1) Metab.bazal: In conditiile repausului absolut organismul consuma totusi energ. pt. desfasurarea reactiilor metabolice vitale.

Aceasata cheltu-iala minima de energ. reprez. M.B. Ac. se mas. in cond. standard intr-un spatiu ce asig. confort ter-mic, pers. e relaxata fizic, psihic, usor imbracata si cu un post de 24h.Deoarece omul nu pastreaza conditii de repaus coresp. unei cheltuieli minime de energie(M.B.)decat cateva ore pe zi (in timpul somnului), consumul de energ. depaseste val. M.B. in functie de activitatea indeplinita.Pt. pers. adulta M.B. e de 1kcal/kgc/h a.i. pt. o pers. de 70kg. in 24h M.B. e 1*70*24= 1680calorii. M.B. e dif. fct. de factorii: varsta,inaltime,fenom.fizi-ol.,compozit.corpului,clima, febra,stres,temp.me-diului ambiant. Mentinerea ct.a compozitiei cor-pului: Organismul norm.de 65kg are 11kg prot., 9kg lipide, 1kg hidrati de carbon,40kg apa si 4kg elem.minerale.Din 11kg prot. se pot pierde 2kg fara sa existe o alterare;din 9kg lip.se pot pierde 8kg,fiind necesar sa se mentina 1 kg ce form.gra-simea ce captuseste organele;din 1kg hidr.de c.se pot pierde 200 g;din elem.miner.se pot pierde 1/3.In gener. org.uman e form din 55%masa celu-lara, 30% tes.extracel.,15%grasime.Masa celulara si tes.extracel.trebuie sa se mentina ct.,iar grasim-ea poate sa scada.Distributia elem miner. e diferi. 2) Act.dinamica specifica: Ac. cheltuiala de e-nergie se realiz. pt.functia de digestie care are ca scop elib.de subst.nutritive din alimente,ce sunt indispensabile pt.desfasurarea in cond. norm. a functiilor org.Trebuie sa se asig. alimente pt.1700 calorii bazale.Pt.a le oferi in realitate trebuie sa oferim 1850calorii.Diferenta de 150 calorii(10%) reprez.consumul energe. necesar masticatiei, dig., abs., transpir. prin sange,metabolizarilor, reprez. act. dinam.specif. Act.d.s. e diferita:la prot.e de 20-40%,la glu.e 5-7%,la lip.e 2-5%.Activitatea musculara: reprez. cea mai importanta cauza a cresterii consumului de energ. Ac.crestere e va-riab.si depinde de nr. si vol.grupelor musc.,de vi-teza de contr., de rap. dintre per.de activitate si repaus,masa corporala, sarcina efectuata. Dupa cantit.de energ.consum., profesiile se impart in 4 categ.: 1.activit.cu cheltuiala energeti.mica (prof., avocat,functionar,medic,vanzator,muncitor din industr.electronica,ceasornicariei, mecanicii de precizie),consum energ.de 2400kcal pt.F si 2900 kcal pt.B; 2.activit.cu chelt.energ. medie(studenti, lucratori din industria usoara,muncitori agricoli, militari in afara perioadei de campanie,gospodi-ne), cons.ene.2700 kcal la F si 3300kcal laB; 3.activ.cumare(strungari,frizeri,mecanici, laca-tusi,tractoristi,militari in campanie),c. e. F=3000 kcal si B=3700kcal; 4.activ.cu.f. mare(munci-tori forestieri,mineri,sapatori de pamant), 4100kcal la B valabile la pers.intre 20-40 ani. 3) Varsta si Cresterea:La copil M.B.e crescut, val. maxime sunt la 2-3ani de 2-2,5kcal/kgc/h, scade treptat la adolescenti la 1,5-1,7kcal/kgc/h si ramane ct.(1kcal/kgc/h) intre25-45ani.Dupa 45 ani scade din nou,la 55-60ani fiind cu 15-20% mai redus decat la adultul tanar.Climatul: Fact. ce intervine in calculul M.B. si necesarul nutritive. Necesarul e calc.pe adultul standard ce traieste in climat temperat(10*C)a.i.pt.fiecare scadere a me-diei temp.cu 10*C e necesar ca aportul alimentar sa creasca cu3%;pt.fiecare crestere cu 10*C e ne-cesar ca aportul alim.sa scada cu 5%.Sarcina si alaptarea: In cele 9 luni de sarcina e nevoie de o suplimentare de 80000 kcal necesare pt.dezv.pro-dusului de concepttie, placentei,uterului,gl.ma-mare,activit.car-diaca.Se suplimenteaza in trim. unu150kcal si in doi si trei 350kcal.Mama realiz.4kg de tesut adipos,adica 36000kcal.In a doua jum.a sarcinii MB creste cu 20-25%fata de per.de negravidie,iar in per.lactatiei(6luni)creste cu 10-20%.Pt.cele 850ml lapte pe zi in alaptare se consuma 600kcal+150kcal reprezentand efor-tul secretor,a.i. dam doar 550kcal/zi iar cei edem 200kcal le va lua din tesuturile proprii pt. a slabi. Daca se face cura de slabire e afectata cantit.nu-tritiva a

laptelui. 4)Obezit.se apreciaza prin ins-pectia pacien. la care se observa o greutate mai mare decat greutatea ideala recomandata pt varsta,talia si sexul respective.Greut.ideala=gre-ut.corporala care asig.cea mai buna speranta de viata. Se real.pliul cutanat pt.masurarea grasimii corporale ce e un indicator masurat in mm cu aju-torul sublerului:2 pliuri pe fata ant.a corpului,pli-ul bicipital si suprailiac si2 pe fata post.subscapu-lar si tricipital.Pt.a aprecia gradul obezitatii se masoara greutatea cu un cantar cu pacientul su-mar imbracat,dimineata dupa evacuarea vezicii si talia cu antropometru sau pediometru la sugari si se calc. IMC-ul dupa formulaG supra T la pa-trat, cu val.norm.18.5-24.9;obezit.gr.1=25 -29.9, gr.2 =30-39.9,gr.3=>40. 5)Etiol.obezit.: 1)Consu-mul alim.crescut: persoanele obeze mananca 5 mese pe zi si au o viteza mare de mancare.2)Su-praalimentatia mamei in timpul gestatiei este sus-ceptibila de a induce obezit.la descendenti,fiind demonstrat ca obezit.hiperplazica se dezv.in per. intrauterina,copilarie sau pubertate.3)Cauza gene-tica ca ex.sdr.Prander-Wili.4)Afect. endocrine de tipul hipotiroidism,hipogonadism,hipopituitari-sm.5)Cauze traumatice.6.Factorul psiho-comportamental. 6)Stadiile obezit.: Obezit.a devenit cea mai frecventa boala cronica in ultimele decenii. Un individ obez este acela la care tes.adipos e hipertrofiat.Exista 3 tipuri de obezit.:tipul ginoid, android si forma generalizata.Obezit. aparuta in copilarie poate fi hiperplazica, hipertrofica sau mixta.In functie de IMC obezit.poate fi de gr1=25-29.9,gr2=30-39.9, gr3=>40.Trasat.clini-ce: Obezit genereaza complicatii mecanice si me-tab.cardiovasc.fiind factor de risc coronarian, agraveaza dispneea, favor.artroza,det.tulb.functiei ovariene. Obezii de gr2 obosesc usor, prez.usor tahic.si dispnee si complic.(diabet, dischinezie biliara,ficat gras,boli cv.,pulmonare, osteoartroze, hernii,varice,guta,risc crescut la anestezie).Obezii de gr3 au toate fenom. prezentate dar si faptul ca nu sunt capab.sa se ingrijeasca si ca au risc de mortalitate. 7)Trat.dietetic:Realizeaza o restrictie alimentara modesta pana la 500-1000kcal.Se da regim normo sau hiperproteic.Se scade cantit.de lip.,nu se scad glucidele sub 100g pt.a nu apare anemie,hipoglicemie.Aportul e normal de vitami-ne, elem.minerale cu exceptia sarii pt.ca retine apa si pt.ca alim.condimentate stim.apetitul.Alco-olul nu este permis pt.ca stim.apetitul si e calori-gen.Alim.de baza vor fi: legumele,fructele,carnea slaba, laptele degresat,branza,telemea,urda.Trat. medicamentos: Trebuie sa exercite efecte ca sca-derea foamei,cresterea arderilor metabolice,stim. SNC.Se adm.:amfetamine ce stim.centrul satietatii,dar da anorexie si bulimie;gonadotrofina cori-onica umana;extractele tiroidiene sunt indicate doar daca exista semne de insuf.tiroidiana ma-nifesta.Rolul unei terapii medicamentoase in obezitate e de adjuvant al regimurilor restrictive. 8)Malnutr.prot.-calorica,tulb.metab.si bioc.: M.p.-c.e generata de o alim.carentata in prot. sau/si energie.Are mai multe faze:*faza de adap-tare scurta in care oxidarea proteica diminua deoarece creierul se adapteaza la consumul de corpi cetonici permitand sa se economiseasca prot.ne-cesare gluconeogen.; *faza a doua o slabire lenta ce predomina pe masa grasa si poate ajunge la 50%din greut. initiala;*faza a treia o crestere a metab.si a oxidarilor proteice a.i.slabirea e ac-centuata, iar la anim.de lab.det.deces,la om ac.fa-za nu a fost pusa in evid. Fomele clinice ale m.p.-c.sunt:1)marasmul:-afecteaza copii sub2ani;-cau-za e privarea severa sau abs.scazuta de prot., vitam.,miner.;-evol.e inceata;-e cronica ;-pierde-rea in greutate e majora deoarece are loc topirea tes.adipos si a musculaturii ajungand la greut.sub 60%din cea coresp.varstei; -nu se

insoteste de si nu prez.steatoza; -apetitul e posibil pas-trat dar e anxios si apatic;-parul e subtire,friabil;-pielea e uscata, subtire,prez.riduri multe; 2)kwashiorkor:-afecteaza copiii intre 13ani;-cauza e aport inadecvat proteic sau prezenta a numer.infecti; -e acuta;-pierderea in greut.e scazuta,dar se pierde masa musculara si se insoteste de o retentie a grasimilor;-edemele sunt prezente initial la mb.inf.apoi generalizate putand fi prezenta si ascita;-ficatul e marit,gras;-pacie. E anorexic,apatic,trist,iritabil;-parul e friabil, decolorat;-pielea e friabila,subtire cu afecti. dermatologice frecvente. 9) M.p.-c.,Tratam.: In formele moderate de denutritie trat.e ambulator si dietetic ce are la baza alim.usor asimilabile.Aportul prot.sa depasesca 1g/greut.ideala/zi.Aportul de K= 4mmol/g,de Na<15 sa fie limitat din cauza riscului agravarii retentiei hidrosaline.Se prefera calea enterala.Strategiile de crestere in greutate au la baza consumul unei hrane bogate in calorii intr-un volum mic si concomitent efectuarea de exercitii fizice pt.dezv. musc.Astfel se preconizeaza un surplus de 700-1000kcal/zi si exercitiu fizic..La baza strategiei stau:1)hrana bogata in energie; grasimile contin un nr.dublu de calorii a.i. o pers.subpond.ce e active fizic isi poate permite extracalorii din grasimi;de preferat grasimile polinest.si mononesaturate pt.a limita cons. de grasimi saturate.2)mese zilnice regulate, cel putin 3 pe zi si ingerarea unei cantit.mai crescute de alim.in primele 20min.ale mesei; consumul la inceput a alim.apetisante si la sfarsit supa si salatele.3)portiile sa fie mai mari deoarece e importanta ingestia unui volum crescut la fiecare masa.4)sa fie prezente gustarile intre mese.5)consumul sucurilor concentrate si laptelui concentrate. 6)exercitiu fizic.O cauza imp.e anorexia nervoasa pt.care trat.e specific,deoarece e o tulb.nutritionala majora. 10) Clasif.prot.: 1) simple:a)protamine+histone se gasesc in cel.seminale,in Hb,mioglo., nucleoprot.b)prolaminele + gluteline sunt prot.din cereale si se carac.prin cantit.scazuta de lizina si triptofan.c)albumine coaguleaza la caldura si sunt solubile in apa(serumalb.,lactalb.,ovalalb.,miogen).d)globulinele coagul.la caldura (serumglob.,lactoglob., legumina,tuberina,fasolina).e)scleroprot=insol.in apa(colagenul,elastina ,keratina). 2)complexe/conjugate:a)fosfoprot.contin ac.fosforic (caze-ina din lapte,vitelina si fosfovitelina din galbenus).b)glicoprot. au ca gr.neproteica glucide sau derivati de glucide(mucinele, ceruloplasmi.,ovomucoidul si ovomucina din albus). c)lipoprot.contin fosfolip.,colester.,gliceride, ac.grasi si sunt princip.forma de transp. a subst.liposolub.si se gasesc in mb. celulara, mitoc.retic. endoplasmic. d)cromoprot.sunt Hb,mioglo., citocrom, catalaza, peroxidaza, rodopsina. e)metaloprot.au ca grup prostetic metale(siderofilina,ceruloplasmina,feritina,hemosiderina)dar si alte elem.(ascorbicoxidaza-Cu,orginaza-Mn).f)nucleoprot.se form.din protamine+histone+ac.nucl.. 11) Rolul prot.in organism: 1)Rol plastic de-oarece intra in struct.tesuturilor realizand matricea ce asig.mentinerea structurilor cel. ;au diferite functii precum transport de O2 ,secr. glandulara,contractia muscu-lara,gene-za si transmiterea influxului nervos. 2)Rol catalitic,enzimatic. 3)In apararea org. prin ac.,prot.reprezentand o componenta a Ig.4) Influ. repartitia lichidelor in org.si balanta e-lectrolititca.5)Datorita carac. de amfoliti pr-ot.functioneaza ca sist.tampon cu rol in men-tinerea ct.a pH-ului.6)Ajuta la menti. ct.a glicem. a.i.daca aminoac. sunt in exces grupa aminica e excretata ,iar resturile sunt convertite in glucoza si glicogen sau grasimi pt.depozitarea energ.7)Rol antitoxic prin urmat. cai: mentin struct.norm.la niv.tes.si organelor asupra carora action. subst.nocive,marindu-le rezist.,furnizeaza partener de

conjug.,echipam.enzimatic necesar metabolizarii noxelor.8)Intervin in coagul. pt.ca intra in componenta fibrinei.9)Rol energetic sec.prin ardere rezultand compusi intermediari ce solicita apar. Renal.10)Intervin in apar.cv. 11)Intervin in cancer. 12)Clasif.fct.de aminoac.care-i contin: 1)prot. clasa intai: contin toti aminoac.esentiali.2)prot.cu val.biol.medie (clasa a doua): contin toti aminoac.esentiali in cantit.scazuta.3)prot.inferioare(clasa a treia)au lipsa aminoac. esentiali,iar oparte din aminoac.sunt prezenti in cantit.neadecvata;aceste prot.nu intretin cresterea si echil. azotat la adult. 13) Necesarul de prot.: depinde de varsta.In cond.norm.necesarul in aminoac.e dat de reinnoirea tes.a.i.sa nu fie alterat metab.proteic si energetic.E necesar un consum permanent de azot,respective de prot.chiar daca aportul energetic e asigurat.In regim aproteic in primele zile se cons.rezervele de prot.avand ca rezultat scaderea greut.corporale chiar daca aportul energetic e adecvat.Aceasta pierdere obligatorie de azot=cheltuiala endogena de azot=coef.de azot.Pt.1kcal bazala se pierd 2 mgN. Cheltuiala de energie depaseste M.B. Comitetul de experti a stab.ca daca s-ar consuma prot.numai din lapte si ou ar fi suficiente 0,57g/kgc/zi la B si 0,52g/kgc/zi la F. Conform OMS functie de varsta:0-1/2ani-2,2g/kgc/zi;1/2-1ani-2g/kgc/zi;1-3ani-1,8g..; 4-10ani1,1g;adult-0,8g/kgc/zi. Necesarul de prot.in sarcina creste cu 30g/zi si se stabi-leste si in procente din valoarea calorica a ratiei alimentare a.i.prot.reprez.10-14% din cantit.totala de energ.consumata si din acest procent 30-40% sa fie prot animale. Surse de prot.: carne(vita,porc,pasare,pesti) are 15-22g prot./100g;salam,carnati,sunca au 10-20g prot./100g;branzeturile au 15-30g prot./100g; lapte de vaca=3,5gprot.;oua=14g prot.;paine=78gprot.;paste fainoase,gris,orez,faina grau=9-12g prot.;fasole,linte,mazare =20-25g prot.;mici=17g prot. 14) Lipidele clasif.: 1)Lipide simple: Dupa nat.alcoolului: a)gliceride(esteri ai glicerolului cu ac.grasi): in regnul animal predomina cele solide si sunt bogate in ac.grasi saturati, iar in regnul vegetal sunt formate din ac.grasi nesaturati. b)ceride(monoalcooli ai ac.superiori cu ac.grasi):in regnul vegetal se gaseste in ceara de albine,lanolina. c)steride(steroli ai ac.grasi):in toate organismele animale si vegetale si au roluri importante biochimice si fiziologice. 2)Lip.complexe(contin si N2,P2,etc.): a)glicerofosfatide ce contin ac. fosfatidici. b)gliceroaminofosfatide: lecitine, cefaline, serinfosfatide.c)gicerosulfolipide: sulfatide. d)sfingolipide:sfingofosfolipide(sfingomielina),sfingoglicolipide(cerebrine,gangliozide,cerebrozide). 15) Transportul lip.in org.: Glicerolul si ac. grasi cu lant scurt si mediu sunt transportate prin sange.Ac.grasi cu lant lung sunt transformate in trigliceride.Monogliceridele sunt transform.in trigliceride.Acestea din urma ansamblate in chilomicroni trec in limfa si apoi in sange.Colester.si fosfolip.urmeaza aceeasi cale.Chilomicronii formati in intestin transporta grasimile ingerate cu hrana.la celule.VLDL sunt lipoprot.ce se form.in intest. si ficat si contin 55% triglyceride.LDL sunt lipoprot.ce transporta colest.spre cel.org. HDL sunt lipoprot.prod.de cel.hepatice si transp.colest.si fosfolip.din cellule inapoi la ficat pt.reciclare sau eliminare.Lipoprot. circula si sunt folosite de toate cel.inclusiv muschiul inimii. 16) Rolul lipidelor in org.: 1)Producerea de energie: Fiecare gram de lip.elibereaza in medie prin oxidare 9,1kcal.In per.dintre mese sau in res-trictii alim.,energia necesara org.e furnizata de tes.adipos.Cand celulele lipsite de energie pri-mesc lip.,acestea sunt descompuse in fragm.care se combina cu un fragm. de glucoza care se oxi-deaza la CO2 si H2O. In absenta glucidelor apare cetoza in sange si urina.Se spune ca lip.ard in locul glucidelor.Organismul fol.mai putina ener-gie

pt.asimilarea grasimii decat pt.glucide,fapt ce explica cresterea geutatii mai mare in cazul consumului de lip.decat a glucidelor. 2) Tapeteaza organismul avand rol anti soc. 3) Deoarece captusesc tegum.au rol de protectie puternica pt. temp.joase si inalte. 4) Favorizeaza absorbtia vitam.liposolubile(A,D,E,K). 5) Au rol structural plastic, intra in componenta membranei cel.astfel lecitinele si alte fosfolip.in cantitate de consti-tuienti ai membranei celulare permit trecerea subst.grase inclusiv a vit.si hormonilor in interi-orul si exteriorul celulei. 6) Uleiurile vegetale au valoare nutritiva ridicata prin continutul de acizi grasi nesaturati si ac.grasi esentiali.Lipsa acestora favorizeaza aparitia unor eczeme;daca se re-introduce in dieta ac. grasi esentiali dispar.7) Par-ticipa la transportul lipidelor. 8)Reduc conc. colesterolului in sange deoarece formeaza cu colesterolul complexe de esteri mai rapid meta-bolizati. 9) Intervin in reactia de oxido-reducere. 10)Stimuleza activitatea unor enzime.11) Ac. ara-hidonic este un precursor al prostaglandinelor si din el se form.prostaciclina si TxA2, substante cu rol in tonusul vaselor sanguine si coagulare. 17) Ratia de lipide si efectul consumului ne-adecvat: Ratia este de 30-35% din nr.total zilnic de calorii si pana la 1/3 sa fie uleiuri vegetale. Restrictii de lip.la 20%din necesarul caloric zilnic se indica pt.sedentari,varstnici,gravide, obezi,dislipidemie,in afectiunile hepato-pancreatice,afectiuni ale cailor biliare,duodeno-jeju-nite,enterite,sdr.de malabsorbtie, iar 35% la copii in per.de crestere, adolescenti, pt.adultii cu chel-tuieli mari de energie ce presteaza numai in conditii de temp.si umezeala. Exprimata in grame ratia e: 0,7-1g/kgc/zi-adulti sedentari; 1-1,5g/kgadulti;2g/kgc/zi-copii, adolescenti.Se recomanda ca raportul dintre ac.grasi polinesaturati si cei saturati sa fie mai mare sau egal cu 1.Unii autori recomanda o reducere a aportului de colester.sub 300mg/zi.O treime din colester.din organism provine din alimente, restul din ficat.Untul=5030%;untura=95-98%;galbenus de ou=32%;car-nea=5-20%;uleiuri=97-100%;fructe oleoginoase= 50-60%; soia=18%. 18) Glucide clasif.:Dupa FAO,OMS,dupa gradul de polimerizare: 1) Zaharuri: a)monozaharide: glucoza,galactoza,fructoza sunt pentoze in cantitate mica in alimente(arabinoza,xiloza din fructe,bulbi) si respectiv hexoze ;b)dizah.: zaha-roza,lactoza formate din glucoza si galactoza,iar maltoza este obtinuta din hidroliza amidonului ;c)polioli: sorbitol,manitol,etc. 2) Oligozaharide: maltodextrina,etc. 3)Polizaharide;a)amidonul for-mat din 2 tipuri de amilaza si amilopectina este o rezerva energetica a vegetalelor. 19) Glucidele.Rolul in organism si efectele carentei: 1) Reprez.principala sursa de energ. imediat utiliz.1g glucide=4,1kcal. In interiorul cel.molecula de glucoza se injumatateste eliberand energie.cele 2 jumatati rezultate prin scindare urmeaza 2 cai: a)pot sa se uneasca din nou rezultand glucoza;b) se fragmenteaza in continuare si se descompune pana la CO2 si H2O.Cand organismul are deficit de glucide apar 2 sit.:a)se fol.proteine pt.a forma glucoza;b)daca glucidele nu sunt suficiente nu pot fi metabo-lizate optim lipidele.prin metabolizarea gluci-delor in lipsa lipidelor apar corpii cetonici. Cantitatea de glucide pt.a face economie de prot. si pt.a preveni cetoza este de 100g.Sintetizam pt.a fi folosite ca sursa de energie pe 3 cai:a)sunt oxidate imediat eliberandu-se energ.pt.tesuturi; b)sunt convertite in glicogen care se stocheaza in ficat si muschi a.i.rezerva de energie e rapid mo-bilizata;c) folosite in sint.de grasimi,la care se a-peleaza cand rezervele de glicogen se epuizeaza. Metab.glucidelor este controlat hormonal. Insuli-na stimuleaza gluconeogeneza si glicogeneza,iar glucagonul glicogenoliza. 2)Sunt tonic pt.celulele hepatice solicitate in rectiile catabolice si ana-bolice. 3)Intra in structura ac.glucuronic, hialu-

ronic,ac.nucleici,fact.intrinsec.4)Rol plastic.5) In apararea org.fata de subst toxice endogene si exogene deoarece ofera partener de conjugare in cazul proc.de glucuronoconjugare. 6) In acetilare, proc.de detoxifiere a org.;radicalul acetil rezulta din metab.glucidelor. 7)Prin fibrele alimentare au rol in alim.omului;lignina nu face parte din carbohidrati. 20) Fibrele alimentare.Rolul in org.si efectele consumului neadecvat:Folosite in obezitate, constipatie,surse alim.,boli cardiovasc.,diabet, metabolizarea vitam.A. Dau senzatie de satietate ducand la reducerea cons. de energie. Stim.mus-chii tractusului digestiv, isi pastreaza tonusul impiedicand aparitia hemoroizilor si diverticulo-zei.Fibrele solubile sunt absorbite favorizand elim.colester. Imbunatatesc aportul de glucoza chiar si la cei cu diabet prin incetinirea digestiei sau a abs.de carbohidrati.Pectinele insolubile in apa formeaza geluri, fiind impiedicata golirea gastrica si intestinala.Absorb sa inglobeaza subst. org.Elimina produsii de descuamare a tubului di-gestiv si microorg.Datorita accelerarii tranzitului si prin formarea unor pereti greu de traversat de enz.digestive,fb. alimentare scad coeficientul de utiliz.digestiva a subst.nutritive.Ajunse in colon reprez.un support favorabil pt.dezv.florei microb. de fermentatie a vitaminelor din grupul B. Cand se aleg alimente cu multe fibre alim.trebuie sa se aiba in vedere ca tarata de grau e compusa din ce-luloza si nuare efect de diminuare a colesterolului Numai fibrele alim.din orez,legume,fructe au rol de a reduce colester. Tarata de grau este laxative. Fibrele alim.in exces sunt daunatoare pt.ca:-tran-sporta apa in afara organismului ducand la deshi-dratare;-scade abs.Fe pe care-l elimina;-elim.Ca, Zn si alte elem.;-elim.carotenul si scad absorbtia. 21)Ca-Absorbtia:Se absoarbe in duoden si pri-ma portiune a jejunului in proportie de 20-40% printr-un mecanism de transport activ,consuma-tor de nergie. Restul ramane in tubul dig.si se elimina prin fecale.Coeficientul de utilizare dig.de-pinde de nevoile org.,de cantitatea existenta in lumenul intestinal si de alti factori.Calciul sub forma ionica,solubila e transportat prin mucoasa intest.legat de prot.specifica a carei formare in celulele epiteliale e dependenta de colecalcife-rol. Absorbtia Ca e inlesnita de factorii:-acidita-tea gastrica;-prezenta in intestine a vitam.D,a lactozei,ac.lactic,ac.citric,aminoacizilor si a sarurilor biliare.Fact.care insolubilizeaza Ca,reduc utilize-rea dig.a acestuia:-excesul de fosfor,ac.oxalic, ac. fitic, excesul de grasimi;-hipoaciditatea gastrica;-raportul Ca/P subunitar,surplusul de fosfor leaga Ca ca fosfat de Ca,putin solubil;regimul alim.bo-gat in grasimi. Ac.oxalic se gaseste in spanac,macese,coacaze,cacao,smochine.Ac.fitic se concent-reaza in coaja semintelor de cereale,legume usca-te,nuci. Mentinerea ct.a Ca si Mg in cel.e asigu-rata de Ca-Mg-ATP-aza,a carei activitate scade o data cu varsta.Excretia Ca se realiz.prin:-din ap-roximativ 400mgCa/zi in lumenul intestinal,se e-limina Ca care nu a fost absorbit prin fecale;-in urina se afla 100-350mg Ca/zi,variaza de la o pers.la alta,creste in decursul noptii,dupa meno-pauza si cand cresc prot.din dieta;-pers.ce lucreza la temp.ridicata pierd 100mg/ora de Ca prin transpiratii,in timp ce normal se pierd 15mg/zi. 22)Ca-rol in nutritie si efectele carentei: Ca se concentreaza in oase si dinti in proportie de 99% unde indeplineste rol plastic.Mineralizarea sche-letului incepe din per.intrauterina si se accelereaaz pe masura ce sarcina se apropie de termen.In jurul varstei de 20 de ani ,cresterea dimensiunilor oaselor inceteaza,insa imbogatirea in saruri de Ca continua pana la 25-30 ani.O data cu inaintarea in varsta activit.demolatoare e mai pronuntata si ca rezultat apare osteoporoza.Ca indeplineste roluri-le:-intra in compozitia scheletului;-intervine in coagularea sangelui prin catalizarea

trnsformarii protrombinei in trombina;-activeaza un nr.de en-zime ca labferment,tripsina,lipaza,fosfataza alca-lina,colinesteraza,etc;-activeaza factorul intrinsec al lui Castle si faciliteaza absorbtia vitam.D;-par-ticipa in mecanismul contractiei musculare si la reglarea permeabilitatii membranare;-are efecte simpaticomimetice in antagonism cu K care actioneaza parasimpaticomimetic;-impreuna cu Mg diminua excitabilitatea neuromusculara;participa la mentinerea echil.acido-bazic. Nivelul calcemi-ei e reglat de actiunea hormonului paratiroidian, forma active a vitam.D3 si calcitonina tiroidiana. Carenta de Ca are drept consecinta rehitism la co-pii si osteomalacie sau osteoporoza la adulti si varstnici.In osteoporoza densitatea osoasa e mult redusa pt.varsta respectiva.Hipercalcemia apara la copiii care au primit cantitati excesive de vit-am.D si aceasta se manifesta prin tulb.gastroin-testinale si de crestere.Intarzierea mintala poate fi marcata.Copiii mor frecvent.La adult hipercalce-mia apare ca rezultat al hiperparatiroidismului sau a dozelor excessive de vitam.D si la bolnavii de ulcer ce consuma mult lapte si alcaline;ea se reduce prin tratam.cu calcitonina si se manifesta prin HTA,varsaturi,hemoragii gastrointest. 23)Ca: necesarul org.si sursele alimentare: Co-mitetul FAO/OMS recomanda: intre 0-1an 500600mg/zi;1-9ani 400-500mg/zi;10-15ani 600-700 mg/zi;16-19ani 500-600mg/zi;adulti 400-500 mg/zi;femei gravide in luna 6 intre 1000-1200 mg/zi;femei care alapteaza 100-1200mg/zi. Dupa datele clasice nevoile de Ca sunt urmatoarele: 0.8 g/zi pt adult; 1,2g/zi pt copii intre 10-12ani; 1,4g/zi pt baieti intre 14-18ani; 1,3g/zi pt.fete intre 14-18ani. Sursele alim.: Laptele si branzeturile reprez.sursa princip.Cantitati mai mici de Ca si cu un coef.de utilizare mai redus decat cel din produsele lactate, sunt aduse de legme(varza,gu-lii,andive) si fructe.Derivatele cerealiere si carnea sunt sarace in Ca,exceptand conservele de peste in sos tomat in care din cauza mediului acid Ca din oase se solubilizeaza si trece in sos. 24)Magneziul:Rolul in nutritie si efectele ca-rentei:Ia parte la formarea oaselor si dintilor.E un activator la fosfatazelor.Sub forma ionizata activeaza anzimele care intervin in metab.gluci-delor si are rol in contractia normala si in trans-miterea impulsurilor nervoase;deprima excitabili-tatea neuromusculara.Are rol in mentinerea echil. acido-bazic si intervine in reglarea secretiei hormonului paratiroidian. Hipermagnezemia acuta inhiba secr.horm.paratiroidian.Echil.intre Ca si Mg trebuie respectat deoarece un aport excesiv de Ca det.carenta Mg.E mobilizat mult mai lent in oase.Deficienta de Mg poate apare ca rezultat al aportului neadecvat,a varsaturilor,diareei,alcoolismului,a malnutritiei proteice,perfuziilor inde-lungate,folosirea de diuretice.Mg scade in timpul gestatiei.Simptomele deficientei magnezice sunt: slabiciune,confuzie,deprimarea secr.hormonului pancreatic,convulsii,miscari bizarre musculare, halucinatii,dificultati de inghitit.Hipermagneze-mia se carac.prin: sete,senzatie de caldura,anore-xie,scadere in greutate,diminuarea tonusului mus-cular si a excitabilitatii nervoase,depresie,fibrila-tie atriala.Efectele toxice nu sunt cunoscute,doze-le mari au fost administrate ca laxative,fara semn de boala,cu exceptia diareei. 25)Mg: Ratia si sursele alimentare:Nevoile zilnice sunt de 350mg pt.barbati si 300mg pt.fem. In sarcina si alaptare nevoile cresc la 450mg/zi. FAO/OMS a recomandat: 40-70mg la copii 0-1an 150mg la prescolari;250mg la scolari;200-300mg la adulti. Dupa autorii englezi dieta sa contina 200-400mg,iar cei americani 350mg/zi. Sursele alim.: Mg fiind un constituient al clorofilei,legumele verzi sunt o sursa(salata,spanacul,urzicile, cepa verde,patrunjelul,etc.),nucile,semintele intregi,alimentele marine,ciocolata,cacao. In afara de grasimi si zahar, toate elementele contin Mg.

26)K: Rolul in org. si efectele consumului nea-decvat:Rol in mentinerea presiunii osmo.,in echil.acido-bazic al mediului intracel.si in men-tinerea balantei hidrice intre compartimentele intra- si extracelular.Moartea subita din inanitie, diaree severa si kwashiorkor se datoreaza slabirii inimii cauzata de pierderea K.Favorizeaza elim. renala a Na si stimuleaza diureza.Favorizeaza excitabilitatea neuromusculara.In lichidele intersti-tiale sunt necesare cantitati mai mici de K pt.tran-smiterea excitatiei la terminatiile nervoase ale organelor efectoare. La niv.muschiului cardiac prezinta o actiune antagonica in raport cu Ca. O parte din K e legat de proteinele celulare si favo-rizeaza sinteza lor,de aceea necesarul de K creste cand exista anabolism proteic.Catabolismul pro-teic si distrugerile tisulare se insotesc de pirderi crescute de K. Este necesar la sinteza glicogenu-lui din glucoza.Deshidratarea duce la pierderea K din interiorul celulelor.Depletia gradate de K poate aparea cand o pers.transpira profound sin u reuseste sa-si reface depozitele de K.Situatii in care se realiz.deficiente deK: varsaturi repetate, diarei,hipersecretii de aldosteron,utilizare de diu-reetice tiazidice,perfuzii repetate cu glucoza,acidoze.Insuficienta de K se manif.prin: oboseala, greturi, varsaturi, hipotonie musculara, confuzie mintala,aritmie cat si moartea subita. Excesul alimentar poate fi consecinta unor afectiuni renale,a oliguriei prin deshidratari accentuate sau soc, a insuficientei suprarenale, administrarii parente-rale de cantitati mari de K.Hiperpotasemia poate produce parestezii,modificari ale ritmului respire-tor si cardiac,pana la oprirea inimii in sistola. 27)Na:Rolul in org. si efectele consumului nea-decvat:Legatura Na cu presiunea sanguina e bine cunoscuta si trebuie de stiut sa nu se consume prea multa sare.O deficienta de Na e daunatoare, dar e rar intalnita.Alim.contin de obicei mai mul-ta sare decat e necesar si organismul o absoarbe. Daca conc.sanguina de Na creste va duce la in-gestia de apa pana rata Na-H2O e ct.Daca conc. sanguina de Na scade apa si Na trebuie sa fie completate pt.a evita dezechilibrul acestora.Pom-pa de Na realiz.transportul active al ionilor de Na prin membrane.Unul din cele mai raspandite sis-teme de teansport activ il constituie Na-K-ATP-aza care realiz.transportul ionilor de Na din celu-la si a ionilor de K in celula.Sistemele sunt locali-zate in membrane. 28)Sulful:Rolul in organism si org. si efectele carentei:Se gaseste in metionina,cisteina,cistina. Toti acesti compusi sulfurati sunt importanti prin propr.lor oxidoreducatoare. Sub forma mucopolizaharidelor(condroitinsulfat mucoitinsulfat)ia parte la formarea cartilagiilor, oaselor, tendoanelor,a pielii.Sunt bogate in sulf: cheratina,sulfolipidele,subst.alba a sist.nervos,insulina,heparina,CoA,taurina din ac.biliari.Din ca-tabolismul compusilor organici cu sulf rezulta ac. sulfuric,care e excretat in urina sub forma de sa-ruri anorganice.Prin ac.sulfuric format organis-mul are posibilitatea sa conjuge mai multi meta-boliti(hormoni steroidieni,subst.chimice cu po-tential toxic,etc) transformandu-le in compusi mai putin toxici si maiusor de eliminat. 29)Fosforul:Rolul in nutritie si efectele caren-tei:E compusul esential al ac.nucleici si participa la formarea nucleoproteinelor.Are rol in sinte-za fosfoproteinelor si a fosfolipidelor ce intra in structura cel.si a membranelor celulare.Participa la fosforilare, etapa esentiala in absorbtia intestinala si in metab.intermediar al grasimilor si glu-cidelor.Molec.macroergice contin fosfor.Majoritatea vitam.din grupul B sunt active numai dupa combinare cu ac.fosforic.Fosfatii anorganici participa la sist.tampon,prin care se asig.mentinerea ct.a pH-ului.Deoarece fosfatii reprez.un constitu-ient major al tuturor celulelor vegetale si animale, fosforul e present in toate alim.naturale.Deficien-ta primara in fosfor nu e cunoscuta la om.La pers. care iau hidroxizi de aluminiu,fosfatii din dieta sunt lagati si nu se absorb.Aceasta duce la o dep-letie secundara de

fosfat manifesctata prin astenie musculare si dureri osose. 30)Fe:Absorbtia si eliminarea: Abs.sa se face in special in duoden si in prima parte a jejunului si in cantit.mici in stomac si ileon.Factorul esen-tial care regleaza intensitatea absorbtiei e nevoia de Fe a org..Fe bivalent se absoarbe mai bine decat cel trivalent.Ac.clorhidric extrage Fe din subst.organice si faciliteaza reducerea Fe triva-lent existent in alimente,in forma bivalenta absorbabila.Vitam.C favoriz.absorbtia Fe. Fierul din carne,peste se absoarbe mai bine decat cel de provenienta vegetala,deoarece e present ca fier hemi-nic.Hrana de origine animala asig.absorbtia Fe prin formare in intestin de complexe solubile cu aminoac. Cerealele sunt bogate in Fe,dar acesta e putin absorbabil.In alim.vegetale Fe e prezent sub forma de complexe nonhem.Zaharurile,ac.citric si aminele cresc absorbtia Fe anorganic,cel mai important promotor al absorbtiei lui ramanad ac. ascorbic.Alcoolul s-a dovedit un factor favoriz.in absorbtia Fe.Acidul fitic,ac.oxalic cantitatile exa-gerate de fosfati si celuloza scad coef.de utilizare a Fe prin formare de compusi putin solubili sau prin accelerarea tranzitului.Fe circula in sange legat de o betaglobulina,transferina.Incorporarea Fe in transferina implica transformarea Fe bival-ent in trivalent. 31)Fe:Rolul in nutritie si efectele carentei: De-tine 2 roluri principale:-cei 4 atomi de Fe din molec.de hemoglob.se combina cu oxigenul in cantitati variab.dupa presiunea gazului,deci e un purtator al acestuia din atmosfera spre tes.iar O2 e depozitat in muschi;-Fe feric si feros din citocromi realizeaza schimburi de electroni ceea ce e essential pt.proc.de oxidoreducere.Toate celulele org.folosesc oxigenul care se combina cu carbo-nul si hidrogenul.Fe intra in structura a multor enzime ce participa in calea metabolica energo-gena.Organismul aface econnomie de Fe pierzand cantitati mici prin urina,fecale,piele si fanere.Zilnic se folosesc pt.sint.hemoglobinei aproximativ 20mg fier ,in timp ce Fe pierdut din organism e de aprox.1mg .Depozitul tisular se mentine ct.sub forma de teritina. 32)Vitam.A:Rolul in nutritie si efectele caren-tei:Sub forma de retinal intra in structura pigmentilor retinieni(rodopsina,iodopsina).Participa la formarea smaltului dentar si la buna functiona-re a ficatului,tiroidei si a altor organe.Mentine in-tegritatea cel.epiteliale ale tegum.si musculaturii. Controleaza diferentierea celulara.Rol in trificita-tea epiteliului genital. Hipovitaminoza A det.:-s-caderea vederii la lumina slaba=hemeralopie;-la niv.epitelial det.keratinizare la niv.corneei,con-junctivei si la niv.tractului resp.sup.;-uscarea con-junctivei si a tegum. se explica si prin reducerea secr.lacrimale si a sebumului;-afecteaza proteino-geneza si osteogeneza;-consecintele secundare apar in caz de icter obstructive,ciroza,sprue. 33)Vitam.A:Necesarul zilnic si sursele alim.: Pt.femei necesarl e de 4000U.I.;pt.barbati e 5000 U.I.;pt adolescenti si copii e intre 1500-2000U.I. Sursele alimentare sunt reprez.de ficatul de peste, lapte nedegresat,produse din lapte gras,galbenus, peste gras,legume si fructe. 34)Vitam.D:Rolul in nutritie si efectele caren-tei:Are efect de preve-nire si combatere a rahitismului si osteomalaciei. Realiz.reglarea abs.Ca si P in intestine.Contribuie la formarea complexului Ca-P,precursor mineral al osului.Intervine in depozitarea fosfatului de Ca in tes.osos si la elim. renala de Ca sau P crescand absorbtia P la niv.ri-nichiului.Ef.carentei:-in-tarzierea dezv.staturo-ponderala;-hipotonie mus-culara,transpiratii,spasmofilie;-tendinta la con-vulsii in stari febrile;-rahitism,osteomalacie. 35)Vitam.D:Necesarul zilnic si sursele alimen-tare: 1U.I.=0,025 micrograme de vitam.D;adulti =100 U.I./zi;copii mici si sugari=400U.I.;in ex-puneri limitate la soare se adm.800U.I./zi;copii

peste 7ani si adolescenti=100-200U.I./zi;in per.de sarcina=600U.I./zi;in per.de alaptare=600-800 U.I./zi.Sursele alim.sunt reprez.de untura de pes-te,peste gras,galbenus de ou,ficat de vita,unt, branzeturi grase. 36)Vitam.E:Rolul in nutr. si efectele carentei: E absorbita 50-70%,transport-tata prin caile limfatice si raspandita in tesuturi. Stocarea se realiz.in tes.miscular,adipos, testicular,uter,pancreas,splina,ficat.Efec. carentei sunt reprez.de: -modif.degenerative ale cel. din tubii seminiferi;-reducere nr.si cresterea mortalitatii spermatozoizilor ducand la sterilitate;-la femei embrionul moare si e rezorbit sau avortat;-se for-meaza peroxizi si scade cantit.de retinol.Roluri:asig.troficitatea sist. muscular si a altor tes.si or-gane;-e entioxidant protejand vitam.A si ac.grasi polinesaturati de oxidare;-rol in sint.de ac.nucle-ici,eritropoieza,protejeaza eritrocitele de hemoliza;-prevenirea imbatranirii cel.,a aterosclerozei, protectie hepatica; -anticancerigen. 37)Vitam.K: rolul in nutr.si ef.carentei:Are rol in coagula-rea sangelui catalizand sinteza in ficat a 4 factori ai coagularii: protrombina(II),proconvertina(VII), fact.Christmas(IX),fact.Stuart(X).Intervine in o-xido-reducerile tisulare si fosforilarea oxid. Anticoagulantele,Dicumarol si Warfarina sunt antivit.K.Organul de stocare e ficatul. Deficienta sa se poate intalni la adulti datorita tulb.de absor-btie,interferentei cu sinteza intest.a vitam.K. 38)Vitam. B1 :rolul in nutr. si sursele alim: Sub forma de tiamin-pirofosfat intervine in metabolismul intermediar al hidrocarburilor(gluci-de),constituind cofactorul unor enzyme(decarboxilaze)producand decarboxilarea ac.piruvic tre-candu-l in acetil-Ca A si CO2 sau aldehida si CO2.Intervine in decarboxilarea oxidative a ac.alfacetoglutaric convertindu-l in ac.succinic.In insuficienta vitam.B1,ac.lactic,ac.piruvic se acu-muleaza in sange si tes.si se elim.in cantit.crescu-ta in urina.Are rol in transmiterea influxului ner-vos.Sursele alim.sunt reprez.de carne,lapte,oua, cereale,drojdia de bere,fasole boabe. 39)Vitam.B 2:rolul in nutr.,ratia si sursele alim.: Riboflavi-na este constituientul a 2 enzime: flavinmononu-cleotid si favin-adenin-dinucleotid.Ezimele intra in lantul respirator care preiau ioni de H de la NAD,NADH si ii transfera la citocromi.Ac.vi-tam.e componeneta a aminoacidoxidazelor care oxideaza aminoacizi si hidroxiacizi la alfa-ce-toacizi si a xantinoxidazei ce catalizeaza oxidarea purinelor.Ratia e 0,6mg/1000kcal,iar in sarcina si alaptare 2,5-3g/zi.Sursele alim.sunt reprez.de fi-cat,rinichi vita,lapte,oua,peste,soia, varza. 40)Vi-tam.B6:rolul in nutr.si ef.carentei: Roluri:-metabolic in reactia de decarboxilare,de dezami-nare,transaminare,etc;-convertirea triptofanului in niacina,a ac.linoleic in arahidonic;desfacerea gli-cogenului in glu-fosfat;-biosinteza unor horm.hi-pofiz.si gonadali;-in metab.lipidelor prin actiunea ac.grasi nesat.in prevenirea ATS;-in prezenta B6 glucidele sunt rapid asimilate.Carenta det.:-sdr. depresiv in trat.cu anticonception.;-tulb.de glico-reglare;-apare la copii mici hraniti cu lapte praf. 41)Vitam.B12:Rolul in nutr. si ef. carentei: Necesita pt.absorbtie factorul intrinsec,iar dupa combinarea cu el e transportata in ileon unde e absorbita.Participa le metab.prot.,glu.,lip.,acizilor nucleici si ac.folic si la functia normala a cellule-lor maduvei spinarii,SN,tract gastrointestinal.Di-rect sau prin intermediul ac.folic participa la for-marea si transferal radicalilor metal,formil si fo-losirea acestora in sint.bazelor purinice si pirimidinice,ac.nucleici,nucleoproteine.Carenta e se-cundara absentei factorului intrinsec sau malabs. acesteia in ileon si are drept consecinte:-anemia Biermer,leucopenie,trombocitopenie;-tulb.dig. prin modificarile atrofice ale esofagului,stomacu-lui;-tulb.neurologice.

42)Vitam.C:rol in nutr.si ef.carentei: E trans-portata de sange in creier si suprarenala.Participa la reactiile de oxidoreducere tisulara.Protejeaza vitam.A si E de oxidare.Trece Fe3+ in Fe2+. Activeaza ac.folic in ac.tetrahidrofolic.Protejeaza gr.B. Catalizeaza hidroxilari.Participa la sinteza horm.steroidici corticosuprarenalieni.Carenta det. Hemoragii subperiostale,intramusculare,gingival-le,nazale,tegumentare.Ac,vitam.poate inhiba cresterea tumorilor maligne.La adult avitaminoza C det.astenie,dureri musculare,hemoragii gingi-vale si perifoliculare. 43)Vitam.PP:rol in nutr.,ratia si sursele alimentare:Sub forma de nicotinamida intra in struct.coenzimelor niacinice care participa la re-actii de oxido-reducere.In lantul respirator preiau ionii de H din ciclul Krebs si-l trec enzimelor flavinice.Prin intrarea acestei vitam.in struct.a numeroase enzyme are rol in metab.glu.,lip.,prot. si alcoolului etilic.Ratia: un echivalent-niacina e egal cu 1mg de vitam.PP sau cu 60mg triptifan;pt adult 6,6echivalenti-niacinici pt.1000calorii/zi sau 16-20mg/zi si 23mg/zi pt.femeile insarcinate. Sursele alimentare sunt reprez.de carne,ficat,pes-te;laptele,branzeturile si ouale au cantit.mai mici de vitamPP,dar cantit.mari de triptofan;legumi-noasele uscate,fructele si derivatele cerealiere cu exceptia porumbului. 44)Compoz.ch.a laptelui de vaca:-normal alb-galbui,gust usor dulceag,miros caracteristic, dens1026-1034, ph 6,33- 6,59.1)Proteine-caze-ina(2,9%);-lactalbumina(0,4%);-lactoglobulinele(0,05%);-lactotransferina(0,02%);-cazeina e o fosfoproteina combinata cu saruri min sub forma de fosfocazeinat de ca si mg;-precip.la ph 4,6, formand micelii mari;-cazeinat acid de Ca+ac lactic=ac cazeinic+lactat de Ca;-prot.zerului repr 17%din prot totale. Apropae jumatate sunt betalactoglobulina.Alfa-lactoglobulina reprez.aprox. 20%, contin mult triptofan si alti aa esentiali 2)S azotate neproteice:-ureea, nucleotide, baze azotate, ac orotic,aa liberi;-5-7%;3)Glucide:-neutre(lactoza);-azotate(glucozamina, galactozami-na);-acide(ac sialici);-lactoza(4,9g%) se desc in gluc si galactoza;-la 110-130 grade lactoza pierde apa de cristalizare si incepand cu 150 se ingalbe-neste, la 175 devine bruna;-sufera fenom.de fermentatie cu form ac lactic, diacetilul si acetil-metilcarbinolul.3)Lipidele:-trigliceride(98%-fos-folipide(0,05-0,075%);-steride(colesterol si leci-tina);-grupate in 3 faze distincte:globule de gra-sime, membrana care inconjura aceste globule, plasma laptelui;-ac.grasi: ac alfa-butiric,capro-nic,caprinic,lauric,miristic,palmitic, steraric, oleic 4)Saruri minerale:- 9-9,5%;-fosfati(CA, K, Mg) -citrati(na, k, ca, mg);-cloruri(na, k, ca), iod -factori ce favoriz. absobtia:rap supraunitar fata de fosfor, vit D sub f activa, lactoza si ac lactic, citrati.-contine mai mult ca si fosfor decat cel uman;-conc na, k, mai mare in laptele de vaca 5)Enzimele:-lipaza, esterazele, fosfataza alcalian, lizozimul, amilaza, proteaza, peroxidaza, catalaza -act optima la 40-50 grade;-inceteaza catre 70 sau sub 15.6)Vitamine:-sursa saraca de vitD;-ac ascorbic 3-4 mg/dl;-scorbutul nu apare la copiii alimentati la san;-sursa sraca de vitC;-B2-80%;-B133%;-A-30%;-C-29%;-PP-6%;-pigmenti: carote-nul, xantofila, lactoflavina 45)Laptele:neces.zilnic si indicatiile folosirii: -1-12 ani-400-600ml;-adolesc-300-500ml;-matern-400-600ml;-adulti-250-300ml;-pers expuse-500ml;-varstnici-300-500ml.Branza:20-60g. -con. insuf: cresterea incompleta,rahitism, intarz dezv staturo-pond, diminuarea rezist.la infectii si stari toxice;-regim lactat sau lacto-fainos prelun-git duce la anemie feripriva si hipovit C;-contra-

ind: gastrite hipo si anacide, enterocolite de ferm, colite ulceroase-se recomanda branz cu cheag. 46)Carnea:compoz chim si val.nutritiva: *proteine 15-25g%(med de 20g%);-tes musc e componenta cea mai imp a carnii; -tes conjc e dif de cel musc prin continutul de prot(colagen si e-lastina) sarace in aa esentiali si triptofan.*lipidele grasimea e in cant de 5-25g%,mai mare la anim batrane si la porc decat la vita;-proportia cea mai mica de grasimi se afla in carne de cal,iepure pui; -carnea de vita si oaie contin mai multi AG satur fata de cea de porc,pasare,peste;*glucide-prezen-te sub forma de urme dat faptului ca glicogenul muscular se transf in ac lactic;*elem minerale:-carnea de vita Fe,P,K si cant mici de Na si Ca; -cant.de Ca e mai mare in unele moluste si in conservele de peste ce au oase;-iodul-in pestii de apa sarata;*vitamine: riboflavina si ac.nicotinic; -carnea de porc contine si vit B1; -vit A si D se gasesc in cant mari in ficat,rinichi,carne grasa; -in carnea cu sange se gasesc cobalamina,ac folic si ac ascorbic in cant reduse.Roluri carne:-prot din carne in procesele de aparare;-stimul activ nerv super si creste activ de munca prin aa,vitam,Fe-form Hb rol antianemic;-prin cont mare de lizina,complet val nutritiva a produselor din cereale;-subst extractive din carnea prajita prod secr puternica de suc gastric si pancractiv digest buna;-alim recomandat in colopatii si coli-ta ulceroasa dat act de inhibare a florei acidofile; -excesul de carneaccent proc de putrefactie din colon cu apar unor subst precum indol,scatol, amine 47)Ouale:structura anatomica: *coaja (reprez 10,9%din G) e form din carbonati de Ca(94%),de Mg (1,3%),fosfati si subst organ (3%), insolub in apa,prez pori de dimens dif. -sub coaja se afla membr cochilifere una parietala (captuseste fata int a cojii), alta viscerala (acopera albusul).*albusul(57% din G)-contine apa(85,8%),subst prot (12,7%) sub forma de ovoalbumina (8%), ovoglobulina(4,7%),glicoprot sub f de ovomucoide si ovomucina.-lipide se gasesc in cant mici(0,3g%),glucide(0,32-0,55%), saruri min(k,Na,Cl,Ca,Fe,P) si vit B2;*galbenus (32% din G)-e sit in centrul oului dat a 2 cordoane de albus numite salaze ce se prind de mb cochilifera,la cele 2 extrem ale oului.-cont intr-o masa coloidala toate subs azotate neces dezv org,globule fine de lipide,vitam,saruri min, enzime intr-un med apos de 50,8%.; -subst prot (16,8%) sunt repr de ovovitelina si globuline -lipide(31,7%)-TG(63%),lecitina (33%),cefalina (8-15%),steride(0,2g%); -elem miner: P,Ca,Fe,S. 48)Ouale val nutritiva si consumul zilnic: -ouale sunt surse de grasimi de calit(lecitine), bo-gate in AG nesat;-prot din ou sunt bogate in tioa-minoacizi(tiozina),iar prot din albus(albumine) au val.biol.cea mai mare pt adulti si copii. --ou-sursa de Fe(1,5mg/ou);-cont de Ca(30 mg/ou);galben-sursa de vit.A si cont tiamina,riboflavina-albus crud-cont o subst.antitriptica antitriptaza ce scade digestibilit prot;contine si o subst glicoprot avidina ce se combina cu biotina form un prod rezistent la act enz digest.Calorii: 162 cal/100 g.Ratia:-sugar din luna V sub f de galbenus in amestec cu supa de legume; - presco-lari: ou pe zi;scolari 1ou/zi;-femeia gravida:4-5 oua/sapt;-in gastritehiperacide,UG,posttraum.etc 49)Legumele:compoz si val nutritiva: -componentul cel mai imp e apa(3-96%);-subst organ-glucide(50%din subst uscata)-toate form cu exceptia lactozei si galactozei; -rezulta din proc de fotosinteza ce are locin plante verzi. -monozaharhexoze:gluc,fructoza,sorboza,zaharo-za;-polizahar:alcatuiesc scheletele legumelor si

form subst de rezerva princ-amidonul; -hemi-celuloze = poliozide mixte(varza,gulii,salata)ce insotesc celuloza;-lipide-rol plastic si alc subst de rezerva.Sunt repr de gliceride(in prod horticole) si AG.-proteine:legumina in mazare si linte, faseolina in fasole,glicina in soia;-ac organ esentiali:ac oxalic,ac malic,ac citric,ac tartric,ac succinic,ac lactic,ac piruvic,ac formic.-vitam:vit C,beta-caroten,ac folic,vit B, ribofalvina(in vege-tale frunze),provitamine- carotenoide si criptoxantina(morcovi,salata,spanac, mazare verde,pa-trunjel,fasole pastai),filosterolii (spanac ,varza, morcov)vit K (spanac,conopida, telina,varza ro-sie,patlagele).-pigmentii-porfirine,carotenoide, xantofile;-glicozizi:cianidina(morcovi,varza, cea-pa),betanina (sfecla rosie); -taninuri,alcaloizi, enzime,saruri min(K),fitoncide.Val nutritiva:-fac-tori calorigeni-surse de lipide: masline; - prez subst fitoncide in usturoi,ceapa , hrean,morcovi inhiba dezv unor microorgan.-in legume predom miliechivalentii alcalini ce inhiba act acidifianta a altor prod alim.-poliz nedigerabile pectine,hemi-celuloza,celuloza- contrib la evacuarea bolului intestinal.-vit B nu se descompun sub act termica; 50)Fructele: compoz chim si necesar zilnic: apa e in cant cea mai mare(3-96%);-glucide (50%din subs uscata)-prezente aproape toate for-mele cu exceptia lactozei si galactozei;-monozah:-hexoze:glucoza,,fructoza,sorboza, zaharoza. -polizaharide:-alc scheletele fructelor si form subst de rezerva principala-amidonul; - ex:hemiceluloze,celuloze,inulina,pectine,gumele si muci-lagiile;-lipidele- rol plastic,se gasesc in cant mari in alune si nuci(51-67%),se afla sub f de gliceride,AG.-proteine:intra in alc tuturor cel vegetale fiind compon princip a citoplasm celul. -ac.organ esentiali:ac oxalic,ac malic,ac citric,ac tartric,ac succinic,ac lactic,ac pituvic,ac formic. -glicozizi:amigdalina(piersici,caise,cirese,visine, prune),mertilena(afine);-alcaloizi:cafeina,teofilina,teobromina.Necesar zilnic:-copii: 1-6 ani: 415-780; 7-12 ani:950-1100;-adolescenti: baieti1200-1320/ fete 1060;-batrani:680-760 -adulti- barbati 20-40 ani: 1160-1540;41-65 ani: 970-1590;-femei: 20-40 ani 970-1050; 41-60 ani - 870-1000 51)Cereale- struct bobului de grau:-alc: invelis(pericarp),germen si miez (endosperm) *invelisul: reprez 14,5%si cont aproape toata cant de celuloza impregnata ci lignine,gume si mucilagii,cant mici de prot,unele miner (P,Ca, Mg) si complexulde vit B.*miezul(endospermul)cel volumin cu mb subtire si proroplasma incarcata cu amidon-contine aproape tot amidonul ,mici cant de prot si urme de minerale si vitam.Stratul perif e form din cel cubice si cont mai multe prot si vitam.*germenele(2,5%)-cont aproape toata cant de lipide si vit E,un cont bogat de prot si unele vit din compl B,saruri miner si enz.Embrionul(germenele) e atasat la bob printr-o str speciala, scutelum. 52)Cereale: compoz chim a bobului de grau: -graul are o compoz echilibrata in principii alim ingloband majorit subst necesare organ uman; -proteine 12,2g%,grasimi 2,3 g%, Ca 30 mg%,Fe 3,5 mg%,Vit B1,PP,B2;-invelisul bobului-cont aproape toata cant de celuloza impregnata cu lig-nine,gume si mucilagii, cant mici de prot, miner(P,Ca,Mg) si vit B.;-miezul- cant mici de prot,urme de miner si vitam.;-germenele-lipide si vit E,continut mare de prot, vit B, saruri miner si enzime. 53)Faina de grau:val nutritiva a fainii cu dif grd de extractie :-faina se obt prin macinarea boabelor de cereale,iar prin cernerea ei prin sita se obt sortimente de faina cu grd dif de extractie: faina cu grd de extractie mic(30%) = faina alba ce are subst nutritive putine;faina cu

grd de extrc mare (80 - 90%)=faina neagra- subst nutritive mai multe;-in comp cu faina integrala,faina alba si semialba pierd 14-16 % din prot ,60-70 % din lipide,75 % din saruri miner si 80-95% din vitam.;-faina alba contine putin material fibros(3g% fata de 96% in cea cu coef de extrc de 100%) si numai 30% din P total se gaseste ca ac fitic ce form cu Ca, Fe si Mg comp insolub si neabsorbabili. -invelisul si germenele (parti ce sunt indepartate prin macinar)- contin subst nutrit cele mai valor. 54)Painea: fabricarea si ratia: Etapele fabrica-rii sunt urmatoarele:-receptionarea prin analize organoleptice si fiz.-chimice si pregatirea materi-ilor prime;-depozitarea materiilor prime in cond. optime;-pregatirea materiilor prime(faina e cer-nuta,aerate,uneori incalzita,temperature apei adusa la val.optima,sare dizolvata,etc.);-prepararea aluatului se realizeaza conform retelor de fabriccatie. In general din cele 4 materii prime(faina, apa,drojdie,sare)se framanta un aluat,care se lasa sa dospeasca 2-3ore in incaperi cu temp.de 27-32 grade C.In timpul dospirii are loc fermentatia al-coolica a hidratilor de carbon rezultand alcool eti-lic si CO2.In scopul obtinerii unor sortimente de panificatie se aplica tratamenta care contribuie la infrumusetarea suprafetei si a altor insusiri senzo-riale:mac,chimen,cresterea aluatului inainte de a fi introdus in cuptor.Coacerea aluatului prin tra-tamente termice contribuie la obtinerea insusiri-lor ce caracterizeaza produsele finite.Cuptorul trebuie sa aiba o temp.in jur de 200 grade C. Ur-meaza fazele de racier,preambalare sau ambalare si livrarea lor.Ratia: -intre 1-3ani 80g/zi;-4-6ani 140g/zi;-7-9ani=225g/zi;-10-12ani=250g/zi;-ado-lescenti baieti=300g/zi si fete=250g/zi;-barbati intre 20-40ani=330-520g/zi si intre 41-65=320-500g/zi;-femei intre 20-40ani=275-320g/zi si intre 41-60ani=350-330g/zi;-batrani 250-300g/zi. 55)Infl variatiei pres partiale a N: (78,09%) creste pres partiala ca rezultat al cresterii PAtmosferice-submarine,chesoane,scafandri;-PA creste cu 1 atm pt 10 m.Prin scufundare,N2 inspirat trece in sange,se depoz in tes,mai ales in cele bogate in lipidenarcoza hiperbarbara sau betia adancurilorprima faza de excitatie cu: hiperreflectiv,neliniste, agitatie si a doua faza- de inhibitie cu adinamie,somnolenta, bradicardie, bradipnee,hiporeflectivlipotimie.SDR de decompresiune: revenirea la suprafata;-decompres rapidaembolii gazoase-creier,cord, pulmon;semne prodromale: dureri artic,musculare ,hiper-estezie cutanata,emfizem subcutan,pareze;preve-nirea:decompresiune lenta in trepte;-selectia pers:se evita obezit,afect cardiace,pulm 56)Infl.var.pres.partiale a oxigenului: (20-21%) e indispensabil organelor; conc.e ct. :echilibru intre producere si consum.Surse de O:asimilatia clorofiliana,respir nocturna a plantelor.Consumul de O: respir,descompun. subst organ,arderi(ind) Raul de munte:2500 3000m;oboseala ,tahipnee, dispnee,tahicardie,cefalee,vertije,somnolenta,cianozaepsitaxis hemoptizie chiar deces;pres.partiala a O2 scade cu altitud. PpO2= (concO2 x pres atm)/100 57)Infl.var pres partiale a CO2 (0,03-0,04%) -surse: respir omului si animalelor, combustii, fermentatii si transf bicarbonatilor in carbonati in mari si oceane;-consum:fotosinteza,transf carbo-natilor in bicarbonati in apa marilor si oceanelor -in ultimul timp,creste CO2 in aer(arderi,reducere zone verzi;-conc CO2creste in:incaperi inchise ermetic,mine adanci,fabrici,proc de ferment(bere, alcool);-simptome:2-3%CO2-creste frecv si amplitud respir ;4-5%CO2- dispnee,constrictie toracica,tulb senzoriale,cresterea TA;6-8%CO2cefalee, vertije, greata, varsaturi,adinamie,som-nolenta;9-10%CO2-lipotimie;>16%CO2-paralizia centrilor respir

58)Infl aeroionizarii asupra organsimului: Factorii ioniz agreseaza molec neutracaptarea sau pierderea unui electron.Ei se impart in :factori cosmici(radiatii corpusc.solare,radiatii el.mgn.) si factori telurici(roci radioactive ce emit rad.alfa,beta,gama, descarcari el,pulverize-rea apei,furtuni,combustii.Clasificare: mici(predomina in zone curate:munte,caderi de apa,lito-ral)/mari(locuri poluate), pozitivi/negativ.Semnif biologica:transfer sarcini el in org umancreste stabilitatea particul coloidale,consec favorabile organism.-modif echilibrului hidro-mineral al org;-modif ph med interngradient bazic sau acid;modific neurohormonale n+ imprima caract. acid mediului intern,stimul serotonina creste activitatea SN simpatic n- -caracter bazic med intern ,inhiba serotonina,sedativSNCfavoriz parasimpaticotonia Terapia cu ioni mici negativi:afect ale ap resp(catar,astm, bronsita cr), HA, tulb neuropsihice, gastrita, ulcer duodenal.Propr fizice gener microclimatul sau ambianta termica.Micro-climatul confortabil este ideal .Reactioneaza prin:cresterea temp cutanate si centrale; creste frecventa si amplitudinea respir;creste frecv pulsului si scade TA; pierderea de apa si electroliti; creste conc sg si vascozit;oligurie, albuminurie,hematurie,cilindrurie; scade secr digest si acidit gastrica;scade capacitatea de conc si atentie,somnolenta, adinamie.Pierderea de caldura se face in special prin evapor favorizata de vasodilatia periferica.Capacit de adaptare e limitata.Poate sa apara socul termic, colaps termic(cefalee,ameteal,respir superf si neregulata, afectarea reflexelor,scaderea TA,temp corporala creste) si dezech salin (sete, oboseala, cefalee, varsaturi,contr tonice si clonice ale m.striati,temp corporala usor crescuta sau N) 59)Pres atmosferica- import pt organism: -var diurne de mica amplitudine;- var anuale dupa sezon si poz geografica;-var cu altitudinea: 10-33 m1 mmHg.Supraf corp uman- supusa la pres de 15.000-18.000 kg, echilibrata de o forta interna egala.Expusa- popul ce face ascensiuni peste 2000-2500 m, calatorii cu aeronavale.Manifestari patolog din cauza hipoxiei celulare, alcalozei,dilatarii gazelor din org cavitare.Simp-tome: circulatorii(tahicardie,HT,cianoza), repir( creste frecv si amplitudinea),gastrointest(meteorism,greturi,varsaturi,dureri abd),nervoase(ame-teli,cefalee,vedere neclara, oboseala neplacutapierderea cunostintei)Contraindic:zbor cu vabine nepresurizate:ATS,infarct,afect valvulare decompensate,angina,HA,pneumotorax,AB,ulcer, Populatia ce locuieste la inaltime aclimatizare: poliglobulie, cresterea Hb si circ sangvina, creste volumul resp,torace globulos,reactii rapide-formarea si disocierea oxiHb 60)Poluarea aerului:surse de poluare: -naturale:eroziunea solului, incendii, descompun materiilor organice, vulcani;-artificiale:combustii,transporturi,diverse procese industriale.Com-bustie:-gazele naturale mai putin poluante(oxizi de N si oxid de C,aldehide,acizi organici, hidrocarb aromatice);-carbune si petrol: pulberi, gaze(oxizi de S,de C, de N,aldehide,hidrocarburi) Transporturi:CO2,Nox,pulberi,funingine,aldehide,Pb,ac org. Procese ind: poluantii depinde de profilul industriei:-ind cimentului-pulberi;-azbo-ciment-azbest;-ind.sticlei,ceramicii-HCl,Pb, anhidrida aresenioasa-ind chimica foarte poluanta. 61)Autopurificarea aerului: Def: reducerea treptata a conc poluantilor pana la disparitia lor completa din aer.Fact ce cond auropurif:fact meteorolog,vegetatia,Suparfetele de apa, fact urbanistici.Fact meteor: 1.Curentii de aer orizontali (disperseaza poluantii la distante mari),verticali (ridica poluantii in strat. atm cu-

rentii orizontali disperseaza)2.Temperatura: diferentele de temp-curenti de aer3.Umiditatea: -condens.vaporilor de apa pe particule in sus-pensieceataimpiedica difuziunea poluantilor. -ac lucru se intampla cu oxizii de Nploi acide. Fact.geograf:-relieful plat permite circulatia aerului;-dispersia poluantilor-autoepurarea atm.In z cu depres se acumuleaza aer rece,apare inversia termica.-S. de apa- fixeaza suspensiile si dizolva compusii gazosi;-vegetatia-fixeaza particul.in suspensie,fixeaza CO2, SO2 Fact.urbanistici:-sistematizarea intervine in autoepurarea atm;e vorba de :amplasarea corecta a z ind.,instituirea z de protectie sanitara,orientarea strazilor in fct de directia curentilor de aer,asigurarea de spatii verzi conform normelor sanitare. 62:Poluanti iritanti:actiunea cronica asupra org:Ex: Sox,Nox,subst oxidante,Cl si compusii,NH3,pulberiEfecte cronice: *modificari functionale:alterari functionale la nivelul ap respirator.Modif functionale:-suprasolicitarea mecanism de clearence pulmonar;-cresterea secr de mucoasa ce fixeaza poluantii,cilii deplaseaza mucusul spre faringe.In expuneri prelungite , secretia mucoasa scade.-poluantii iritanti scad miscarea cililor;-scade lizozimul si Ig A.*modificari mecanice urmeaza modific morfologice (hipertrofia gld.mucoase, hiperplazia celul caliciforme).Conc.la care apar modif sunt variabile.Scade clearencul mucoasei nazale traheale,bronsice.La nivelul alveol pulm mecan e mai putin eficace pt gaze si vapori,sunt mai active procesele imunitare.Eliminarea pulberilor retinute: *cele din caile aeriene- se deplas cu lama de mucus in faringe-inghitite sau expector *cele din alveole,solubile circ gener.-se fix in tes, org, insolubile fagocite(coniofage)-travers stoma-tele alveolarecai limf cantonate in ggl intrahilar-> nodulifibrosidificultati in circul limfatica,-posibil in ggl mezenterici*declansarea infect resp ac. Ale cailor resp sup si profunde in special in z cu oxizi de N ce inhiba mai mult proc imunitare nespecifice.Sunt implicati in special copiiise pregateste terenul pt bronsita cronica. *alte afectiuni:perturbarea dezv fizice,iritatie oculara, gena respiratorie la concentratii ce nu influent patologia pulmonara, migrena, cancer pulmonar. 63:Poluanti asfixianti:actiunea asu-pra org:Def:produc hipoxia(anoxia)tesuturilor. Ex:CO,H2S,HCN,cianuri,nitriti.Hb+CO->COHb (VN: COHb- 0,5%din Hb).Efecte acute: < 2 % - nu apar simptome;2 10 %- tulb senzoriale;- tulb psihomotorii-scade acuitatea vizuala, dexteritatea manuala si randamentul intelectual;-10 20%se adauga la simpt ant: cefalee,dispnee, modif rit-mului cardiac si respir;-20-40 %intox acuta grava cu cefalee,greturi, ameteli, adinamie,tulb senzori-ale;-40%pierderea cunostintei- 60% - moarte Efecte cronice:la gospodine,agenti de circul,pop din z poluata.SDR:oboseala,cefalee,iritabilitate, ameteli,tulb de somn.Afinit pt mioglobina (pana la 15% COHb)alterari miocdecompensari ale unei cardiopatii,infarct mioc.;-5-10% COHb timp indelungatATS prin modificari enzimatice si de permeab vasculara;-CO strabate bariera fetoplacentarecopii subdezvolt. 64:Poluantii alergizanti:tipuri si actiunea asupra org: Clasif: - de orig vegetala: polen, levuri, ciuperci,fibre veg;-de orig animala:prod de descuamatie, pene, peri, blana-de orig industr:bumbac,canepa,cereale,piele,lemn,tutun 1)Alergeni de orig vegetala:Polenul reprez dupa praful de casa si fungi,cea mai frecv cauza a alergiilor respirat.Alergozele cauzate de polen apar vara si primavara.Este vorba de : febra de

san,rinita periodica,astm br. polenic.Polenul tb sa indepl anumite cond: sa fie alergogen(sa contina principiu activ),sa apartina plantelor cu distributie mare in reg respectiva, sa apara in cant mari in aerul atm, sa fie usor transportabil la mari distante.-sezonul alergogen polenic: 15mai 15iu-lie.Plantele incriminate:alge,licheni,ciuperci,mus-chi,ferigi, plante cu flori,furaje,plopii,tei,artar, salcam,stevia,lucerna, patlagina,trifoi,sulfina.Po-linozele sunt prototip de boli alergice,in general monoetiologice,cu simpt caract(nazala,bronsica, conjunct)2)Alergeni de orig animala:peri,blanuri, descuamatii.Praful de casa:f raspandit si f imp: contine fibre,bumbac,lana,fulgi,peri,scuame,mu-cegaiuri,bacterii.Agentii fizici:caldura,lumina, frigurticarie. -mecan de act insuficient clarificat;-se manif la pers cu instabilit vasomotorie,cu eliberare masiva de mediatori de tip histamine;-alergia la caldura imbraca o f generurticarie colinergicaraspuns anormal la acetilcolina;-alergia la lumina- pers hipersensib la lumina solaraurticarei,edem,eczema3)Alergii ind: Beriliure granulomatoasa, Coafect pulm, Parafenilen diaminaastm br.,dermatoze SO2- hiperiritabilit a muc.bronsice sau bronhiale ce se manif la expuneri anter la ac gaz.Posibil ca microorg prezente in tractul resp sa gaseasca in muc lezata de gaz un med prielnic pt o rata mare de multiplicare. 65)Poluarea aerului cu Pb si Cd: ef asupra org *PLUMB:surse-topitorii Pb,ind metalelor nefe-roase, ind sticlei, a cauciucului, circul auto, fabrici de coloranti;Efecte cronice: 1/3 patrunde pe calea respir si 2/3 pe cea digestiva (calea resp e mai periculoasa).-de la nivel perete alveolarcirc sghematii si plasma;-se depoz in sist osos + par, dinti, tesuturi moi.Eliminarea:uri-na( 79%) si prin fecale.Efecte: perturba fixarea Fe in porfirine, scade activ ala-dehidrazei, creste coproporfirinele urinare si ac.delta amino-levulinic seric si urinar,afecteaza hematopoieza (hematii cu granul bazofile,scade Hb,creste reticulocite),infl SN, ap CV si tractul GI.;-cel mai frecv e abs cresc de Pb- simpt: iritabilit,cefalee insomnie,inapetenta, greturi,tulb de tranzit,dureri articul.*CADMIU- pulberi; surse:ind aliajelor, ingrasaminte, fumat,fotocelule de raze UV,coloranti.;-abs e mai mare pe cale resp(30-40%)decat pe cea digest.Putine partic de Cd se fix in plam,marea majorit trece in circ gener,special in hematii. Se fixeaza de asem in rinichi,tiroida,splina,ficat.;-act toxica se exercita: metab proteic,liposteroizi.;intoxicatia apare in ind:afect CRS,bronhopneumopatii, emfizem. In popul afect rinichiul,ap CV( ATS, HTA);-prez in org gener afect CV, renale, pulmon, neoplazice. 66)Poluarea aerului cu As si Hg:ef asupra org: MERCUR:-calea de patrundere aeriana e secundara;-pericol scazut pt popul; Surse de poluare: mine,uzine de rafinare,lampi cu vapori de Hg,fungicide,vopsele;-Hg metalic si comp sai se obs in special pe cale resp (70-80%).Din circ sg trec in tesuturi.;-sarurile anorg ajung in rinichi si cele organ in creier;-in par se conc f mult;eliminare:fecale, urina ,saliva, lapte; trece bariera placentara; riscul intoxic la val > 40 ug/100 ml;-simpt:astenie,cefalee,tulb de somn, anxietate,manif renale si CV,hiperiritabilitate ARSEN:mai rasp decat Hg.Surse de poluare: arderea carbunelui,pesticide,ind metalurg, extractia si rafinarea metalelor neferoase;-calea resp e predom ca abs 40 50 %; act: inhiba respir celul.prin blocarea gr SH; alte efecte: iritante, cancerig;-transp in org:legat de hematii; depozitare:ficat,rinichi,capilare,piele,fanere; eli-min:urina,fecale,lapte,transpire.Tablou clinic intoxicatia cronica: fen locale iritative (con-junctivita,rinita,faringita,laringita),cheratita cutan,hiperpigmentaredegenerari maligne.

67)Poluantii cancerigeni din aer :HPA,comp N-nitrozo,pesticide organoclorurate,epoxizi, anestezice,subst.anorgan,tutun,nitrozamine.1)HPA:rezulta din gaze de esapament, procese de combustie, industrii, tutun.-Exemple:benzpiren, benzantracen, benzfluoranten;2)Comp N-nitrozo: nitrozamine, nitrozamide-rezulta din comp de N + amine sec sau tertiare;3)Pesticide organice:DDT,HCH,toxafen,dieldrin;4)Amine aromatice rez din ind colorantilor org, combustii,fum de tutun;5)Epoxizii rezulta din unit industr: epiclorhidrina;6)Anestezice:cancer hepatic,pancreatic,renal;7)Subst anorg: Pb- cancer renal, gastric,ovarian, arsen-cancer de piele,hepatic,Azbest-cancer pleura,laringe; 8)Tutun contine HPA,nitrozam-ine,subst anorg (As,Cd,Cr).Localizarile cele mai frecvente pt cancerele det: epiteliom bronsic,cancerul cailor aero-digest super,cancere cutanate 68)Infl.poluarii aerului asupra factorilor de mediu: In z. cu aer poluat se pot obs.simple schimbari de mediu, de ordin estetic pana la alterari ale microclimatului,florei, faunei,constructiilor sau altor obiecte. A)Efecte asupra climatului:- cresterea nebulozitatii,sunt mai frecv precipitatiile,cresc cu 15-20% nr zilelor inorate;-cresterea conc de CO2 din aerefectul de sera;e redus regimul de rad solare prin nebulozit crescuta si abs si refectarea lor de catre impurit din aer. Rad UV pot fi retinute pana la 20%,dar ac lipsa e compensata prin modific conc de ozon din atm,ceea ce permite o permeabilit mai mare pt rad UV.B)Efecte asupra florei si faunei:*plantele sunt afect de gazele toxice si pulberi;exista plante sensibile la poluarea atm:flori,conifere,pomi fructiferi,vita de vie,lichenii si plante rezist precum salcam si stejar;*animalele si insectele-f .sensibile sunt albine,viermi de matase,animale domestice -poluantii cei mai agresivi:oxizi de S,de N, F,,Pb,As,Cd,;-unele animale sensibile si albinele sunt utiliz ca indicat de apreciere a poluarii aerului.C)Efecte asupra constructiilor si alte obiecte:-ex de polu-anti: CO2,comp de S,ac fluorhidric,ozon si subst oxidante, pulberi;-produc degradarea peretilor, cladirilor,monumen-telor, picturilor precum si a ob metalice(acoperi-suri,burlane, garduri metalice, autovehicule. 69)Pol aerului:masuri tehnico-admin de comb si prev :*masuri privind sursele de poluare:utiliz in proc de ardere a unor combustii de calit super; realiz unor proc de ardere completa; purificarea materiei prime utiliz in ind de amestecurile nocive pe care le contine; inlocuirea proc tehno-logice ce prod poluarea med cu proceduri cu cir-cuit inchis; utiliz instalatiilor de epurare pt pul-beri , gaze si vapori toxici(camere cu sicane,cic-loane,filtre umede sau uscate,scubere,electrofiltre); reduc pierderilor neorganiz la nivelul intreprinderilor; construirea cosurilor de elimin a rezidurilor ind de inaltimi cat mai mari; reduc cant de gaze de esapamanet elimin de auto; eficienta combaterii poluarii aerului la nivelul surselor eliminatoare e cu atat mai mare cu cat se realiz mai multe masurile complexe. *masuri privind teritoriul:sistematiz corecta a centrului poluat cu zonarea terit; perimetre de prot sanit in jurul surselor poluante;pe terit orasului tb asig. dist coresp intre cladiri,latime si orientare corecta a strazilor; colectiv umane prevaz cu spatii verzi si oglinzi de apa; se limiteaz circul mijl de transp. 70)Poluarea aerului:masuri medic de comb si preven:-cuprind masuri de prev primara si secundara: 1)PROFILAXIA PRIMARA: -cunoast subst nocive din aer cu ef asupra starii de sanat;-evaluarea pragurilor de nocivitate pt

fixarea CMA;-supravegh permanenta a respect-tarii CMA. CMA=conc decelabila prin met moderne de explor ce nu exercita ef asupra st de sanat,nu prod senzatii subiective si nu modif capacit de munca a omului. -exprimarea CMA:-conc max momentana-cea mai mare conc permisa pe interval scurt(30 min);-conc medie zilni-ca-val medie a conc poluantului timp de 24 h min 12 probe;-conc medii anuale: media pe 12 luni. -conc de avertizare(alarma).In numeroase tari se stabilesc CMA izolate pt dif subst toxice luate separat, in altele CMA complexe pt 2 sau mai multi poluanti ce act concomitent saupot avea act de sumare ,potentare sau neutralizare. -ef de sumare se stab dupa form:C1/CMA1 + C2/CMA2 + C3/CMA3 + Cx/CMAx < 1 C=conc gasita in atm, CMA= CMA pt poluantul respective; -norme sanit stabilite sunt mai mici pt med comunal pt ca timp de expun e permanent si mai mari pt med ind unde expun e limitata.cele mai mici norme se stab pt aerul din spatiile inchise; Supravegh perman a calit aerului se face prin det de subst chim din aer,perman sau period,in pct fixe sau mobile. -indicat igienico-sanit de poluare:oxizi de S,de N,ozon, subst oxidante, CO, Pb, pulberi 2)PROFILAXIA SECUNDARA: -obiectiv:depistarea in std incipiente a bolii det de aer;-sunt supuse controlului medical grp de pers cu fact de risc din aer 71)Contamin aer: forme de exist ale germen.Rolul aer in raspandirea bolilor infectioase: *Picat de secr-nasofaring(pic Pfluge)-partic ce contin in str sa apa,mucus si germeni(virusi, bacterii,micete) si care sunt eliminate prin stranut -au dimens variabile si au grd de contaminare de 100% *Nucleii de picatura(nl .Wels)- partic de dimens mici provenite din secr naso-faring,salivara sau bronsica,cu stabilit mare ce raman un timp mai lung in aer;-reprez o forma de transmit mult mai rscanta decat pic Pfluge(dat marii deplasabilitati) desi grd lor de contamin e de 50 %. *Praful bacterian:-e form din partic de praf pe S carora sunt abs ag.biol.microbieni ce provin din pic Flugge,nl de picatura sau din prod patolog. -vehiculeaza de rezist germ cu rezist relativ mare in med extern:bacil Koch,bacili difterici,streptococi,stafilococi.Cele mai frecv boli transmise aerian sunt b.infect respiratorii prin inhalarea suspensiilor contaminate (picaturi, nl de pic,praf bact).Exista ag patog ce act asupra naso-faring (strept hemolitic,bacil difteric) si altii ce act asupra traheei,bronhiilor(b.pertusis, b.tuberculos).De regula alveolele si tes pulm sunt protej contra ag agresivi prin faptul ca partic pe care adera germ sunt de regula mari si nu patrund in profunz ap resp si dat mecan si mijl de retinere de la nivelul cailor resp( mucus,cilii)Tipuri de ag patog ce prod boli aerigene:-inalt patogeni: b.difteric,H.influentzae,Neisseria meningit,E.coli, Streptoc pyogenes,Micobacterium tuberculosis -conditionat patog:Klebsiella,Proteus,Pseudomo-nas aeruginosa,Yersinia enterocolitica,Legionella pneumoph,stafilococ aureus, strept faecalis, clostridium;-accidental patog:Citobacter,Micro-coccus,strept salivaris,stafilococ epidermidis, Aeromonas Hydrophyla. 72)Contamin aeruui:masuri de combat si profilaxie: I. Ventilatia:-incepe cu asigurarea cubajului necesar incaperilor,in fct de nr pers si de activ ce se desfasoara.Asigur unei bune ventil insemna asigur volumului unei ventil si a multiplului de schimb conform grd de aglomer a incaperii.Met utiliz:-utiliz sistem de aer condit,in care aerul e debarasat de microorg anterior; -met simple, dar cu eficienta mare-aerisirea organizata a incaperilor prin deschid usilor si ferestrelor. II. Curatenia:indepart microorg ,prafului si subst organ de pe supraf obiectelor din incaperi.-met

utiliz:spalare,stergere,aspirare,periere. Spalarea-apa calda la 35-40 C,la care se adauga 1-2 g carbonat de Na sau sapun,detergenti anionici sintetici. Obiectele,supraf vor fi bine udate dupa care se aplica met mecanice:agitare,periere,freca-re.--in intervalele dintre spalari,curatenia se pastreaza prin stergere umeda. Curatenia prin aspirare:cu aspiratoare umede.In alte met de curatenie se aplica maturatul sau periatul umed. -prin curatenie se indepart in primul rand praful bacterian.Ansamblul masur de curatenie cuprinde act ce cuprind desmustizarea,deratizarea,in spitale respect unor circuite: lenjeriei curate separate de cea mrdara,actelor medic septice si aseptice,circ spec ale bolnavilor,personal medic III.Dezinfectia:-se face prin met fizice si chimice *met fizice:-caldura: spalare la 60-95 C a lenjeriei,veselei sticlarie de lab si instrumentar distruge microorganism. -radiatii UV(cu lung de unda 250 nm)-eficacit met de 50-75% dat faptului ca bacter sunt protej de pelicule organ. Met se practica in unit sanit,ind medicam,ind aliment si se poate face sub f de dezinf terminala(in absenta pers din camera si se folos ochelari manusi,haine de protectie) sau dezinf continua prin irad partiale a plafoanelor, aerului de deasupra pers din incaperi,sub f de perdele de rad la intrarea in boxe,in jurul meselor de operatie. *dezinf chim: eficacit 90-99%,se folos subst chim cu ef bactericid dispersate in aer sub f de aerosoli sau vapori.subst chim utiliz:formol, subst clorigene(cloramina,var cloros,hipoclorit de Na),beta propiolactona,sol de alcool propilic,sol de ulei de pin,glicol(trietilen glicol,propilen glicol).Pt o buna eficienta tb ca umidit aer sa fie40-50%; temp in incaperi optima;sa se respecte timp de contact; efect curateniei in prealabil,select dezinfect fc de microrg 73)Poluarea aer:surse de zgomot din med comunal si act ac asupra organ: *Zg.industr(17%)-ind metalurg,turnatoriile,ca-zangerii ind construct de masini;*Zg prod de activit de transporturi:-autoturisme, autobuze, tramvaie,metrou,transp feroviare,transp aerian (in fc de tip de avion se emit zg cu intens de 110-120 dB, asociate cu vibratii);*Zg prod de activ din constructii si reconstructii:-lucrari de refacere a cailor publice(asfaltare,pietruire,macarale);*Zg. Din inter incaperilor-prod de ap electrocasnice,tv, radio,instal de apa si canaliz,ascensor,si zg prod de locatari prin vorbire,cantat,jocuri,plansete, dansuri iar in institutii contribuie la pol masini de scris,convorbiri telef.;-in rap su sursa si distrib terit exista:*Zg cu intens de 30-65 foni=fond obinuit din apartam si multe locuri de munca;*Zg cu intens de 65-90 foni=pe strazi f populate;*Zg de intens > 90 dBsect de product f zgomotoase Efec. asupra organ:*Efecte asupra analiz auditiv: -oboseala auditiva,traumatism sonor si surditate profesion;-obos.auditcrest temporara a prg perceptiei auditive in urma expunerii la un Zg intens; este reversibila.;-traumatism sonoral timpanului,urechii medii,interne; se manif prin imfundarea sau perfor timpan,hemor otice.;-surdit.profespierdere def si irevers a auzului in urma expuneii indelung la zg; se prod leziuni la nivel melcului. *Efecte extraauditive: a)SN:scade atentia,aparitia oboselii rapide,cefalee,vertije;sc-ade capacit de munca,in spec cea intelectuala; -perturbari ale somn cu dificult de adormire,somn superf,oboseala la trezire,somnolenta diurna;-du-ce la cresterea frecv nevrozelor si tulb psihice(ob-sesia, depresiunea),iritabilit psihica.b)apar CV: vasoconstr capil perif,crest TA cu ef mai lung asupra pres diastolice,modif ale pulsului.,modif ale traseului EKG prin modif tonusului vaselor coronariene.c) ap respir: -acceler ritm resp,misc resp scurte insuficiente,amplitud toracica redusa.

d)ap digestiv:peristaltism redus,secr gastr crescuta,favoriz maladia ulceroasa,-modific en-docrine ale gld cu secr interna.e)femei gravide: miscari ale fatului,avorturi 74)Surse de apa potabila si caract lor: Surse de apa potabile:1)Ape subterane:rezulta- prin infiltratia apelor de precipitatii in sol; -din infiltrarea apelor raurilor si lacurilor prin albii; -prin condensarea vaporilor de apa din aerul teluric. -caracter:-au multe saruri minerale(Fe, Mn,Ca,Mg); -sunt filtrate de sol; -prin descomp materiei org sub infl florei autohtoneCO2,ce face apa oxigenta fata de sarurile minerale din sol. -sol cu permeabilit crescuta(calcar)-apa se infiltreaza rapidapa nu e buna.Clasif:-ape frea-tice2-3 m 10-12 m,propr variabile, usor contaminabile; -ape de adancime-intre 2 strat impermeabile,apa e pura sub pres,debit cst,propriet const, O2 scazut-NO3 trece in NH3SO4, SO4 H2S,mineraliz crescuta, indeplinesc cond de potabilitate.2)Apele de supraf:mari,oceane.lacuri, rauri,precipit atm, fluvii,topirea zapezilor,izvoare -caract:-propr variabile; -se pot polua; -sunt infl de vreme.Lacuri naturale:-bazine de sedimentare; -apa are curenti verticali.Mari si oceane:- saruri 3,5 %; -desalinizare. 75)Poluarea apei:surse de poluare si caract lor: I.Surse naturale:-chimice,fizice,biologice -reziduri org de orig anim sau veget ce sunt descomp prin act bact din apa.Ac proc au loc cu cons de O2 din apa det modific la nivel faunei si florei acvatice;-inflorirea apei-dezv excesiva a algelor,flagelatelor si diatomeeapa isi modif culoarea,mirosul. II.Surse artificiale:*surse organiz:reziduri lichide comunale fecaloid-menajere (rezulta din utiliz apei in locuinte,instalatii publice,unit comerc); - ape uzate industriale(contin subst chimice in cant crescuta); -ape reziduale zootehnice (contin multe subst chim:antibiotice,pesticide, materii organice si agenti biolo.);-sunt sub supraveghere continua *surse neorganiz:-reziduri solide depoz pe malurile raurilor; -ape de irigatii incarcate cu cubst chim si suspensii; -utiliz sezoniere ale apei pt scaldat, pescuit, topitul plantelor textile; -deversari de reziduri solide (gunoaie,balegar); -reziduri petroliere de la nivel sondelor 76)Poluarea apei:autopurificarea: Autopurific=capacit apei poluate de a se debarasa de impurit primite,partial sau pana la purit lor anter poluarii. -eficienta proc depinde de fact fizico-chim si biolog specifici sursei poluate.*fact fizico-chim:-dilutia( realiz unui grd de dilutie a poluantilor); -sediment(depunerea treptata a suspensiilor din apa pe fundul albiei; e infl de adancimea apei si de v de curgere), -rad solare(exercita o act bactericida sau bacteriostatica la S apei), -temper( in apele cu temp mai scazuta se ditrug mai repede germ patog).*fact bilogici: -concurenta microbiana; -distrugerea de catre org acvatice(protoz,infuzorii, crustacei,moluste); -act litica a bacteriofag(se multiplica pe bact omologe det distrug lor); - interv bacter in proc biochim din apa( microorg din apa realiz un continuu proc de biodegradare a subst chim din apa; astfel in apele poluate exista org nitrificatoare,denitrificatoare,petrooxidanta, fenol-oxidante,fenol-litice,feruginoase. 77)Tratarea apei de S in scop potabil:sediment(simpla si cu coagulare)si filtrarea:-scopul sedim e de a reduce suspensiile din apa.*Sedim simpla:-in bazine de ciment,de forme var,ce sunt traversate de apa cu o v redusa,timp in care partic in suspens se depun; Sedim partic e infl de v de curgere a apei,forma

bazin,temp apei,marimea partic; -prin ac met se reduce 40-60% din cont de suspensii din apa *Sedim cu coagulare:-pt ape cu gdr mare de turbidit si pt cele ce contin suspensii fine coloidale,greu sedimentabile; -se acceler depunerea sus-pensiilor prin adaugare de subs coagulante:sulfat de Al,sulfat feros,clorura ferica,sulfat ferric; -co-agul ridica eficienta sedim cu 60-80%.Filtrarea:reduce suspensiile ramase si materia organ si microorg din apa; indepartarea lor se face prin act mecan si oxid biologica; -filtre lente:bazine in care apa are v de filtr mica,retinerea se face atat mec cat si biol,in mb biol form din microorg veg si anim; -eficienta e de 99,9%; se utiliz pt alim cu apa a colectiv mici;-filtre rapide:-au debit de filtrare mult mai mare; mb biolog se form rapid si e mai saraca in micoorg oxidante;retinerea e mecanica si mai rar biolog;eficienta e 80-95% 78)Dezinfectia apei:met chim curente(avant si dezavant)-dezinf=distrugerea completa a germen patog din apa si reducerea celor saprofiti pana la limita potabilitatii.*Clorinarea: -avantaje:putin costisitoare si ofera o buna garantie epidemiolo-gica,dupa introducerea ei morbidit prin boli gas-tro-intest scazand f mult. -dezav:-form de gusturi si mirosuri particulare(de clor),-efect iritant pro-dus de clor asupra mucoasei gastr,-efecte cance-rigene ale halometanilor;met e ineficienta pt vi-rusuri si chisturi de protoz.*Ozonizarea: -avan-taje: act mult mai rapida decat clorinarea;-nu prod miros sau gust;-act sa nu e infl de pH sau temper; -dezav: cost ridicat. *dezinf cu Cl2O2: -avant:-putere de oxidare de2,5 ori mai mare fata de clorinarea; -e dezodorizant;-propr bactericide puternice;-dezav: cost ridicat; -efect corosiv asupra conductelor de apa 79)Dezinfectia apei:clorinarea la pct de rupere :-se folos Cl gazos imbuteliat sub pres(stare lichida).-mec de act a Cl e un proc de oxidare:Cl2 + H2O HOCl + HCl ; HOCl H + Ocl; -la pH acid se form OCl care e mai putin activ; la pH de 7apare HOCl si dezinf se realiz prin ambii compusi.In proc de clorinare tb sa se oxideze toate materiile organ,anorg reducatoare ,germeni si sa ramana un surplus de Cl liber sub f de HOCl sau OCl cl rezidual liber(0,1-0,2mg/l).Act dezinfect a Cl depinde de cond in care se desf dezinfect si particul microorgan.Conditiile: temper, pH-ul, timpul de contact.Mec de act asupra germenilor: sisteme enzim in special cele ce au grup SH. Germ nesporulati:bacterii gram negat mai sensibile.Virusurile necesita concentr mai mari de Cl. 80)Protectia sanit a surselor de apa si a instal centr de aproviz cu apa: Perim de prot sanitara-z amplasate in jurul surselor sau instal de alim cu apa ,in inter carora se impun interzicerea sau limitarea poluarii.Rol: asigurarea calit apei potabile. 1.Ape de supraf: la locul de captare:-z de regim sever: marcata cu borne, 100 m in amonte de priza si 25 m aval si later.Se interzic deversari de reziduri organiz sau neorganizate. -z.de restrictie:in exter perim de re-gim sever,cu dimens var,fct de partic hidrogeolog ale bazin natural resp.2.Ape subterane: Perim de reg sever are f circulara,limita extla o dist de captare incat o eventuala poluare sa o parcurga in min 20 zile(max de suprav a germ enterici); -in amonte la captare-dist nu poate fi mai mica de 50 m; -se protej: interzicerea utiliz ingrasamint nat sau artif,a subs fitofarmac,a pasunatului,a forajelor,a depozit mater chim.;-perim de restrict-tie: o sursa de poluare bacteriolog sau chim, sa aiba o durata de parcurgere de 50 zile pana la limita z de regim sever 3.Instaatii centrale: au numai perim de regim sever,un teren concetr cu o raza de 20 m,ingardit cu un zid exter. -pt conducte de aductiune:30 m de la orice sursa de contam.

81:Boli bacteriene transmise prin apa.: Febra tifoida si paratifoida:-prin apa se pot transm si salmoneloze minore; -febra tif nu mai reprez o probl maj de sanat dat masurilor de igie-na gener si a vaccin; - apele de supraf. sunt frecv contamin cu serotip de Salmonella; - contamin se face prin dejecte, urina sau prin deversari de ape menajere. Enterite si enterocolite:-ag etilog: Campylobacter jejuni si coli, E. Coli,proteus, clostridii,Pseudomonas aerug,yersinia;-rezervo-rul: pasari,ovine,porcine. Dizenteria: -afect hidri-ca cea mai rasp.Ag etiolog:Shigella,Salmomella tiphy; -incid mare se explica prin contamin med ambiant inclusiv bazinelor de apa de purtatori sau bolnavi;-receptivit e mare prin lipsa de vaccinHolera:-se transm pe cale hidrica in prop de 99%; -predom specia El Torr.; -propagarea bolii e legata de apa de baut, apa contam utiliz la irigari,ape reziduale; -intervin frecvent: lipsa instal sanit,insufic de apa potabila Leptospiroza: -e o antropozoonoza; -rezervorul de infectie este reprez de sobolani,soareci, alte anim cu rol de rezervor elim leptospire prin urina si dejecte,trecand in ape de S; -omul se contamin prin imbaiere,trecerea prin apa contamin,in timpul pescuitului,apa potabila,irigatii;Tulare-mia: -antropozoonoza prod de rozatoare; -contam apei prin urina si dejectele anim bolnave si prin cadavre; -omul se contam prin imbaiere. TBC: b.Koch se intaln in ape de S,poluate cu ape rezid din sanatorii tbc;- omul se contamin prin imbaiere.Bruceloza:-frecv la bovin,porcine; - contam apei prin urina si dejectele anim bolnave; -suprav in apa timp var. 82)Boli virale si parazitare transmise prin apa Teoretic orice tip de virus se poate transmite prin apa , practice sunt de imortanta sanitara cele in-talnite mai frcvent enterococii.Imbonavirile det manifestari digestive , resp ,nervoase , cutanate ...Exista o discordanta intre prezenta virusului in apa (permanenta)si morbiditate (sezoniera).Bolile parazitare afectiuni produse de protozoare ( a-mibiaza , lamibiaza , balantidioza , trichomoniaza genitala;-afectiuni transmise de trematode ( fas-cioloza det de fasciola hepatica, schistosomiaza ) afectiuni produse de nematode ( geohel-mintiazele , filariozele , dracunculoza dracun-culus medinensis ) 83)Poluarea apei cu substante pesticide si implicxarea asupra sanatatii Sub denumirea de subst pesticide intra subst folosite pt distrugerea insectelor rozatoarelor , plantelor neproductive modalitati de poluare a surselor de apa : tratarea solurilor , deversari organizate de ape uzate provenite din industria unor produsi , antrenarea pesticidelor din sol prin apele de irigatii antrenarea cu apele de precipitatii a subst pesticide depozitate necorespunzator , tratamnete aeriene.Efecte acute sunt accidentale (cefalee,varsaturi ,crampe abdominale, transpi-ratii lacrimare salivare , contractii musculare.E-fecte cornice efecte : hepatotoxice,neurotoxice , gonadotoxice , cancerigene prezenta subst pesti-cide in apa det deteriorarea proprietatilor organoleptice al;e apei , pesticidele din apa sunt con-centrate de catre organismele acvatice 84)Poluarea apei cu detergenti D p d v chimic , detergentii sunt ionici ( anionici si cationici ) si neionici . Poluare surselor de apa se face prin deversarea in sursele de apa a apelor reziduale menajere si industriale precum si tratrarea agricola cu insecticide care contin si detergenti .Una din principalele consecinte ale poluarii apei cu detregenti este modificarea proprietatilor fizico chimice si organoleptice. Conc de 2-3 mg / l confera apei un gust si un miros specific , la 6-7 mg /l se distruge populatia piscicola.Efectele :se modifica permeabilitatea tubului dig ,ceea ce favorizeaza patrunderea altor subst toxice.In apa potabila detergentii sunt in mod normal intre : 0,2 -0,3 mg / l

85)Efectele carentei si excesului de fluor is iod din apa asupra organismului:Apa repezinta o sursa importanta de fluor pt organism deoarece ebsorbtia acestuia este superioara surselor alimentare.Carenta de fluor caria dentara reprez o distrugere localizata si progresiva a dintilor ca-re debuteaza printr-o dizolvare acida a suprafetei externe a dintelui , carenta de fluor fin recunos-cuta ca factor pp in formarea cariei . Profilaxa ca-rentei : fluorizarea apei cu dif subs ca : fluorura de mg , fosfatul de fluor , ac fluoro silicicSu-plimentarea orala de fluor prin comprimate de la anstere pana la varsta de 19 ani.Aplicatii locale fluorul poate fi inglobat in pasta dentara folosita zilic. Fluorizarea laptelui, a sarii de bucatatrie sau a altor alim.Alimentatia echilibrata,asigurarea igienii cavitatii bucale.Excesul de fluor : intoxi-catia acuta ( accidental ,decesul poate surveni prin inhibitie enzimatica ) , intoxicatia cr = fluoroza endemica apare la conc de peste 1,5-2 mg / l apa. Iodul este singurul oligoelement inte-grat in structura unui hormone, majorit iodului din org este in tiroida15 mg din totalul de 25 mg. Carenta de iod gusa endemica 86)Substantele minerale din apa si bolile cardiovascularre: Afectiunile cardiovasc reprez clasa de boli cu cea mai amre raspandire si cu o pondere a mortalitatii de 50% dintotalu de ceselor .Etiopatogenia BCV este incomlpet elucidate dar unul din afctorii de risc este reprezentat de aportul de subst minerale in organism.Opiniile privind importanta acestui fac-tor sunt grupate astfel :unul sau mai multi consti-tuienti ai duritatii apei au efect protector im-potriva BCV;unul sau mai multe microele-mente prezente in apele dure au efect protector impotriva BCV. Apele moi contin elemente chi-mice cu efecte nefavorabile asupra sist circulator Majoritaea informatiilor sustin prima ipoteza , considerand ca duritatea apei sau componentii acesteia protejeaza populatia impotriva BCV. Apa dura contine saruri de calciu in proportii inalte astfel se exercita un effect protector asupra cordului, tot apa dura contine Mg , carenta de MG det modif EKG , aritmii , HTA , tromboza coronariana.O alta categorie de cercetatori sustin ca apele dure cont o cant mai mare de oligoele-mente: Cr impiedica depozitarea lipidelor in or-gane de aceea la pop cu risc crescut de ATS,Cr se gaseste in cant reduse, Manganul- efect lipotrop,Vanadiul ,ca si manganul are rol in tran-sportul oxigenului. Zincul effect lipolitic , se o-pune aterosclerozei.Cadmiul a det experimenta ( pe animale ) HTA. 87)Intoxicatia cu nitrati pe calea apei:In mod normal apa cont cant mici de nitrati rezultati din mineralizarea materiei orga-nice propie apei .In sit particulare ei sunt preze-nti in cant mari: 1. antrenati din apa din soluri intens mineralize.2.patrundere in apa a materiilor organice din soluri intens poluate cu reziduri organice.3.antrenati din apa din soluri intens tra-tate cu ingrasaminte Consumul de apa cu nitrati in conc mari det intoxicatia cu nitrati , met-hemoglobinemie saucianoza infantilea . Me-canismul de formare are la baza transformarea ni-tratilor in nitriti numia acestia fiind implicate in producerea bolii.Nitritii ajunsi in circul. gen. se combina cu henoglobina pe care o transforma in methemoglobina, iar oxigenul este astfel legat in molecula incat nu mai poate fi eliberat tesuturi-lor.Sdr.de methemoglobinemie se manifesta:cia-noza fetei,dispnee,tahicardie,agitatie,convulsii, diaree,constipatii.Cea mai mare incidenta a bolii e la copii 0-1 an si cu alim. artificiala. PROFILA-XIE :-stab. conc max admise de nitrite in apa , cunoasterea cont de nitrati a tuturor surselor de alimentare cu apa, reducerea conc de nitrite, instruirea medicilor in recunoasterea bolii , alaptarea naturala , reg;ementarea utilizarii de ingrasaminte 88)Poluarea apei cu substante cancerigene: Apa potabila cont subst chimice care exercita a-

supra organismlui efecteprobabilcancerigene .Poluarea apei cu subst cancerigene poate avea loc in urmatoarele sit : 1. poluantii sunt deja prezenti in apa potabila furnizata populatiei 2 . poluari accidentale ale conductelor de apa3.vop-sirea sau tratarea conductelor de apa Cele mai arspandite si cunoscute subst : hidrocarburile policiclice aromatice ( HPA), compusii N-nitrozo, trihalometanul , saubst radioactive.HPA sursele pp de impurificare sunt devarsarile de ape uzate urbane, menajere si industriale. Comp. N-nitrozo : nitrozaminele + nitrozamidele au o raspandire mare in mediul inconjurator si effect puternic cancerigen.Trhalometanul-cuprinde o fam de compusi chimici din care cloroformul este cel mai reprezentativ,Expuneera lmamiferelor la THM det efecte oncogene, mutagene, teratogene si toxice. Subs radioactive radioactivitatea naturala se datoreste radioelementelor prezente in mod ubicvitar in solurile traversate de sursele de apa;-radioactv artificiala-contaminarea apelor cu subst radioactive utilize de om in diverse activitati 89)Termoreglarea fizica:Ac process este conditionat de microclimat sau ambianta termica. Fcatorii de microclimat: temperature aerului , umiditatea aerului , curentii de aer , temp radianta.Punctul de netralitatea termica = val temp mediului pt care procesele metabolice se desf cu pierdere minima de energie.Punctul de neutralitae termica are valoare diferita in fct de microclimat si cei care tin de organism-28grade in repaus ; 20-22 pt indiv cu acticit usoare, 12-14 pt cei cu activit musculare intense.La cresterea temp mediului de la pct de neutralitate termica pana la o temp critica, homeotermia se realizeaza prin termoreglare fizica ce pp si cresterea pierderilor de caldura din partea org prin termoliza: prin conductie, convectie , rediatie si evaporare. Conductie = se pierde caldura fata de obiectele cu care org vine in contact .Convectie =pierderea de caldura care are loc pana la egalarea temperaaturii in raport cu toate obiectele din mediu.Pierderile de caldura au loc prin vasodilatatie periferica , accelerarea transpiratiei si respiratiei, scade prod de caldura care se traduce pirn anorexie , apatie ,inertie , scaderea TSHului. 91)Influenta temperaturii crescute si scazute a aerului asupra organismului Temperat aerului dintr-un loc sau regiune este det de radiatia solara., caldura solara se acumuleaza la suprafat soluluide unde e cedata aerului atmospheric.Temperatura aerului variaza in cursul zilei in functie de intemsitatea radiatiei solare, mai exista si variatia sezoniera si anuala care e det de pozitia dif a soarelui fata de pamant.Temp mai e influentata de : altitudine , caracteristicile solului,existenta suprafetelor de apa ,de vegetatie sau de prezenta centrelor poluante. Temp aerului are multiple semnificatii igienico sanitare:-este factor determinant in procesul de termoreglare al orgamismului;-este factor de terminant in stabilirea caracterului climatic;-este determinanta in stabilirea curentilor de aer;-regimul de temp al unei zone sau al unui climat este factor determinant in stabilirea unu anumit tip de morbiditate 92)Radiatii ultravilolete efecte asupra organismului:Efectul UV la om, datorita pa-trunderii limitate, este restrans la piele si ochi TEGUMENTE : aici patrundere UV se face in fct de lungimea de unda a acestora- 200-300mn rad adsorbite numai la niv epidermului ,peste 300nm pot ajunge pana la epiderm. REACTII IMEDIATEsunt : pigmentarea sau bronzarea , considerata un proces de aparare al organismului, radiatia uv interfera cresterea celulelor la niv tegumentelor a.i. imediat dupa iradiere se produce o incetare a cresterii celularept 24 ore dupa care urmeaza o stimulare puternica a mitozei, fotodermatozele cutanate-sunt afectiuni produse fie prin iradiere cu UV a tegumentelor

sensibilizate ,fie prin prezenta unor subst endo-gene sau exogene.. Fotoalergia este considerata o alterrare a reactivitatii antigen anticorp. REACTIILE TARDIVE : cancerele cutanate ( carcinomul bazocelular,carcinomul spinocelular , melanomul malign). OCHII- ef imediate : con-junctivita fotocheratita . SImptomele acute constau in hiperemie, fotofobie si blefarospasm. -ef tardive nu sunt pe deplin elucidate ,da e exista unele efecte posibile : opacifierea cristalinului, cataracta 93)Radiatii infrarosii efecte asupra organismului:Pielea are o mare acpacitate de adsorbtie a RIR , datorita continutului sau ridicat de apa.Tegumentele pot tolera o iradiere cu IR de 0,8cal /cm2 / min timp nelimitat , incepand cu 1,5 cal/ cm2/min apare durerea.La niv tegumentar apare : eritemul ,arsurile cu papule , vezicule , sau chiar necroza.Repetarea expunerii pielii la RIR det dermatite , eritemul pleapelor sau chiar inflamatia cronica a pleoapelor.Efecte asupra ochiuluiconjunctiva si cornee= leziuni corneene si declansarea reflexului de inchiderea a ochilor onstrictie pupilara;-cristalinul=opacifieri locale sau chiar cataracta. Alte efecte: asupra meningeluiinsolatia, paliditate, tegumente us-cate si calde, cefalee, fotofobie,puls slab filiform, greata , convulsii.Expunerile prelungite det 1.sca-derea reactivitatii imunobiologice a organismului 2.rinita cronica cu polipi de hiperplazie a mucoa-sei. 3. reducerea spermatogenezei 94)Radiatii ionizante conditii de expunere:IRADIEREA NATURALA-= fondul natural radioactiv cup. totalit. radiatiilor emise de subst radioactive afla-te in mod natural in toti factorii mediului ambi-ent(aer,apa,sol,alimnte)Radiatiile cosmice sunt rad de origine solara , cu enrgii ridicate.Radiatii terestre,provin din elem. radioactive ce alcatuiesc scoarta terestra(RA 226,TH 222,U238,K40 )Ele-mentele radioactive din sol sia apa migreaza in plante si de aici in organismele animale , reali-zand radioactivitatea naturala a alimentelor. IRADIEREA ARTIFICIALA: explozii nucleare si experimentale , centrale nuclearo- electrice, ac-tivitati industriale , exploatarile miniere radioac-tive,utilizarea izotopilor radioactivi in cercetare , biologie,agricultura,industrie.Cea mai importanta sursa artificiala de iradiere a populatiei este utilizarea subst radioac-tive in diagnosticul si terapia medicala:-rontgen-diagnostic(utilizarea razelorX);-radioterapia externa(rontgenterapie, gamaterapie,terapia cu energii inalte);-Curieterapia;-meicina nucleara.Surse radioactive minore :ceasurile cu cadran luminescent,aparatele de bord la care se utilizeaza vopselele luminiscente, ecranele receptoarelor de TV.Expunerea profesionala: mineri, muncitori de la uzinele de tratare a minereurilor, personal medico sanitarindustria constructoare de masini. 95)Radiatii ionizante ef.somatice preco.:Ef. somatice cuprind efectele ce apar la persoanele expunse la radiatii ionizan-te in doze ridicate si care det lezarea unor tesutu-ri,organe sau sist.prin alterari celulare grave.Cea mai grava manif. esteboala de iradiere acuta , a carei gravitate este in functie de doza, tip de rad( alfa,beta,gamma,X ). Principalele modificari sunt de natura hematological( leucopenie),afectiunea putand sa dureze2-3 ani.Pot sa apara tulb cardiovasc. sau digestive. In iradieri ce depasesc 250 rem, se produce boala de iradiere in forma grava a acesteia.STADIUL1(faza prodromala):soc, gre-turi,varsaturi,diaree;STADUIL2(per.de latenta)li-psita de manif. clinice obiectiveSTADIUL3: manifestari generale (astenie ,cefalee,ameteli , hipertensiune), tulb digestive,cv.,hemoragice. 96)Rad ionizante:efecte somatice tardive: -carcinogeneza, boala de iradiere cronica,scurtarea vietii , efectul teratogen. *Carconogeneza- se prod dat acumul in timp a mai multor doze mici pana la 20 rad.Radiatiiile transf cel norm in cel canceroasa.Dar simpla transf a cel nu inseamna

deja proces de cancerizare.Ac apare numai cand cel cancer au cond favor de dezv si cand sunt invinse react de aparare a organismului *Boala de iradiere cronica:mai frecv in expuneri profesion; -poate fi interna sau externa; - se poate manif sub f de sdr hematologic(leucopenie,modi-fic morfol a leucocit,trombocitopenie moder, anomalii morfol sau fct ale trombocit sau hema-tiilor).O alta f de irad cron e sdr neurovegatativ- manif sunt nespecif(astenie,cefalee, diminuarea apetit,tulb de somn,scaderea capacit de munca) Efect teratogen:- act asupra embrionului,moarte fat, malform congen,sensibilit scazuta cu cat sarcina e mai mare 97)Locuinta- amplas., orientarea, materiale de contructii, planificarea interioara:Locuinta= mediu complex su elem artificiale si psiho-soci-ale .Ac mediu trebuie sa asigure conditii pe progresul si desavarsirea individului in cadrul unie vieti de familie sa-I asigure refacerea dupa solicitarile legate de munca.Recomandarile OMS pt o locuinta sanatoasa :-satisfacerea nevoilro fizice, nevoi fundamentale ( asigurarea spatiului sufficient , o ambianta tremica corespunzatoare -prevenirea bolilor transmisibile pt aceasta este necesara evitarea aglomeratiei, provizionarea cu apa potabile , existenta unor instalatii sanitare corespunzatoare;-protectia impotriva accidentelor in locuinta( utilize de materiale de constructie rezistente si neinflamabile, evitarea alunecarilor, caderilor);-asigurarea cerintelor psiho-sociale( satisfacerea necesitailor individuale de izolare si realizarea unei vieti familiale armonioase. AM-PLASAREA locuintei trebuie sa asigure protectia populatie impotriva surparilor si alunecarilor de teren, infiltratiilor de subsol , emanatiilor. Plat-formele pt colectarea reziduurilor , gunoiului me-najer se amplaseaza la min 5 m distanta de locu-inta.Unitatile de munca industriale, comerciale ce pot crea discomfort dat prafului,fumului, zgo-motului trebuie sa fei la min 15 m fata de casa MATERIALELE DE CONSTRUCIE folosite se aleg astfel incat san u polueze aerul interior( formaldehida, azbest), se asigura izolarea hidrotermica si acustica corespunzatoare. Materiale de constructie preferate : caramida BCA . Suprafata minima a unei cam trebuie sa fie de 10 m2.Temperatura optima in locuinta = 18-22 grade , umiditatea aerului 35-65 %. 98)Fact.med.int.care influ.dezv. copiilor si tinerilor:Fact. materni :deficitele morfologice cuprind insuficientele morfologice ale organelor genitale sau ale oaselor bazinului mamei(malfor-matii sau tumori uterine,bazin ingust);-tulburari hormonale in timpul graviditatii (hipotiroidia, diabetul) adm de insulina ,hormoni sexuali sau suprarenalieni la gravide poate duce la embrio sau fetopatii;- reducerea aportului de oxigen - in afectiuni pulmonare , cardio-vasculare ,anemii ale mamei;-adm de medicamente in timpul graviditatii -mai ales in primele 3 luni de sarcina poate det malformatii :antibiotice,sufamide ,su-pradozajul vit. c., sedative...;-boli infectioase ale mamei(malarie,inf streptococice, gripa sifilis ,rubeola...;-tulb de nutritie;-alti f materni :varsta mamei, nr de nasteri anterioare,cond de munca dezv fizica.Factori individuali: genetici-ritmul cresterii este controlat de f geneticise; transmit genetic caracterele de rasa, nanismele ,gigan-tismele,condrodistrofiile, factori metabolici mo-dificarile care apar pe cai metobolice sunt: moficari ale sist nervos, ale proteinelor plasma-tice, ale hidrocarbonatelor ,lipoizilor plasmatici , defecte in sinteza unor hormoni .a hemoglobinei, defecte in metabolismul unor elem minerale, factori endocrini : cresterea ,maturitaea si puber-tatea sunt controlate de centrii nervosi hipotalamici ,hipofiza ant ,tiroida,suprarenale si pancreas. h tiroidieni infl: cresterea , stimuland dezv statu-rala,maturizarea ,dif scheletica ,dezv dentitiei,

dezv intelectuala si evol sexuala, hipofiza act prin h somatotrop din lobul ant care favorizeaza fixarea proteinelor( h este activ doar in prezenta h tiroidian, corticosuprarenala isi intensifica activ in perioada prepubertara stimuland cresterea oaselor in lungime si latime, h gonadici ,indeosebi testosteronul, stimuleaza dezv scheletica , a masei musculare si accelerarea maturarii sexuale, insulina act asupra proceselor de crestere datorita rolului sau metabolic 99)Fact.med.ext.care influ. dezv.copiilor si tinerilor:Clima si mediul geo-grafic=temperatura mediului ambiant infl.vit.re-actiilor chimice , a proceselor biologice si enzi-matice . Inaltimea si greut sunt mai reduse in cli-matul cald.Se pare ca altitudinea mica are un rol favorabil asupra cresterii si dezv copiilor, ina-ltimea si greut copiilor din zonele montane sunt mai reduse decat la altitudini mai mici. Variatia sezoniera influenteaza dezv staturala si pondera-la a sugarilor:mai redusa in oct-martie si mai in-tensa in aprilie-iulie.Conditiile de habitat=o locu-inta insalubra influienteaza neg dezv si starea de sana a copiilor prin:supraaglomerare, lipsa de ventilatie, gazec toxice,bacterii virusuri, fungi. Supraaglomerarea creste suprafata de contact si deci posibiliatatea de transmitere a bolilor infectioase.Spatiul insuficient tulbura somnul copilului si infl neg randamentul scolar, o locuinta insalubra inf neg dezv embrionului si a fatului prin alterarea sanatatii femei gravide.Ali-mentatia=fenomenele cele mai raspandite sunt subalimentatia si malnutritia (mai ales in tarile slab dezv). Alimentatia rationala infl hormonoge-neza ,imunogeneza si functiile enzimatice.Urba-nizarea= s-a obs. cresterea niv de dezv staturo ponderala a copiilor si tinerilor din mediul urban ,fata de cel rural.Totusi poluarea constituie un potential nociv din ce in ce mai serios.Activitatea = dezv neuro-psihica a copilului este influentata de actiunea formativa a mediului social,activi-tatea de instruire si educatie.Relatiile interumane = copilul inconjurat de afectiune si corect ingrijit este mai rezistent la agresiunile mediului.Atitu-dinea de indiferenta sau de raceala afectiva infl neg dezv psihismului copilului conditii social economice=exista corelatii semnificative intre greut la nastere a copilului si venitul anual al parintilor, profesiunea,varsta mamei.Pt dezv neuro-psihica a copilului factorul hotarator e cultura parintilor,niv dezv somatice este strans legata de niv social economic si de trai. 100)Le-gile dezv. copiilor si tinerilor:RITMUL DEZV SCADE ODATA CU VARSTA (ritm f rapid in per.embrionara si fetala ,apoi o crestere lenta intre 3-10 ani, per. de crestere inte-nsiva intre 10-15 ani,ritmul se reduce dupa pu-bertate ca la 22-25 ani sa inceteze).RITMUL DEZV.NU ESTE UNIFORM-se creste in greut. toamna si iarna ,iar in inaltime primavera si varaRITMUL DEZV. DIFE. ORG., TES., SIST.SI APAR. E DIFERIT PT ACEEASI PER. DE TIMP IN DEZV COPI-LULUI;DEZV FIE-CARUI TES. SAU ORG. SE FACE IN STRAN-SA CORELATIE CU DEZV TUTUROR TES. SI ORG.IN CRESTERE(dezv SN coordoneaza direct si prin intermediul sist endocrin si umoral intreg procesul dezv.DEZV FIZICA A CELOR 2 SEXE ARE PRTICULA-RIT.CARE LE DIFERENTIAZA(la nastere inal-timea si greut.F e mai redusa ca la B,la F se obse-rva o dezv.osoasa mai precoce decat la B,curba cresterii staturale si ponderale este dif., in per. prepubert. si la inceputul adolescentei, cresterea staturo-ponderala la F e mai mare decat laB,capa-cit.de lucru si ef. musc. e mai cresc.la Bca la F. 101)Cond. igienico-sanitare in scoli:Capacitate : nu trebuie sa fie mai mare decat 900-1000 elevi pt orasele mari.Amplasarea : cat mai aproape de locuinte, se evita strazile aglomerate, 500m fat de calea ferata.Terenul :sunt indicate solurile poroa-se ,igienice ,cu posibilitati de autopurificare iar pt sala de clasa-1,5-2,5 mp \ elev.Banca scolara : sa realizeze un raport

corespiunzator intre dimen-siunile si particularitatile fizice ale elevilor, sa permita o pozitie igienica,sa nu expuna la traumatisme.Microclimatul : temperatura de 18 grade, umiditate intre 3070%, Incalzirea : prin instalatii centrale asezate sub ferestre sau cu sobe de tereacota.Ventilatia :schimbarea aerului de 3 ori in timpul unei ore.Iluminatul natural : coe-ficientul de iluminare 1\41\6 Iluminatul artificial : sursele de iluminat la 2,8m fata de podea.Apa potabila :in mediul urban se utilizeaza apa distribuita prin reteaua centrala , in mediul rural apa se va pastra in recipiente de lemn sau metal inchise cu lacatprevazute cu un jet ascendent sau robinete.Grupul sanitar : W.C la orase si latrine in mediul rural .latrinele vor fi prevazute cu sist de ventilatie , cu pereti impermeabili . 102)Igiena programului instructive educativ in scoala:Igiena scolara se ocupa cu studiul influentei factorilor exogeni (naturali,sociali,fizici , chimici si biologici)si endogeni (ereditari, meta-bolici ,endorcini)asupra starii de sanatate a colec-tivitatilor de copii ,adolescenti si tineri in scopul eliminarii factorilor patogeni in vederea preve-nirii bolilor ,reducerii morbiditatii si mortalitatii , promovarii sanatatii.Igiena scolara cuprinde : - igiena copiilor de varsat prescolara;igiena copiilor si adolescentilor de varsat scolara;-igiena tineretului din invatamantul superior.Igiena sco-lara are ca obiect urmatoarele probleme:-starea de sanatate si dezv fizica , neuro-psihica a copii-lor ,adolescentilor,tinerilor;-influenta factorilor de mediu asupra organismuluin in crestere;-igie-na institutiilor pt copii;-igiena procesului de invatamant a acitvit scolare si extrascolare ;-pro-filaxia bolilor transmisibile in institutii ca scoala; -educatia sanitara a celor ce participa la procesul instructive educativ;-organizarea activit medico-sanitare in colectivitatile de copii.Normele pre-ved organizarea unei scoli pt fiecare 1000 de locuitori.Structura unei scoli se refera la : cir-culatia elevilor, cadrelor didactice , personalului administrativ ( vestibule , holuri , culuare).Sali de invatamant ( Sali , laboratoare , ateliere).Sali pt activit extrascolare( biblioteca , sala festiva) Asistenta medicala , cazarea personalului scolii, grupuri sanitare , anexe gospodaresti ( magaziii , spalatorie , uscatorie)