PATOLOGIE ORALA

B.HISTOLOGIE

1.Descrieti stratul bazal al epiteliului cavitatii bucale

 =strat germinativ <= celule in diviziune permanenta
 Cel mai profund
 Vecin tesutului conjunctiv
 Format din 1-2 randuri de celule
 Dispus pe MB care il separa de corion(adeziunea cel la MB !!-obligatoriu pt crestere normala si viabila)
 Celulele-forma cuboidala sau alungita
- cu nuclei voluminosi la polul bazal
 Electronomicroscopic-nucleu voluminos cu contur putin plicaturat si 1-2 nucleoli
- citoplasma cu-RER,ribozomi liberi sau conectati de RE, mitocondrii, aparat Golgi- rol de a
depozita si exocita produsele de secretie celulara
- lizozomi intracitoplasmatici
 Celulele epiteliale au in interior tonofilamente=proteine filamentoase, sintetizate la nivelul RER; sub forma de fibrile
grupate in fascicule sau manunchiuri
 fac parte din citokine(P intermediare) ce participa la formarea citoscheletului
 Celulele bazale conectate- intre ele prin desmozomi si zonula Adherens
-de MB prin hemidesmozomi

2.Descrieti stratul spinos al epiteliului cavitatii bucale

 Situat deasupra stratului bazal
 7-8 randuri de celule mai alungite,mai mari, de forma elipsoidala, cu nuclei ce se coloreaza mai putin intens
 Celulele – contur bine definit cu spatii intercelulare vizibile
- par unite prin filamente citoplasmatice (punti intercelulare)
 Punti intercelulare-fibrile cu aspect de ”spini”-formate din numerosi desmozomi care interconecteaza celulele
 Spre suprafata celule mai plate, mai turtite
 in stratuol spinos, in general nu se observa celule in mitoza
 Electronimicroscopic -in citoplasma – acumulari de glicogen
- nr de tonofilamente creste
-celulele vor acumula lipide, sintetizand proteine specifice=> ingrosarea invelisului celular superior
-concomitent in citoplasma-corpi Odland(granule lamelare)-vezicule mici,limitate de o membrana,cu
originea in Golgi,care contin lipidecontinut ce se goleste in spatiul intercelular substanta
lipoproteica ce determina impermeabiltatea straturilor superficiale

3.Descrieti stratul granular si keratinizat al epiteliului cavitatii bucale

Granular
 Situat deasupra stratului spinos
 Compus din cateva randuri de celule turtite, in citoplasma cu granule bazofile, colorate intens ce contin kerato-hialina
 Nu este intotdeauna prezent
 Apare in general cand exista si stratul cornos
 Celulele lui mai contin fascicule dense de tonofilamente, resturi de nuclei alungiti si organite celulare
Keratinizat
 Nu e intotdeauna prezent
 Aspect nestructurat-straturi suprapuse de keratina cu nuclei picnotici,degenerati
 Grosime variabila in functie de zona cavitatii bucale
 Aproape absent in –epiteliul planseului, fetei ventrale a limbii, valului moale
 Bine reprezentat la nivelul palatului dur si gingiei fixe

4.Lamina lucida. Structura

 Structura anhista
 Situata spre celulele bazale, care se fixeaza de ea prin hemidesmozomi
 depoziteaza laminina-secretata de celulele bazale,proteina adeziva ce inglobeaza fibrele de ancorare ce provin din
hemidesmozomi
1
 PATOLOGIE ORALA

o fixeaza keratocitele, mai ales in perioada de cicatrizare a plagilor

o puternic inhibitor al motilitatii keratocitelor
o stabilizeaza keratocitele pt a forma o noua MB
 Formata din - proteine lamelare
- fibronectina
- laminina - o glicoproteina adeziva,favorizeaza legatura dintre colagen IV si lamina densa
- influenteaza diferentierea,migratia,morfogeneza keratinocitelor

5.Lamina densa. Structura

 Dispusa spre conjunctivul subiacent
 Structura fibrilara
 Formata din fibre de reticulina si colagen ce se continua cu cele din corion sau se ancoreaza de ele
 Fibre de colagen tip IV, invelite in heparansulfat, pe ele se insera colagen tip VII , manunchiuri de fibre ce se intind de
la lamina densa spre corion

6.Corionul. Structura generala

 Dpdv topografic - corion superficial/papilar imediat sub epiteliu
- corion profund spre structurile subiacente
 grosimea variaza functie de zona: ingust, continuandu-se cu periostul:gg fixa, palat dur; gros(mucoasa labiala, jugala)
 Structurat ca tesutul conjunctiv:
o Fibre-fascicule dense de colagen,reticulina si fibre elastice
o Substanta fundamentala-compusa din proteoglicani,acid hialuronic si proteine serice
o Celule Merkel-in epiteliu, in stratul bazal; adiacente terminatiilor nervoase libere din corin
 functie senzitiva de transmitere a senzatiei tactile
o Celule -in principal fibroblasti-celule mari,alungite,fuziforme
-sintetizeaza colagen
-secreta factori activi solubili cu rol in morfogeneza si diferentierea celulelor epiteliale (KGF)
-mastocite - relativ mari
- cu numeroase vezicule intracitoplasmatice
-contin substante vasoactive
-celule cu functii imunitare-limfocite T si B,plasmocite,celule dendritice,melanocite
*celulele migratorii din epiteliu-celule imunocompetente, cu functie de supraveghere, ce nu apartin epiteliului
 Vase-bine reprezentate
-in corionul superficial fiecare papila are un ax conjunctivo-vascular
-corion profund-retea vasculara cu numeroase anastomoze din care pleaca si se termina reteaua papilara
 glande salivare mici

7.Complexul bazal – definitie

=jonctiunea epitelio-conjunctiva e o structura morfo-functionala complexa, la care participa celulele bazale, MB si
conjunctivul subiacent
-jonctiunea= linia de demarcatie dintre epiteliu si corion, valurita,odulara(retea papilara)
-prelungiri epiteliale, alternand cu papilele corionului
-fiecare papila:tes.conj+MVN
-schimburi metabolice intre sange si tesutul epitelial=>nu poseda vascularizatie proprie
-dispozitia valurita mareste suprafata de schimb
-MB;lamina lucida;lamina densa;sublamina densa

8.Complexul bazal – functii

 Ofera o suprafata de schimb metabolic intre circulatie si epiteliu
 Ofera suport mecanic pentru celulele bazale si, respectiv, epiteliu
 Asigura adeziunea intre epiteliu si corion si rezistenta la solicitarile dinamice ale mucoasei
 Functioneaza ca o bariera selectiva pentru metaboliti, macromolecule si celulele imunitare migratorii

9.Enumeraţi tipurile de joncţiuni intercelulare şi rolul lor.

 Tipuri - jonctiuni cu functie de inchidere
2
 PATOLOGIE ORALA

- jonctiuni de ancorare
- jonctiuni de comunicare- canal de comunicare intre 2 celule vecine
 Functii – mentinerea adezivitatii intercelulare sau a celulelor la MB
- mentinerea integritatii celulare si a stabilitatii volumetrice
- recunoasterea si semnalizarea intercelulara
- favorizeaza sau opresc motilitatea celulara
- pot functiona ca receptori imunitari

10.Zonula Adherens. Funcţie.Structură generală.

 Functie:complex de jonctiuni intercelulare, situat la polul apical sub nivelul jonctiunii stranse; solidarizeaza celulele
epiteliale intre ele; la nivelul lor se inserca filamente de actina cu rol contractil; rol esential in controlul stratificarii
epiteliale
 Structura
 Cadherine -glicoproteine transmembranare
-se leaga intre ele in zona extracelulara prin legaturi homofile Ca++ dependente
-au domeniu extracelular format din 5 subunitati identice
-au domeniu transmembranar
-au domeniu intracitoplasmatic prin care se leaga de proteine intermediare
 Proteine intermediare – sunt proteine intracitoplasmatice
-conecteaza fibrilele de actina din citoschelet la cadherine
 Filamente de actina-se insera pe proteinele de legatura
-o parte formeaza la polul apical al celulei un „inel contractil” cu dispozitie circulara pe tot conturul
intern al celulei

11.Desmozomii. Descriere şi structură generală.

=suprafete de contact intercelular care solidarizeaza celulele epiteliale, fiind situate in zona lor bazo-laterala; cresc rezistenta
stratului epitelial prin interconectarea filamentelor intermediare din citoschelet
 Structura
 Cadherine -glicoproteine transmembranare din grupa moleculelor de adeziune
-se leaga intre ele in spatiul extracelular
-sunt Ca++ dependente
-difera de cele din zonula adherens
 Proteine de legatura – desmoplachina 1 si 2, desmogleina, desmocoline
-proteine endocelulare ce conecteaza domeniul intracitoplasmatic al cadherinelor de
tonofilamente
-tonofilamentele se insera pe proteinele intermediare, se continua transmembranar
ocolind nucleul, pentru a se insera pe alti desmozomi=>conecteaza dezmozomii la citoschelet

12.Hemidesmozomii. Descriere, funcţii.

 Functie – structuri specializate de membrana ce leaga celulele bazale de matricea extracelulara, respectiv MB
 Endocelular:legate de citoschelet, respectiv de tonofilamente
 Prezenti numai la polul bazal celular
 prezinta un complex de adeziune asimetric, pt ca MB nu prezinta un compex similar cu care sa se poata lega
 Structura:
 Proteine transmembranare
1.integrine α6β4 cuplate in dimeri care se leaga la matricea extracelulara
-prin capatul endocelular se leaga prin proteine intermediare la citoschelet
-functioneaza ca receptori de membrana pt semnale fiziologice ce regleaza organizarea citoscheletului,
proliferarea, diferentierea celulara si apoptoza
2.antigen penfigoid bulos(BP2) –proteina transmembranara
-cu domeniu extracelular mare, asemanator colagenului, cu 15 subunitati
-prin domeniu extracelular se leaga de proteinele MB(laminina)
-prin domeniu intracelular se leaga de proteinele de insertie din placa
 Proteinele de legatura(intermediare)
-conecteaza proteinele transmembranare de reteaua de tonofilamente

3
 PATOLOGIE ORALA

-antigen penfigoid bulos 1 si plectina(polipeptid de dimensiuni mari): -asigura rezistenta mecanica a

celulelor, conectand citoscheletul de complexele de legatura ale hemidesmozomilor cu MB
 Filamente intermediare – se fixeaza pe proteinele de legatura ale hemidesmozomilor
*filamentele de ancorare care conecteaza hemidesmozomii de MB sunt formate din laminina 5 si 6, LAD1(antigenul
dermatozei cu IgA linear) si se extind de la hemidesmozomi pana la lamina densa

13.Citoscheletul-definiţie, funcţii, componente.

 = retea spatiala dinamica de filamente ce asigura stabiliatea volumetrica a celulelor
 Componente – actina
- filamente intermediare
- microtuburi
 Functii –mitoza
- transport endocelular
- contact intercelular
- motiliate celulara
14.Enumeraţi tipurile de fibrile din citoschelet.
 filamente de actina
 filamente intermediare (tonofilamente)
 microtubuli-pozitionarea intracelulara a organitelor cavitare si a transportului intracelular;det. centrozomul

15.Tonofilamente-definiţie, funcţii.
 =proteine filamentare din grupul citokeratinelor
 traverseaza citoplasma, ocoleste nucleul, se insera pe desmozomi si hemidesmozomi pe care ii interconecteaza
 dispozitia tonofilamentelor variza functie de tipul de mucoasa:
o in epiteliul keratinizat:fascicule compacte, bine structurate
o in epiteliul de acoperire:izolate,dispozitie mai laxaprezenta in celulele epiteliale=kerationocite
 Rol important in asigurarea - stabilitatii volumetrice
- rezistentei mecanice
- contactelor intercelulare

16.Filamentele de actină-definiţie, funcţii.

 =fascicule de actina care se insera pe proteinele de legatura din contactele focale
 sunt dispuse de jur imprejurul suprafetei celulare, sub mb plasmatica, concentrate spre polul apical
 Formeaza un fel de centura circulara ce asigura forma suprafetei celulare
 Rol important in motilitatea celulelor epiteliale

17.Fibroblastele-funcţii.
 sintetizeaza colagen
 secreta factori activi solubili cu rol in morfogeneza si diferentierea celulelor epiteliale
18.Joncţiuni de închidere-descriere, funcţii.
 Functii
 Solidarizeaza celulele intrun strat continuu, care va functiona ca o membrana cu permeabilitate selectiva
 Impiedica trecerea intercelulara a diferitelor substante
 Structura - la polul apical al celulelor epiteliale, lanturi proteice continue, care trec de la o celula la alta, sigiland
membranele celulare adiacente
- pe fata endocelulara se insera filamentele de actina din citoschelet
-dispuse ca un inel circular,la polul apical, inchizand spatiul intercelular si solidarizand celulele

19.Celulele de tip progenitor-definiţie, funcţii.

 In stratul bazal sau parabazal
 Tind sa se adune la varful prelungirilor interpapilare
 Dupa diviziune raman in compartimentul progenitor sau intra in grupul maturativ
 Celule stem =cele care raman in grupul progenitor
-produc noi celule bazale
-mentin capacitatea generativa a epiteliului
4
 PATOLOGIE ORALA

-se divid rar=>au capacitatea de a conserva tiparul genetic al tesutului

-nu exista markeri celulari specifici pentru ele
 cea mai mare parte a celulelor progenitorii intra in compartimentul maturativ

20.Celulele de tip maturativ-definiţie, funcţii.

 constituie un grup de celule(clona celulara) a carei functie e de a asigura,prin multiple diviziuni, necesarul de celule
disponibile pentru maturare=amplificare mitotica
 Maturarea celulara se face catre un epiteliu keratinizat sau catre unul de acoperire
 Controlul proliferarii epiteliale – supravegheat de gene ADN=protooncogene ce regleaza cresterea si diviziunea
celulara si ritmul mitotic
 Cresterea si diviziunea protooncogenelor e influentata de citokine si factorii de crestere – interleukina 1(Il 1),
epithelial growth factor (EGF),transforming growth factor(TGF 2), platelet derived growth factor (PDGF)

21.Ce reprezintă ritmul mitotic?

= rezultatul echilibrului dintre factorii stimulatori si factorii inhibitori ai mitozei
 activitatea mitotica mai e influentata si de stres sau inflamatie
 Poate fi apreciat si prin index mitotic/turn-over epitelial=timpul necesar ca o celula din stratul bazal sa se divida si sa
parcurga grosimea epiteliului
 Turn-overul difera pt diferite epitelii – pentru cav bucala 14-20 zile
 epiteliul de keratinizare prezinta un ritm mitotic mai lent decat cel de acoperire

22.Cum se materializează funcţional relaţia epiteliu-corion?

 Epiteliul si conjunctivul sunt tesuturi vecine de origine embrionara diferita, formand o singura structura:muc.bucala
 Se influenteaza reciproc in morfogeneza si homeostazia mucoasei din viata adulta
 Citokinele produse de celulele epiteliale(Il-1) pot influenta metabolismul tesutului conjunctiv, cresterea fibroblastelor,
sinteza fibrelor conjunctive sau a substantei fundamentale
 Tesutul conjunctiv – rol important in morfogeneza, diferentierea si fiziologia normala a epiteliului

23.Enumeraţi factorii de care depinde permeabilitatea mucoasei bucale? -muc keratinizata=>jugala=>planseu bucal
 Tipul de mucoasa
 Zona topografica
 Tipul de substante studiat
 Greutatea moleculara
 Structura chimica
 Ph-ul si gradul de ionizare-pt solutii: ioni<macromolecule<molecule mai mici
 Lipo sau hidrosolubilitatea-substantele usor liposolubile>

24.Enumeraţi căile pe care substanţele pot străbate epiteliul.

 Transcelular- se refera la materialul care e transportat prin celula, trecand prin membrana si citoplasma
 Intercelular – se refera la materialul transportat printre celule