectuarea corecta a curateniei pentru a fi eficienta
a. Metodele fizice
I. efectul bactericid al T inalte : spalarea cu apa la T de 60-95 grade C pentru distrugerea de pe instrumentar,
echipament de protectie, lenjerie si vesela, sticlarie de laborator
II. substante chimice adaugate la spalare cu rol bactericid : detergenti
III. radiatii UV cu spectru bactericid; eficienta 50-75 %
- bacteriile sunt protejate de pelicule organice
- eficienta scade cu gradul de umiditate al aerului
- dezinfectia aerului cu UV (lampi) se face in unitatile sanitare, industria medicamentelor,
* poate fi dezinfectie terminala sau intercurenta
64

Dezinfectia continua>> numai iradierea partiala a plafoanelor , segmente din incaperi fara persoane
* sub forma de perdele de radiatii la intrarea in incapere
- se face in absenta persoanelor din incapi
Persoanele care fac dezinfectie UV trebuie sa fie protejate cu ochelari , manusi , haine de protectie.
Folosirea UV naturale : orientarea corespunzatoare a incaperilor + patrunderea directa cu ocazia aerisirii
incaperilor
b. Metodele chimice
- cea mai larga utilizare dupa curatenie eficienta
- distruge 99-99,9% din formele biologice de pe S
- se folosesc substante chimice bactericide dispersate in aer sub forma de aerosoli : Cl si subst clorigene,
formol, glicol,
- se practica ca dezinfectie terminala >> in absenta persoanelor din incapere
- eficienta : T si umiditatea aerului din incaperi trebuie sa fie optime( umiditate relatica 40-50%)
+ T de contact al substantei dezinfectante cu aerul trebuie respectat
+ dezinfectantul selectat functie de microorganismele ce urmeaza sa fie distruse
SB73: Poluarea aerului: sursele de zgomot din mediul communal si actiunea acestuia asupra
organismului
Poluare sonora= prezenta zgomotului in mediul ambiant al omului, de intensitati care produc disconfort
si/sau afecteaza starea de sanatate
Surse de zgomot : interioare si exterioare si actioneaza in majoritatea cazurilor complex realizand fondul
sonor care se caracterizeaza prin intensitate redusa si frecventa joasa
1. Surse de zgomot exterior
-zgomotul industrial = industria metalurgica, turnatorii >> afecteaza mediu de munca+ populatia din jur
- zgomotul produs de transporturi = principala sursa externa
*transporturile auto polueaza mai ales la pornirea si oprirea vehiculelor
- zgomote produse de activitati de constructii si reconstructii
2. Surse de zgomot interior
-zgomotul interior este cel mai constant, indiscret, fiind si cel mai deranjant
Ex. aparate electrice, instalatii de apa si canalizare, ascensor, zgomote produse de locatari
Efectele se clasifica in *auditive si *extraauditive.
Pe scara decibelica se considera
* zona de liniste 0-30dB
*zona efectelor psihologice 30-60dB
*zona efectelor fiziologice 60-90dB
*zona efectelor otologice 90-120dB
1. Efectele auditive
a. oboseala auditiva : cresterea temporara a pragului perceptiei auditive ca urmare a expunerii la un zgomot
intens
* este reversibila la valorile initiale dupa cateva minute, ore, zile de la stoparea expunerii
*variaza chiar pt aceeasi persoana de la o zi la alta
65

b. traumatismul sonor
-in urma expunerii la un zgomot foarte intens, chiar pentru timp foarte scurt
- traumatisme ale timpanului, urechii medii, urechii interne
- se manifesta prin infundarea sau perforarea timpanului
*hemoragii otice
*surditate tranzitorie/definitiva
2. Efecte extraauditive : actioneaza pe calea nervului auditiv la nivelul SNC , unde produce fenomene de
excitatie si inhibitie
+ consecinte asupra sistemului hipotalamo-hipofizar
-zgomotul genereaza stres acustic prin cresterea tonusului simpatic,
* sunt intensificate secretiile hormonale
* sunt mobilizate substraturile energetice
- in expunerile prelungite, aceste reactii diminua
a. efecte asupra SN
-scaderea atentiei
- aparitia oboselii rapid
- cefalee si vertije>> scaderea capacitatii intelectuale
- la 80-90 dB creste nr de greseli + scade concentrarea + creste timpul de reactie
- la >90 dB apar modificari EEG + perturba somnul + creste nervozitatea
+ modifica reactia emotionala provocand descarcari bruste la I mici
b. efecte asupra aparatului CV
- la 40-50 Db apare vasoconstrictie a capilarelor periferice>> modificarea pulsului
-intretine HTA neurogena
-modifica tonusul vaselor coronariene tradus si ekg
c.efecte asupra aparatulu respirator> 70 dB
-accelerarea ritmului respirator
- reducerea amplitudinii toracice
d.efecte asupra aparatului digestiv>70dB
-reducerea peristaltismului
- cresterea secretiilor gastrice
-favorizarea aparitiei ulcerului
e. efecte asupra aparatului endocrin - reactioneaza toata glandele
- mai ales CSR, tiroida, hipofiza
f. efecte asupra gravidelor datorita sensibilitatii crescute in aceasta perioada>70 db
- miscari anormale ale fatului
-creste frecventa avorturilor
SB74 Efectele nespecifice ale poluarii sonore asupra organismului
1. Efectele auditive
a. oboseala auditiva : cresterea temporara a pragului perceptiei auditive ca urmare a expunerii la un zgomot
intens
* este reversibila la valorile initiale dupa cateva minute, ore, zile de la stoparea expunerii
*variaza chiar pt aceeasi persoana de la o zi la alta
b. traumatismul sonor
-in urma expunerii la un zgomot foarte intens, chiar pentru timp foarte scurt
66

- traumatisme ale timpanului, urechii medii, urechii interne

- se manifesta prin infundarea sau perforarea timpanului
*hemoragii otice
*surditate tranzitorie/definitiva
SB75: Efecte extraauditive a poluarii sonore asupra organismului
Efecte extraauditive : actioneaza pe calea nervului auditiv la nivelul SNC , unde produce fenomene de
excitatie si inhibitie
+ consecinte asupra sistemului hipotalamo-hipofizar
-zgomotul genereaza stres acustic prin cresterea tonusului simpatic,
* sunt intensificate secretiile hormonale
* sunt mobilizate substraturile energetice
- in expunerile prelungite, aceste reactii diminua
a. efecte asupra SN
-scaderea atentiei
- aparitia oboselii rapid
- cefalee si vertije>> scaderea capacitatii intelectuale
- la 80-90 dB creste nr de greseli + scade concentrarea + creste timpul de reactie
- la >90 dB apar modificari EEG + perturba somnul + creste nervozitatea
+ modifica reactia emotionala provocand descarcari bruste la I mici
b. efecte asupra aparatului CV
- la 40-50 Db apare vasoconstrictie a capilarelor periferice>> modificarea pulsului
-intretine HTA neurogena
-modifica tonusul vaselor coronariene tradus si ekg
c.efecte asupra aparatulu respirator> 70 dB
-accelerarea ritmului respirator
- reducerea amplitudinii toracice
d.efecte asupra aparatului digestiv>70dB
-reducerea peristaltismului
- cresterea secretiilor gastrice
-favorizarea aparitiei ulcerului
e. efecte asupra aparatului endocrin - reactioneaza toata glandele
- mai ales CSR, tiroida, hipofiza
f. efecte asupra gravidelor datorita sensibilitatii crescute in aceasta perioada>70 db
- miscari anormale ale fatului
-creste frecventa avorturilor

SB76 :Surse de apa potabila si caract lor:

Surse de apa potabile sunt cele 3 faze ale circuitului apei in natura :
- apele de precipitatii (locul 3)
- apele de suprafata(locul 2 )
- apele subterane(locul 1)
67

1)Ape subterane rezulta

- prin infiltratia apelor de precipitatii in sol
- din infiltrarea apelor raurilor si lacurilor prin albii;
- prin condensarea vaporilor de apa din aerul teluric
Cele mai importante sunt apele de infiltratie.
In functie de modul de infiltratie se deosebesc 2 tipuri :
A.ape infiltrate prin soluri cu permeabilitate redusa : apa coboara incet pana la stratul de roca
impermeabila ; eficienta filtrarii este mare deoarece apa se debaraseaza in timpul coborarii de
impuritati, bacterii , paraziti care sunt retinute la suprafata particulelor de sol + antreneaza sarurile
minerale , mineralizand substantele organice
-avantaje fata de apele de suprafata : nr de bact redus sau absent , prop organoletice si fizicochimice
bune, gust bun datorita continutului crescut de saruri minerale , temperatura convenabila
- pot fi folosite fara a mai fi tratate
B.ape infiltrate prin soluri cu permeabilitate mare, solurilor calcaroase si carstice, prin care apa
coboara rapid
- eficienta filtrarii este redusa sau absenta >> grad mare de poluare + debitul si T sunt direct
influentate de T atmosferica
In fctie de adancimea la care se gasesc :
A. ape freatice = ape acumulate in procesul de infiltrare deasupra primului strat impermeabil;2-3m
adancime
- se aprovizioneaza mai des colectivitatile din mediul rural
- sunt exploatate prin fantani de adancime variabila/izvoare
- au prop organoleptice si biologice variabile
- usor contaminabile de la suprafata solului, mai ales daca exista reziduuri menajere sau industriale
- prop intre apele de suprafata si cele de profunzime
B. apele de adancime = acumulate intre 2 straturi de sol impermeabile>> protectie
- au un debit constant, neinfluentat de conditiile meteo
- sunt ferite de contaminari si impuritati >> prop lor variaza foarte putin
- compozitia lor minerala este constanta : Fe, Mn,Mg, Ca
- unele ape pot fi folosite numai pt incalzit
Apele de profunzime sunt recomandate in aprovizionarea cu apa potabila deoarece indeplinesc
cond de potabilitate.
2)Apele de suprafata : mari,oceane.lacuri,rauri,precipit atm, fluvii,topirea zapezilor,izvoare
- debit inconstant influentat de prop atmosferice
- T surselor de suprafata variaza in limite mari , fctie de anotimp si T afluentilor
- O2 dizolvat si clorurile sunt in concentratie crescuta fata de apele de profunzime
- au continut crescut de agenti biologici: bacterii , virusuri, paraziti + subst organice si toxice : amine
aromatice, NO2, Cd, Hg
- grad mare de poluare>> multiple utilizari
- utilizare in alimentarea pop dupa tratare si dezinfectie
- apele de suprafata statatoare sunt mai calitative deoarece sedimenteaza suspensiile din apa
3) Apa meteorica - provine din precipitatii si din topirea zapezilor
- se impurifica in aer si pe sol
68

- contine bact, pulberi, poluanti chimici

- are gust fad datorita lipsei sarurilor minerale>> nu satisface senzatia de sete
- nu se consuma decat in conditii speciale
- indicata in scopuri menajere, la spalat>> apa moale fara saruri de Ca si Mg;
- daca este colectata de pe acoperisuri poate fi si cu subst toxice
SB77:Poluarea apei:surse de poluare si caract lor:
Poluarea apei reprezinta in sens larg alterarea calitatilor organoleptice, fizice , chimice ,
bacteriologice , biologice , in urma careia apa devine necorespunzatoare destinatiei sale si daunatoare
pentru populatie , animale , vegetatie.
Poluarea poate fi naturala si artificiala.
I.Surse naturale:-chimice,fizice,biologice >> reziduri de origine animala sau vegetala ce sunt
descompuse prin actiunea bacteriilor din apa
- aceste procese au loc cu consum de O2 din apa, determinand modificari la nivel faunei si florei
acvatice
-inflorirea apei-dezvoltarea excesiva a algelor,flagelatelor si diatomeelorscade concentratie de
O2 + descompuneri anaerobe cu formare de metan si H2S-->apa isi modifica culoarea,mirosul->moaartea perstilor si a altor organisme acvatice
-acest tip de impurificare este pasagera, nefiind permanenta
II.Surse artificiale:
1. surse organizate : ape reziduale provenite din colectivitati umane
- ape rezidulae comunale fecaloid-menajere >> rezulta din utilizarea apei in locuinte, institutii publice
etc
- ape reziduale industriale : debit variabil, contin substante chimice in cantitati crescute si important
potential toxic; se preepureaza
-ape reziduale zootehnice : contin multe subst chimice : AB, pesticide, materii organice, agenti
biologici
-sunt sub supraveghere continua
2. surse neorganizate : * sunt de mica importanta
* au caracter temporar si difuz, adeseori accidental
* dificil de stapanit
- reziduuri solide depuse pe malurile raurilor;
-ape de irigatii incarcate cu subst chim si suspensii;
-utilizarea sezoniera a apei pt scaldat, pescuit, topitul plantelor textile;
-deversari de reziduri solide (gunoaie,balegar);
-reziduri petroliere de la nivel sondelor
SB78: Poluarea apei:autopurificarea
Autopurificarea=capacitatea apei poluate de a se debarasa de partial sau total de poluanti , prin
procese autonome fizice, chimice , biologice
- procesele sunt mai accentuate in apele de suprafata!! , care sunt mai poluate decat cele subterane
Eficienta procesului depinde de procese fizico-chimice si biolog specifice sursei poluate
.
*procese fizico-chimice:
-dilutia si amestecul poluantilor cu apa reduce concentratia acestora;
69

-sedimentarea(depunerea treptata a suspensiilor din apa pe fundul albiei; e influentata de

caracteristicile suspensiilor, de adancimea apei si de viteza de curgere),
-rad solare(exercita o act bactericida sau bacteriostatica la S apei) intervine prin cele 3 componente,
-temperatura( influenteaza direct sedimentarea, si microorganismele si indirect viteza reactiilor
chimice;in apele cu temp mai scazuta se distrug mai repede germenii patogeni).
* procese biologice si biochimice : sunt complexe si datorate organismelor acvatice
- concurenta microbiana: bact heterotrofe descompun subst organice
^bact saprofite consuma materia organica moarta
^bact parazite >> materia organica vie
^bact autotrofe sintetizeaza subst organice , folosind subst minerale si lumina
- actiunea litica a bacteriofagilor> distrug bacteriile omologe
- distrugerea de organismele acvatice
^protozoarele ciliate si flagelatele ingera bacterii si limpezesc apa
^vertebratele mari > filtrare , aerare , irigare, consumul malului
-plantele clorofiliente produc O2 si agenti activi/adjuvanti pt metabolizarea subst organice
-factorii biologici>> procese biochimie din apa>> proces de degradare continua a subst chimice>>
organisme nitrificatoare , denitrificatoare , fenol oxidante, feruginoase
SB 79:Tratarea apei de S in scop potabil:sediment(simpla si
cu coagulare)si filtrarea:
Sedimentarea = procesul de depunere a suspensiilor din apa , care cresc turbiditatea apei
Sedimentarea poate fi :
*Sedimentare simpla:
-in bazine de ciment,de forme variate,ce sunt traversate de apa cu o viteza redusa,timp in care particulele in
suspensie se depun;
- e influentata de viteza de curgere a apei,forma bazinului,temperatura apei,marimea particulelor
-se reduce 40-60% din cantitatea de suspensii din apa
*Sedimentarea cu coagulare si floculare
- accelereaza si creste eficienta sedimentarii
- este folosita pentru apele de suprafata cu turbiditatea crescuta + care au suspensii fine coloidale, greu
sedimentabile
- in apa bruta se adauga o substanta coagulanta care in apa formeaza flocoane
- la suprafata flocoanelor se absorb particulele aflate in suspensie>> se maresc >> sedimenteaza datorita atractiei
gravitationale
- cel mai utilizat este sulfatul de aluminiu: eficienta buna si cost redus
- grija la cantitatea de aluminiu>> toxic in IRC si asociere la nivel de sistem nervos
-coagularea ridica eficienta sedimentarii la 60-80%.
Filtrarea urmeaza dupa sedimentare si are acelasi scop de a reduce suspensiile ramase a materiei organice si
microorganismele din apa >> imbunatatirea calitatii apei prin reducerea turbiditatii
-indepartarea lor se face prin actiune mecanica si oxidare biologica
- materialul de filtrare : filtrul este de obicei din nisip , dispus in straturi cu o anumita granulometrie.
- realizat intr-un bazin cu pereti impermeabili, filtrul este strabatut de apa de sus in jos
- mecanismul filtrarii : membrana filtranta
* biologica >> filtre lente
* chimica>> filtre rapida
70

Tipuri de filtrare
1. Filtrarea lenta : metoda simpla, comoda>> nu necesita curatarea frecventa a filtrului + poate fi aplicata apelor
de suprafata cu turbiditate redusa si colectivitatilor umane mici
- necesita o suprafata cat mai mare de filtrare
- principiu : impuritatile din apa care strabat filtrul sun retinute aproape integral la suprafata granulelor de nisip
cu formarea membranei biologice
* dupa retinere elementele minerale vor fi indepartate prin spalarea filtrului
* elementele organice si biotice vor fi degradate in subst simple solubile/subst minerale indepartate prin spalare
-eficienta e de 99,9%;
- dezavantaje : S mare de filtrare, viteza de filtrare redusa ,debit de filtrare mic, reducerea culorii apei 30%
2. Filtrarea rapida : proces artificial , de formare a unei membrane chimice de coagulant cu actiune mecanica la S
filtrului de nisipi
Avantaje
- viteza mare de filtrare
- debit de filtrare crescut
- indepartarea totala a culorii
-utilizare pentru apele cu turbiditate mare
Dezavantaje
- actiune neuniforma
- eficienta 80-95%
- degradarea subst organice redusa
Indicator eficienta filtrare: turbiditate apa filtrata max 5 grade
SB80:Dezinfectia apei:met chim curente(avant si dezavant)
Dezinfectia= distrugerea completa a germenilor patogeni din apa si reducerea celor saprofiti la limite
prevazute de conditiile de potabilitate a apei
*Clorinarea:
Avantaje:
-putin costisitoare si ofera o buna garantie epidemiologica,dupa introducerea ei morbidit prin boli gastro-intest
scazand f mult.
Dezavantaje:
-formarea de gusturi si mirosuri particulare(de clor)
-efect iritant produs de clor asupra mucoasei gastr
-efecte cancerigene ale halometanilor;
-met e ineficienta pt virusuri si chisturi de protoz
-efect coroziv asupra retelelor de distributie
.
*Ozonizarea:
Avantaje:
- act mult mai rapida decat clorinarea
- nu prod miros sau gust
- act sa nu e infl de pH sau temper
;
Dezavantaje: cost ridicat.\
*dezinf cu Cl2O2:
71

Avantaje:
-putere de oxidare de2,5 ori mai
mare fata de clorinarea;
-e dezodorizant;
-propr bactericide puternice
Dezavantaje:
- cost ridicat;
-efect corosiv asupra conductelor de apa
SB81:Dezinfectia apei:clorinarea la pct de rupere :
Se utilizeaza clorul liber ( clor gazos imbuteliat sub presiune - stare lichida pentru instalatii centrale de tratare a
apei )
* sau sub forma de compusi numiti substante clorigene : hipoclorit, cloramine, peroxid de Cl ( pt instalatii
locale : fantani si izvoare )
Actiunea dezinfectanta se bazeaza in special pe proprietatea oxidanta a HOCl :
Cl2 + H2O HOCl + HCl
HOCl H + Ocl
La pH acid aproape tot HOCl e nedisociat. La pH bazic apar ionii OCl, mai putin activi, pentru ca nu poate
patrunde in celula datorita incarcarii electrice.\
Dezinfectia apei are 4 faze
1. Faza 1 >> la doze scazute de Cl se transforma in Cl- care nu are efect oxidant(dezinfectant)
2. Faza 2 >> conc de Cl creste>> oxidarea subst organice , Nh3, si a subst minerale avide de Cl
- rezulta Cl rezidual sub f de cloramine; dicloraminele au efect dezinfectant mai puternic
- cloraminele au un efect mai lent asupra germenilor din apa , nefiind asigurata dezinfectia
3. Faza 3 >> la conc mai mari de Cl are loc oxidarea cloraminelor si compusilor organici clorurati
>> scaderea Cl rezidual legat pana la o anumita val minima= pct de rupere/ de inflexiune
4. Faza 4 >> Dupa pct de rupere apare Cl rezidual liber ce creste direct proportional cu cresterea cant de Cl
adaugat apei
>> CL rezidual legat sub f de cloramine ramane constant si in cantitate relativ scazut indiferent de cresterea cant
de Cl adaugata apei
Cl rezidual liber + legat = Cl rezidual total
la pH acid se form OCl care e mai putin activ; la pH de 7apare HOCl si dezinf se realiz prin ambii compusi.
In proc de clorinare tb sa se oxideze toate materiile organ,anorg reducatoare ,germeni si sa ramana un surplus
de Cl liber sub f de HOCl sau OCl cl rezidual liber(0,1-0,2mg/l)
Act dezinfect a Cl depinde de cond in care se desf dezinfect si particul microorgan.
72

Conditiile: temper, pH-ul, timpul de contact.

Mec de act asupra germenilor:sisteme enzim in special cele ce au grup SH.
Germ nesporulati:bacterii gram negat mai sensibile.
Virusurile necesita concentr mai mari de Cl.

SB 82: Ozonizarea, dezinfectia cu UV, ultrasunete si radiatii ionizante

1. Dezinfectia cu ozon
Ozonul este un un oxidant de 500-3000 ori mai puternic decat Cl.
- este solubil in apa >> se descompune in O2 + O atomic cu prop oxidante puternice
- reactioneaza cu subst organice din apa mult mai rapid
- nu produce miros sau gust nici in cazul compusilor fenolici pe care ii oxideaza complet
- actiunea sa nu este influentata de pH sau T
- efectul bactericid este puternic si rapid
- distruge complet flora patogena si majoritatea florei saprofite
- este dezodorizant si decolorant>> imbunatateste prop organoleptice si fizice ale apei
- foarte util in cazul apelor cu cantitati mari de : fenol , Fe , Mn, H2s
- dezinfectia apelor in scop potabil si a celor uzate
- CEA MAI BUNA METODA DE DEZINFECTIE A APEI
- dezavantaj : cost ridiat
2. Metode fizice : eficienta variabila + aplicare unor cantitati mici de apa, unor ape de calitate buna
a. Dezinfectie cu UV
- UV cu lung de unde 0.25-028 microni are efect bactericid
- conditii pt dezinfectie
* strat de apa f subtire : mm
* viteza de curgere lenta
* apa transparenta si incolora
- asigurarea apei potabile centrelor mari
b. Dezinfectia cu radiatii ionizante
- se folosesc R gamma cu putere mare de patrundere si activitate ionizanta redusa
- determina formarea de radicali liberi oxidanti cu actiune bactericida
- nu se foloseste pt cantitati mari de apa
73

SB83:Boli bacteriene transmise prin apa.

1.Febra tifoida si paratifoida
-prin apa se pot transm si salmoneloze minore;
-febra tif nu mai reprezinta o problema majora de sanat dat masurilor de igiena generale si a vaccinarii
- apele de S sunt frecv contamin cu serotip de Salmonella;
- contaminarea se face prin dejecte, urina sau prin deversari de ape uzate menajere contaminate
- epidemiile hidrice sunt precedate desseori de un val de gastroeneterice , datorita prezentei alot bacterii
- in urma epidemiilor hidrice de febra tifoida, apar uneori cazuri cu febra paratifoida A si B
2. Enterite si enterocolite:
-agenti etiologici: Campylobacter jejuni si coli, E. Coli,Proteus,clostridii,Pseudomonas aeruginosa,Yersinia
-rezervorul: pasari,ovine,porcine.
3. Dizenteria:
-afectiunea hidrica cea mai raspandita
- Agenti etiologici : Shigella, Salmomella tiphi;
-incidenta mare se explica prin contaminarea med ambiant + a bazinelor de apa de purtatori sau bolnavi;
-receptivitatea e mare prin lipsa vaccinarii populatiei
4.Holera:
-se transmite pe cale hidrica in proportie de 99%;
-holera clasica datorata vibrionului holeric , apare mult mai rar chiar in regiunile endemice precum India
-in schimb predom specia El Torr.;
-propagarea bolii e legata de conditiile de igiena precare, deficiente majore sau lipsa instalatiilor sanitare,
insuficienta de apa potabila sau de baut
- El Torr da in general boala cu o gravitate mai mica, dar pot ramane purtatori sanatosi o perioada de timp
5. Leptospiroza:
- e o antropozoonoza:
-rezervorul de infectie este reprez de sobolani,soareci, alte animale cu rol de rezervor elim leptospire prin
urina si dejecte,trecand in ape de S;
-omul se contamineaza prin ingestie, imbaiere,trecerea prin apa contamin,in timpul pescuitului,apa
potabila,irigatii;
74

6. Tularemia:
- agentul patogen : Pasteurella tularensis cu rezistenta marcata in mediul extern
-antropozoonoza produsa de rozatoare;
-contaminarea apei prin urina si dejectele animalelor bolnave si prin cadavre;
-omul se contamineaza prin ingestia apei si imbaiere,deoarecele traverseaza mucoasa conjunctivala , tegum
7.TBC:
-b.Koch se intaln in ape de S,poluate cu ape reziduale din sanatorii tbc;
- omul se contamineaza si prin imbaiere in ape intens poluate
8. Bruceloza:
-antropozoonoza, frecvent la bovine,porcine;
- contaminarea apei prin urina si dejectele animalelor bolnave;
-supravietuiesc in apa timp variabil
- se transmite prin apa de fantana contaminata
- avortul este simptomul clinic intalnit in perioada de gestatie la animale
- gunoiul de grajd = sursa de contaminare a personalului de ingrijire a animalelor si a tehnicienilor veterinari
84)Boli virale si parazitare transmise prin apa
I. Boil virale transmise prin apa
- cele mai puternic contaminate cu virusuri sunt apele de S > freatice> de profunzime(protejate de virusuri)
Caracteristici ale imbolnavirilor
* manifestari polimorfe : digestive, respiratorii , cutanate, nervoase + de gravitate diferita
*neconcordanta intre prezenta virusurilor in apa si morbiditatea populatiei >> enterovirozele sunt mult
subapreciate
*imbolnavirile pot fi mai ales sporadice , dar si epidemice
* dificultati de diagnostic : prezenta in apa, gradul de imunitate a populatiei expuse , infectati> imbolnaviti,
imposibilitatea de a izolat virusul + evidentia
* T de supravietuire in apa : 150-200 zile
Epidemii virale pana in prezent: HVA.
Cea mai mare importanta o au enterovirusurile + adenovirusurile + reovirusurile
75

Virusuri transmisibile prin apa

1. Enterovirus: polio, Coxsackie A si B, Echo, alte
- paralizii
-meningite
- encefalite
-boli respiratorii
-exantem
-diaree
-herpangina
-miocardite
-pleurodinie
-conjunctivita hemoragica acuta
-febra
2. HVA : hepatita infectioasa
3. Gastroenterita tip A : agentul Norwalk >> varsaturi sub forma epidemica si diaree , febra
4. Gastroenterita tip B : rotavirus, reovirus>> boala respiratorie si diareica usoara, varsaturi epidemice si
diaree, mai ales la copilul sub 6 ani
5. Adenovirusurile + poliomavirus : boala respiratorie acuta, infectie conjunctivala, corneeana, encefalite,
tumori
6. Parvovirus - virus adenoasociat : boli respiratorii acute ale copilului, cu etiologie neclara
II. Boli parazitare cu transmitere prin apa
1. Boli determinate de protozoare
a. Amibiaza/dizenteria amibiana : Entamoeba hystolitica
- afecteaza colonul , secundar ficatul
- apare special in tarile calde
- formele infectioase: chisturi eliminate in mediul extern odata cu materiile fecale ale bolnavului/purtatorului
b. Giardioza/ lambliaza : Lamblia intestinalis
- in regiunile temperate + tropicale
- formele infectioase : chisturi ce pot rezista in mediu umed luni de zile
- afecteaza duodenul si caile biliare
- alimentele + apa + contactul cu persoana infectata = risc de imbolnavire
c. Balantidioza/ dizenteria balantidiana : Balantidium coli
- incidenta redusa
- transmitere : apa + alimente cu chisturile eliminate de om sau porc
- diaree sub forma cronica / asimptomatic
d. Trichomoniaza: Trichomonas vaginalis
- incidenta creste in sezonul cald prin folosirea bazinelor de inot + strandurilor
- boala venerica parazitara
76

2. Boli determinate de cestode

a. Cisticercoza : Cisticercus cellulosae >> Taenie solium , mai rar Cisticercus bovis : >>Taenia saginata
- formele infectioase : embriofori eliminate prin fecale
* pot fi inghititi cu apa sau alimentele contaminate
- pot rezista in mediu 1-2 luni
- in stomac traverseaza mucoasa pe cale sangvina sau limfatica
- localizare : ochi , creier , muschi , piele
b. Echinococoza/chistul hidatic : forma larvara a Taenia echinococcus
- rezervor : caine , vulpe, lup , pisica
- forme infectioase : embrioforii
- contamineaza terenurile de pescuit, sursele de apa, putand infesa animalele ce sunt gazda intermediara
- transmiterea la om : maini , apa, fructe, zarzavaturi
- din stomac trec in circulatie , ajung in ficat , plamani etc
c. Cenuroza cerebrala : cenurus cerebralis
- transmitere: apa , legume , alimente
- forme infectioase: embrioforii eliminati de caine sau alta gazda definitiva
- se manifesta ca o tumora cerebrala
d. Himenolipidoza umana: Himenolipis nana
- se transmite prin apa , alimente, maini contaminate
3. Boli determinate de trematode
a. Fascioloza hepatica : Fasciola hepatica
- rezervorul de paraziti : oaie, capra, vite, cornute. porc, cal , caine, veverita, om
- omul : gazda definitiva
- depune ouale la aproape 3 luni dupa patrunderea in gazda definitiva
- transmitere : apa sau salata infestata cu cercari
b. Bilharzioza intestinala/ schistosomiaza : Schistosoma mansoni
- rezervor : omul bolnav sau purtatorul sanatos care elimina oua
- transmitere cutanata si digestiva
- cercarii se indreapta spre plaman si cordul stanng si ajung in circulatia general
- habitat : sangele venos
- alte localizari : plaman , intestin , cai biliare
4. Boli determinate de nematode
- majoritatea sunt transmise prin sol , dar se poate si prin apa
Cele mai frecvente boli
- ascaridioza : Ascaris lumbricoides
- tricocefaloza : Tricocephalus hominis
- strongileidoza : Strongeleides stercoralis
- oxiuroza / enterobioza : Enterobius vermicurlaris / Oxiurus vermicularis
77

78)Poluarea apei cu substante pesticide si implicxarea asupra sanatatii

Pesticide = substante chimice cu efect de distrugere in masa a daunatorilor : insecte, fungi , rozatoare, plante
neproductive
Sunt mai multe tipuri : insecticide, fungicide, erbicide, acaricide, rodenticide.
- au toxicitate variabila : mare pt organofosforate si mica pt organoclorurate
- rezistente la atacul chimic si biologic
- persistenta mare in mediul ambiant
- cele mai frecvent intalnite : DDT, Lindon , Toxafen, Dieldrin , Aldrin
Modalitatile de poluare
- tratarea solurilor
-deversari organizate de ape uzate din industria de sinteza
- deversari neorganizate
- antrenarea cu ape de precipitatii din depozitari pe sol
- tratamente aeriene
Efectele asupra apei si vietii acvatice
- modifica prop organoleptice
- se concentreaza in organismele acvatice
-scade eficienta tratarii apei
Efectele expunerii pot fi acute si cronice
a. Efectele acute
- conditii accidentale mai ales expunere la organofosforice
- organofosforicele inhiba colinesteriza >> impiedica hidroliza acetilcolinei
- sunt afectate astfel sinapsele ganglionare >> hiperexcitabilitatea sistemului nervos parasimpatic si central
Manifestari : cefalee, varsaturi , crampe abdominale, transpiratii
*salivatie , lacrimare
* forme severe : contractia musculaturii, abolirea reflexelor , dificultatilor in respiratie , lipotimie, deces
b. Efectele cronice : expunere la organoclorurate
- sunt liposolubile>> se acumuleaza si se depoziteaza in grasimea organismului
- efecte hepatotoxice , neurotoxice, gonadotoxice, cancerigene: hepatom, adenom pulm, reticulosarcom,
lecemii, adenom tiroidian
- scaderea in greutate>> mobilizarea pesticidelor din grasime in sange>> intoxicatie acuta
- manifestari intoxicatie acuta: alterarea fctiei hepatice>> pana la hepatita cronica
* afectarea SNC>> encefalopatii
* efecte gonadotoxice : tulb de ciclu menstrual , avort spontan , sterilitate masculina
86)Poluarea apei cu detergenti
= agenti de curatire intens utilizati in gospodarii individuale + industrie >> se gasesc in mediu, mai ales apa
- scad tensiunea superficiala a lichidelor cu care vin in contact >> putere de curatire
78

Clasificare
1. ionici : anionici si cationic
2. neionici
Metode de poluare a apei
- deversari de ape reziduale , menajere si industriale
- tratarea cu insecticide care au si detergenti
Consecintele poluarii
- modificare prop organoleptice si fizicochimice
- 1mg/L : spumarea
- 2-3mg/L : gust , miros, culoare particulara
- 6-7 mg/ L : distruge populatia piscicola
- prezenta detergentilor in sursele de apa : diminua procesele de tratare al apei , in special sedimentarea
Consecintele asupra organismului
- toxicitatea este redusa
- nu da intoxicatie deoare modifica prop organoletice : improprie consumului
- modificarea T superficiale afecteaza permeabiliatea mucoasei tubului digestiv : creste coeficientul de
absorbtie a unor substante poluante cu efecte toxice, cancerigene
- efect metHbinizant
- efecte alergizante
87)Efectele carentei si excesului de fluor din apa asupra organismului:
Fluorul din organism este localizat in oase si dinti 99%. Are efect carioprotector prin formarea
fluoroapatitei( creste rezistenta smaltului) ,
efect bacteriostatic- bactericid asupra bacteriilor acidofice ,
efect antienzimatic.
Carenta de F
- principalul factor in formarea cariei dentarea
- profilaxia cariei dentare : aport normal de F prin flurorizarea apei
-fluorizarea apei( cel mai frecvent cu NaF) este un procedeu economic
- fluorul din apa se gaseste sub forma de compusi solubili, fiind forma cea mai usor absorbita de organism
- suplimentare F : suplimentare orala prin comprimate
* aplicatii locale ( pasta dentara, solutii de clatire a gurii, badijonari gingivale)
* fluorizarea laptelui
- alte metode de prevenire a cariei: alimentatie echilibrata cu reducerea glucidelor rafinate, asigurarea igienii
bucale
79

Excesul de F
- efecte nocive asupra organismului
- gravitatea efectelor deprinde de doza primita + T de expunere
a. Intoxicatia acuta cu F - se poate ajunge la deces prin:
- inhibitie enzimatica
- afectarea transmiterii impulsului nercos
- atingereea organelor vitale
b. intoxicatia C cu F - expuneri indelungate >> acumulari excesive in oase si dinti
- imbolnaviri frecvente in teritorii cu soluri bogate in F
- apare un sindrom : fluoroza endemica cu manifestari variate fctie de stadiul bolii
- initial sunt afectati dintii : fluoroza dentara>> pete albgalbui pana la maroniu datorita distructiei dentare
- in timp se poate ajunge la edentatie totala
- in stadiile finael : osteoscleroza coloanei vertebrale : calcificari ligamentare, apoi osteofluoroza
anchilozanta : defornmari anchilozante, fracturi spontane
-prevenirea florozei endemice: reducerea conc de F din apa pana la limitele optime
88) Efectele carentei de iod din apa asupra organismului
I este singurul oligoelement ce intra in structura unui hormon : H tiroidieni.
- se absoarbe sub f de ioduri
- in tiroida se concentreaza mai bine decat in alte organesi se combina cu tirozina din
tireoglobulina>MIT+DIT
- TSH determina patrunderea I in foliculul tiroidian
- in lipsa iodului, TSH creste, foliculii lucreaza in gol si si hipertrofiaza>> crestere de V + gusa tiroidiana
Carenta de I
F gusogeni sunt substante care interfera prin diferite mecanisme sinteza hormonilor tiroidieni chiar daca
aportul de I din mediul extern este normal
Ex de f gusogeni
- tiocianati si tiouracil din unele alimente: mazare, alune , varza, conopida, sfecla, ridichi, napi
- sunst minerale in exces in alimente sau apa : NO3, fluoruri, saruri de Ca, Mn
- medicamente: metiltioural ,PAS
- alimentatie saraca in proteine
- tratarea apei
- lipsa de seleniu

80

Gusa tiroidiana = boala tiroidiana distrofica, afectiune plurifactoriala in etiopatogenia careia sunt implicati
factori endogeni si exogeni , prin care carenta de I este unul din cei mai importanti
- afectiune cu raspandire mare, gravitate variabila
- consecinte care cuprind si cretinismul endemic
Criterii pt zona endemica de gusa
- >10% di intreaga populatie prezinta gusa, indiferent de forma
- prezenta gusei de gradul I la 5% din preadolescentii si adolescentii unui teritoriu
- 1% din populatia teritoriului prezinta cretinism
SB 89: Substantele minereale din apa si bolile cardiovasculare
Bolile cardiovasculare au o etiopateogenie in care intervin factori genetici, metabolici , exogeni. Printre
factorii exogeni se numara aportul de elemente minerale din organism , de aceea se determina aportul hidric
deoarece este constant, usor de evaluat si are actiune de lunga durata asupra starii de sanatate.
Relatii intre microelemente si bolile CV
1. duritatea scazuta a apei potabile determinate de sarurile de Ca si Mg >>mortalitate crescuta prin boli CV
- Ca si Mg protejeaza miocardul
* intervin in functionalitatea miocardului
* au actiune anti ATS
-in cazul consumului de apa dure>> scaderea morbiditatii CV
- nu se indica dedurizarea apei cu duritate crescuta pentru scop potabil, ci doar in scopuri industriale
2. Mg este un modulator al activitatii miocardului prin complexul Mg ATP
-participa la procese oxidative , de S si transport din miocit
- are cel mai important rol protector la nivelul miocardului
-tulb de ritm , MS prin tulb de ritm majore >> aport insuficient de Mg
3. Cr are actiune de protectie impotriva unor f nefavorabili activitatii cardiace
4. Mn are efect lipotrop
- efect lipocolesterolemiant
- impiedica modificarile ATS ale vaselor
- participa la transportul O2 la tesuturi, inclusiv la miocard
5. Zn are actiune sinergica cu Mn
6. Vanadiul are rol in transportul O2 si impreuna cu Mn si Zn antihipoxemic
3-6 influenteaza favorabil metabolismul lipidelor in organism si impiedica instalarea ATS
81

Elemente care favorizeaza dezvoltarea ATS si a HTA in conc mari :

- Cu : factor aterogen
- Cd: HTA
-NaCl : HTA endemica
90)Intoxicatia cu nitrati pe calea apei:
Apele au cantitati mici de nitrati in urma mineralizarii materiei organice proprie apei
-concentratie crescuta de nitrati :
* utilizarea fertilizantelor azotoase in agricultura
* poluarea solului cu reziduuri organice si artificiale,sau

antrenati de apa din soluri intens mineralizate , bogate in saruri de N

Intoxicatia cu nitrati (NO3)/Methemoglobinemie/ Cianoza infantila

- apare aproape exclusiv in mediul rural si este determinata de consumul de apa de fantana cu concentratii
mari de nitrati
-pe langa consumul apei , nitratii provin din alimente vegeteale cultivate pe terenuri fertilizate
- vegetale care concentreaza NO3 : spanacul, patrunjelul, salata verde, leusteanul, mararul, morcov, telina
Mecanismul producerii
- in organim sunt redusi la nitriti (NO2) de flora microbiana reducatoare ascendenta din portiuni terminale ale
tubului digestiv, dar si descendenta din focare otice amigdaliene
- un pH de 4 este favorabil dezvoltarii microbiene
- No2 se combina cu Hb>> MetHb
- MetHb= Hb in care Fe a fost oxidat fiind blocat astfel transportul de O2 tisular>> hipoxie tisulara
F predispozanti pt sugari
- Hb de tip fetal cu afinitate mai amre pt NO2
- aciditate gastrica mai scazuta in primele luni de viata
- cantitatea de apa ingerata de catre sugari
- lipsa G6PDH care la adult elibereaza Hb din complexul cu NO2 pe masura formarii MetHb
Intoxicatia acuta - numai la sugar
- cianoza fetei perioral si perinazal , apoi a extermitatilor ,
-dispnee
- tahicardie
-tulburari GI : diaree sau constipatie
-agitatie
-convulsii in functie de gravitate
Intoxicatia cronica
82

-scaderea rezistentei organismului

-cresterea receptivitatii la infectii
- afectarea dezvoltarii fizice si intelectuale (mic, bolnav si cretin)
Tratamentul intoxicatiei acute : intreruperea alimentarii cu apa poluata cu NO3 in formele usoare
* formele medii si grave: albastru de metilen
91)Poluarea apei cu substante cancerigene:
Circumstante de poluare : ori nu sunt indepartate prin tratare, ori intra accidental direct in conducta ori
conductele au fost vopsite/tratate cu SMOALA, GUDRON, BITUM
* sunt prezenti in apa potabila furnizata populatiei de uzinele de apa deoarece procesele de tratare nu
indeparteaza total
*poluari accidentale ale conductelor de apa potabila
* vopsirea sau tratarea conductelor de apa cu gudroane, bitum, smoala
Cele mai cunoscute substante din apa cancerigene sunt
* Hidrocarburi policlice aromate (3,4 benzpiren)
*Compusi N nitrozo (nitrozamine, nitrozamide)
*Trihalometani
*Substante radioactive
1. Hidrocarburile policlice aromate
- se concentreaza in organisme marine
-provin din ape uzate menajere, folosite la spalarea asfaltului, ape industriale
- cel mai cunoscut : 3, 4 benzpirenul
- procentul de indepartare din apa variaza foarte mult
1. Compusii N nitrozo: nirozaminele si nitrozamidele
- pot fi sintetizate din precursori din apa : NO2, NO3, amine
* se pot sintetiza si in vivo, unde nitratii si nitritii sunt adusi prin apa sau alimente, iar aminele sunt prezente
in tubul digestiv, din medicamente
- efectele sunt cancerigene si mutagene
-80%induc tumori
*nitrozaminele : ficat, esofag, plaman
*nitrozamidele : SNC si TGI
- actiunea mutagena e mai mare pt nitrozamide

2. Trihalometanii
- familie de compusi chimici in care 3 din cei 4 atomi de H ai metanului sunt inlocuiti prin atomi de halogen :
Cl, Br, I
83

-aport majoritar prin apa

-factor de risc : cancer de rect, colon, vezica
4. Substantele radioactive din apa : naturale/artificiale
a. Radioactivitatea naturala : valori scazute
- nu e pericol pentru sanatatea populatiei
b. Radioactivitatea artificiala= contaminarea apelor cu substante radioactive rezultate din activitati
industriale, termocentrale. cercetari, reactori nucleari
Caracteristicile poluarii radioactive
-proces de autoepurare putin eficient :doar dilutie si timp de injumatatire fizica
- radionuclizii din apa sunt transferati continuu catre sedimentul de fund>> se integreaza>> emit radiatii
permanent>> radiatie II
- nu modifica proprietatile organoleptice ale apei, poluarea nefiind perceputa
- se concentreaza in lantul trofic din sursele de apa = alimente pentru om
- radioactivitatea poate fi mare pt animalele care consuma furaje contaminate radioactiv
- iradierea pe care hidrica este riscanta: iradiere interna prin emisiuni alfa si beta
- repartitia subst radioactive se face conform sensibilitatii tesuturilor
92)Termoreglarea fizica:
Organism homeoterm , corpul uman isi mentine temperatura constanta independent de variatiile mediului
ambiant.
-Homeotermia se asigura prin termoreglare, proces complex si eficient pentru temperatura aerului intre -50
grade si +50 grade Celseius, sub controlul nervos si hormonal subordonat hipotalamusului.
-Termoreglarea se realizeaza prin:
*termogeneza = procese chimice generatoare de caldura
* termoliza= procese fizice, prin care se pierde caldura
- temperatura optima a mediului corespunde punctului de neutralitate termica, la care procesele metabolice
se desfasoara cu pierdere minima de energie
-Punctul de neutralitate termica este variabil
*28 grade C pentru omul in repaus si total dezbracat
*22-20 grade C - o activitate usoara si este usor imbracat
*14-12 grade C -activitate intensa
-campul de acomodare a homeotermiei = intervalul de temperaturi ale mediului pt care homeotermia se
realizeaza prin mikloace proprii si este cuprins intre T critica superioara si T critica inferioara
La cresterea T mediului pana la T critica superioara>> homeotermia se realizeaza prin termoreglare
predominant fizica ,prin termoliza
Termoliza = cresterea pierderilor de caldura prin
84

radiatie , convectie, conductie, procese ce au loc pana la T mediului de T de 30-32 grade C

si prin evaporare intre 30-35 grade C.
- procesele termolizei sunt influentate de
*curentii de aer
*umiditate
* radiatia calorica
1. Conductia = pierderea de caldura obiectelor cu organismul vine in contact direct : 5%
2. Convectia = pierderea de caldura aerului cu care organismul vine in contact : 15-20 %
3. Radiatia= cedarea caldurii obiectelor si S de la distanta pana la egalarea T = 40-50%
4..Evaporarea : la >27-28 grade C conductia, convectia si radiatia sunt depasite, organismul pierde caldura
doar prin evaporarea apei
*depinde de umiditatea aerului
* prin transpiratie se pierde 25-30% din caldura
- cand aerul este saturat in vapori de apa, organismul nu mai poate pierde caldura prin evaporare si se
supraincalzeste
Pierderea de caldura are loc prin:
* vasodilatatie periferica
* accelerarea respiratiei, transpiratiei
* scade productia de caldura prin anorexie, apatie, inertie, scaderea secretiei de TSH
93)Termoreglarea chimica
Organism homeoterm , corpul uman isi mentine temperatura constanta independent de variatiile mediului
ambiant.
-Homeotermia se asigura prin termoreglare, proces complex si eficient pentru temperatura aerului intre -50
grade si +50 grade Celseius, sub controlul nervos si hormonal subordonat hipotalamusului.
-Termoreglarea se realizeaza prin:
*termogeneza = procese chimice generatoare de caldura
* termoliza= procese fizice, prin care se pierde caldura
- temperatura optima a mediului corespunde punctului de neutralitate termica, la care procesele metabolice se
desfasoara cu pierdere minima de energie

-Punctul de neutralitate termica este variabil

*28 grade C pentru omul in repaus si total dezbracat
*22-20 grade C - o activitate usoara si este usor imbracat
*14-12 grade C -activitate intensa
85

-campul de acomodare a homeotermiei = intervalul de temperaturi ale mediului pt care homeotermia se

realizeaza prin mijloace proprii si este cuprins intre T critica superioara si T critica inferioara
La scaderea T mediului , dar pana la valoarea T critice inferioare>> homeotermina se realizeaza prin
termoreglare predominant chimica >> cresterea productiei de caldura= termogeneza
Procesele de termogeneza sunt sustinute de
* frisoane
*cresterea activitatii voluntare
*foame
* secretie crescuta de adrenalina, NA< TSH
*scad pierderile de caldura>> dat vasoconstrictiei cutanate cu scaderea T cutanate, pozitiei de ghemuire si
piloerectiei
SUB. 94. Radiaiile ultraviolete: efectele asupra organismului.
- au cea mai mica lungime de unda + E cea mai mare
- puterea de patrundere :
* microni in solide
* cm in apa limpede
- sticla din ferestre lasa sa treaca 20-60% din ele, mai ales cele cu lg de unda mari
Surse naturale : soarele ( la sol ajung 1% pt ca sunt absorbite in straturile superioare ale stratosferei)
Surse artificiale :
* flacari in procesele de topire a metalelor, aparate de sudura
* lampi medicale cu cuart, aparate de dezinfectie, fizioterape
Clasificare:
a. zona A : efect cutanat predominant pigmentogen => bronz
b. zona B : efect cutanat predominant eritematos => arsuri
c. zona C : efect bacteriCid
Mecanism de actiune: efect fotochimic >> prin excitarea atomilor, au loc reactii biochimice:
* stimulatoare ale metabolismului
* leziuni celulare dat radicalilor liberi formati

Efecte asupra organismului uman

- doze optime: indispensabile desfasurarii proceselor vital , actiunea fiind sanogena
*doze mari > nocive
- efect stimulator biochimic, metabolic, circulator
- absorbite mai ales de proteine si acizi nucleici cu modificari reversibile
86

- efectul celular poate fi subletal , letal , mutagen

- efect fotochimic, cu formare de histamina sau precursori de serotonina cu efect vasodilatator
Efecte imediate asupra tegumentelor(>300nm >> ajung pana la derm)
1.pigmentarea= fenomen de aparare
a.usoara, precoce , la scurt timp dupa expunere
-dispare la 8-10 zile
-nu se insoteste de eritem
-rezulta prin mobilizarea melaninei din stratul profund
b.propriu-zisa
- apare dupa a 4 a zis de expunere; max in ziua 11-12 cand piele absoarbe aproape tot RUV
- prin absorbtie realizeaza protectie eficace impotriva eritemului
- dureaza 1-3 luni
- rezulta prin formarea de melanina din promelanina de melanocitele din stratul bazal al dermului
2. stimuleaza metabolismul :
* creste metabolismul bazal
* intensifica oxidarile celulare dat stimularii tiroxinei
* cresc hematopoeza, apararea imunitara, metabolismul fosfocalcic
1. inceteaza cresterea celulelor tegumentului pt 24 ore,
apoi stimuleaza mitoza 72h, intrerupta prin descuamarea stratului superficiale
4. reactiile fotochimice din tegumente sunt implicate in sinteza vitaminelor D din 7-dehidrocolesterol
Actiuni nocive cu manifestari mediate
1. eritemul imediat de scurta durata pana la cateva zile
- apare la 1-2 ore de la expunere
- la I mari , apare cresterea permeab vasculare, vasodilatatie, cresterea fluxului sanguin
*exudat, edem , flictene
* eritem grav> soc sau colaps
2. fotodermatoze cutanate : urticarie/ exeme
- la tegumente sensibile
- prin prezenta unor subst endogene( porfirine) sau exofene cu care pielea vine in contact
Reactii tardive la nivelul tegumentelor : dupa expuneri de ani de zile la debite relativ mari
1. procese de degenerare a pielii datorita degenerarii fibrelor de colagen>> scade elasticitatea pielii +
imbatranire prematura
3. cheratoza actinica : proliferare celulara la nivelul epidermului cu atipii= stadiu precanceros
*se poate transforma in carcinom
87

3. cancerul cutanat poate fi *bazocelular

*spinocelular
*MM
- are caracter profesional si geografic
Efecte asupra ochiului- excluviv nociv
-conditii :aparate de sudura, lampi UV, alpinistri, exploratori polari
a.efecte imediate: conjunctivita si fotocheratita>>conjunctivita de primavara si fotooftalmia de zapada
- fotooftalmia apare la 2-6 ore de la expunere
*dureri intense in globii oculari
* senzatie de nisip in ochi
*vedere neclara
*fotofobie
*ex obiectiv : edemul pleoapelor, hipermie conjunctivala, secretie lacrimala, blefarospasm (spasm involuntar
al muschilor pleoapei)
b. efecte tardive: afectare cristalin si retina
- cataracta
- reduceri tranzitorii ale vederii
95)Radiatii infrarosii efecte asupra organismului:
- lungimea de unda pana la 1 nm
- teoretic generate de toate corpurile cu T > 0 absolut
- sursa majora : soarele
- efecte termice si NU biochimice in tesuturi
Actiunea asupra organismului
1. actiunea generala este favorabila
- prin efect direct , asigura energia desfasurarii proceselor vitale
* stimuleaza procesele de oxidare, metabolismul, circulatia, glandele endocrine si SN
* favorizeaza evolutia pozitiva in bolile de nutriie
* stimuleaza procesele de termoreglare
* iradierile intense pot produce stresul termic
- indirect>> f generator de clima si microclimat
2. actiunea locala variaza in raport cu lungimea de unda
*lung de unda mare>superficial
*lung de unda mica> profunzime
88

-pielea absoarbe RIR cu lung de unda mare datorita continutului mare de apa
*lung de unda mica>> sunt reflectate
- penetrabilitate>> 1 mm>> terminatii nervoase si capilare derm
Reactii reversibile= cresterea debitului sanguin + T locale
* cresterea activitatii glandelor sudoripare
* stimulare terminatiilor nervoase
>> pt aceste efecte>> recomandare in durerile postoperatorii, articulare, toracice, abdominale
Fctie de cant lor
-0.8cal/cm2/min >> confort termin
>1.5cal/cm2/min >> durere + eritem
* eritemul caloric apare imediat, neconturat
* zona devine dureroasa, cu vasodilatatie capilara
* la 44-45 grade C >>eritem + arsuri de diverse grade
-dupa vindecare, in eritemul putin intens>> pigmentare fara cicatrici
* in cele intense apare necroza cu vindecare prin cicatrici
- repetarea expunerii>> dermatite>> pot degenera malign
Efecte asupra ochiului
- conjunctiva si cornee: reflex de inchidere a ochilor si leziuni , deoarece nervii corneei sunt f sensibili
-expuneri de 10-20 ani : opacifieri locale >> cataracta + afectari ale retinei
Efecte SN : strabat cutia craniana , actionand asupra meningelui>> insolatia
- semne generale
* paliditate
*tegumente uscate si calde
*hiperestezie cutanata
*cefalee
*fotofobie
*greata
* T de 40-41 grade C
* modif cv: puls slab, jena precordiala
- simptome grave :
* redoarea cefei
*abdomen retractat
*convulsii
*LCR hipertensiv
*coma
*exitus
96)Radiatii ionizante conditii de expunere
Radiatia ionizanta= radiatia care are suficienta energie pt ca in urma interactiunii sale cu un atom sa poata
expulza un electron de pe orbita atomului , generand ionizare
Clasificare
1.electromagnetice : X si gamma
2.corpusculare: radiatii alfa, beta , protoni si neutroni
89

Conditii de expunere
1. Iradierea naturala
- sursele naturale = fondul natural radioactiv care cuprinde totalitatea radiatiilor emise de substantele
radiaoactive aflate in mod natural in factorii de mediu si care actioneaza permanent asupra speciei umane
Principalele surse sunt :* radiatiile cosmice
* radioactivitatea terestra : a solului , apei si a produselor alimentare
a. radiatiile cosmice : de origine solara, cu energie ridicata
-cele care ajung la limita atmosferei intra in reactii nucleare cu nucleii atomiloe din aer >> radiatii cosmice II
-o mica parte ajunge la nivelul solului
b. Radiatiile terestre - provin din elementele radioactive care alcatuiesc scoarta terestra: Ra, Th, U, K
-izotopii radioactivi sunt dispersati in scoarta pamantului in cantitati mici
Radioactivitatea aerului , apei si produselor alimentare se datoreaza migratiei substantelor radioactive din sol.
Substantele radioactive din aer : Rn si toron Th rezultate din degradarea Ra si toriului.
* in zonele inalte C 14 si H3
-radioactivitatea apei isi are originea in sol > in apele de profunzime: Ra, U si Rn
- din sol , apa elementele radioactive migreaza in plante si de aici in organismele animale

2. Iradierea artificiala
a. utilizarea de om a energiei nucleare >> contaminare radioactiva a mediului
- surse principlae: explozii nucleare si experimentale, Sr, Cs- cu T lung de injumatatire
*centrare nuclearoelectrice, activitati industriale
b. exploatari miniere radioactive
c. izotopii radioactivi se utilizeaza in cercetare , biologie, agricultura, industrie
d. diagnosticul si terapia medicala
- medicina nucleara: I, Tc, si Au si se aplica in majoritatea cazurilor persoanelor mai in varsta
- med nucleara < periculos Rx diagnostc
e. surse minore: ecranele TV, aparate de bord, ceasuri cu cadrane luminescente
97)Radiatii ionizante ef.somatice precoce
Radiatia ionizanta= radiatia care are suficienta energie pt ca in urma interactiunii sale cu un atom sa poata
expulza un electron de pe orbita atomului , generand ionizare
Clasificare
1.electromagnetice : X si gamma
2.corpusculare: radiatii alfa, beta , protoni si neutroni
Mec de actiune :2 teorii
90

1. teoria tintei/actiunii directe : actiune asupra centrilor vitali din celula

2. teoria radicalilor liberi/actiunii indirecte: reactii de ionizarea a apei din organism>> OH + HO2
Efectele biologice precoce prin iradiere externa/ interna(inhalare,ingerare) -obligatorii
-expresia unui prag, cel mai adesea reversibil
-gravitate dependenta de doza
-efectele precoce sunt SOMATICE
* produc alterari celulare, lezand tesuturi , organe , sisteme
Boala de iradiere acuta = cea mai grava manifestare (usoara/grava)
a. forme usoare : leucopenie+ tulb GI si CV
b. forma grava in 3 stadii
I. prodrom : la cateva ore >> stare de soc + manifestari digestive : greturi, varsaturi, diaree
II. latenta (zile sau saptamani) : lipsa manifestarilor clinice obiective
III. stare
-tulburari generale: astenie, cefalee, ameteli, prostratie (APATIE), HTA, febra
-tulb digestive: diaree, varsaturi
-tulb CV : hTA, tahicardie, aritmii
-sindrom hemoragic(trombocitopenie),leucopenie
-perioada critica: sapt 5-6>> posibil deces prin hemoragii mari/infectii
- in cazurile neletale , convalescenta este de mai multe luni cu prognostic imediat bun
Alte efecte somatice
* cutanat : radiodermite
*ocular: opacifiere pasagera a cristalinului
* sterilitate prin iradierea gonadelor
*efecte asupra embrionului
98)Rad ionizante:efecte somatice tardive
Radiatia ionizanta= radiatia care are suficienta energie pt ca in urma interactiunii sale cu un atom sa poata
expulza un electron de pe orbita atomului , generand ionizare
Clasificare
1.electromagnetice : X si gamma
2.corpusculare: radiatii alfa, beta , protoni si neutroni
Mec de actiune :2 teorii
1. teoria tintei/actiunii directe : actiune asupra centrilor vitali din celula
2. teoria radicalilor liberi/actiunii indirecte: reactii de ionizarea a apei din organism>> OH + HO2
Efectele tardive- expuneri mici si repetate / la intervale mari la doza importanta fara BIA
1. efecte stocastice somatice: numai anumiti expusi
91

2. efecte genetice>> afectarea descendentilor

1. Efecte stocastice (intamplatoare)
- dupa luni/ani de expunere
- scaderea duratei de viata
-boala de iradiere cronica
*atrofie cutanata
* sterilitate
* alopecie
* cataracta
* leucopenie
-carcinogeneza- cancere cutanate, tumori osoase, leucemii(-LLC), tiroidiene , pulm; latenta 10-15 ani
-cataracta
-radiodermitele cronice
2. Efecte stocastice genetice prin atingerea cromozomilor celulelor sexuale
99)Locuinta- amplas., orientarea, materiale de contructii, planificarea interioara:
Locuinta= mediu complex cu elem artificiale si psiho-sociale .
Ac mediu trebuie sa asigure conditii pe progresul si desavarsirea individului in cadrul unie vieti de familie
+sa-i asigure refacerea dupa solicitarile legate de munca.
Recomandarile OMS pt o locuinta sanatoasa :-satisfacerea nevoilor fizice, nevoi fundamentale ( spatiu + ambianta tremica )
-prevenirea bolilor transmisibile evitarea aglomeratiei, aprovizionarea cu apa potabila, existenta unor
instalatii sanitare corespunzatoare;
-protectia impotriva accidentelor in locuinta( utilize de materiale de constructie rezistente si neinflamabile,
evitarea alunecarilor, caderilor);
-asigurarea cerintelor psiho-sociale (satisfacerea necesitailor individuale de izolare si realizarea unei vieti
familiale armonioase).
AMPLASAREA locuintei trebuie sa asigure protectia populatie impotriva surparilor si alunecarilor de teren,
infiltratiilor de subsol , emanatiilor.
Platformele pt colectarea reziduurilor , gunoiului menajer se amplaseaza la min 5 m distanta de locuinta.
Unitatile de munca industriale, comerciale ce pot crea discomfort dat prafului, fumului, zgomotului trebuie
sa fie la min 15 m fata de casa
MATERIALELE DE CONSTRUCIE folosite se aleg astfel incat sa nu polueze aerul interior( formaldehida,
azbest), se asigura izolarea hidrotermica si acustica corespunzatoare.
Sa nu polueze, sa nu intre apa, sa nu iasa caldura, sa nu fie zgomot
92

Materiale de constructie preferate : caramida BCA .

Suprafata minima a unei cam trebuie sa fie de 10 m2.
Temperatura optima in locuinta = 18-22 grade , umiditatea aerului 35-65 %.

93