ALEXANDRU LAPUSNEANU

-este o nuvela pasoptista (datorita aparitiei), romantica(potrivit curentului

literar) si istorica (datorita tipologiei.
Costache Negruzzi este un scriitor pasoptist al literaturii romane, transpunand in
opera sa principiile sustinute de Mihail Kogalniceanu
in articolul "Introductie" din revista Dacia literara, avand ca sursa de inspiratie
istoria patriei.
-apare in revista Dacia literara in 30 Ianuarie 1840 imediat dupa articolul
"Introductie" in rublica "Scene din viata Moldaviei".

TIPOLOGIA OPEREI LITERARE

Este o creatie istorica
1) Sursa de inspiratie o constituie cronicile
2)Personajele sunt atestate istoric
3)Culoarea locala este dezvaluita de arhaisme si regionalisme surprinzand
exteriorul, rangurile boieresti si vestimentatia.
CURENTUL LITERAR
Romantismul a aparut la sfarsitul secolului al XVIII-lea(18), in Anglia, Germania
si apoi la inceputul secolului XIX(19) in Franta si in intreaga Europa. Romantismul
a aparut ca o reactie impotriva iluminismului.
Se valorifica antiteza angelic-demonic sub 2 ipostaze, tiranul domnitor in
comparatie cu doamna Ruxanda, generoasa si altruista, respectiv atmosfera solemna
de la mitropolie cu cruzimea si despotismul de la curte pana cand cei 2 boieri o
conving pe doamna Ruxanda sa il ucida pe Al. Lapusneanu.

GENEZA SI FICTIUNE
-este reprezentat de cronicile lui Gr. Ureche si Miron Costin. Aceste cronici se
numesc "Letopisetul Tarii Moldovei"
Costache Negruzzi preia principiile din Dacia literara. Informatiile istorice
despre Alexandru Lapusneanu le-a preluat din "Letopisetul tarii Moldovei".
Datorita verosimilului si talentului de scriitor, Costache Negruzzi prezinta scena
cu boierul Motoc pe care il da pe mana multimii.
CRONICA lui Gr. Ureche
Miron Costin
-a 2-a domnie(cruda)
-inlaturarea domnitorului Stefan Tomsa cu ajutorul imperiului otoman -
imaginea unui boier aruncat pe mana multimii
pentru a prelua domnia
-3 boieri il intampina la granita(Motoc, Veverita si Spancioc)
-sacrificarea celor 47 de boieri
-otravirea lui Lapusneanu
-replica domnitorului de la granita "De voi nu ma vreti, eu va vreau"

FICTIUNEA LITERARA
->Primul element este transformarea doamnei Ruxanda intr-o imagine angelica pentru
a contura Romantismul.
->O alta particularitate este inventia boierului Stroici pentru a echilibra numarul
boierilor batrani.
->Un alt element de fictiune literara este reprezentat de cuvantarea ipocrita si
persoasiva
->Ultimul aspect al realitatii este reprezentat de sfarsitul lui Lapusneanu,
respectiv dorinta de a fi calugarit, de interventia boierilor si a mitropolitului
si otravirea lui Lapusneanu de catre Ruxanda.
{Nuvela respecta in linii mari informatia istorica, insa accentueaza fantezia
creatoare, adica limitele sunt ale verosimilului artistic.

PERSPECTIVA NARATIVA
-narator heterodiegetic, omniscient si omniprezent, neimplicat in text, dirijand
actiunea asemenea unui regizor, la persoana a3-a, viziunea este "dindarat",
perspectiva auctoriala si focalizare zero.

!La nivelul textului, naratorul intervine prin 3 calificative raportate la

domnitor: "marsav", "curtezan" si "ticalos".

COMPOZITIE
Nuvela are o structura clasica, deoarece se urmareste ordinea cronologica a
evenimentelor reprezentata de 4 capitole
1-"De voi nu ma vreti, eu va vreau..." - expozitiunea si intriga reprezentate de
dorinta lui Lapusneanu de a se intoarce in tara, desi norodul nu il vrea.
2-"Ai sa dai seama, doamna..." - face parte din replica vaduvei si corespunde cu
desfasurarea actiunii.
3-"Capul lui Motoc vrem" - sunt cuvintele multimii adunate la curte si reprezinta
un punct culminant reprezentat de 4 momente:
-cuvantarea
-decapitarea celor 47 de boieri
-leacul de frica
-aruncarea lui Motoc pe mana multimii
4-"De ma voi scula, pre multi am sa popesc eu..." - cuvintele sunt ale lui
Alexandru Lapusneanu, revoltat ca nu mai poate fi domnitor, amenintandu-si familia.
Reprezinta un moment al subiectului, respectiv deznodamantul.

CONFLICTUL
Lapusneanu dezvolta 3 conflicte la nivelul operei:
1)Conflict politic(intre sine si boieri) dorind sa preia puterea decizilor in
detrimentul boierilor.
2)Conflict social(intre domnitor si multime) dezvaluit de abilitatea domnitorului
de a creste vismele, accentuandu-l vinovat pe Motoc.
3)Conflict familiar(intre Alexandru Lapusneanu si Ruxanda) este pus in evidenta de
statutul social al acestora, fiindca Ruxanda era fiica de domnitor, avand
capacitatea de a constientiza importanta poporului in actul domniei.
SANGE ALBASTRU- orice particularitate a destinului. Domnitorul se sacrifica pentru
tara si isi invata si copii sa faca acelasi lucru. Ruxanda constientizeaza acest
principiu.

INCIPITUL SI FINALUL
Incipitul trimite la informatii istorice privind inceputul celei de-a doua domnie
al lui Alexandru Lapusneanu si implicit intelesul privind redobandirea tronului
dupa cea de-a doua domnie.
Finalul este unul cronicaresc, respectiv informatia potrivit careia domnia lui
Lapusneanu a fost ccea mai cruda din istoria Moldovei, domnitorul fiind inmormantat
la manastirea Slatina.

TEMA OPEREI
Pune in evidenta imaginea istorica a celei de-a doua domnie al lui Alexandru
Lapusneanu, situata in a doua jumatate a secolului XVI-lea(16) 1565-1569,
prezentand un episod zbuciumat din istoria tarii Moldovei.
Actiunile sunt puse in slujba poporului pentru a creste autoritatea domnitorului in
defavvoarea boierilor antrenati in tradari, vanzand domn dupa domn.
Actiunea nuvelei este transpusa in 3 secvente semnificative.
O secventa este de la granita Moldovei
A doua secventa este reprezentata de planul diabolic al lui Alexandru
Lapusneanu, de a-l da pe Motoc pe mana multimii.
Ultima secventa accentueaza deznodamantul, respectiv dorinta de a-i prinde pe
cei doi boieri care nu s-au lasat amagiti de vorbele ipocrite ale domnitorului

In prima secventa este surprinsa intalnirea la granita al lui Lapusneanu cu cei

4 boieri.
Aceasta este reprezentata de dorinta videcativa, Alexandru Lapusneanu stie foarte
bine ce isi doreste.
Obiectivul fundamental a fost de a se razbuna pe boieri. Este completata de faptul
ca toti cei trei, in afara de Motoc(ipostaza lingusitorului) i-au inteles mesajul
lui Lapusneanu.
Lapusneanu intelege ca Motoc este unul dintre cei mai mari lingusitori. Din acest
motiv, Lapusneanu isi construieste o adevarata strategie pentru a-l ucide.
Poporul este plin de bucurie deoarece il cunoaste pe Lapusneanu din prima domnie.
Ajuns la putere, Lapusneanu da dovada de cruzime. Da foc tuturor cetatilor, in
afara de cetatea Hotin si ucide boierii pentru orice greseala facuta. Acesta
doreste sa se razbune intr-un mod apoteotic pe Motoc. Incepe de la granita, unde il
face vistiernic.
Una dintre vaduvele de boier, accentueaza vita nobila a doamnei Ruxanda prin
replica "Ai sa dai sama, doamna!"
Ruxanda ii cere lui Lapusneanu sa nu mai ucida. Astfel, la nivel mental lui
Lapusneanu i se contureaza idea apoteotica de a se razbuna pe aceasta prin uciderea
celor 47 de boieri.
A doua secventa este reprezentata de planul diabolic al lui Lapusneanu de a-l da
pe Motoc pe mana multimii.
Prin invitatia de la mitropolie, Lapusneanu incearca sa ii convinga pe boieri ca
si-a schimbat atitudinea fata de ei. Acesta este imbracat in haine de
paleolog(accentueaza ca ceva important se va intampla)
Ipostaza divina nu poate fi inselata de marsavia domnitorului.
Toti boierii se lasa impresionati de discursul domnitorului, in adara de doi
boieri: Stroici si Spancioc.
Primul care ridica paharul in cinstea domnitorului a fost Veverita. Acesta a
reprezentat inceputul macelului.
O sluga anunta poporul despre ce se intampla. Acesta(poporul) se revolta si merge
la curte pentru a cere explicatii.
"Prostimea ramase cu gura cascata", deoarece pana atunci nu le-a mai cerut nimeni
parerea. Lapusneanu da vina pe Motoc, deoarece el strangea taxele de la popor si
fura de la ei.
Curtea a inceput sa strige "Capul lu Motoc vrem". Imaginea diabolica al lui
Alexandru Lapusneanu incearca sa-l distruga si psihic pe boier, nu doar fizic.
Cere slugilor sa construiasca pe masa o piramida din capetele boierilor ucisi
acesta fiind "leacul de frica" pentru Ruxanda.
Lapusneanu se muta la Hotin, fiindca isi dorea sa ii prinda pe cei doi boieri:
Stroici si Spancioc. Acolo se imbolnaveste. Pe patul de moarte cere sa fie
calugarit.
Vindecandu-se isi da seama ca a facut o greseama, fiindca nu mai poate domni, iar
acesta isi ameninta familia. Ruxanda, fiind constransa de cei doi boieri si de
mitropolit accepta sa isi otraveasca sotul.
Cei doi boieri vor sa ii dea o lectie lui Alexandru Lapusneanu dandu-i ultima
picatura de vin si otrava, spunandu-i ca si el trebuie sa invata cum sa moara, nu
doar cum sa omoare.

MODALITATI DE CARACTERIZARE PENTRU PROTAGONIST

a)Caracterizare directa- este facuta de un narator

b) caracterizare indirecta- facuta de personaje
c)autocaracterizare- la granita Moldovei cu Motoc "n-as fi un natarau de frunte
daca m-as increde"
d)caracterizare indirecta izolata din fapte si comportament=> trasaturi ale
protagonistului(stie sa manipuleze oamenii)
e)caracterizare indirecta=> relatia cu celelalte personaje
f)caracterizare indirecta=> din limbaj

Notite*
Caracterizarea directa facuta de personaje lui Alexandru Lapusneanu este facuta de
mitropolit care il numeste crud.
-autocaracterizarea lui Alexandru Lapusneanu- se autocaracterizeaza "n-as fi un
natarau de frunte daca m-as increde"
Trasaturile protagonistului izvorate din faptele lui:
-razbunator(pentru ca la cea mai mica greseala boierii erau ucisi si planul de
razbunare pe Motoc cand l-a aruncat pe mana multimii)
-un bun strateg(planul de razbunare pe Motoc) Il face mare mistiernic(cel ce
colecta taxele) pe Motoc pentru a-l accentua vinovat in ochii multimii pentru ca el
colecta taxele de la oameni.
-tiran (deoarece a omorat cu sange rece 47 de boieri si slugile acestora)
Are placerea neroniana(neronian=foarte curd) de a vedea curgand sange, pedesindui
pe boierii vinovati si prin modul in care se razbuna pe Motoc.
Lapusneanu e un despotic, incercand sa ia puterea din mainile boierilor............
L. este o fiinta prahmatica considerata ca divanul domnesc vrea in cea mai mare
parte sa se imbogateasca
Stie sa isi respecte cuvantul- Cand ii promite Ruxandei ca nu va mai ucide boieri
Trasaturi morale ale lui Lapusneanu
Statut moral
Statut social:Un boier ajuns la putere prin casatoria cu Ruxanda iar la
final este un calugar
Statut psihologic: Pune in evidenta tipologia alienatului(=nebunul care isi
construieste nebunia) aica Lapusneanu construieste un plan pentru uciderea lui
Mototc

RELATIA DINTRE 2 PERSONAJE

Relatia dintre oricare 2 personaje din opera lui C. Negruzzi se construieste pe
relatia victima-calau, iar la finalui operei se rastoarna.

Motoc----------------------Alexandru Lapusneanu------------------------Ruxanda
|calau-pt ca ii omoara tatal, Victima
| fratele si pe boierul cu care
| trebuia sa se casatoreasca
|
|Victima Calau-
|
|
|
|
|