Alexandru Lapusneanul

-nuvela istoricaA aparut la 1 Martie 1840, in primul numar al reviste Dacia Literara
incadrandu-se prin tema istorica recomandarilor lui Kogalniceanu din Introductie.
Este cea mai valoroasa nuvela istorica romaneasca, desi este printre primele.
Tema istorica
Evocarea celei de a doua domnii a lui A L 1564-1569, lupta pentru putere in
Moldova sec 16, intre domni si boieri pentru impunerea autoritatii domnesti in fata
oligarhiei boieresti
Incipit
Se remarc prin sobrietatea stilului cronicaresc, neutru, impersonal.Rezuma
evenimentele care explica venirea lui L., pt a doua domnie: Ieraclid Despotul fusese
omorat de Stefan Tomsa care acum domnea in Moldova; acesta il invinsese peL. In
lupta de 2 ori din cauza tradarii boierilor; de la Constantinopol ,unde fugise, L. Se
intoarce cu oaste turceasca pt a-si salva tronul
Final
n acelasi stil cronicaresc ca si in incipit,finalul consemneaza concis si lapidar
sfarsitul domnitorului,mentionand si portretul votiv: acest fel fu sfarsitul lui L..la
manastirea Slatina zidita de el,unde e ingropat,se vede si astazi portretul lui si al
familiei sale
Structura narativa
1. are o structura clasica in patru capitole care fixeaza momentele subiectului.
Fiecare capitol se descrie cu un motto, care rezuma actiunea si constituie replici ale
personajelor.
Cap 1 Daca voi nu ma vreti, eu va vreu ( raspunsul dat de Lapusneanul
soliei de boieri Veverita, Motoc, Spancioc, Stroici care ii cerusera sa se
intoarca pentru ca poporul nu il vrea)
Cap 2 Ai sa dai seama doamna( avertismentul pe care vaduva unui boier
ucis il adreseaza Ruxandei probabil pentru ca nu ia atitudine fata de crimele
sotului ei)
Cap 3 Capul lui Motoc vrem ( cererea multimii adunata in fata palatului,
care vede in Motoc singurul vinovat pentru toate nelegiiuirile savarsite de
domnitor )
1

Cap 4 De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu ( amenintarea rostita

de domnitor care fusese calugarit potrivit obiceiului, pierzand astfel puterea
domneasca ).
2. naratiunea se desfasoara liniar, cronologic, prin inlantuirea secventelor
narative si a episoadelor. Compozitia se remarca prin echilibru, urmand structura
momentelor clasice ale subiectului.
Expozitiunea, Intriga(cap 1)
Desfasurarea actiunii (cap 2)
Punctul culminant (cap 3)
Deznodamantul (cap4)

3. modurile de expunere: alterneaza naratiunea cu descrierea si dialogul.

Naratiunea prezinta faptele, intamplarile cronologic prin inlantuire.
Descrierea intrerupe naratiunea pentru a fixa cadrul intamplarilor carora
le ofera culoarea locului si a timpului. Desccrierea prezinta tipuri diverse: vesminte,
ceremonii, cadru, personaje. De asemenea descrierea individualizeaza eroii, dand
consistenta lumii evocate.
Dialogul este un mijloc de a dramatiza actiunea( adesea opera are
caracter scenic ) si de a caracteriza personajele.
4. naratorul este omniscient, ubicuu, obiectiv, cu doar cateva interventii
subiective atunci cand il caracterizeaza pe domnitor tiran sau actiunile sale
desantata cuvantare . naratiunea se face la persoana a treia, iar perspectiva
narativa este dindarat.
Subiectul
Cap I : Expozitiunea prezinta intoarcerea lui Lapusneanul la tronul Moldovei
pentru a doua domnie in 1564, in fruntea unei armate turcesti si inalnirea cu solia
celor 4 boieri trimisi de domnitorul Tomsa: Veverita, Motoc, Spancioc si Stroici.
Acestia il anunta ca trebuie sa se intoarca intrucat poporul nu il vrea.
Intriga reprezinta hotararea domnitorului de a-si relua tronul si
dorinta de razbunare fata de boierii tradatori.
Cap II: In Desfasurarea actiunii se prezinta o serie de evenimente declansate
de reluarea tronului de catre Lapusneanul: fuga lu Tomsa in Muntenia, incendierea
cetatilor, desfiintarea armatei pamantene, confiscarea averilor boieresti, uciderea
unor boieri neloiali domnului, interventia doamnei Ruxanda pe langa domnitor
pentru a inceta cu uciderile.
2

Cap III: Cuprinde mai multe secvente narative: discursul domnitorului la

slujba duminicala de la mitropolie, ospatul de la palat, uciderea celor 47 de boieri,
omorarea lui Motoc de catre multimea aflata in fata palatului domnesc si leacul de
frica oferit doamnei la vederea piramidei cu capetele celor 47 de boieri ucisi.
Capitolul reprezinta punctul culminant.
Cap IV: In acest capitol se relateaza ca dupa 4 ani de la cumplitele
evenimente, Lapusneanu se retrage in cetatea Hotinului, lovit de friguri. Domnitorul
este calugarit dupa obiceiul vremii. Cand isi revine ameninta sa ii ucida pe toti,
inclusiv pe fiul sau Bogdan, urmasul la tron. De aceea Doamna Ruxanda accepta
sfatul boierilor de a-l otravi. Deznodamantul e reprezentat de moartea prin otravire a
domnitorului.
Personaje:
Pesonajul este pentru Negruzzi nu numai un procedeu prin care ilustreaza
complexitatea umanului ci si o modalitate prin care evoca o lume si conflictele ei.
Personajele sunt bine conturate, chiar daca sunt secundare sau episodice.
Principal: Alexandru Lapusneanul
Secundare: doamna Ruxanda, Motoc
Episodice: Spancioc, Stroici, personajul colectiv
Alexandru Lapusneanul
Ilustreaza un tip uman cu un destin si un profil psihologic elaborate in
conformitate cu ideologia pasoptista care cauta in istorie modele de personalitatati
angrenate in conflicte puternice.
Lapusneanul este erou principal al nuvelei intrucat participa la toate
conflictele iar celelalte personaje sunt conturate in functie de el.
Este un personaj romantic exceptional, care evolueaza in intamplari
exceptionale ( uciderea boierilor) si e construit din contraste puternice.
Este tipul domnitorului medieval, crud si viclean, perfect integrat in
mentalitatea epocii, care guverneaza absolutist.
E un caracter gata format care ni se dezvaluie in evolutia gradata a
conflictului, e puternic individualizat, construit cu minutiozitate, prin biografie,
mediu, relatii sociale.
Vrea sa impuna autoritatea domneasca prin orice mijloace, nu abdica de la
propirul destin nici in fata limitelor omenesti cum sunt boala sau moartea.
Hotararea de a avea puterea domneasca este implacabila. Pierduse tronul in
prima domnie din cauza tradarii boierilor; se intoarce cu o oaste turceasca pentru a-l
detrona pe Tomsa si cand boierii il indeamna sa se intoarca, raspunde prin Mai
degraba si-ar intoarce Dunarea cursul indarapt.
3

Hotararea este pusa in practica prin guvernarea cu ajutorul terorii, prin

lichidarea posibilor opozanti. Cunoscator al slabiciunilor omenesti, e prevazator si
viclean. Abilitatea si diplomatia sunt folosite pentru consolidarea puterii absolute. Se
casatoreste cu Ruxanda pentru a dobandi simpatia poporului, intrucat aceasta era
fiica lui Petru Rares si sora lui Ilie Stefan. Vointei neabatute i se asocieaza alte
trasaturi: stapan pe sine, sange rece, isi urmareste machiavelic scopurille. Arde cetati,
ucide boieri si cand e averitzat de doamna Ruxanda ii promite un leac de frica.
Razbunator fata de boierii tradatori. Tirania culmineaaza cu uciderea celor 47 de
boieri la ospat dupa ce rostise la mitropolie o desantata cuvantare prin care le
propune perfid impacarea si le cere iertare. Crud, il da pe motoc multimii dupa ce ii
promisese :Sabia mea nu se va manji cu sangele tau. Inteligenta diabolica, reuseste
sa manipuleze masele pentru a-si pune in aplicare planurile. 4 ani mai tarziu in
cetatea Hotinului, bolnav de friguri, cere sa fie calugarit, dar cand isi revine ameninta
si nu isi recunoaste vina nici in ultimele clipe.
Mijloacele de caracterizare sunt diverse, specifice eroului romantic.
Este caracterizat direct de catre narator prin portret fizic (precizeaza
trasaturile care accentueaza moralul:ochii scanteietori, rasul sarcastic ) si prin
descrierea vestimentatiei specifica epocii Purta coroana Paleologilor, si peste
dulama poloneza de catifea sacojie avea cabonita turceasca. Naratorul inregistreaza
gesturile si mimica personajului prin mutatii scurte: In minutul acela era galben la
fata sau Raspunse Lapusneanul cu sange rece.
Caracterizarea indirecta se realizeaza prin prezentarea faptelor, atitudinilor si
comportamentul eroului.
Caracterizarea realizata de alte personaje este succinta. Mitropolitul Teofan
crud si cumplit este omul acesta. Spancioc sangele cel pangarit al unui tiran ca
tine.
Forta exceptionala a domnitorului domina in relatia cu celelate personaje: pe
boieri ii macelareste, se razbuna pe tradatori, pe Motoc ii da multimii, iar doamnei
Ruxanda ii ofera leac de frica. Relatia cu doamna Ruxanda este construita pe antiteza
romantica demonic- angelic si are menirea de a accentua prin contrast trasaturile
domnului.
Dimesiunile romantice ale personajului sunt monumentalitatea, tiranismul,
machiavelismul, forta si determinarea, spectaculosul actiunilor, concizia replicilor
memorabile. Totusi eroul traieste dincolo de canoanele unui curent dupa cum aprecia
G. Calinescu : Lapusneanul apare omenesc ca orice om viu si intreg si impresia
ultima a cititorului e mai putin a unui portret romantic cat a unei puternice creatii pe
deasupra oricarui stil. Echilibrul intre convetia romantica si realitatea individului,
aceasta e minunea creatiei lui Negruzii.
Ruxanda
Pers. Real, cunoscut din cronici, unde are o imagine pozitiva femeie
destoinica.Negruzzi se distanteaza de cronica,nu o caracterizeaza, e doar o antiteza.
4

Ruxanda, fiica lui Petru Rares si sotia lui Lapusneanul este un personaj
secundar, romantic, construit in antiteza cu domnitorului( blandete cruzime,
caracter slab caracter tare ). Figura ei nu este individualizata ci slujeste doar ca
artificiu epic pentru a sugera antiteza. Lipsita de vointa, nu actioneaza singura nici
cand il roaga pe domn sa inceteze cu omorurile, nici cand il otraveste. Personajul e
construi doar prin cateva replici si prin amanunte referitoare la vestimentatie pentru a
sugera culoarea epocii. De ex; cap 2 il numeste bunul meu sot sau viteazul meu
domn dovedind putere de disimulare. In final ea dovedeste ca poate fi si puternica
[scena otravirii]
Fizic:frumusetea tipica domnitelor
Motoc
Tipul boierului tradator, las, viclean, lipsit de scrupule. Si el este construit in
antiteza cu spancioc si stroici, tineri boieri pamanteni, legati de popor. Motoc il
tradase pe Lapusneanul in prima domnie ca apoi sa-l linguseasca asemeni cainelui
care in loc sa muste, linge mana celui care il bate. Este tipul versatilului, al
tradatorului intrigant un soi de Poloniu mai abject(G. Calinescu)
Relatia Motoc domn
Conflictul dintre cei 2 se contureaza din cap 1
Dialogul releva date despre relatia anterioara, bazata pe interese comune,dar si
tensiuni intrucat Motoc il tradase
In fata celorlalti boieri Motoc este cel care zicenorodul nu te vrea
Ramas singur cu L. Cade in genunchi,e slugarnic, se umileste
Domnitorul il numesteinvechit in zile rele, deprins a te ciocoi la toti boierii
Il iarta insa pt ca stie ca ii e trebuitor, ca va avea nevoie de un intrigant ca el
Conflictul se va intensifica in cap 3 si va pune in lumina personalitatea
puternica a lui L.
Motoc se declara de acord cu uciderea boierilor ai urmat cu mare
intelepciune,Cand poporul ii cere capul devine umil ,nedemn, las. L. ii zice dandu-l
multimii in acest fel plateste Alexandru Voda celor ce prada tara
Spancioc si Stroici
Reprezinta boierii pamanteni, legati de popor si de traditii. Desi sunt personaje
schematice, conventionale in maniera romantica, sunt prezentate in antiteza cu
Motoc. Abili, intuind adevarul, scapand din capcane si revenind la momentul oportun
pentru a se razbuna.
5

Personajul colectiv
Este reprezentat de masa de targoveti care se aduna la palat. Se comporta la
inceput ca o multime amorfa, nemultumita, dezorientata, nestiind sa-si exprime
dorintele. Vointa ei se cristalizeaza la auzirea numelui lui Motoc in care ea vede
originea tuturor relelor( Capul lui Motoc vrem ). Pesr colectiv apare pentru prima
data in literatura noastra si este remarcabil modul in care autorul surprinde
psihologia multimii, anticipand pe Rebreanu in Rascoala.
Elemente Clasice

Riguarea constructiei epice: capitole, mottouri si momentele subiectului]

Sobrietatea stilului
Concizia, echilibrul
Obiectivitatea, minima implicarea a naratorului Marsavul, ticalosul, tiranul
prin care introduce perspectiva sa morala, intervenind in fictiune si orientando pe alaturi.
Elemente Romantice

Inspiratia istorica
Eroul exceptional
Folosirea antitezei
Descrierea epocii: ceremonii, obiceiuri,vestimentatie
Folosirea hiperbolei: piramida de capete
Vocabular: limbaj cu elemente de factura populara ( gloata, norod ) ai
arhaice ( Ii despoaie de averi )
Demonstratia ca e nuvela istorica

1.
2.

Nuvela este o specie a genului epic in proza cu o construcite riguroasa, un fir

narativ central, cu o intriga concisa, cu o perspectiva narativa obiectiva, cu fapte
verosimile si cu personaje caracterizate succint, gravitand in jurul personajului
principal.
Argumente:
Este inspirata din trecutul istoric prin tema, subiecte, personaje.
Foloseste izvoare istorice:

Letopisetul Tarii Moldovei- G. Ureche, capitolul Cand a omorat

Alexandru Voda 47 de boieri din care preia replicile lui Lapusneanul ( motto-urile,
razbunarea domnului pe boierii tradatori, episoadele finale , scene ,fapte, replici )

Cronica lui Niculae Costin: scena uciderii lui Motoc; in cronica

boierul este Batiste Veveli si este ucis din porunca domnitorului in Polonia

Desi relateaza fapte istorice Negruzii nu ramane sclavul izvoarelor

incalcand adevarul istoric, imaginand scene si personaje inexistente in cronici:
modifica destinul vornicul Motoc, reda scene fictive ( intalnirea Ruxandei cu sotia
boierului ucis ) .
3.
Actiunea nuvelei proneste de la un fapt real al isotiei medievale
romanesti, dezvoltand in spiritul epocii un coflict social si politic intre domn si
boieri, un conflict pentru putere si impunea autoritatii centrale domnesti in fata
oligarhiei boieresti in Moldova secolului al 16-lea:scene sangeroase,personaj istoric
real etc
4. Nuvela urmareste sa evoce fidel o epoca, sa sugereze culoare epocii prin
deescrierea vesmintelor ( doamne in cap. II, Lapusneanul in cap. III ) moda si
ceremoniile de la curte in cap. III. Cu toate aceste prozatorul se distanteaza de
realitatea istorica prin fictiune si prin viziunea romantica asupra istoriei. El
transfigureaza artistic faptele in spiritul ideologiei pasoptiste, folosind date istorice
pentru a creea o opera fictionala cu personaje vii, verosimile.
5
Eroul istoric devine pers. literarpe care Negruzzi il modifica in spiritul
esteticii romantice

Baltagul
de M. Sadoveanu

apare in 1930
considerate capodopera scriitorului, deoarece concetreaza toate valentele
artistice ale operei:
o
sugerarea atmosferei prin detalii pitoresti
o
precizia informatiilor despre oameni, locuri, mentalitati, traditii,
varietatea tipurilor umane
Particularitati de constructie a subiectului
1.
o
o
o
-

Compozitie
romanul contine 16 capitole in 3 parti care respecta strict momentele
subiectului
Partea 1: cap 1-6: exp si intriga
Partea 2: cap 7-13: desf actiunii
Partea 3: cap 14-16: pctul culminant si deznodamant
cea mai mare parte a romanului e construita pe tehnica retrospectivei si
contine amintirile Vitoriei legate de viata cu Nechifor;
un plan al trectului, un plan interior si unul a prezentului, bazat pe
observatii realiste, realizat prin acumulari de fapte si intamplari
actiune cronologica, secvente legate prin alternanta si inlantuire;
2.Subiectul

o
o
-

romanul se deschide cu prezentarea locuitorilor din muntii tarilor de

sus, a trasaturilor lor de caracter.
Printr-un artificiu epic prezinta o poveste cosmogonie, pe care obisnuia sa
o spuna Nechifor Lipan pe la cumetrii si nunti despre firea muntenilor.
Vitoria Lipan, protagonista romanuluim traieste in Magura Tarcaului si
asteapta pe sotul ei Nechifor Lipan sa se intoarca cu oile de la Dorna.
Intarzierea de 73 de zile provoaca nelinistea femeii. Dupa ce consulta preotul
satului, si pe baba Maranda, vrajitoarea, se hotaraste sa plece in cautarea sotului
ei. O multime de semen rau prevestitoare o indeamna la drum:
Il viseaza cu spatele, trecand o apa neagra
Cocosul canta cu ciocul spre poarta
tine post negru, -merge sa se inchine la icoana facatoare de minuni a
Sfintei Ana de la manastirea Bistrita, pune ordine in gospodarie, pe fata ei
8

Minodora o duce la manastire, vinde agoniseala pentru a face rost de bani de

drum, comanda un baltag si in cele din urma pleaca cu fiul ei Gheorghita
urmeaza intocmai drumul parcurs de Nechifor, afla din aproape in
aproape amanunte semnificative. In vatra Dornei acesta cumparase 300 de oi, si
plecase cu inca 2 ciobani spre Brosteni, Borca, Sabasa; la Suha ajunsesera
numai doi ciobani, se intoarce, si gaseste in ograda unui gospodar din Sabasa,
pe Lupu, cainele lui Nechifor. Afla osemintele lui Lipan in rapan dintre Suha si
Sabasa. Indeplineste datinile de inmormantare, cheama autoritatile sa constate
crima, ii demasca pe cei doi asasini, Calistrat Bogza, si Ilie Cutui. In cele din
urma, faptasii marturisesc crima si sunt luati de autoritati. Viata isi poate relua
acum cursul si le-om lua de coada toata cate am lasat
3. Relatii Temporale si Spatiale
timpul evenimentelor e vag precizat prin repere temporale cu valoare simbolica
aproape de Sf Andrei, in postul mare, vineri, 10 martie
Spatiul este satul Magura Tarcaului, zona Dornelor si a Bistritei. Traseul urmat
de Vitoria contine, in mare parte, toponime reale Bistrita, Bicaz, Borca;
dar si toponime fictive Magura Tarcaului sau Doi Meri
4. Limbajul

Sadoveanu a notat cu multa precizie limba poporului, pe cea a

moldovenilor.

E considerat unul din marii povestitori moldoveni, ca si Creanga, de care

il deosebeste stilizarea limbajului Stilul ceremonios, grav, sarbatoresc(T
Vianu Arta prozatorilor romani)

Limba abunda in arhaisme si regionalisme care au rolul de a fixa in spatiu

sit imp actiunea, dar si functie de caracterzare a personajelor
Instantele comunicarii narative

Roman realist obiectiv dar si roman mitic

Persoana a III-a
Narrator omniscient si ubicuu
Perspective dindarat
Atasamentul naratorului pentru lumea pe care o evoca este evident (cap
10: in caracterizeaza pe munteni rabdatori in suferinta, placandu-le datinile
lor de la inceput de lume)
9

Cea mai mare parte a romanului e construita prin tehnica retrospectivei

(amintirile Vitoriei), deci un plan al trecutului, un plan interior; dar si unul al
prezentului, realist, realizat prin acumulari de fapte si intamplari.

A redus descrierea si a pus accent pe actiune prin construirea unor

caractere puternice, variate si pitoresti.
Romanul mitic
- romanul are ca surse de inspiratie idei si motive mitologice romanesti si nu
numai
Roman mioritic
- critica literara a observat asemanari si deosebiri intre blada Miorita si romanul
sadovenian

o
o
o
o

ASEMANARI:
sedusa de similitudini, critica a comentat romanul ca pe o dezvoltare epica a
baladei: un cioban pe care altii vor sa-l omoare, prezenta unei femei, rolul unui
animal nazdravan
DEOSEBIRI:
romanul a fost scris, nu din perspectiva celui care moare, ci din perspectiva
femeii supravietuitoare care isi concetreaza intreaga energie in scopul de a gasi
si pedepsi pe asasin
daca in miorita, crima nu a fost efectiv savarsita, si ramane intr-un cadru
familial, in roman, ea a avut loc si provoaca dezechilibrul etic, cosmic, pe care
Vitoria este chemata sa-l reinstaureze, pentru ca viata sa poata continua
in balada fapta ipotetica nu are urmari, decat in plan liric symbolic, in timp ce in
roman actiunea are caracter justitiar
in balada, victima este un tanar adolescent neinsurat, sortit unei morti timpurii,
care isi transfigureaza moartea intr-o nunta de proportii cosmice, in timp ce in
roman, victima e un om matur, insurat, cap de familie, a carui moarte va da
nastere unei coborari in infern

Mitul marii calatorii

- intuind unitatea dintre lumea viilor si a mortilor, Sadoveanu pune la baza
romanului o situatie arhetipala, mitul marii calatorii. Acesta se explica in text
intr-o serie de simboluri:
o Nechifor Lipan: reprezinta lumea mortilor. El intarzie intr-o calatorie reala de
practica oiereasca, care se va transforma intr-o calatorie mitica. Se arata in vis
Vitoriei, comunica din lumea umbrelor in spiritul propriei sale descoperiri si
10

inmormantari; se integreaza existentei lumii nevii, usurand astfel integrarea

Vitoriei si a fiului ei in lumea vie
o Vitoria Lipan: reprezinta lumea viilor; convinsa ca barbatul ei e mort, pleaca pe
urmele lui, re-constituie crima, o relateaza la praznic, ii constrange pe ucigasi;
apoi se reintoarce la Magura pentru a relua ciclul existentei oieresti; in felul
acesta, integrarea vietii in urma mortii se desavarseste
Mitul osirian
- mitul egiptean a lui Isis si Osiris este un mit de initiere virila a unui adolescent
obligat sa treaca prin incercari fizice si morale pentru a accede la conditia de ins
matur
- structura initiatica a cartii se vadeste mai ales in metafora drumului: Vitoria
(Isis) il cauta pe Nechifor (Osiris), ii gaseste trupul mort intr-o vagaune pustie
cu ajutorul cainelui devotat Lupu (Anubis) dupa un periplu istovitor si plin de
neprevazut in care a fost insotita de fiul ei Gheorghita (Horus). In absenta tatalui
ucis, fiul o va avea drept calauza pe mama sa, asa cum zeita Isis il ocrotise pe
Horus, initiindu-l in tainele existentei umane si cosmice

1.

2.
3.
4.
5.
6.

Motivul drumului
cea mai mare parte a romanului e ocupata de cautarile Vitoriei
prozatorul introduce sugestii si siboluri care dau drumului un sens initiatic:
decizia de a pleca e luata dupa o lunga perioada de pregatiri, preotul,
vrajitoarea, postul, tine vinerea neagra, are visul prevestitor de moarte, merge la
icoana facatoare de minuni etc. Pleaca apoi in susul Bistritei, un drum
ascensional si de intoarcere la origini
Momentul plecarii este symbolic. Pornesc primavera, pe 10 martie, intr-o zi de
vineri, la rasaritul soarelui. Aceasta fixare intr-un timp al inceputurilor si intr-o
zi fasta subliniaza cu insistenta caracterul initiatic
granita dintre Magura si lumea necunoscuta spre care se indreapta este apa
Bistritei. Trecerea raului este semnificativa pentru debutul unei calatorii care
presupune mari incercari si introducerea intr-o alta ordine a cunoasterii
Toate opririle sunt hotarate de semne DumnezeiestiL De pilda, cand ajunge la
Farcasa, pentru ca se peroneste vant din senin, Vitoria spune asta-I porunca sa
poposim aici
Simbolic este si faptuk ca pe drum calatorii intalnesc un botez la Borca, un
botez la Cruci, iar in final are loc inmormantarea lui Nechifor. Cele trei
evenimente sugereaza faptul ca drumul este o metafora a vietii
drumul are o importanta majora pentru Gheorghira. Are o functie practice
formaticva cu finalitate pedagogica, asigurand maturizare a lui astfel incat sa
poata lua locul celor varstnici. Pe parcursul drumului e supus unor adevarate
probe: lupta cu troianul, infruntarea strainului, priveghiul, infaptuirea dreptatii.
Orice proces initiatic presupune o moarte simbolica, adica o coborare in
11

intuneric, in prapastia infernala, unde va fi supus unor incercari limita.

Coborand, la porunca repetata a mamei in rapa, se confrunta cu privelistea
ingrozitoare a ramasitelor parintelui sau. Simbolic el coboara in infern printre
spiritele demonice. Lasat de paza cateva ore plange ca un copil si de frica, urca
pe mal si vb cu singurele vietati din preajma, cainele si calul. Rolul fiului in
pedepsirea ucigasilor constituie un exercitiu initiatic de virilitate, urmat de
preluarea responsabilitatilor tatalui sau. In momentul confruntarii, Gheorghita
simte in el crescand o putere mai mare si mai dreapta deca a ucigasului
5.Titlul
Baltagul e arma justitiara, faurita anume, blagoslovita de preot. Baltagul
lui Gheorghita nu are decat o functie simbolica si magica, ramanand pur si
nepatat de sange, deoarece lovitura fulgeratoare e data de Gheroghita cu un alt
baltag, cel al asasinului insusi.
Semnificatia mai larga a titlului se refera la destinul eroilor. Drumul
parcurs de Vitoria este un drum ocolit, asemeni unui labirint, simbolul
labirintului reprezentand regatul mortii
Labirint (labris) este securea cu doua taisuri baltagul; labirintul este
deci casa securii duble, armele cu doua taisuri sugerand dualitatea viata
moarte. In parcursul sau catre soare, catre cunoastere, in itinerarul ei cosmic,
centrul labirintului este rapa dintre Suha si Sabasa unde zac ramasitele lui
Nechifor; Drumul labirintic este deci aici un drum de renastere
6.Tema

Lumea arhaica a satului romanesc de munte si destinul taranului muntean,

pastratorul traditiilor si obiceiurilor, exponent al modului arhaic de viata.

Prezinta monografia satului moldovenesc de la munte, lumea arhaica a

pastorilor, avand in prim plan cautarea si pedepsirea asasinilor lui Nechifor;
7.Monografia satului
-

naratiunea surprinde felul de a fi al muntenilor, organizarea gospodariei,

relatiile interfamiliale si ale comunitatii rurale, traditi si obiceiuri
trasaturile esentiale ale muntenilor sunt evidentiate inca de la inceputul
romanului:
o
traiesc in locuri stramte, intre stanci de piatra, asupra lor se abat
fulgerele,t trasnetele si suvoaiele, au insa inima usoara, ca sa fie multumiti cu ce
este a lor, le plac bautura si femeile frumoase. Sunt fapturi aparte, de mirare,
12

o
o

o
o
o

imprumutand in caracterul lor trassaturi ale mediului in care traiesc: iuti si

nestatornici ca apele ca vremea. Rabdatori in suferinte , fara griji in bucurii,
placandu-le datinile lor de la inceput de lume, ferindu-se de alte neamuri si de
oamenii de la campie si venind la barlogul lor ca fiara de codru.
Traiesc dupa mersul naturii, dupa semnele vremii, dupa
transhumanta; indeletnicirile lor sunt ancestrale: taietori de lemne, oieri,
ciobani: Cei mai vrednici intemeiaza stanci in munte. Acolo stau cu Dumnezeu
si singuratatile pana ce imputineaza ziua
Satul de munte are o geografie aparte, e risipit pe rapi, sub paduri
de brad, casele sunt din sindrila, cu prispa, si ograda pentru vite si sura; satul are
crasma si biserica
Relatiile din familie se bazeaza pe traditie: femeia e harnica
iubitoare si supusa, baiatul trebuie sa devina sprijin, dobandind forta, avere,
experienta de viata, fata se ingrijeste de gospodarie si se marita dupa vointa
parintilor
Vestimentatia e si ea dupa traditie, camasa alba, catrinta neagra cu
varste rosii, parul impletit cununca fara broboada
Oamenii sunt credinciosi, dar si superstitiosi; apeleaza la sprijinul
bisericii, dar si la vrajitoare; respecta traditiile, obiceiurile, tin sarbatorile:
La Borca, calatorii dau de o cumetrie unde sunt opriti de oameni
aprinsi la obraz si care au multa placere sa-I cinsteasca pe drumeti, respectand
datina, Vitoria intra la lehuza, careia ii pune sub perna ca dar bucatele de zahar,
iar pe fruntea copilului o hartie de 20 de lei; inchina un pahar de bautura catre
nanasi si saruta mana preotului
La Cruci au dat de o nunta; nuntasii sunt in sanii, iar barbatii
impusca cu pistoalele asupra brazilor, ca sa alunge iarna, femeile erau imbracate
cu catrinte si bonditi, iar mireasa si drustele aveau capetele impdobite cu flori;
vorniceii opreau pe drumeti si le ofereau de baut. Vitoria a primit plosca si a
facut frumoasa urare miresei
Acestei atmosfere I se opune prin gravitate si sobrietate
inmormantarea lui Nechifor; dupa ce-I descopera trupul, Vitoria cheama pe
preot sa-I citeasca si aduce merinde pentru cei ce vor priveghea. Trupul mor e
pus in sicriu, stropit cu vin, sicriul pus intr-un car tras de boi si impodobit cu
cetina; in fata convoiului mergeau praporele, crucea si buciumasii; la popasuri,
preotii inaltau rugaciuni si cantari; dupa inmormantare se imparte coliva, paine
si vin, dupa datina
desi suntem la inceput de secol XX (se vorbeste de tren, telefon,
autoritati, subprefect, notar, jandarm), e o lume care se conduce dupa superstitii
dupa traditii si obiceiuri din vechime; romanul imagineaza o lume arhaica in
care se insinueaza elemente ale civilizatiei noi, corupatoare; actiunea are o
determinare precisa a timpului si a spatiului, dar dimensiunea realista e
13

proiectata pe o coordonata mitica a existentei pastoresti. Realul se conjuga cu

legendarul si miticul, proiectand evenimentul realist, contemporan in admosfera
povestii de inceput cosmogonice
8.Personaje
Nechifor
-

personajul absent
ca si Vitoria, nu e decat un exponent al speciei, munteanul oier
dintotdeauna, primavera isi urca turmele la pasune, toamna le duce la iernat, in
partile Jijei
la date fixe calendaristice, cumpara si vinde oi si petrece cu tovarasii sai
din cand in cand are obiceiul sa spuna o poveste pe care o auziste de la un
baci batran despre soarta muntenilor
nu participa la actiune, e cunoscut din relatarile altor personaje, insusirile
sale sunt reliefate prin rememorare, e asemeni personajelor din balade si apare
infatisat intr-o aura legendara
din relatarile celorlalti apare ca un barbat voinic, curajos si harnic,
priceput in mestesugul oieritului, prietenos si petrecaret, nelipsit la nunti si
cumetrii
Gheorghita

tanar de 17 ani
novicele care descifreaza caile vietii
mostenise de la tatal sau numele si unele insusiri alese
e initiat in tainele vietii de pastor, e ager la minte si stiutor de carte,
receptive la nou fara a ignora traditia, fire sensibila si meditative
din perspectiva acestui personaj, cartea este un Bildungsroman

Minodora
mai mare decat Gheroghita
e fata de maritat si ii umbla gandul la feciorul dascalului Andrei
se poarta dupa varsta si obiceiurile vremii
si ea este fixata intr-o schema mitica fiind obligata sa respecte traditia,
oranduielile

Vitoria
erou reprezentativ, dar si individualizat
14

o
o
o
1.

munteanca de prin partile Tarcaului si a Bistritei

cucereste inca de la inceput prin frumusetea si prin farmecul fizic
din caracterizarea directa aflam ca are ochi caprii, cu gene lungi, par
castaniu, si desi nu mai e tanara, are o frumusete neobisnuita in privire
portretul ei este la inceput static, personajul trece printr-un process de
interiorizare, devine o fiinta launtrica, naratorul punand accent pe profunzimea
partii interioare
apoi, portretul devine dynamic, realizandu-se prin acumularea faptelor
(caracterizare indirecta)
comportamentul femeii e determinat de trei momente: asteptare, calatorie,
praznic. Primele doua o incadreaza in tipare mitice, al treilea in tipare realiste
ca personaj mitic, urmareste semnele naturii, isi intocmeste planurile
dupa un calendar stiut din vechime, interpreteaza semnele care apar in vis, stie
traditiile si obiceiurile si le respecta cu sfiintenie. Traieste intr-o civilizatie
astrala in care faptele reale sunt reglate dupa mersul astrilor. Cuvintele folosite
de narator pentru orice fapta a Vitoriei sunt randuiala si datoria
daca din perspectiva mitica, Vitoria este un personaj contemplative, in
calatoria ei subordonata unui scop justitiar este tenace, voluntara si indarjita. Ca
personaj realist, Vitoria se evidentiaza prin actiune si comportare: simt practice,
abitilitati de negustor, luciditate, inteligenta, stapanire de sine. Din aceasta
perspectiva, prin tenacitatea investigatiei de adevarat detectiv, romanul are o
trama politista. In acelasi timp, ea este si eroina unui roman de dragoste: Asa-I
fusese drag in tinerete Lipan, asa-I era drag si acum, cand avea copii cat dansii
critica literara a incercat sa o incadreze intr-o tipologie: George Calinescu
o considera un Hamlet feminine, o eroina tragica dominata de statornicie,
consecventa in lupta ei impotriva unui destin implacabil
Perpessicius o numeste o Antigona moderna, deoarece este apriga,
voluntare, iluminata, face un act justitiar si aplica un mandat etic
Critica mai noua vede in ea un Robinson pentru ca are eroismul de a
infrunta singura o realitate noua, care trebuie cunoscuta si cucerita\
Eroina se integreaza asadar unei caracteorologii stravechi, bine
configurate in literature universala. Cu toate acestea, ea ramane un exponent al
speciei ce ilustreaza automatismul vietii pastoresti, exponent al unei civilizatii
arhaice
Trasatura definitorie:
taranul patriarchal, pastrator al traditiei
asculta semnele naturii si stie sa le interpreteze, se conduce dupa
un cod moral milenar; respecta obiceiurile stravechi
doua scene semnificative:
cap 10: la Cruci intalneste o nunta. Vitoria a inchinat
plosca si a inchinat miresei Vitoria a primit plosca si a facut frumoasa urare
miresei. Arata vesela fata si limba ascutita, desi s-ar fi cuvenit sa fie scarbita
15

2.

cap 15-16: cand indeplineste cu sfintenie toate obiceiurile de

inmormantare cheama prot sa citeasca, imparte merinde pentru priveghi, dupa
inmormantaer imparte paine coliva si vin dupa datina.

Punct de vedere asupra personajului: desi reprezinta taranul traditional se

abate de la imaginea femeii supuse, neputincioase, care depinde in totalitate de
barbat, caruia ii este inferioara; dimpotriva ea este o munteanca apriga,
putenica, voluntara, inteligenta si intuitiva, care actioneaza in numele unui
deziderat moral si justitiar.

16

Comedia
O scrisoare pierduta
A fost reprezentata pe scena la 13 noiembrie1884 la Tatrul Ntional din
Bucureti.
E a treia din cele 4 comedii scrise de autor, O noapte furtunoasa, Conu
Leonida fata cu reactiunea, O scrisioare pierduta, Dale Carnavalului
Compozitia
Alcatuita din 4 acte, cu un nr mare de scene. Tehnica este cea a
amplificarii treptate a conflictului, rezultand un gem de complicatii care
acumuleaza progresiv alteleca un bulgare de zapada in rostogolire (tehnica
bulgarului de zapada)
Amplificarea conflictului se realizeaza prin:
intrarile repetate ale Cetateanului turmentat care creeaza o tensiune
niciodata rezolvata
evolutia inversa a grupurilor adverse: Catavencu e infrant, desi parea
castigat, iar triunghiul TTZ triumfa, desi era in pericol de a pierde
interferenta finala a tuturor personajelor aflate in conflict
O serie de procedee compozitionale clasice (modificarea raporturilor
dintre personaje, rasturnari bruste de situatie, elemente surpriza, anticipari,
amanari) mentin tensiunea dramatica prin complicarea si multiplicarea
situatiilor conflictuale
Conflictul dramatic
principal: consta in confruntarea pentru putere a doua forte adverse.
Pe de-o parte Tipatescu, prefectul judetului, Trahanache, presedintele gruparii
locale a partidului de guvernamant si sotia lui Zoe, si pe de alta parte gruparea
independenta din jurul lui Nae Catavencu
secundar: este reprezentat de grupul Farfuridi Branzovenescu, care
se tem de tradarea prefectului
RELATII temporale si spatiale capitala unui judet de munte, sf.
Sec xix ,perioada campaniei electorale,anul 1883, intr-un interval de trei zile
Intriga piesei
Porneste de la o intamplare banala: pierderea unei scrisori de amor
compromitatoare pentru reprezentantii locali ai partidului de la putere si gasirea
ei de catre adversarul politic, care o foloseste ca arma de santaj
Constructia subiectului
E clasica, respectand strict momentele subiectului
Actul I: expozitiunea si intriga
17

Actul II: dezvoltarea actiunii

Actul III: punctul culminant
Actul IV: dezonadamantul
Actul I: Expozitiunea ii prezinta pe tipatescu, prefectul judetului si pe
Pristanda, politaiul orasului, care citesc ziarul lui Nae Caravencu, Ragnetul
Carpatilor si numara steagurile. Actiunea este plasata si datata strict, se petrece
in capitala unui judet de munte, la sfarsitul secolului al IX-lea, in perioada
campaniei electorale, intr-un interval de 3 zile.
Venirea lui Trahanache cu vestea detinerii scrisorii de amor de catre
adversarul politic declanseaza conflictul principal si constituie intriga.
Sotul inselat este convins ca scrisoarea e o plastografie si se teme ca Zoe,
femeie simtitoare ar putea afla. Naivitatea lui, aparenta sau reala, contrasteaza
cu zbuciumul amantilor Tipatescu-Zoe, care actioneaza impulsive,
contradictoriu, pentru a smulge scrisoarea santajistului
Actul II: Dezvoltarea actiunii prezinta la inceput o alta numaratoare a
voturilor, dar cu o zi inainte de alegeri. Se declanseaza conflictul secundar
reprezentat de Farfuridi, Branzovenescu, care se tem de tradare. Daca Tipatescu
ii ceruse lui Pristanda arestarea lui Catavencu si perchezitia locuintei pentru a
gasi scrisoarea, Zoe dimpotriva ordona eliberarea lui si incearca sa-l convinga
pe Tipastescu sa-I sustina acestuia candidatura in schimbul scrisorii. Cum
prefectul nu accepta, Zoe ii promite santajistului sprijinul ei.
Depesa primita de la centru solicita insa alegerea altui candidat pentru
Colegiul al II-lea.
Actul III: Punctul culminant muta actiunea in sala mare a primariei unde
au loc discursurile candidatilor Farfuridi si Catavencu in cadrul intrunirii
electorale. Intre timp, Trahanache gaseste o polita gaseste o polita falsificata de
Catavencu pe care intentioneaza sa o foloseasca ca un contrasantaj. Apoi anunta
in sedinta numele candidatului sustinut de comitet, Agamita Dandanache.
Incercarea lui Catavencu de a vorbi in public despre scrisoare esueaza din
cauza scandalului iscat de pristanda. I inchaierare, Catavencu pierde palaria cu
scrisoarea, gasita pentru a doua oara de cetateanul turmentat, care o duce
destinatarei.
Actul IV: Deznodamantul adduce rezolvarea conflictului initial, pentru a
scrisoarea ajunge la Zoe, iar Catavencu se supune conditiilor ei. Agamita
Dandanache, impus de la centru, a carui evolutie politica fusese generata tot de
un santaj, este ales in unanimitate si totul se incheie cu festivitatea condusa de
Catavencu, unde adversarii se impaca

18

Sursele comicului
1.
Comicul de situatie: rezulta din fapte neprevazuta, sau din grupuri
insolite de personaje. Comicul de situatie sustine tensiunea dramatica si este
contruit dupa scheme tipice ale comediei clasice (incurcatura, confuzie, echivoc,
revelatii successive, quiproquo, acumulare progresiva, repetitie, evolutie
inversa, interferanta):
a.
Scrisoarea este pierduta si gasita succesiv, rasturnarea de statut a
personajelor, evolutia inversa a lui Catavencu, teama exagerata de tradare ale
grupului FB, confuziile lui Dandanache care o atribuie pe Zoe cand lui
Trahanache, cand lui Tipatescu si interferenta finala a intereselor prin impacarea
ridicola a fortelor adverse
2.
Comicul de intentie: reiese din atitudinea scriitorului fata de
evenimente si oameni. Substanta piesei este supusa unor modalitati diferite de
tratare: ironie, umor, sarcasm, grotesc. Scriitorul nu-si iarta personajele, le pune
in situatii ilare, demonteaza mecanismele lor sufletesti si le reduce adesea la
conditia de simple marionette.
Personajele mai modeste in pretentii sunt doar ironizate prin limbaj, de ex
Pristanda sau Cetateanul turmentat. Catavencu insa este satirizat pentru ca desi e
avocat, director de gazeta, aspirant la mandatul de deputat, e snob, incult si
demagog. Un singur personaj este grotesc, Agamita Dandanache, mai prost
decat Farfuridi si mai canalie decat Catavencu, prin senilitate, prostie, incultura
si perfidie
3.
Comicul de caracter: In comedia clasica, principalele caractere
comice sunt: avarul, fanfaronul, orgoliosul, ipocritul, mincinosul, gelosul,
laudarosul, pedantul, pacalitorul pacalit, prostul fudul etc.
Personajul caracter este rezultatul unui process de generalizare, devenind un
exponent al categoriei morale respective. La Caragiale, desi eroii sunt supusi
unor tipizari comice, au trasaturi de limbaj si comportament care ii
individualizeaza: natura nu lucreaza dupa tipare, ci il toarna pe fiecare dupa
calapod deosebit (Caragiale).
Prin comical de caracter, dramaturgul reliefeaza defecte general umane:
demagogia Catavencu, prostia Farfuridi, servilismul Pristanda, senilitatea
Dandanache.
4.
Comicul de nume: este o forma prin care autorul sugereaza
dominanta de caracter, originea, sau rolul personajelor in desfasurarea
evenimentelor.
a.
Zaharia Trahanache: Zaharia, derivat de la zahar, sugereaza
zahariseala, decrepitutinea si ramolismentul; Trahanache e un derivat de la
trahana, coca moale. Numele sugereaza fie amanarea, tergiversarea,
19

decrepitudinea, fie faptul ca personajule e maleabil, moderat de interes, de

ordinele celor de la centru, sau de Zoe
b.
Tipatescu: derivat de la tip, sugereaza tipul juneului prim, al
amorezului
c.
Catavencu: derivat de la verbul a catai. Sugereaza tipul
demagogului latrator, care flecareste, se agita, face orice pentru a-si atinge
scopurile. Pe de alta parte, numele poate proveni de la cataveica, haina cu doua
fete, sugerand duplicitatea personajului
d.
Farfuridi si Branzovenescu, nume cu rezonanta culinara, derivata
cu sufixe onomastice, grecesti sau romanesti, pentru a indica un amestec
specific acestei clientele politice, care indiferent de orgine se bucura de aceleasi
avantaje constitutionale. Aluzia culinara sugereaza in acelasi timp,
inferioritatea si vulgaritatea
e.
Pristanda: este numele unui joc moldovenesc, in care se bate pasul
pe loc, sugerand siretenia primitiva a personajului si evocand caracterul celui
care joaca asa cum i se canta, deci un om servile, slugarnic, obedient
f.
Agamita Dandanache: Agamita este un derivat cu suffix
diminutival de la Agamemnon, cuceritorul Troiei, eroul razboinic a lui Homer,
diminutivat el evoca dimpotriva nu gloria, ci decaderea si ramolismentul.
Dandanache, derivat de la dandana, sugereaza incurcatura pe care o produce
prin aparitia lui
5.
Comicul de limbaj: este cu totul remarcabil, cel mai bine realizat in
comediile lui Caragiale. Compoarta mai multe aspecte:
a.
Greseli de vocabular:
o
pronuntie gresita: famelie, renumeratie, plebicist
o
etimologie populara: capitalisti (locuitorii capitalei)
o
lipsa de prorpietate a termenilor: liberschimbist (liber in
conceptie)
b.
incalcarea regulilor gramaticale
o
contradicitii, lupte seculare care au durat 30 de ani
o
asociatii incompatibile: industria romana e admirabila, e
sublima, dar lipseste cu desavarsire
o
nonsensul: ori sa se revizuiasca primesc, dar sa nu se schimbe
nimic, ori sa nu se revizuiasca si atunci sa se schimbe pe ici pe colo si anume in
partile esentiale
o
truisme: un popor care nu merge inainte sta pe loc
c.
repetiti, ticuri verbale, care sugereaza automatismul, inertia,
alienarea personajelor: aveti putintica rabdare, curat
d.
interferenta stilurilor: Danadanache, in fata multimii care il aclama,
vorbeste peltic, familiar, incoherent

20

6.Comicul de moravuri satirizeaza moravurile poliitice si de familie

;coruptia politica ,adulterul, triunghiul conjugal etc
Personaje
Caragiale este cel mai mare creator de tipuri din literatura noastra, face
concurenta starii civile. Sunt realizate intro viziune clasica, incadrandu-se intro tipologie comica, avand o dominanta de caracter. Critica literara a impartit
personajele caragialesti in tipuri comice:
incornoratul : Trahanache
amorezul: Tipatescu
cocheta si adulterine: Zoe
demagogul: Catavencu, Farfuridi
cetateanul: Cetateanul turmentat
servitorul: Pristanda
Scriitorul depaseste insa cadrul clasic, individualizand personajele prin
comportament, limbaj, nume, statut social.
Modalitatile de caracterizare sunt specifice genului dramatic:
1.
prin actiune, fapte, atitudini, gesturi, eroii isi definesc dimensiunea
interioara, de exemplu, Tipatescu reactioneaza impulsive si violent, ordona
arestarea fara mandat a lui Catavencu
2.
prin intermediul celorlalte personaje: de ex, Trahanache il
caracterizeaza pe Tipatescu, bun baiat, dar cam iute, nu face de prefect,
Pristanda pe Catavencu, fiecare dezvaluind trasaturi revelatorii
3.
prin limbaj, principala modalitatea de individualizare
4.
prin nume
5.
prin didascalii, care contureaza direct personajul, prin semnificatie
in plan moral, gesturi mimica. In lista cu personale de la inceputul piesei, se
precizeaza alaturi de nume statutul social, ocupatia, sau sugereaza apartententa
la o tipoligie: de ex Tipatescu, prefectul judetului, Dandanache, vechi luptator
de la 48
Zaharia Trahanache
1) Caracterizat direct de catre autor, in lista de personae de la inceputul
piesei, precizand numele , statutul, ocupatia, prezidentul
comitetului permanent, al comitetului electoral, al comitetului scolar,
comitiului agricol si al altor comitate si comitii
Ceea ce il singularizeaza este perceptia contradictorie: incornoratul
ridicol, naiv, ticait, sau tipul abil care sub masca naivitatii si a ramolismentului
21

accepta din interes adulterul sotiei sale cu prefectul, pentru a-si pastra puterea in
judet.
Este tipul incornoratului simpatic pentru ca refuza sa creada din interes
sau diplomatie in autenticitatea scrisorii de amor.
Statutul sau este prezentat inca de la inceput din lista de persoane. Este
prezidentul mai multor comitate si comisii, unul din stalpii locali ai partidului
de guvernamant. In didascalii, e caracterizat direct de dramaturg, ca un om
serios, bine voitor si placid
2) Caracterizarea indirecta, din fapte atitudini predomina. Principala sa
caracteristica este ticaiala, fapt sugerat de formula stereotipa Aveti
putintica rabdare, rostita in rarele momente de enervare.
Venerabilul este calm, imperturbabil, de o viclenie rudimentara, dar
eficienta. Stie sa disimuleze si sa genereze intrigi politice. Cand este santajat, nu
se agita, ci raspunde cu un cotnrasantaj descoperind polita falsificata de
Catavencu
Cu abilitate, ii combate pe Farfuridi si Branzovenescu, care il
suspectau de tradare. Recunoaste existenta coruptiei la nivelul societatii, O
sotietate fara moral, si fara printip va sa zica ca nu le are, dar practica frauda,
falsificand listele de alegatori
3) Este caracterizat de alte personaje, Branzovenescu spune despre el, e
tare, solid barbat, nu-i dam de rostul secretului, exprimand abilitatea
personajului. E respectat si temut chiar de adversarii politici,
Catavencu numindu-l venerabilul
4) Prin autocaracterizare se evidentiaza disimularea, si convingera ca
diplomatia inseamna viclenie. Daca umbla el cu machiavelicuri, ii
dau eu, n-am umblat in viata mea cu diplomatie
5) Caracterizare prin nume- Numele Trahanache este derivat de la
cuvantul trahana, o coca moale, usor de modelat. Interesele
personajului sunt modelate de enteres, de Zoe sau de cei de
la centru.
6) Principala modalitate dramatica de caracterizare este, ca si in cazul
altor personaje, limbajul. Deviza lui politica este noi votam pentru
candidatul pe care-l pune pe tapet partidul intreg, pentru ca e
obedient, servile si interesat. Fraza care ii rezuma principiul de viata
este Intr-o sotietate fara moral si fara printip trebuie sa ai si putintica
diplomatie.
Este neinstruit, incult, stalceste neologismele, se exprima confuz.
Limbajul personajului e o sursa permanenta de comic. In aparteu (vb separate
22

cu publicul), isi exprima opinia despre Tipatescu, bun baiat, desptept, cu carte,
dar iute, nu face de prefect, iar lui Farfuridi ii vorbeste laudativ de amicul
Tipatescu, de opt ani traim impreuna ca fratii
7) Pentru portretizarea personajului se apeleaza la diverse tipuri de
comic, caracter, situatie, nume. Personaj principal, Trajanache face
parte din triunghiul conjugal, in care face un joc ambiguu. Sub
aparenta bonomiei senile, isi ascunde atitudinea corupta in viata
politica. Fiind implicat in contrasantaj si in falsificarea listei de
alegatori (comic de moravuri, de situatii). Comicul de situatie este
evidentiat in scena 4, atul 1, cand vine la Tipatescu, aducandu-I vestea
santajului. Comica este convingerea lui ca scrisoarea este un fals si
teama ca Zoe sa nu afle de acuzatiile avocatului pentru ca e dama
simtitoare.
Prin comical de caracter sunt ironizate cele doua componente
incompatibile ale caracterului sau, sot inselat si politician abil.
8) Relatia cu Zoe
O relatie complexa; impreuna formeaza familia burgheza a epocii bazata
pe aparente, conveniente sociale si lustru de onorabilitate, o familie in care
valorile cultivate de cei doi sunt minciuna, ipocrizia, adulterul
Chiar daca cei doi au o pozitie sociala privilegiata prin avere si statut
politic, ii diferentiaza varsta si caracterul; daca Zaharia e calm, imperturbabil,
Zoe trece dela o stare la alta:frica, jubilatie etc.Ea traieste nu o drama pasionala,
ci una conventionala, sociala:are barbat batran si atunci se incurca cu prefectul
mai tanar, e amenintata cu dezonoarea si foloseste orice mijloc pt a se salva

9) Scene semnificative
actul 1 scenele 3 ,4 Trahanache vine la Tipatescu cu vestea scrisorii de
amor pe care o considera o plastografie si se teme ,naiv, ca Zoe va afla
actul 4 scena 12- Trahanache ii explica lui Dandanache ca luptele politice
au fost marsave pt ca au urmarit sa-I dezbine familia, sa-l invrajbeaca cu
prefectul iar mijloacele luptei au fost abjecte ; o scrisoare compromitatoare de
amor
Demonstratia speciei

23

Comedia este o specie a genului dramatic care starneste rasul prin

surprinderea unor moravuri, a unor tipuri umane sau a unor situatii neasteptate,
cu un final fericit.
1) conflictul comic, este realizat prin contrastul dintre aparenta si esenta si e
derizoriu
2) Rol de amuzament prin diverse forme de comic
3) Personaje schematizate, inferioare din punct de vedere moral, intellectual,
social
4) Final fericit, deznodamant vessel
5) Sunt prezente formele comicului, ironie, satira, sarcasm si grotesc
6) Sunt prezente toate tipurile de comic, situatie, caracter, intentie, limbaj,
moravuri si nume
7) principalul mod de expunere este dialogul, prin care se realizeaza evolutia
actiunii dramatice, sau se definesc relatiile dintre personaje
a) in dialogul dramatic, un rol important il ocupa mijolacele non-verbale,
gestica, mimica, si para-verbale, intonatie, accent, ritm, pauza
b) este prezent, monologul dramatic si apartaeul, interventiil lui Ghita
8) textul are forma schimbului de replici intre personaje
a) este impartit in acte si scene, are lista de persoane la inceput si didascalii
b) sunt prezente didascaliile narrative, descriptive, explicative

Dacia Literara si momentul 1848

Perioada pasoptista
-

paoptismul a fost un moment social politic de mare efervescen politic

social i cultural
d.p.d.v politic si social marchiaz
o
ieirea rilor romne de sub dominaia otoman
o
nceputul europenizrii i modernizrii rii romne
24

o
o
o

o
o
o
o
o

o
o
o
o
o
o
o
o

realizarea unor idealuri naionale cum a fost unirea principatelor de la

1859 sau revoluia de 1848 i dobndirea libertilor politice
societatea romneasc este din ce n ce mai mult deschis la ideile
reformatoare din apusul Europei
d.p.d.v cultural se dezvolt presa, teatrul, nvmntul, tiina, se nfiinteaz
diferite societi culturale
apar primele ziare romneti:
T. Rom: Curierul romnesc, 1829 Ion Heliade Rdulescu
Mol: Albina romneasc, 1829 Gh. Asachi
Trans: Gazeta de Transilvania, 1838 Gh. Bariiu
apar primele reviste de literature, Dacia literar, 1840 Iai; Romnia
literar, 1855 Iai
numeroase reviste aprute acum relev rolul literaturii n formarea
societii moderne
se nfiineaz primul teatru naional, la Iai 1840, sub conducerea lui
Kogalniceanu, Alecsandri, Negruzzi.
Se publica primele piese n limba romn
Se pun bazele nvmntului n lb romn; se nfiineaz primele
coli, dar i primele instituii de nvmnt superior
Literatura
cunoate o dezvoltare fr precedent
apare practic prima generaie literar
scriitori:
Koglniceanu
Costache Negruzzi
Dimitrie Bolintineanu
Vasile Alecsandri
Nicolae Blcescu
Ion Heliade Rdulescu
Grigore Alexandrescu
Andrei Murean

Trsturile generaiei paoptiste

1.
erau luptatori pentru emanciparea naional, mari patrioi, de aceea
literature lor are un caracter militant pentru mplinirea marilor idealuri naionale
2.
participani direci la principalele evenimente istorice ale epocii, rev de la
1848 i unirea de la 1859
3.
profund legai de mediul romnesc i de tradiiile rii
25

4.

orienti n principalele curente ale gndirii europene, clasicism,

romantism
5.
deschiztor de drumuri n literatura, exploratori, sau debutani n diverse
genuri sau specii
Dacia literar
o
o
o
o
o
o

revista apare la 1 martie 1840 la Iai, sub conducerea lui Mihail

Koglniceanu
articolul program intitulat Introducie este considerat manifestul
romantismului romnesc
coninutul articolului nu a impus autoritar o serie de principii, ci a enunat
un numr de idei acceptate prin consens de toi paoptitii, pentru ca ele
reprezentau modul de a gndi a tuturor oamenilor de cultur din epoc
coninutul introduciei devine un program al literaturii romne, un cod de
norme:
ii propune sa continue pe o treapt mai nalt ntreprinderile lui
Eliade i Asachi ca iniiatori ai presei romneti, evitndu-le erorile
(provincialismul, frmiarea interesului prin diversitatea de profil)
i propune sa fie o revist literar pentru romnii din toate provinciile
vechii Dacii
i propune s fac abnegaie de loc, adic s fie o foaie
romneasc, un repertoriu general al literaturii romne n care s se regseasc
scriitori din toate provinciile
ii fixeaz ca el exclusiv literature, fr a prsi idealurile politice
naionale
i propune sa promoveze consecvent direcia naional i popular n
literature din credina ca originalitatea este nsuirea cea mai preioas a unei
literature
condamn excesul de imitaie i traduceri care omoar duhul naional
i au devenit o manie primejdioas

Koglniceanu le propune scriitorilor surse de inspiraie autohton:

Istoria naional
Folclorul
Natura patriei
Realitile sociale ale epocii (teme introduse de romantism n lit)
revista va lupta ca romnii s aib o limb i o literatur romn
comun pentru toi
26

o
o
o
o

pentru prima oar la noi Koglniceanu legitimeaz spiritul critic n

literatur, propunndu-i s critice opera i nu autorul
- programul a avut un mare ecou n epoc, deoarece el exprima un spirit al
veacului i necesitatea de sincronizare cu literature european; aa se face c
n tematica literaturii paoptiste predomin:
istoria: evocarea unor momente din istoria patriei, sau figuri de
domnitori i eroi, meditaia romantic pe tema trecutului glorios, antiteza trecut
prezent, considerarea istoriei glorioase ca un model pt contemporani
folclorul: aprecierea teoretic a tezaurului popular. Realizarea unor
culegeri de folclor, dar i valorificarea folclorului n creaii originale. Evocarea
miturilor, a tradiiilor i obiceiurilor populare, a eroilor legendari
natura: descrieri, evocarea anotimpurilor, nsemnri de cltorie,
comuniunea om-natur, realitile sociale ale epocii,
evocarea principalelor momente: revoluia, unirea, chiar i altele,
dezrobirea tiganilor

Junimea i Titu Maiorescu

Junimea a fost o grupare literar, cultural, care a generat un current de
idei numit junimism. A fost un moment de efervescen cultural, susinut de un
remarcabil spirit critic, care a impus n literatur pe marii notii clasici
27

(Eminescu, Creang, Caragiale, Slavici) i a transformat epoca 1860-1890 n

perioada marilor clasici.
1.

2.

3.
a.
b.

c.
d.

Societatea Junimea
a aprut la Iai n 1863, iniiat de 5 tineri intelectuali care se ntorseser
de la studii din occident: Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi (fiul lui Costache),
P.P. Carp, Vasile Pogor i Theodor Rosetti.
au iniiat o bogat activitate cultural prin cenaclul Junimea, revista
Convorbiri literare, preleciuni populare, librrie, tipografie etc.
activitatea Junimii s-a desfurat n mai multe etape
1863-1874: considerat etapa polemic, cu aspecte critice referitoare
la limba, literature i cultura romn. Acum se stabilesc principiile ideologice si
estetice ale junimismului. Este perioada de afirmare si legitimare
Preocupari pt fixarea alfabetului, ortografie,
prelectiuni,cenaclu,revista,
1974 1885: este etapa de consolidare a direciei noi n care apar n
revista Convorbiri literare principalele opere ale clasicilor, Eminescu,
Caragiale sau Creanga. Initiaza campanii de presa ex Maiorescu contra
Gherea:arta pentru arta /arta cu tendinta
1885-1995: etap n care revista capt un caracter preponderent
universitar, devenind revist de cercetri istorice i filozofice in dauna creatiei
literare care ii conferise popularitate si prestigiu
revista Convorbiti literare a aprut la 1 martie 1867 la Iai i din 1874,
la Bucureti, acnd ca redactor-ef pe Iacob Negruzzi; in ea s-au publicat
operele celor mai importani scriitori ai epocii
Prelectiunile populare erau conferinte publice tinute de junimisti pe teme
diverse de la economie, drept, pana la filozofie ,literature, cu scopul
popularizarii in randul maselor largi
n opinia lui Tudor Vianu spiritul junimist s-a caracterizat prin cateva
trsturi:
spiritul filozofic: junimitii erau oameni de idei generale,
esteticieni, filozofi, iar judecile lor literare se bazau pe principii, pe idei
teoretice
spiritul oratoric: junimitii erau oratori desvrii, modelul lor
era Maiorescu (talent, demnitatea inutei, concizia expresiei, ironia
necrutoare). Ei luptau mpotriva frazeologiei politice i parlamentare i
mpotriva demagogiei din epoca
spiritul classic i academic: junimitii erau oamendi de formaie
universitar solid, nclinai s judece dup modele i dup canoane estetice
spiritul ironic: junimitii erau vestii pentru zeflemeaua lor,
pentru ironia la adresa tuturor relelor din societatea timpului

28

e.

spiritul critic: probabil c cea mai de seam calitate a

junimitilor, junimitii i propuseser s critice toate aspectele nocive din
societatea romneasc acuznd non-valoare i impostura.
Vasile Pogor -proprietarul tipografiei ce tiparea convorbiri
-in casa lui de la Iasi se tineau sedintele cenaclului
-era pisicherul grupului, plin de umor
-figura originala prin preocupari si curiozitati[ adeptul lui
Schopenhauer la inceput, a evoluat spre budism]
-a facut prima traducere din Faust,a tradus Baudelaire, Poe,
poezie chineza
P.P.Carp sef al Partidului Conservator 5 ani si prim-ministru
-a tradus Shakespeare
Th, Rosetti prim-ministru si influent om politic
-scrie trei eseuri care sustin programul junimist
Despre directiunea progresului nostrum
Miscarea sociala la noi
Scepticismul la noi
Iacob Negruzzi a condus revista pana in1885
-afost secretarul societatii Junimea din 1868
-a scris memorialistica Amintiri de la Junimeain 1889,
publicata abia peste trei decenii
-a tradus dramele lui Schiller
Titu Maiorescu

o
o
o

a fost presonalitatea cea mai puternic a epocii, mentorul Junimii, cel mai
titrat critic al sec al XIX-lea
1840-1947
Filozof, critic si esthetician
Studii de filozofie la Berlin, drept si litere la Paris
Licenta in litere si drept, doctorat in filozofie
Deputat, avocet, professor
Prim-ministru intre 1910-1912
opera lui s-a manifestat n toate domeniile de interes, limba, literatur,
estitic
studiile cele mai importante sunt:
Despre scrierea limbii romane, 1866
O cercetare critic asupra poeziei romne de la 1867, 1867
Asupra poeziei noastre populare, 1867
29

o
o
o
o
o
o
o
o

In contra direciei de azi n cultura romn, 1868

Direcia nou n poezia i proza romn, 1872
Beia de cuvinte, 1873
Comediile domnului Caragiale, 1885
Poei i critici, 1886
Eminescu i poeziile lui, 1889
Oratori,retori si limbuti , 1902
a trasat repere n fiecare domeniu
lingvisticii:
a luptat pentru introducerea alfabetului latin in locul celui
chirilic Despre scrierea lb romane
a militat pentru ortografia fonetic
a explocat necesitatea mbogirii vocabularului cu
neologisme Neologismele
a combtut exagerarile de limb, etimologismul i calcul
lingvistic Despre scrierea lb romane
a
ridiculizat
beia
de
cuvinte
,inflatia
verbala,agramatismele,exprimarile improprii Betia de cuvinte si Oratori,
retori si limbiti
literaturii
a relevant valoarea literaturiai populare Asupra poeziei
noastre populare
a combtut mediocritile
a susinut i a impus noile valori :Eminescu, Creanga,
Caragiale etc
a promovat ideile esteticii clasice
a impus primele idei estetice
a fcut critic de ntmpinare (impunea gustul public)
a trasat primele repere in judecata critica O cercetare,
Directia noua.etc
ex-a facut aprecieri juste si a emis judecati de valoare despre
poezia lui Bolintineanu,Alexandrescu, Muresanu,Alecsandrei
il numeste pe Alecsandricap al poeziei noastre din generatia
trecuta iar Pastelurile podoaba a literaturii romane
il asaza pe Eminescu imediat dupa Alecsandri in Directia
noua,dovedind o intuitie extraordinara desi Eminescu publicase atunci doar 5
poezii
face afirmatii definitive despre opera eminesciana
pune bazele mitului eminescian care domina mentalitatea
romanneasca sec xx va incepe sub auspiciile geniului sau
30

culturii
a formulat teoria formelor fr fond
a sustinut principiul autonomiei esteticului in judecata critica
a formulat primele idei estetice intr-o forma sistematica
a facut distinctia intre frumos si adevar,arta si stiinta
a deposit o perspective ingusta,provinciala, si a impus o
perspective culturala europeana asupra literaturii romane
O cercetare critic asupra pozeiei romne de la 1867, 1867

o
o
o
o

o
o
o
o

o
o

are 2 pri: condiiunea material i cea ideal

condiiunea material
ncearc s sitematizeze i s teoretizeze principiile estetice
poezia trebuie s exprime frumosul spre deosebire de tiin care
trebuie s cuprinde idei
frumosul cuprinde idei manifestat ntr-o manier sensibil
pentru a exprima frumosul poezia trebuie s ndeplineasc anumite
condiii:
s declaneze imagini sensibile n fantezia cititorului
s aleag cuvntul cel mai puin abstract
s foloseasc epitete ornante, personificarea obiectelor
abstracte, i tropii n general
criticul folosete n susinerea ideilor sale numeroase texte din
poezia romneasc, studiul fiind astfel prima abordare critic a liricii noastre
condiiunea ideal
ideea poetic e un sentiment sau o pasiune i niciodat o cugetare
exclusiv intelectual
scopul poeziei este acela de a produce repaosul inteligenei
ceea ce deosebete sentimentul de raiune este ceea ce trebuie s
aib n vedere poezia:
o mare rapiditate a ideilor
o exagerare, sau o mrire a obiectelor, sub impresia
sentimentului i a pasiunii
o dezvoltare crescnd spre o culminare final
critical consider ca poezia este un produs de lux al vieii
intelectuale (o nobila inutilitate)
importana studiului
prima evaluare critic a liricii romneti

31

a criticat sever retorismul abstract, frazele greoaie, vorbria fr

sens, mania diminutivelor din poezia epocii
o
a imprimat criticii junimiste o direcie polimist
o

In contra direciei de azi n cultura romn, 1869

-

o
o
1.
2.

studiul pornete de la o analiz a culturii romneti a anului 1821 i

nregistreaz influena ideilor occidentale. Criticul consider c mprumutul
formelor de cultur din apus care ignor fondul romnesc este lipsit de orice
fundament.
imitnd numaiu formele s-au falsificat valorile civilizaiei moderne (am
avut jurnale politice nainte de a avea partid, am avut conservator nainte de a
avea artiti, am avut teatru nainte de a avea o pies etc). Toate acestea sunt
numite pretenii fr fundament i stafii fr trup, ntr-un cuvnt forme fr fond
remediul acestei crize culturale rezid n opinia criticului n urmtoarele:
demascarea caracterului duntor, a formelor fr fond i
descurajarea mediocritilor
concluzia radical a studiului este c nu trebuie edificat o cultur
formal, ci una care s exprime spiritul naional
imprtana studiului
pune n discuie public pentru prima data la noi raportul dintre
tradiionalism i modernism, dintre valorile autohtone i cele europene
formuleaz teoria formelor fr fond, provocnd una din cele mai
fecunde controverse din istoria culturii romnesti
Comediile domnului Caragiale, 1885

a aprut ca prefa la volumul de teatru a lui Caragiale

este un articol polemic adresat criticilor operei dramaturgului
pornind de la cazul concret al teatrului lui Caragiale, critical pune n
discuie raportul dintre valoare i moral n art
pornete de la observaia c opera lui Caragiale este original pentru c
nfieaz realitatea din latura ei comic, dar presupune un aspect mai adnc i
mai serios
celor care considerau comediile triviale i imorale le aduce argumentul c
tipurile umane sunt alese din societatea romneasc contemporan
se ntreab dac arta are o misiune moral i n ce const ea
rspunsul ferm este acela c opera nu are o menire moral explicit,
ntruct ea este n totalitate o ficiune care trebuie s trezeasc emoii i s ne
ajute s ne nlm n sfera ficiunii ideale. Singura moralitate care se cere
operei const n valoare ei estetic. Deci o oper valoroas este i moral.
Importana studiului:
32

o
o

Prima analiz profund a operei lui Caragiale

Pune n discuie relaia estetic-moral, aratnd specificul artei prin
comparaiei cu celelalte valori intelectuale
Poei i critici, 1886

o
o

studiu polemic adresat criticilor operei lui V. Alecsandri

autorul cu care polemizeaz sunt Delavrancea i Vlahu
pornind de la cazul concret al operei, lanseaz o discuie general despre
esena poeziei i a criticii
studiul pornete de la aprecierea c Alecsandri este cel mai de seam
scriitor de la 48, ocolind ns aprecierile, sau comparaiile cu Eminescu
precizeaz c ntre natura poetului i natura criticului exist o
incompatibilitate radical, pentru c poetul este o individualitate subiectiv, n
timp ce criticul trebuie s fie obiectiv i neprtinitor
el vede importana operei lui Alecsandi n totalitatea aciunii lui
literare, n faptul ca Alecsandri a fost pionier n numeroase genuri, c a evocat
n opera lui toate marile evenimente istorice ale rii
importana studiului:
stabilete locul lui Alecsandri n cadrul generaiei paoptiste
pune n discuie o problem mereu actual, relaia poet critic
Eminescu i poeziile lui, 1889

o
o
o
o
o
o
o
o

publicat dup moartea poetului, are 2 pri

personalitatea poetului
opera poetului
pornete de la constatarea c toat generaia literar a epocii se afl sub
influena operei lui Eminscu
n prima parte precizeaz cteva amnunte din biografia poetului,
probabil puin cunoscut n epoc, face un profil al personalitii n care
apreciaz:
inteligena covritoare
memoria prodigioas
cultura de nivel european
spiritul filozofic
n partea a doua analizeaz opera din perspectiva personalitii preciznd:
ca Eminescu este un om al timpului modern cu o cultura europeana
fixeaz principalele attribute ale operei
bogia de idei ce reiese din curiozitatea de lectur
meticulozitatea cu care lucreaz asupra versurilor
33

cugetarea adnc
mnuirea perfect a limbii romne
rimele surprinztoare
importana studiului
dovedeste luciditate i clar-viziune n stabilirea locului pe care l
ocup opera eminescian,
o
dovedete cunoaterea amnunit a operei i nelegerea ei

Enigma Otiliei
-de G. Calinescu34

Date istorico-literare
- al doilea roman al lui Calinescu, aparut in 1938 in doua volume
- autorul publicase in revista Adevarul literar si artistic inceputul romanului si
aviza cititorii asupra temei monografii unei familii bucurestene
- titlul initial fusese Parintii Otiliei pentru a sugera mai bine tema balzaciana a
paternitatii
1.

2.

3.

Geneza
Ideea elaborarii s-a configurat cu ocazia unui eveniment familial moartea unei
matusi, despre care nota in jurnalul sau: A murit Tinca, a alunecat pe gheata si
a cazut mortal (...). Istoria vietii Popestilor, un roman despre despre nulitatea
vietii lor ar fi interesant
Imaginea Otiliei se fixase in memoria scriitorului inca din copilarie Copil
fiind, am cunoscut o fata cu mult mai in varsta decat mine, care-mi era ruda,
numic de ordin afectiv nu a putut sa se iveasca atunci. Acea Otilia, caci asa se
numea, imi inspira respect. Chipul acelei fete s-a transformat in imaginea
feminitatii insesi: Fata cu parul de fum, exuberanta si reflexiva, culta,
nebunatica, furtunoasa sau meditativa. Ori de cate ori admiratia mea a
inregistrat o fiinta feminina, in ea era un minimum de Otilia.
Autor Felix Sima alt element de biografie - mergand pana la portretul fizic,
cariera de exceptie, seriozitate studioasa
Arta narativa
*Intr-o perioada in care romanul romanesc era dominat de proustianism,
de analiza, Calinescu opteaza pentru tehnica balzaciana. Scriitorul teoretizeaza
si experimenteaza balzacianismul ca o formula, ca o schema generala de creatie.
Dincolo de balzacianism, arta narativa a romanului exprima un raport echilibrat
intre traditie si inovatie, prozatorul contopind tehnici traditionale si moderne.

I. Elemente balzaciene
a. Tema- istoria unei mosteniri si lupta pentru inavutire. Nucleul epic il constituie
istoria mostenirii si lupta pentru posesia ei intre cele doua familii burgheze
Tulea si Giurgiuveanu, modelul fiind Varul Pons al lui Balzac.
Apare motivul balzacian al paternitatii, dupa modelul romanului acestuia
Pere Goriot. Titlul initial al romanului trebuia sa fie Parintii Otiliei tocmai
pentru a sugera motivul paternitatii. Pe autor il obsedase paternitatea, el insusi
35

fiind un copil din flori, caruia i-a cautat si in acest roman semnificatiile.
Aspectele paternitatii in roman sunt multiple:
o Otilia si Felix sunt orfani
o Pascalopol renuntase la studiile in strainatate dupa moartea tatalui sau, cand se
intoarce in tara : sa ingrijeasca de mama si de mosie
o Giurgiuveanu , Pascalopol , Aglae sau Stanica , din obligatie morala sau din
interes material, se straduiesc sa hotarasca intr-un fel sau altul soarta orfanilor
Otilia si Felix
b. Constructia romanului cateva elemente:
o expozitiunea ampla: deschiderea prin situarea exacta in timp si spatiu a unor
tipuri general umane: Bucuresti, Strada Antim, iulie 1909. Acest tip de
expozitiune are capacitatea sa contopeasca timpul istoric cu cel narativ,
accentuand forta iluziei si conferind veridicitate realista naratiunii.
o Meticulozitatea descrierii strazilor, arhitecturii, decorurilor sau a vestimentatiei
c. Constructia personajului
- este descris cu minutiozitate cum e imbracat, cum se misca, gestica, mimica,
aspecte ale vorbirii in acest mod rezulta adevarate fizionomii
- este descrisa lumea in care traiesc personajele interioarele sau vestimentatia
completand si sustinand caracterul personajelor. Asemeni lui Balzac, Calinescu
se straduieste sa concretizeze dincolo de simpla descriere, sufletul eroului,
personalitatea lui intima. De exemplu, locuinta lui Pascalopol sugereaza dincolo
de starea sociala, gustul si educatia : Felix avu ocazia sa-si dea seama ca
modestul Pascalopol din strada Antim era acasa la el un om foarte subtire. De
asemeni, camera Otiliei sugereaza sensibilitatea artistica si nonconformismul
eroinei
d. Scriitorul stabileste grade de rudenie, genealogii si relateaza amanuntit
evenimentele vietii de toate zilele

II. Elemente clasice

Prin personajele create, Calinescu a alcatuit in spiritul clasicismului o
umanitate canonica, conforma cu studiile sale de caracteorologie. Autorul
sustinea in Sensul clasicismului ca numai orientarea spre o psihologie
caracteorologica si spre umanitatea canonica duce la adevarata creatie in
roman. Descriind caractere, Calinescu le raporteaza implicit la un anume ideal
de umanitate, le confrunta cu o schema cu un canon, facand opera de adevarat
36

moralist. Rezulta astfel crampeie de caracteorologii cum sunt in roman avarul

(Giurgiuveanu, Aglae), arivistul (Stanica Ratiu). Personajele nu se reduc totusi
la o psihologie rigida, ci sunt adevarate individualitati care ilustreaza o categorie
umana.
III. Elemente moderne
Experimentele literare mai noi ale epocii se regasesc si in acest roman
a. ambiguitatea personajelor desi urmarea definirea caracterelor, unele personaje
manifesta complicatii interioare, neconforme cu proza balzaciana. Scriitorul
realizeaza psihologii enigmatice cu manifestari contradictorii si derutante, ca in
cazul Otiliei si lui Pascalopol.
b. Interesul pentru procese psihice cum sunt alienarea, senilitatea, dedublarea
constiintei in cazul lui Simion Tulea sau studiul consecintelor ereditatii ca in
cazul lui Titi Tulea
c. Modalitatile de caracterizarea a personajelor sunt completate cu inovatii:
- tehnica comportamentista
In caracterizarea personajelor, foloseste toate mijloacele traditionale:
mediul, portretul fizic si moral cu tendinta de generalizare spre o anumita
categorie, caracterizarea prin actiune, prin felul de a fi, prin ce spun celelalte
personaje, autocaracterizarea. Calitatea de narator omniscient ii ingaduie sa stie
totul despre personaje.
Tehnica comportamentista se refera la faptul ca naratorul renunta partial
la omniscienta, iar cititorul recepteaza numai datele obiective de comportament
al personajelor: actiuni, fapte, gesturi, fara a cunoaste cu exactitate gandurile,
afara de acelea pe care personajul le dezvaluie. A aplicat aceasta tehnica in
caracterizarea Otiliei in primele 16 capitole ale romanului. Abia din capitolul
17, modifica perspectiva si introduce caracterizarea directa pentru ca tine sa isi
exprime conceptia despre un anume ideal de feminitate: Nimic in purtarea
Otiliei nu era agresiv sau arogant.
Comportamentismul conduce catre o alta modalitate cea a reflectarii
poliedrice( relativizarea imaginilor prin reflectarea lor in mai multe oglinzi cu
unghiuri variate). Asa apar de pilda mai multe imagini ale Otiliei - pe acelasi
spatiu narativ, Otilia este reflectata diferit in constiinta celorlalte personaje:
o Giurgiuveanu : fetita mea, Otilia mea scumpa
o Felix: o fata admirabila, o fata superioara pe care n-o inteleg
o Pascalopol: femeia in devenire pentru care nutreste admiratie, dar si dorinta de a
ocroti sau atractie fizica
o Aglae: e o stricata, facuta pentru a distra baietii de familie
o Stanica: reprezinta spiritul practic, care stie sa se descurce
o Georgeta: o domnisoara pe care o stimeaza, fara sa o cunoasca.
37

Imaginile ca de caleidoscop alcatuiesc astfel un portret surprinzator care

sugereaza natura contradictorie a sufletului omenescu in general.
Tehnica reflectarii poliedrice- a punctului de vedere- imprumutata de la
Henry James
d. felul in care concepe finalul romanului: in aceeasi maniera cu Flaubert in
romanul Educatie sentimentala, Calinescu abreviaza, scurteaza destinele unor
personaje: Stanica, Pascalopol sau Felix tehnica racursiului . In final naratorul
rezuma in numai cateva randuri secvente temporale ample din existenta acestor
personaje. Procedeul are menirea de a prelungi iluzia realitatii dincolo de
incheierea efectiva a naratiunii.
In schimb, destinul sinuos al Otiliei ii lasa un final deschis: de atunci
Felix nu mai vazu niciodata pe Otilia
e. introducerea unor secvente dramatice in structura narativa, de exemplu capitolul
18, care este realizat scenic
IV. Elemente romantice
- descrierea Baraganului, realizata prin contraste de natura romantica
- suavele pagini de iubire dintre Felix si Otilia, realizate intr-un registru liric,
romantic, analiza sentimentala conferind romanului un aspect Stendhalian.
Tema
Romanul reprezinta monografia unei familii bucurestene; este un
roman balzacian, o fresca a burgheziei romanesti de la inceputul secolului XX.
Contine o suma de teme si motive: familia, casatoria, parvenirea, mostenirea,
paternitatea, etc.
1.
2.

3.

4.

Compozitia
20 capitole care urmaresc destinul personajelor Otilia, Felix, clanul Tulea,
Stanica, etc.
Doua planuri narative principale care se intrepatrund: un plan urmareste lupta
clanului Tulea pentru obtinerea mostenirii lui Giurgiuveanu si incercarea de
inlaturare a potentialilor rivali la avere ,Otilia sau Felix. Al doilea Plan prezinta
destinul tanarului orfan Felix Sima care vine la Bucuresti unde traieste o
poveste de iubire adolescentina cu Otilia.
Succesiunea secventelelor narative se realizaeaza prin inlantuire (respectand
cronologia faptelor) completata prin tehnica insertiei unor micro naratiuni.
Unele secvente sunt realizate scenic prinspontaneitatea dialogului sau notarea
gesticii si a mimicii de exemplu capitolele I si VIII.
Romanul este construit simetric sferoid dupa modelul romanelor realiste,
simetrie realizata intre incipit si final.
38

Incipitul
Reperele spatiotemporare sunt precise, inceputul lui Iulie 1909,
Bucuresti strada Antim. Expozitiunea este tipic balzaciana prin precizarea
exacta a timpului si a spatiului actiunii, descrierea detaliata a strazii, a
arhitecturii, a casei lui Giurgiuveanu. Cand Felix intra in casa unchiului sau face
cunostinta cu personajele: Costache, Otilia, Aglae, Pascalopol, Simion, etc.
Finalul
Este simetric cu incipitul prin descrierea strazii si a casei din perspectiva
lui Felix, personaj martor (motivul strainului, al intrusului) in momente diferite
ale existentei lui, in adolescenta si zece ani mai tarziu dupa razboi.
Conflictul
Se bazeaza pe relatiile dintre doua familii burgheze inrudite,
Giurgiuveanu si Tulea. Conflictul princial este unul social succesoral, iscat in
jurul averii lui Costache de care sunt interesati sora lui Aglae pe de o parte cu
familia Simion, Titi, Olimpia, Aurica si ginerele lui Aglae, Stanica Ratiu.
Un alt conflict este erotic si priveste rivalitatea dintre adolescentul Felix
si mosierul Pascalopol pentru mana Otliei.
-

Subiectul
se dezvolta pe doua planuri, care se intrepatrund.
Expozitiune : adolescentul , Felix Sima, orfan, absolvent al Liceului
Internat din Iasi, vine in 1909 in Bucuresti la unchiul si tutorele sau Costache
Giurgiuveanu pentru a urma Facultatea de Medicina. Acesta o creste in casa lui
pe Otilia Marculescu, fiica celei de-a doua sotii cu intentia si promisiunea de a o
infia. Otilia este invidiata de clanul Tulea, mai ales de Aglae, sora lui Costache,
care vede in fata un iminent pericol pentru mostenirea fratelui.
Intriga se dezvolta si ea pe doua planuri care se intrepatrund. Felix o
iubeste pe Otilia, este gelos pe Pascalopol, dar nu ia nici o decizie, fiinca in
programul lui de viata primeaza realizarea unei cariere stiintifice. La randul ei,
Otilia il iubeste pe Felix, la care intuieste luciditatea si prudenta sub aparenta
devotamentului, dar il alege pe Pascolopol, barbat matur, generos si intelegator
al capriciilor unei femei. Otilia se va casatori cu Pascalopol, care ii va reda
libertatea, pastrand numai amintirea farmecului femeii. Divortata de Pascalopol,
ea ajunge in Spania sau America, nevasta unui conte.
Alt plan al conflictului urmareste competitia pentru mostenirea lui
Costache. Dezvoltarea actiunii. Desi e batran, Costache, proprietar de imobile,
actiuni, restaurante, nutreste iluzia longevitatii si isi apara banii, nerealizand nici
un proiect pentru a nu cheltui. El si averea lui sunt asediate de clanul Tulea in
vederea unei succesiuni, periclitate potential de infierea Otiliei. Tutore al Otiliei,
39

amana necontenit infierea fetei, desi are pentru ea o reala afectiune si este bine
sfatuit de Pascalopol. Toate energiile clanului Tulea sunt mobilizate de Aglae,
sprijinita de Stanica, pentru obtinerea averii lui Costache. Unul din motivele
adiacente intrigii este ideea matrimoniala nutrita cu intensitati diferita de Aurica
Tulea, fata batrana, Pascalopol, discret indragostit de Otilia, Titi Tulea,
intulburari erotice episodice, Stanica Ratiu in intentia realizarii sociale. Cand
batranul Giurgiuveanu sufera o congestie cerebrala, Aglae sprijinita de Stanica
ocupa militareste casa. In final conflictul se va desfasura intre cei doi, Stanica
reusind sa puna mana pe bani provocand moartea batranului (punctul
culminant). Aglae sfarseste prin a mostenii un saculet cu bani. Simion este
internat intr-un sanatoriu, Olimpia este parasita de Stanica care se casatoreste cu
Georgeta, Aurelia si Titi raman singuri (deznodamant).
Repere in caracterizarea personajelor
-

unele sunt construite pe baza caracterelor clasice avarul si arivistul

sunt construite in maniera balzaciana, insistand asupra mediului,
interioarele, vestimentatiei, stabilind genealogii si grade de rudenie
analiza caracteriala e detaliata
unele sunt construite cu mijloace moderne, rasturnand schematismul
balzacian : complicatii interioare, psihologii incerte, reactii derutante, firi
anxioase
uneori, prozatorul e interesat de fenomenul dezagregarii personajului,
dedublare, alienare
pentru unele personaje, foloseste tehnica moderna a relativizarii
imaginilor

Caracterizarea Otiliei plan

Statutul personajului
- este cel mai modern personaj al romanului atat prin tehnica de realizare
cat si prin problematica existentiala pe care o propune
- Otilia Marculescu este fiica celei de-a doua sotii a lui Costache
Giurgiuveanu ramasa orfana de mica. Costache o creste ca pe fiica lui dar
avaritia il impiedica sa o infieze oficial si sa-i asigure in mod concret un viitor.
- e invidiata de clanul Tulea care vede in ea un iminent pericol pentru
averea lui Costache.
40

Modalitati de caracterizare
Caracterizare directa
Se realizeaza in expozitiune din perspectiva lui Felix. De la inceput
tanarul e impresionat de frumusetea, delicatetea fetei. Avea fata masline, nasul
mic, ochii foarte albastrii, trupul subtiratic si delicat. In pofida aspectului
copilaresc dovedea o stapanire desavarsita de femeie.
Metode balzaciene
- autorul ii sugereaza firea boema, sensibilitatea artistica prin descrierea
camerei, a mediului in care traieste personajul. In camera era o dezordine
tinereasca cu lucruri aruncate peste tot: rochii, palarii, pantofi, jurnale de moda,
carti, note muzicale, papusi, etc. Otilia citeste proza romantica, canta la pian,
iubeste vestimentatia eleganta, etc. Prin toate aceste amanunte prozatorul
sugereaza educatia, gustul si rafinamentul eroinei.
Autocaracterizarea
- isi cunoaste si isi intelege destinul de fiita tolerata obligata sa isi rezolve
singura problemele.
- se considerea un om mediocru noi, femeile suntem mediocre.
- recunoaste ca are un fel de a fi dificil am un temperament nefericit: ma
plictisesc repede, sufar cand sunt contrariata.
- ii explica lui Felix cu maturitate ca frumusetea femeii nu dureaza decat
vreo 10 ani.
- are de gand sa moara tanara inainte de a se ivii dezamagirile vietii.
Tehnici moderne de caracterizare
Ambiguitatea personajului
Fata are un comportament derutant, enigmatic, trece de la o stare la alta, e
capricioasa, e capabila de trairi intense si de emotii puternice, ia hotarari care
dezarmeaza, e nonconformista. Defapt Otilia e un amestec de copilarie (alearga
desculta prin iarba, se urca pe stogurile de fan din Baragan, sta ca un copil pe
genunchii lui Pascalopol) si maturitate (e lucida si inteleapta cand ii explica lui
Felix de ce nu se pot casatori).
Metoda comportamentista
Folosita in primele XVI capitole in caracterizarea Otiliei. Naratorul
renunta partial la omniscienta, iar cititorul recepteaza doar datele obiective de
comportament al personajului: actiuni, fapte, gesturi, fara a cunoaste cu
41

exactitate gandurile, trairile personajului afara de acelea pe care personajul vrea

sa le dezvaluie.
Reflectarea poliedrica sau tehnica punctului de vedere
Pe acelasi spatiu narativ Otilia e reflectata diferita de personajele operei,
reiesind un portret complex, surprinzator, care sugereaza natura contradictorie a
sufletului omenesc in general. Vezi exemplele.
Finalul deschis
Printr-un artificiu epic, prin motivul fotografiei prozatorul reia povestea
Otiliei. Felix se intalneste cu Pascalopol care ii arata o fotografie cu gen actrita
intretinuta fotografie in care Felix nu o mai recunoaste frumusetea si
ingenuitatea de altadata a fetei. Afla ca batranul mosier ii redase libertatea, ca ea
devenise sotia unui conte prin America de Sud. Prin felul acesta arunca o unda
de mister asupra destinului personajului caruia ii lasa un final deschis.
Opinie, concluzie, personaj, Otilia
In romanul modern si citadin, Enigma Otiliei, personajul feminin
depaseste tiparele clasice, traditionale, rurale. Este o femeie instruita, ia decizii
individuale, isi hotareste propriul destin, se elibereaza de canoane si prejudecati,
ramane nealterata de tutela paterna sau de o educatie rigida. Este un personaj
modern cu dinamica interioara, cu psihologie complexa ce ilustreaza feminitatea
enigatica si eternul feminin in general.
Relatia dintre doua personaje Felix, Otilia
1. personaje principale
- relatia lor e privita din perspectiva lui Felix
- sunt veri vitregi: Otilia este fiica celei de-a doua sotii a lui Giurgiuveanu
de la care acesta a mostenit o avere importanta; Felix este nepotul de sange a lui
Giurgiuveanu, fiului doctorului Iosif Sima, in urma decesului caruia tanarul
intra sub tutela batranului.
- ambii sunt orfani si de aceea din motive diferite Aglae, Pascalopol sau
Costache isi exercita autoritatea paterna.
- statutul intelectual: Otilia studenta la conservator, Felix vine sa
studieze medicina.
- s-au vazut o singura data in copilarie, se cunosc mai ales din fotografii,
au purtat o vaga corespondenta
2. Relatia lor evolueaza pe parcursul conflictului
- la inceput Felix e cucerit de feminitatea si gratia ei, o apreciaza si o
stimeaza.
- cand incepe sa o iubeasca se simte stanjenit de familiaritatea fetei cu
Pascalopol
42

- imatur si stangaci isi marturiseste dragostea printr-un bilet lasat in

camera fetei pe care aceasta nu il ia in seama.
- in timpul vizitei la mosia lui Pascalopol ii declara deschis dragostea lui,
dar reactia fetei il deruteaza intru cat ea nici nu il respinge dar nici nu il
incurajeaza.
- cand Otilia pleaca la Paris cu Pascalopol e nedumerit si intrigat asteptan
in fiecare zi o veste; la intoarcerea celor doi ii reproseaza fetei ca l-a tradat, dar
ii reproseaza aceeasi caldura si afectiune.
- intr-o noapte Otilia vine la Felix in camera, i se ofera, dar el nu vrea sa
profite si adorm imbratisati ca doi frati. Dimineata Felix afla cu stupoare ca ea
plecase la Paris cu Pascalopol. Primeste mai tarziu o carte postala care ii explica
gestul cine a fost in stare de atata stapanire e capabil sa invinga si o dragoste
nepotrivita pentru marele lui viitor.
- finalul urmareste destinele celor doi, Otilia se casatoreste cu Pascalopol
de care divorteaza devenind sotia unui conte. Felix ajunge profesor universitar,
medic cunoscut, autor de tratate de medicina, se casatoreste stralucit si intra prin
sotie intr-un cerc de persoane influente.
- peste cativa ani Felix se intalneste in tren cu Pascalopol care ii arata o
fotografie cu o doamna picanta, gen actrita intretinuta fotografie in care Felix
nu mai recunoaste frumusetea si ingenuitatea de altadata a fetei.
- ea ramane pentru el o enigma.
Scene semnificative
Capitolul 1:
- Felix vine in casa batranului Giurgiuveanu, e invitat de Otilia in salon
unde face cunostinta cu Pascalopol, Simion, Aglae, etc. Fata ii acorda interes si
atentie, se poarta cu familiaritate, etc. Se contureaza de la inceput apropierea si
caldura dintre cei doi.

Capitolul 20:
- cei doi poarta o discutie care clarifica sentimentele unuia fata de altul.
Felix ii remarturiseste dragostea, dar ea il respinge, desi il iubeste si il admira,
considerand ca nu se afla la inaltimea sentimentelor lui, ca e mediocra si
neinsemnata pe langa el, ca nu are ambitia, vointa tanarului si pentru ca nu vrea
sa il perturbe din drumul carierei lui stiintifice.
Opinie/Concluzie

43

Felix si Otilia prezinta unul dintre cele mai tulburatoare cupluri din
literatura romana prin caracterul platonic al sentimentelor si prin spiritul rational
care motiveaza neimplinirea in iubire.
Semnificatia titlului
-

sugereaza imprevizibilul eroinei, comportamentul ei derutant

enigma se poate referi la faptul ca ea poate fi vazuta diferit de personajele
cartii

imaginea feminitatii enigmatice si capricioase pentru ca romanul

transfigureaza aceasta femininitate misterioasa iesita din imperiul canoanelor,
eliberata de prejudecati, nealterata de tutela paterna sau de o educatie rigida
Calinescu: Este eroina mea lirica, o schema feminina reclamata de
natura sufletului meu ; Otilia cest moi! Fondul meu de ingenuitate si
copilararie.

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

de L. Blaga

- publicata initial in ianuarie 1919 de catre Sextil Puscariu, in Glasul

Bucovinei, apoi inserata in volumul de debut Poemele luminii, 1919
- deschide volumul de debut
- este cea mai cunoscuta arta poetica blagiana
- ideile poetice sunt in linii mari aceleasi enuntate in trilogia cunoasterii in care
poetul vorbeste despre o dualitate a cunoasterii luciferica si paradisiacal

44

- Blaga explica viziunea sa intr-o cugetare ramasa celebra: Veacuri de-a randul,
filozofii au sperat ca vor putea patrunde misterele lumii. Astazi ei nu o mai cred
si se plang de neputinta lor. Eu insumi ma bucur ca nu stiu si nu pot sa stiu ce
sunt eu si lucrurile dimprejurul meu, caci numai asa pot sa proiectez in misterul
lumii un inteles, un rost si valori. Omul trebuie sa fie un creator si de aceea
renunt bucuros la cunoasterea absolutului
COMPOZITIE
- compositional, poezia cuprinde 3 secvente marcate de obicei prin scriere cu
majuscula
- Prima secventa:
1. Este compusa din primele 5 versuri inegale
2. Exprima prin verbe la negativ atitudinea poetului fata de mister si refuzul
cunoasterii logice, rationale
- Secventa a doua, mai ampla, compusa din 13 versuri, e construita pe baza
opozitiei, prin conjunctia adversativa dar
3. Opozitia contine termenii: eu altii; lumina mea lumina altora
4. Ampla comparatie asezata intre linii de pauza functioneaza ca o contructie
explicativa a ideii anterioare plasticizand-o si se realizeaza cu elemente
specifice imaginarului blagian: luna, noapte, zare, fiori, mister
5.
- Ultima secventa, compusa din numai 2 versuri are rol conclusive, desi este
exprimata prin conjunctia cauzala caci
- Poezia apare ca o scurta confesiune; textul este structurat in jurul opozitiilor de
mai sus; eu e cuvantul cheie, desemnand eul liric marcat
- Lumina mea e metafora pentru cunoasterea luciferica poetica
- Lumina altora pentru cunoasterea paradisiaca pe care pozitiva prin logica
- Metafora Corola de minuni desemneaza misterul universal, iar enumeratia,
flori, ochi, buze, morminte, formele concrete in care se infatiseaza misterul
- Structura antitetica marcata prin termeni principali e adancita prin distributia
verbelor. Subiectului eu ii sunt asociata verbe predicative la negativ: nu
strivesc, nu ucid, dar si sporesc, imbogatetsc
- Pentru lumina altora exista un singur verb predicative sugruma, dar prin
asociatii se pot atasa si altele, strivec, ucide, nu imbogateste
- Cunosterea logica reduce numeric misterul prin determinare conceptuala,
sugruma vraja, prin conceptualizasre si abstractizare
45

- Dimpotriva, cunoasterea poetica, luciferica, conserva misterul, il sporeste, ii

confera sensuri valori noi
- Termenii flori, ochi, buze, morminte reprezinta arhietipuri ale lumii
inconjuratoare, misterul in infatisarile lui concrete, florile - vegetalul, ochii
perceptia intelectuala, buzele simbolul iubirii, mormintele nasterea, moartea
- Intregul text ar putea fi redus la numai doua propozitii: Nu strivesc corolla de
minuni[], caci eu iubesc
- Iubirea are la Blaga, nu numai o functie afectiva, ci reprezinta o modalitate de
cunoastere, de patrundere in misterele lumi, prin trairea nemijlocita a formelor
tangibile in care el se revela
-

ARTA POETICA
Poezia e confesiunea unui crez, la persoana I, o arta poetica care presupune un
subtext polemic cu alte poerici anterioare, sau contemporane
Cand spune eu, Blaga exprima faptul ca poezia este expresia individualitatii
subiective
Artele poetice clasice, presupun invataturi in care textul e privit din exterior,
ignorand eul intim, subiectiv, al artistului
De la expresionisti incoace, poezia devine expresia constiintei individuale, o
problema de situare a artistului fata de lume si fata de misterul fiintei
Pentru poet, lumea e alcatuita din taine din mistere, corolla de minuni,
metafora ce se amplifica treptat, potentand ideea exprimata, prin alti termini ca
vraja nepatrunsului ascuns, adancimi de intuneric, intunecata zare, largi fior de
sfant mister, taina noptii
Eul blagian se afirma printr-o atitudine negativa, aflat intr-o penumba lunara,
cum luna nu micsoreaza si tremuratoare mareste si mai tare taina noptii
Grija de a nu destrama vraja nepatrunsului ascuns este in fond teama de a nu
divulga prin cuvant decat partial
Mai degraba poetul vrea sa se contopeasca pana la identificare cu misterele
universle, cu substanta ascunsa a lumii, la care eul liric se simte participand
Desi potenteazza misterul pe parcursul poeziei minunile se obscurizeaza
treptat transformandu-se in adancimi de intuneric, sau neintelesuri si mai
mari

- Poezia apartine modernismului

1. modifica conceptul de arta poetica, nu mai considera poezia un mestesug,
Cuvinte potrivite, ci un mod de raportare a eului la mister si univers
2. poetul expressionist intuieste in concret, in particular, universalul; Corola de
minuni e misterul universal, enumeratia flori, ochi, buze, morminte, formele
concrete ale acestuia
46

3. ca toti poetii moderni, Blaga e preocupat de esente, foloseste aici un lirism

reflexiv, meditative, filozofic, o lirica care incorporeaza filozofia sa
4. la nivel formal, introduce in spirit modern inovati, text negrupat in versuri, vers
liber, fara rima, fara ritm

Plumb

aparut in revista Versuri in 1911 cu pseudonimul George Andoni si a fost

republicata in volumul Plumb din anul 1916
e plasata la inceputul ciclului si da titlul acestuia, parand un manifest al
liricii sale, o sinteza a notelor sale estetice
poezia a fost inspirata (Agatha Grigorescu Memorii) de o vizita la
cavoul Sturdzestilor din cimitirul din Bacau prin 1900. Poetul a fost impresionat
de sicriele, coroanele si florile de plumb , imagine care l-a obsedat multa vreme.
Structura si semnificatii

47

1. la nivel fonetic, se observa frecventa vocalelor e,i,a in alternanta cu

vocalele inchise o,u,. Coloana sonora inchis e data de cuvintele: plumb,
scartaiau, vant si sugereaza o muzica trista, funerara
muzicalitatea e data si de ritmul iambic in alternanta cu cel amfibrahic si
de rima masculina
2. la nivel gramatical, suita de substantive desemneaza realitatea exterioara:
sicrie, flori, cavou, aripi
determinantele substantivelor sunt atribute de natura substantivala,
repetate de 6 ori in text, prin cuvantul plumb: sicrie de plumb, flori de plumb,
coroane de plumb, amor de plumb, aripi de plumb etc
repetitia obsesiva a termenului il configureaza ca un leit-motiv al textului
8 verbe sunt la timpul imperfect: dormeau, stam, era, scartaia, atarnau etc,
un timp durativ care exprima permanentizarea actiunii sau a starii
determinantele adverbiale umanizeaza actiunile si subliniaza izolarea
eului liric: Stam singur, Dormea intors
textul creeaza o stare de apasare, de dezolare doar sugerate deoarece
poezia nu contine nici un termen explicit abstract pentru angoasa sau depresie
marea simplitate a formei este exprimata si prin repetitia termenului
plumb, dar si prin paralelismul sintactic intre cele doua strofe: Stam singur in
cavou... era vant/ Stam singur langa mort... era frig ceea ce creeaza impresia de
intensitate a unei obsesii
3. la nivelul imaginilor poetice, imaginarul poetic se constituie in jurul
termenului plumb, care prefigureaza motivul mortii si sentimentul de
tristete si de izolare. In plan simbolic, textul este o reprezentare a
spatiului inchis
constructia in sintagme fixe: coroane de plumb, sicrie de plumb, aripi de
plumb desemneaza un univers obsesional, al poetului solitar intr-o lume ostila
toate semnificatiile textului ne conduc la concluzia ca poezia este o elegie
pe tema singuratatii, poetului inadaptat, care, neputand comunica cu lumea din
afara se izoleaza asemeni unui om aflat singur intr-un cavou, prizonier al unui
univers rece si apasator
chiar din titlu se releva corespondenta dintre culoare si sentiment
4. la nivelul simbolurilor simbolistica plumbului realizata prin insistenta e
plurivalenta. Sunt semnificative mai multe dintre trasaturile substantei:
prin greutate, sugereaza senzatia de apasare sau utilizarea funerara
prin culoare, sugereaza monotonia, plictisul, mediul meschin
prin raceala, tristetea si melancolia, prin sonoritatea cuvantului data de 4
consoane si o vocala sugereaza caderea grea, surda

48

Hanu Ancutei
-

a aparut in anul 1928

cuprinde un sir de 9 povestiri:
Povestire
1.Iapa lui Voda
2.Haralambie
3.Balaurul
4.Fantana dintre plopi
5.Cealalta Ancuta
6.Judet al sarmanilor
7.Negustor lipscan
8.Orb sarac
9.Istorisirea Zahariei
Fantanarul

Caracter
Umoristic
Justitiar
Fantastic
Erotic
Erotic
Justitiar
Memorialistic
Istoric
Erotic

tehnica narativa: povestire in rama

49

Narator
Comisul Ionita
Calugarul Gherman
Mos Leonte Zodierul
Capitanul Neculai Isaac
Ienache Coropcarul
Constantin Motoc
Jupan Damian
Orbul Constandin
Zaharia Fantanarul Lita
Salomia

o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
-

cele noua povestiri sunt individualizate prin titlu

sunt introduce si legate intre ele printr-o a zecea povestire care formeaza
rama celorlalte
aceasta, cu caracter memorabil, apartine unui povestitor a carui identitate
ramane necunoscuta
liantul narativ este reprezentat de cadrul pitoresc al hanului: cu porti
ferecate, cu ziduri groase, ca de cetate
atmosfera este de ospetie si de belsug
personajele sunt vechi tovarasi sau necunoscuti, deosebiti ca varste,
mentalitati, meserii ( ciobani, haiduci, hoti, calugari), dar au in comun placerea
de a povesti
Cine le spune mai frumos, acela are lauda mai mare
fiecare povestire presupune un cadru si un ceremonial
naratorii sunt de diferite tipuri:
personaj implicat in evenimente: comisul Ionita
martor Calugarul Gherman in Haralambie
colportor care relateaza intamplari auzite din batrani- orbul
Constandin in Orb sarac
confident caruia i s-a relatat povestirea pe care o povesteste la
randul lui: Lita Salomia in Istorisirea Zahariei Fantanarul
fiecare narator in parte provoaca retragerea in trecut, in arhaic, adica
retragerea din timpul povestitului in timpul evenimentului
asadar, exista doi timpi narativi:
nararii profan
povestirii sacru
naratorul alege timpul propice al povestirii si provoaca un scenariu al
spunerii- instituie un dialog fictiv intre povestitor si ascultator
naratiunea ca istorie are in vedere continutul narativ: evenimentele,
actiunea, personajele
naratiunea ca discurs consta in relatarea evenimentelor si implica
instantele comunicarii narative:
narator
ascultator
cititior
mod de a face cunoscute evenimentele, personajele
timpul din naratiunea ca istorie este pluridimensional, mitic, legendar
timpul din naratiunea ca discurs este unidimensional, al perceperii
povestirii
Istorisirea Zahariei Fantanarul

50

Subiectul
-

o
o
-

expozitiunea: este extinsa si fixeaza locul si timpul actiunii, o pozna

care s-ar fi petrecut candva, legata de saparea unei fantani de catre Zaharia
Fantanarul in Poiana lui Vladica Sas pentru Dimachi Marza, care astepta sosirea
la o vanatoare domneasca a lui Voda-Calimah
intriga: introdusa prin vocea Litei Salomia, e legata de povestea de
dragoste dintre Aglaita, fata boierului, si Ilies Ursachi, fecior de mazal; dragoste
cu care tatal fetei nu este de acord
desfasurarea actiunii este redusa ca dimensiuni; consemneaza doar
refuzul manios al boierului de a accepta o asemenea legatura
punctul culminant
coincide cu hotararea marturisita de Aglaita lui Zaharia de a se
arunca in fantana
din acel moment, Fantanarul devine ocrotitorul iubirii celor doi si
printr-o strategema ii aduce in fata Domnului, care ii va binecuvanta si le va
deveni nas, spre multumirea boierului
deznodamantul este fericit; face ca cei doi sa devina finii lui Voda
Personajele

sunt folosite pentru a dramatiza povestirea prezentata ca o sceneta

eroii nu sunt memorabili, nefiind invididualizati sau caracterizati
adevaratul erou al povestirii este Zaharia Fantanarul, asa cum il
evidentiaza Lita Salomia
ea scoate in relief statura lui morala, intrucat a aparat o valoare- iubirea
si a jucat rolul de cavaler protector
se remarca astfel contrastul dintre imaginea cu care eroul e introdus in
povestire (un batran barbos, cu capul buhos, taciturn, caruia ii place bautura) si
profilul sau moral relevat pe parcursul povestirii (sensibil la suferinta, capabil
de a gasi solutia salvatoare, aparand valori ca demnitatea, curajul etc)
Tehnica narativa
-

este ultima povestire din ciclu

e introdusa direct dupa cea anterioara de Lita Salomia
aceasta, nemultumita de succesul povestirii anterioare spuse de orbul
Constandin, provoaca curiozitatea celor din jur, carora le propune un nou
povestitor: pe Zaharia
Numai sa spuie ce i s-a intamplat, si apoi sa vezi
Vino-ti badica in simtire si spune toate

Zaharia, posac, taciturn, rezuma in doar cateva fraze povestirea

51

In locul lui, povestea este spusa de Lita Salomia si numai din cand in
cand confirmata de Zaharia prin formule de genul: Asa-i; Asa este
Ultima povestire a ciclului antipovestire

1.
2.
3.
4.
5.

naratorul propriu-zis, anuntat chiar din titlu, tace, lasand ca povestirea sa

se construiasca singura
cei doi naratori, Zaharia si Lita, isi schimba rolurile Zaharia e naratorpersonaj, care devine martor al povestirii spuse de Lita, iar Lita- naratorconfident
antipovestirea presupune deci existenta unei relatari virtuale facute la
persoana I de catre Zaharia, cand de fapt relatarea se face la persoana a III-a, de
catre Lita
ca orice narator autentic, Lita, desi auzise povestirea relatata anterior, o
infloreste- inventeaza noi amanunte, de care se mira Zaharia insusi
ambiguizarea personajului Zaharia narator, care-si reduce la tacere
propria relatare, devenind martor al relatarii Litei

Demonstratie ca e povestire
Povestirea- specie a genului epic in proza, cu un continut redus fata de cel
al nuvelei, cu o strategie narativa care scoate in evidenta povestirea, faptele
narate
Caracteristici
-

se face in general la persoana I caracter pronuntat subiectiv

presupune o stransa legatura intre narator si ascultator
interesul se concentreaza asupra situatiei, si nu asupra personajului
naratorul se implica in faptele relatate
constructia epica este mai putin riguroasa
desfasurarea actiunii este destinsa
relatia narator-receptor este cea care determina organizarea discursului si
ii confera oralitate
respecta un ceremonial al spunerii, al adresarii
presupune o atmosfera proprie povestirii
evoca un timp vag, istoric, mitic
In povestirea Istorisirea Zahariei Fantanarul
52

este o povestire subiectiva, desi nu se face integral la persoana I

Lita Salomia, naratorul-confident, relateaza faptele, dar inventeaza situatii
noi, prezinta lumea epica asa cum a receptat-o ea
povestirea presupune o legatura intre narator si cititor, receptor, prin
formulele de captare a atentiei, de cucerire sau de verificare
prodomina naratiunea in defavoarea descrierii sau analizei, punandu-se
accent pe actul nararii, pe intamplari si mai putin pe personaje
de aceea, personajele nu sunt individualizate si caracterizate
presupune un scenariu (de exemplu: nelinistea Litei, care-l indeamna pe
fantanar sa povesteasca) si o atmosfera de petrecere, sfat, intimitate (focul de la
han, mancarea, bautura)
continutul substantei narative nu e dat de calitatea intrigii, care e scurta si
doar un pretext, ci de situatia epica
evoca un timp trecut, istoric S-ar fi petrecut candva pe vremea lui
Vladica Sas

Comparatie povestire-nuvela

Nuvela
1. constructie epica riguroasa
2. accentul este pus asupra
personajului

3. arta de a construi
(N.Manolescu) este legata de
importanta compozitiei si de
dispunerea partilor
4. naratiunea principalul
mod de expunere, alterneaza cu
descrierea si dialogul

Povestire
1. constructie epica nu
neaparat riguroasa
2. importanta acordata
naratorului si actiunii nararii; accent
pus asupra evenimentelor,
intamplarilor si nu asupra
personajelor
3. arta de a povesti, deci
conteaza fluenta narativa
4. predomina naratiunea, iar
descrierea si analiza sunt dozate cu
mare economie, povestitorul nu
53

5. tinde spre obiectivitate,

prezinta impersonal, chiar si atunci
cand se face la persoana I sau de un
narator-martor
6. trebuie sa fie nu doar
credibila, ci si verosimila
7.

analizeaza, nu descrie, nu intra in

detalii psihologice
5. este prin excelenta
subiectiva
6. trebuie sa para credibila
narator-creditabil
7. prezenta unui cadru si a
unui ceremonial

Ion
de Liviu Rebreanu
Geneza romanului
Romanul a fost elaborat intr-un lung si complicat proces.
1.
O prima varianta o reprezinta nuvela Rusinea aparuta in 1903, o schita
de portret a batranului glanetasului.
2.
In nuvela Zestrea din 1910 fixeaza trasaturile viitorului erou
3.
In 1912, prozatorul are deja un plan al romanului in 13 capitole. Pana in
1917 redacteaza prima versiune, pana in 1920 il rescrie in intregima. Publicat in
prima editie intr-un singur volum si din a doua in 2: Glasul Pamantului si Glasul
Iubirii
Punctul de plecare il reprezinta cateva scene din biografia viitorului:
1.
prima scena s-a petrecut pe hotarul satului Prislop (Era o zi de inceput
de primavara, +iesisem cu pusca la vanat de porumbei salbatici, hoinarind pe
coastele dimprejurul satului, am vazut un taran in haine de sarbatoare care s-a
54

aplecat si a sarutat pamantul. L-a sarutat ca pe o ibovnica. Scena m-a uimit si mi

s-a intiparit in minte
2.
Un alt moment relevat n jurnalul scriitorului face referirea la ntlnirea
cu un fecior harnic dar foarte srac Ion Pop al Glanetaului care nu avea
pamant. Din vorbele lui se simte o dragoste pentru pmnt aproape
bolnvicioas. Pronuna cuvantul pamant cu atata sete, cu atata lacomie si
pasiune, parca ar fi fost vorba de o fiinta vie si adevarata. Ascultandu-l mi-a
adus aminte pe omul care a imbratisat pamantul
3.
Tot atunci are loc in satul natal un alt eveniment relatat scriitorului de
sora sa Livia, eveniment ce va reprezenta subiectul nuvelei Rusinea. Un taran isi
bate strasnic fata, pe Rodovica, pentru ca ramasese insarcinata cu cel mai sarac
flacau din sat.
Structura si compozitia romanului
a.

Romanul are o constructie monumentala, in dou prti, cu 6 si

respectiv 7 capitole: Glasul pamantului si Glasul iubirii. Capitolele au titluri
sinteza pentru actiunea epica, de ex: Iubirea, Rusinea, Nunta, Copilul,
Blestemul etc. In cadrul capitolelor, materialul epic e structurat in secvente
narrative, variind intre 6 su 9 unitati
b.
Naratiunea are 2 planuri principale (Tehnica planurilor paralele). In
prim plan apare destinul lui Ion, proiectat pe panza satului. In planul al doilea
apare viata intelectualitatii rurale, grupate in jurul familiei invatatorului
Herdelea. Cele doua planuri se intersecteaza sau curg parallel.
Reprezentativ este in acest sens primul capitol al romanului Inceputul unde ne
sunt prezentate personajele ce vor lua parte la actiune. Trecerea de la un plan la
altul se face prin alternanta, iar succesiunea secventelor prin inlantuire
c.
Romanul are o alcatuire simetrica, circulara, sferoida. Modelul este
Tolstoi. Romanul incepe cu 5 scene successive: drumul spre satul Pripas, Crucea
cu Hristos rastignit, Hora, Infruntarea verbala dintre preot si Vasile Baciul,
bataia dintre Ion si George. Finalul reia aceleasi secvente in ordine inversa:
prabusirea lui Ion sub loviturile lui George, altercatia dintre preot si Baciu, hora,
troita, drumul care se indeparteaza de satul pripas. Fundamentala ca
semnificatie este metafora drumului prin care scriitorul ne conduce in spatiul
geographic, social si uman in care se va petrece actiunea. Drumul se
dimensioneaza si avem astfel perspectiva satului aflat la traditinala hora de
duminica, unde facem cunostinta cu toate personajele romanului. Viziunea
panoramica se restrange la grupurile de la hora si la protagonisti, Ion, Florica,
Ana si George. Pe drum, la inceputul romanului nu vine nimeni, iar in final
pleaca fam Herdelea.
d.
O alta tehnica folosita este tehnica contrapunctului. Naratorul
prezinta aceiasi tema in cele 2 planuri diferite. Nunta Anei/Laura, conflictul
exterior Ion/Vasile Baciul, conflictul invatator/preot. Se pun astfel in evidenta
55

secventele narrative, episoade simetrice, antitetice, care confera acrtiunii aspect

polifonic.
Subiectul romanului
Expozitiune: Actiunea incepe intr-o zi de duminica la hora in curtea
Tudosiei, vaduva lui Maxim Oprea. Sunt prezentate principalele personaje, satul
transilvanean Pripaz si timpul sec 19-20.
Intriga: Venirea lui Vasile Baciu la hora si confruntarea cu Ion pe care-l
numeste hot si talhar pentru ca umbla sa-I ia fata promise lui George Bulbuc.
Desfasuratea actiunii: Ion o seduce pe ana si il oblige pe Vasile Baciu sa
accepte casatoria. Simtindu-se inselat de Vasile Baciu pentru ca nu primsie acte
pentru pamant Ion o brutalizeaza pe Ana. Belciug mediaza conflictul dintre cei
2. Treptat Ion se intoarce la Florica maritata intre timp cu George Bulbuc.
Punctul culminant. Sinuciderea Anei.
Deznodamantul. Ion este ucis de George. Acesta este arestat. Florica
ramane singura iar averea lui Ion revine bisericii.
Conflicte
Conflictul central al romanului este lupta pentru pamant in satul
traditional. Conflict care va genera pe cele secundare:
1.
Conflictele nationale intre romani si autoritatile statului austroungar
2.
Conflictele de autoritate intre inv Herdelea si preotul Helciug
3.
Conflicte erotice intre Ion si George
Dincolo de conflictele exterioare se regaseste in roman si conflict interior
(conflictul intre cele doua glasuri, la pamantului si al iubirii), care se rezolva la
nivelul personajului principal.
Roman monografic

Dincolo de destinele individuale romanul prezintta aspecte monogragice

(realism)
mari evenimente din viata omului (nunta, botez, inmormantare)
obiceiuri (Craciunul)
relatii de familie (Glanetasul, Herdela, Bulbuc, Baciul)
relatii socioeconomice
traditii laice (hora, jocul popular, portul popular)
institutii ale satului traditional (biserica, scoala, carciuma)
institutiile statului austroungar (judecatoria, notariatul)

56

Scriitorul acorda o atentie deosebita elementelor de specific national

etnografice folclorice. In satul pripas se rasfrange ca intr-o oglinda imaginea
intregii transilvanii. Aspectele civilizatiei rurale au rolul de a reliefa profilul
particular al satului si de a contura felul taranilor de a intelege existenta. Si la
Rebreanu, umanitatea rurala isi deruleaza viata cotidiana dupa un scenariu
arhaic, stereotip, respectat cu strictete.
Rebreanu a evitat descrierile pitoresti, idilice ale satului prezente in proza
samanatorista sau poporanista, elementele monografice fiind construite in linie
realista cu exactitate aproape stiintifica
Personaje
1.
2.
3.
4.

Ca orice roman realist, romanul are o galerie numeroasa de personaje.

Tarani bogati: George sau Vasile Baciu
Tarani saraci: Ion, Zenobia, Alexandru
Tarani intelectuali: Zaharia, Belciug, Titu
Primari, notari, avocati etc, intr-o diversitate a lumii rurale

Sunt 124 de personaje nominalizate, 97 de personaje anonime si un

numar mare de personaje individualizate:
1.
pers principale: Ion, Ana, Florica, preotul, invatatorul ,G Bulbuc, V Baciu
2.
pers secundare: Doamna Herdelea, Laura, Titi
3.
pers episodice: taranii, Simion Lungu, batranul Glanetasu, Zenobia,
primarul, avocatul Grofsoru
Ana
Topologic intruchipeaza destinul femeii din mediul rural, stapanit de o
mentalitate veche: Femeia reprezinta doua brate de lucru, o zestre si o
producatoare de copii (G. Calinescu)
Fiica lui Vasile Baciu se detaseaza din primele pagini ale romanului, la
hora, alaturi de Florica si in contrast cu ea. Prin aparitia celor doua femei
autorul prefigureaza cele 2 glasuri intre care va pendula Ion. Era orfana de
mama, tatal sau, stapan al multor pamanturi, ursuz, cazut in patima bauturii,
vede in Ana un dusman care i-ar stirbi proprietatea prin casatorie. Se
indragosteste de Ion, in care vede salvarea ei, nesocoteste barierele sociale,
infrunta jignirile si brutalitatile tatalui si apoi ale barbatului.
Rebreanu se dovedeste un bun cunoscator al psihologiei feminine: ii
surprinde zvarcolirile, universul interior, gesturile, limbajul, existenta plata,
cenusie. Finalul, prin gestul spanzurarii sugereaza drama casniciei taranesti
(G. Calinescu)
Florica
57

Expresie in plan simbolic al glasului iubirii prin care scriitorul a urmarit

umanizarea protagonistului romanului. Este fiica vaduvei lui Maxim Oprea,
fata cea frumoasa din Pripas. Insusirile ei fizice pun in lumina indirect
profunzimea sentimentelor lui Ion. Apare in prim-planul actiunii la hora, dar va
disparea din actiune atata vreme cat glasul pamantului, il anuleaza pe cel al
iubirii. Dupa casatoria lui Ion cu Ana, ea ramane cu George, dar se va intoarce
la Ion pe care si ea il iubeste cu pasiune.
Este zugravita in contrast cu Ana, desi soarta Floricai este la fel de
nefericita: cel pe care l-a iubit nu i-a putut apartine din cauza impedimentelor
sociale, iar cel cu care s-a casatorit v-a infunda puscaria pentru omucidere.
Zaharia Herdelea
Prin el scriitorul caracterizeaza conditia intelectualitatii rurale din
Transilvania aflata sub austro-ungari. Are o situatie materiala modesta, conditia
de slujitor aservit autoritatilor unguresti il determina la tot felul de
compormisuri.
Doamna Herdelea, cu ambitii privind viitorul fiicelor, situatia celor doua
fete Laura si Ghighi, care trebuie maritate. Titu, cu aerele lui de scriitor etc,
toate sunt motive care il indeamna pe invatator la prudenta. Framantarile lui se
intensifica dupa ce, cladindu-si o casa pe locul bisericii, cu invoirea lui Belciug,
simte ca el si familia lui pot fi oricand aruncati pe drumuri. Din acest motiv, il
uraste pe preot fara voia lui, atatat parca de soarta. E constient ca romanii care
trebuie sa-i invete pe copiii romani numai ungureste, numai e roman, ci renegat
sadea. Va fi suspendat din serviciu in favoarea lui Nicolae Zegreanu, va reveni
la scoala, dar i se va impune pensionarea de catre inspectorul Horvat. In final
totul se aliniaza in familia Herdelea unei descurajante platitudini: domana
Herdelea e multumita pentru mariajul Laurei, Titu isi incropeste un rost in
Bucuresti, Zaharia se impaca cu Belciug, pe care il considera un popa fara
pereche. Intre cei doi se restabileste armonia, in numele cauzei romanilor, pe
care o apara pe fiecare in felul sau.
Belciug
Este preotul satului. Duhovnic si educator, isi cunoaste bine misiunea.
Vaduvia si strasnicia caracterului I-au dobandit faima de sfant. Cand
inspectorul Horvat isi exprima numultumirea ca nu aude la orele de religie
Tatal nostru in ungureste, raspunde scurt, asta nu se poate. Apara cu
demnitate si curaj cauza coanationalilor, nu accepta compromisurile.
Caracterizarea lui Ion
Personaj principal, fiului lui Alexandru Pop al Glanetasului, taran sarac
58

Personaj titular si central, dominand intreaga lume a romanului

Celelalte personaje principale (Ana, Baciu, Florica, George) graviteaza in
jurul lui punandu-i in lumina trasaturile.
E un personaj monumental, realizat din tehnica basoreliefului.
Intreaga constructie epica e organizata in doua parti pentru a sugera
evolutia interioara a eroului
Chiar de la inceput, este sfisiat intre cele doua chemari, a pamantului si a
iubirii, urzeste planul seducerii Anei, princ care putea obtine loturile lui Baciu.
Apoi da curs celeleilalte chemari, a iubirii, si o seduce pe Florica
E un personaj complex, cu insusiri contradictorii, viclenie si duiosie,
cinism sau naivitate
Initial, e dotat cu o serie de calitati, dar in goana dupa avere se
dezumanizeaza treptat, fiind sanctionat in final de scriitor.
Este un personaj realist, tipic pentru o categorie sociala: taranul care
doreste pamant
Personajul realist are o psihologie complexa si este urmarit in evolutie.
Exponent al taranimii, Ion este insa puternic individualizat prin destinul
sau tragic. Trasaturile personajului se dezvaluie in evolutia conflictului.
Rebreanu isi urmareste eroul in diverse ipostaze, intre care se detaseaza cu
pregnanta doua: inainte si dupa intrarea in posesia pamanturilor mult visateDaca
la inceput se simtea mic cat un vierme pe care il calci in picioare, dupa ce
obtine loturile lui Baciu se vedea mare si puternic ca un urias din basme.
Capitolul nunta este semnificativ deoarece il surprinde in cele doua
ipostaze, devenite voci interioare care-l ademenesc permanent
La inceputul romanului, I se contituie un portret favorabil: era iute si
harnic ca ma-sa, sau munca ii era draga si pamantul ii era drag ca ochii din
cap. Lipsa pamantului apare ca o nedreptate pentru flacaul harnic, chipes si
istet. Silitor si cuminte, e simpatizat de invatatorul Herdelea, care ii apreciaza
calitatile: A fost cel mai iubit elev al invatatorului Herdelea. E respectat de
flacaii din sat si temut de tigani. La inceput tot satul e de partea lui si il
condamna pe Baciul, dar dupa bataia cu George, Belciug il dojeneste in biserica.
Treptat, in goana lui dupa pamant, personajul se dezumanizeaza. Intra pe
locul lui Simion Lungu, care fusese al Glanetasilor, este chemat la judecata si
numai jalba scrisa de invatator il scapa de inchisoare. Urzeste planul seducerii
Anei cu cinism. E interesat, apoi brutal si in cele din urma indifferent. Nici
sinuciderea Anei, nici moartea copilului nu-i trezesc constiinta. Dupa ce obtine
ce-si propusese de la Baciul, isi indreapta atentia spre Florica. Falsa prietenie cu
George, ii ingaduie sa vina oricand in casa lor. Venind odata noaptea dupa
Florica, este ucis de George cu lovituri de sapa.
Modalitatile de caracterizare sunt variate, specifice romanului realist
obiectiv. Naratorul prezinta initial direct biografia personajului, adaugand pe
parcurs elemente de portret moral. Caracterizarea facuta de celelalte personaje
se subordoneaza tehnicii pluralitatii perspective. Pentru doamna Herdelea, Ion
59

este cumsecade, muncitor, harnic, saritor, istet, in timp ce pentru Helciug este
un stricat si un bataus, un om de nimic. Comportamentul eroului fata de
celelalte personaje ii subliniaza complexitatea. Cu Ana este la inceput tandru,
apoi indiferent. Cu Vasile Baciul sau George, este interesat sau batjocuritor in
functie de scopul propus. Predomina caracterizarea indirecta care reda fapte
,gesture.
Autocaracterizarea, realizata prin monolog interior, evidentiaza un
personaj puternic, hotarat sa isi atinga scopurile, un spirit machavelic: ma
molesesc ca o baba naroada, parca n-as fi in stare sa ma scutur de calicie.
Vestimentatia ii reflecta conditia sociala de taran, iar numele, atat de
comun, este emblematic pentru reprezentativitatea personajului.
Diversele receptari critice, contradictorii uneori, reflecta de asemenea
complexitatea personajului:
E. Lovinescu: Ion este expresia instinctului de stapanire a pamantului, in
slujba caruia pune o inteligenta ascutita, o cazuistica stransa, o viclenie
procedurala si cu deosebire o vointa imensa. Nimic nu-I rezista
G. Calinescu, fire instinctive, calauzit de impulsuri elementare, violent si
patimas, Ion e o bruta careia siretenia ii tine loc de desteptaciune
T. Vianu, natura voluntara, senzuala, cu o senzualitate distructiva,
tiranica
N.Manolescu, Ion traieste in preistoria moralei, intr-un paradis foarte
crud, el este bruta ingnua

Arta narativa
Este un roman realist.
1. Literatura realista este imitatie a realitatii (mimsesis). Reda lumea asa
cum este ea, fara sa o infrumuseteze sau sa o idealizeze.
Felul in care reda lumea taraneasca, spre deosbire de literatura anteriaora,
semanatorista, poporanista
2. Relatia dintre realitatea biografica si roman; scriitorul se documenteaza
riguros, se inspira din fapte reale, da viata unor personaje reale, autentice.
Geneza: 3
3. Lumea creata este veridica, credibila, este ceea ce a numit Garabeti
Ibraileanu, roman de creatie.
4. Infatiseaza o lume monografica, sub toate aspectele ei (viziunea
monografica)
5. Foloseste o viziune deductive, logica, previzibila, impersonala.
Sistemul anticiparilor (previzibil)
6. Stilul anticalofil, stilul scriitorilor realisti, este sobru, prcis, limpede,
impersonal
60

Roman obiectiv (Doric, de creatie)

1. Naratiunea se face la persoana a III-a: Rebreanu, Nu m-am sfiit sa
scriu la persoana a III-a, intrucat amestecul eului ar diminua veridicitatea
romanului
2. Naratorul este omnisicient, de tip demiurgic, intrucat stie firele intrigii,
stie destinele personajelor, stie gandurile, sentimentele si intentiile lor cele mai
intime
Naratorul este ubicuu, intrucat se afla in mai multe locuri, nareaza fapte
diferite, realitati simultane, in planuri paralele
3. Perspectiva narativa e perspectiva dindarat, naratorul stie mai mult
despre personaje, stie totul despre ele
4. Naratorul se distanteaza de personaje si evenimente, e neutru si
impersonal;
Vocea auctoriala (vocea naratorul omniscient), intervine accidental pentru
a relata acele evenimente pe care cititorul nu le poate afla altfel, pentru a
rezuma procesele psihologice, sau intamplarile prea marunte, pentru a prezenta
succinct o biografie.
Naratorul reda realitatea plasmuita, nu ca pe o succesiune de evenimente
imprevizibile, accidentale, ci ca pe un process logic, cu final explicabil si
previzibil.
5. Inlantuite cauzal si temporal, faptele sunt veridice, credibile,
verosimile.
6. Este respectaca cronologia intamplarilor.
7. Eroul este reprezentativ, tipic pentru clasa taraneasca si pentru
problema acuta a lipsei de pamant si a puaperizarii accentuate a taranimii.
Imaginea asupra vietii este ampla, cuprinzatoare, efectul asupra cititorului
fiin acela de creare a iluziei vietii
Observatii
In Arca lui Noe, Manolescu observa: roman doric realist social,
narator omniscient obiectiv care nu-si critica sau elogiaza personajele.
Realitatea nu mai este infatisata ca o succesiune de evenimente, sau ca o
confuzie de intamplari, ci ca un process incheiat, inchiegat, ca o secventa din
viata societatii rurale pe care autorul o cunoaste foarte bine.
Influenta naturalismului:
personaje predestinate, puse in miscare de un destin implacabil,
care le insoteste ca o fatalitate.
Personajele devin victime (Ion e ucis, Ana se sinucide, George
merge la ocna).
Nici un personaj nu are nici o sansa, nu I se ofera alternativa.
61

Personajele asculta de o voce interioara care le subjuga viata: Ion

pamantul, Ana dragostea, George invidia
Roman traditional (Nicolae Manolescu)
-zugraveste o lume omogena si rationala
-valorile collective le integreaza pe cele individuale
-morala tuturor ( colectiva ) triumfa
-fapta prevaleaza asupra psihologie, epicul asupra analizei
-scopul ei de a crea iluzia vietii
-narator omniscient, obiectiv, impersonal, per. a III-a
-perspectiva unica asupra evenimentelor si personaj tipic
Relatia Ion - George Bulbuc
Daca Ion e protagonistul romanului, George Bulbuc e personajul
antagonist.
Tipologic, George reprezinta bogotanul satului, actioneaza si se
comporta dupa etica feciorului de tarani bogati.
Dupa mentalitatea vremii, ca flacau instarit, nu I se cuvenea decat o fat
ape masura; de aceea parintii se intelesesera cu Vasile Baciu in privinta Anei, iar
fata ii placea desi nu era cine stie ce frumoasa.
Portretul fizic e realizat din cateva linii: greoi, spatos, umeros ca un taur,
umbla leganat si cu genunchii inmuiati.
Portretul moral e construit pe alocuri in antiteza cu cel al lui Ion: ambitios
si orgolios, harnic, muncitor si strangator.
Conflictul dintre cei doi e prezentat inca de la inceputul romanului si ia
uneori forme violente.
George il considera pe Ion un rival mai ales dup ace o pierde pe Ana si o
cucereste pe Florica. La nunta intelege amenintarea pe care o reprezinta Ion
ochii glanetasului infipti ca niste lipitori de Florica ii spusera ca din ei porneste
primejdia
In finalul romanului, avertizat de Zavista, oloaga satului despre relatia lui
Ion cu sotia lui, il ucide.
-motivarea intamplarilor tradeaza intentiile moralizatoare ale prozatorului
in legatura cu o casnicie care sfarseste prost intrucat se bazeaza pe interes,
orgoliu si razbunare.
Scene smenificative
Cap 1 inceputul- e prezentat conflictul dintre cei doi, infruntarea fizica
si verbala pentru plata lautarilor. Motivul real este insa Ana , cu care Ion se
62

retrasese in gradina sub un nuc desi tatal fetei Vasile Baciu ii spune preotului
Belciug despre George: asta e ginerele meu care mi-i drag, cu el ai sa-mi
cununi fata
Cap 12 George-George ii spune Floricai ca pleaca Duminica noaptea sa
aduca un car de lemne, se intoarce din drum si il surprinde pe Ion la sotia lui. Il
ucide cu trei lovituri de sapa. De spaima Florica iesi in usa n-avea putere sa
stoarca nicio lacrima, ramase pe prsipa ca o stafie surprinsa de lumina zilei

Iona
de Marin Sorescu

Subintitulata tragedie in patru tablouri

Scrisa in 1965, publicata in 1968, devine ulterior prima parte a trilogiei
Setea muntelui de sare alaturi de piesele Paracliserul si Matca

Este reprezentativa pentru orientarea poetului catre teatrul poetic,

metaforic: poezia in teatru nu-I pur si simplu o chesti e de limbaj; teatru este el
insusi parte a poeziei, metafora concretizata, imaginare complexa la diverse
niveluri de asociatie si semnificatie, de la cel mai rudimentar concret pana la cel
mai esoteric abstract
Surse de inspiratie Titlul trimite la mitul biblic al lui iona
1.
cartea Iona din Vechiul Testament
in ultimii ani ai regelui Ieroboam II, Iona a fost trimis sa propovaduiasca
credinta in cetatea Ninive. El incearca sa se sustraga de la aceasta porunca si se
imbarca pe o corabie feniciana. Dumnezeu il pedepseste pentru nesupunere
trimitandu-I vant puternic caer provoaca o furtuna pe mare. Marinarii cred ca
printer ei e un raufacator. Sortii cad pe Iona care va fi aruncat in mare si va fi
63

2.

3.

inghitit de un peste urias. Dupa 3 zile si 3 nopti petrecute in burta pestelui, in

pocainta, Domnul a poruncit pestelui care l-a varsat pe Iona pe uscat.
Povestea e o preinchipuire a lui Iisus Hristos care afirma in Evanghelia dupa
Matei: Precum Iona a sta in pantecelui chitului, tot asa fiul lui Dumnezeu va
sta in pantecele pamantului 3 zile si 3 nopti
Desi sursa biblica este evidenta, semnificatii religioase sunt vag reliefate in
opera. Marin Sorescu nu a vrut sa ascrie o drama crestina. Iona este mai degraba
simbolul omului modern
Filosofia existentialista franceza (A. Camus; JP Sartre)
Omul in cautarea libertatii, dornic sa iasa din imperiul necesitatii
Singuratatea omului in univers Am vrut sa scriu ceva despre un om
singur, deosebit de singur. Scriitorul are obsesia spatiului inchis in care omul e
condamnat la singuratate (in Paracliserul catedrala in care nu intra nimeni,
in Matca casa amenintata de potop)
Raportul individ societate, necessitate si libertate etc
teatrul absurd Eugen Ionesco B Brecht de la care preia situatia,
comportam,entul si limbajul personajului, efectele de umor negru
Structura compozitionala

respecta conventiile teatrului dramatic

1.
lista de personaje (Iona, pescar 1, pescar 2)
2.
text impartit in tablouri
3.
fiecare dintre tablouri prezinta alt context in care se afla personajul
o Tablul 1 prezinta pe Iona si pecelelalte 2 personaje, pescarul 1, pescarul 2,
amandoi sunt muti; decorul gura unui peste si apa figurate prin cercuri facute cu
creta; Iona pescuieste duintr-un acvariu, e asezat intr-o gura de peste care se
inchide inghitindu-l. e sugerata o lume miniaturizata, derizorie, inautentica
o Tabloul 2 se petrece in interiorul pestelui 1 ca si cum te-ai afla pe fundul marii
intr-un pantece urias si in semiobscuritate. Iona pare la randul lui un abdomen
de peste, trebuie sa se elibereze, sa fie el insusi un instrument de sfartecare.
Incearca sa se adapteze , sa-si dovedeasca siesi ca e liber
o Tablul 3 se petrece in pantecele pestelui 2; e prezenta o moara, aluzie la Don
Quiote. Iona incearca sa iasa din burta pestelui, descopera ca se afla in burt
aunui peste si mai mare, trimite un SOS dar gaseste scrisoarea ca si cum ar fi
fost trimisa de altcineva.
o Tabloul 4 o gura de grota, in fata o plaja; Iona imbatranit, cauta sensul vietii , un
nume pentru sine, isi descopera identitatea si in final isi sfarteca propriul
abdomen pentru a gasi in sine libertatea Razbim noi cumva la lumina
4.
personajul are o identitate incerta si ilustreaza motivul dublului. Prin
vocea lui vorbesc mai multe identitati. Textul se constituie ca un fals monolog,
64

ca un dialog interiorizat cu replici pe care personajul si le adreseaza siesi si

lumii. Unele replica sunt mici poeme sau meditatii filosofice.
5.
textul este o parabola despre conditia umana
6.
modul de expunere e monologul, intentia dialogului este ratata intrucat
personajul intreaba si raspunde in acelasi timp. Folosirea monologului
sugereaza ca singura comunicare posibila este cea cu sine insusi si ca adesea
sub forma unui monolog se ascund dialoguri paralele. Renunta la dialog,lasa
pers sa se dedubleze, sa se comporte ca sic and ar fi 2; consecintele sunt
disparitia conflictului si a intrigii, si plasarea actiunii in planul parabolei
7.
didascalii narative, descriptive si explicate
Personajul dramatic
-Protagonist, singurul personaj al piesei, mereu prezent in scena
-Numele, element de intertextualitate
-portretul fizic, putine detalii, intrucat intereseaza aspectul
comportamental si moral
-predomina caracterizarea indirecta prin fapte, gesture, comportament
Iona este omul prins intr-o capcana din care incearca sa scape. Spinteca
burta pestelui care l-a inghitit si se rezeste in burta altuia. Va repeta gestul de
mai multe ori cu acelasi rezultat.Intelegerea se va produce abia in final.Eroul
alesese o cale gresita, un drum fals, care nu ducea nicaieri.Calea cea adevarata,
singura, de fapt, era nu in afara,ci inlauntrul sau.El exclama in finale invers,
totul e invers.abia in final se produce iluminarea, descoperirea propriei
identitati, moment marcat de exclamatia eu sunt Iona. Gestul final al
spintecarii propriei burti trebuie interpretat nu ca o sinucidere, ci , in plan
simbolic, ca o descoperire a sinelui, ca o modalitate de salvareRazbim noi
cumva la lumina
Experienta lui Iona rezuma repetatele tentative ale omului de a se fauri pe
sine.Gestul final este o posibila evadare din inchisoare,o modalitate de rupere a
limitelor.Iona intelege si accepta ca traieste intr-o lume a determinarilor, a
cauzalitatilor din care se elibereaza asumandu-si destinul
-caracter arhetipal, personaj cu valori simbolice
-personaj idee
Modalitatile de caracterizaresunt specifice personajului
dramatic:limbaj,gesture si actiuni simbolice,indicatiile autorului, dar modul de
expunere ramane exclusive monologul
Semnificatii ., teme, motive

65

1.

2.
3.
o
4.
a.
b.
c.
d.

motivul central este temnita (pantecele in care se afla personajul). Trupul

este o temnita, o inchisoare a spiritului iar moartea este o limita a omului (toti
ne nastem morti in interiorul unei inchisori) conditia umana apare limitative
pentru ca spiritual e captiv materiei prin limitele corpului si ale mortii, de aici
necesitatea nasterilor successive
textul este o parabola despre limitele conditiei umane, despre eforturile
omului de a-si intelege conditia, de a se regasi pe sine.
viata e definita ca o serie de stereotipii:
Iona ia cunostinta de vesnica mistuire, intelege legea inexorabila
a cercului in cerc. Omul traieste intr-un cerc de determinari, sensul existentei
lui e sa se elibereze, sa iasa din lantul cauzalitatilor, sa-si assume propriul destin
lipsa de comunicare intre oameni. Imposibilitattea comunicarii cu semenii
e sugerata de:
eroul vorbeste cu sine ca si cum ar vorbi cu altcineva
se adreseaza unor fiinte care nu-io pot raspunde sau care n-au
capacitatea de a intelege limbajul uman
pescarii sunt muti
lipsa de comunicare duce la sentimental singuratatii omului in
univers pe oameni ii doare in fund de soarta ta dar are in acelasi timp
nostalgia solidaritati umane (trimite un SOS)

Este teatru modern pentru ca:

aparteneta la un gen nu e obligatorie

poate deveni o carte de filosofie, scriitorul a vrut sa scrie un tratat dar l-a
luat teatrul pe dinainte

amestecul genurilor: Iona este un personaj comic in timp ce situatia lui

tine de tragedie

adopta formula teatrului parabola: semnificatii simbolice, limbaj

metaforic

scriitorul se identifica cu personajul sau Iona sunt eu, Iona devenind o

chintesenta a omenescului

66

La tiganci
de Mircea Eliade
Nuvela a fost scrisa la Paris in 1959, publicata in revista sec XX in
1967 si republicata in volum in 1969 la Editura pentru literature . Marcheaza
inceputul unei noi etapea prozei eliadesti in descendenta fantasticului miticofilosofic si vizionar eminescian.
Structura narativa
1.

Naratiunea la pers a III a realizata de un narator impersonal dublat de

perspectiva protagonistului.

2.

Nuvela se construieste pe tehnica epicului dublu care consta in faptul ca

in plan literar se nareaza intamplari banale despre eroi anonimi , iar in subtext
exista un fundal de simboluri si semnificatii. In felul acesta, realul este
67

permanent rupt, fisurat, lasand locul patrunderii sacrului Miracolul ne insoteste

fara voia noastra
Epicul dublu se realizeaza prin doua procedee :
-punerea in scena a intamplarilor in sensul ca ca naratorul nu intervine
prin comentarii , analize ci doar relateaza fapte si descrie decoruri , gesturi
-tratarea lirica a cuvintelor -in sensul ca un cuvant aparent banal capata
conotatii, valori simbolice
3.

Naratiunea este gradata si ascendenta, prezentand o inlantuire de 8

episoade epice care ar putea marca un numar simetric de intrari si iesiri din
planul real in fantastic, descriind un itinerar spiritual de la profan la sacru
I real Bucuresti interbelic
II-IV ireal -Gradina , bordeiul
V-VII un real modificat
VIII ireal

4.

Naratiunea este organizata pe 12 secvente epice distincte : calatoria cu

tramvaiul, convorbirea cu batrana, intalnirea cu cele 3 fete, cautarea labirintica,
o noua intalnire cu batrana, o alta calatorie cu tramvaiul, oprirea la loc d-nei
Voitinovici, ultima calatorie cu tramvaiul, popasul in fata propriei locuinte ,
discutia cu patronul carciumii, intoarcerea cu trasura la tiganci si intalnirea cu
Hildegard. Numarul 12 al secventelor ar putea semnifica numarul plenitudinii ,
simbolul unui ciclu incheiat, itinerarul spiritual profan-sacru.

Subiectul
I.

II.

Gavrilescu este un ins banal, un profesor de pian. Actiunea se petrece

in Bucurestiul interbelic, intr-o vara torida. Nuvela incepe cu o calatorie
obisnuita cu tramvaiul de la lectia de pian , calatorie pe care eroul o face de 3
ori pe saptamana. Temele de discutie in tramvai sunt : caldura, misteriosul col
Lawrence, marturisirea ratarii conditiei de artist, gradina. Amintindu-si ca si- a
uitat servieta cu partituri la eleva sa Voitinovici, profesorul coboara cu intentia
de a lua tramvaiul in sens invers. Dupa o serie de ezitari , intra la tiganci atras
de racoare si umbra
Intrarea lui in gradina marcheaza intrarea in cealalta lume, inceputul
initierii. In fata portii il asteapta o fata oachesa, tanara , frumoasa, care il
indeamna sa intre. Baba care pazea intrarea ii cere taxa pentru a trece in cealalta
lume echivalentul a trei lectii de pian. Este pus apoi sa aleaga intre trei fete, o
tiganca, o grecoaica si o evreica. O serie de precizari privitoare la timp (Avem
timp, nu e nici 3 sau Iar a stat ceasul ) ne avertizeaza asupra disparitiei
68

III.

IV.

limitelor de timp si spatiu. Odata intrat in bordei incalca interdictia de a nu bea

multa cafea si intra in jocul fetelor. Trebuie sa o ghiceasca pe tiganca dintre cele
3. Esueaza , fetele il grabesc si pentru ca isi reaminteste de Hildegard , se
rataceste in amintire. E prins intr-o hora de iele, sau ursitoare care ii tes un alt
destin. Adoarme si se trezeste imbracat altfel. Rateaza ghicitul a doua oara ,
incepe sa rataceasca prin intuneric , ca intr-un labirint haotic, ii e foarte cald si
renunta treptat la haine. Se simte imbracat ca intr-un giulgiu si se trezeste din
cosmar vorbind cu baba. Aflam ca tanar student in Germania iubise pe
Hildegard , pe care o parasise, se casatorise cu Elsa, cu care traia de multi ani in
Bucuresti. Isi ratase deci viata sentimentala si vocatia de artist. Abia aici , la
tiganci isi da seama ca iubirea pt Hildegard constituise momentul sacru al vietii
lui
Paraseste bordeiul tigancilor si aude huruitul tramvaiului, semn al
timpului istoric. Constata ca sub aparenta unei lumi cunoscute , trecerea
timpului se accelerase progresiv. Ajuns in str. Preoteselor , afla ca dna
Voitinovici se mutase de 8 ani, de cand se casatorise Otilia. Sotia sa , Elsa, se
intorsese de 12 ani in Germania , dupa ce il asteptase, iar in casa lui locuiau alti
oameni . Bancnota expirase, biletul de tramvai costa mai mult, nu vazuse
bancnotele noi puse in circulatie. Asadar, sederea lui in bordei, nu durase cateva
ore cum crezuse, ci 12 ani. Vrea sa se intoaca la tiganci, ca sa ceara explicatii si
face drumul in compania unui fost dricar.
Revine la tiganci intampinat de baba, incepe sa o caute pe nemtoaica ,
greseste usa si intr-o incapere din casa cea mare o reintalneste pe Hildegard. Ea
il ia de mana si il duce cu birja spre padure.

Semnificatii si simboluri
In lucrarea sa intitulata Sacru si profan, M Eliade defineste sacrul prin
opozitie cu profanul. Intelege prin sacru toate manifestarile care tin de
transcendent, spre deosebire de profan care inseamna contingent, concretul in
care traim. Uneori insa , profanul e o forma de manifestare a sacrului, o masca,
toate manifestarile sacrului in profan sunt numite de el hierofanii . Pe tot
parcursul textului ni se descopera o serie intreaga de simboluri :
+ la tiganci l umea de dincolo
+ nucul axis mundi, demarcatia dintre cele 2 lumi
+baba- cerberul care pazeste intrarea in sacru
+cafeaua- elixirul magic
+cele 3 fete- zanele, ielele , ursitoarele
: grecoaia, exponent al unei civilizatii antice- creatoare de legende si
mituri
69

:evreica, exponenta unei civilizatii misterioase

:tiganca, exponenta unei civilizatii caracterizate prin cant , magie, dans ,
nomadism, libertate
+ghicitul vama pe care trebuie sa o treaca
sansele de a patrunde in sacru
Pe primele doua, arta si iubirea, le ratase. Isi ratase vocatia artistica,
devenind un banal profesor de pian si sansa iubirii pentru ca o alesese pe Elsa in
locul lui Hildegard. Are a treia sanse de a ghici tiganca Ti am fi aratat toate
camerele , ti am fi cantat si ti am fi dansat, dar rateaza si acum pentru ca nu e
pregatit de initiere, e opac la mister
+ casa labirintul prin care rataceste. Drept pedeapsa ca nu a stiut a privi
dincolo de masca realului, este supus probei labirintului, exterior si interior.
Exterior- rataceste prin incaperi intunecoase , lovindu-se de obiecte,
paravane , incurcandu-se in propriile haine pe care le pierde, descoperindu-si
micimea trupului.
Interior- rataceste prin amintire , confunda timpul trairii cu cel al amintirii
si de aici senzatia de frica , sufocare, dezorientare, ce culmineaza cu senzatia ca
e infasurat intr-o perdea ca intr-un giulgiu
+ taxatorul
birjarul - mitologicul luntras Charon
+Hildegard iubirea sacra
+Elsa iubirea profana
+cifra 3 calatoreste cu tramvaiul de 3 ori pe saptamana, 3 lectii, 3 fete,
ora 3, plateste 300 de lei
Se contureaza temele fundamentale ale nuvelei : timpul si logos-ul.
Timpul profan este ireversibil istoric, alunecand inevitabil spre moarte ,
iar timpul sacru este ciclic si reversibil. Opereaza , de aceea amnezia si
anamneza. Amnezia (uitarea) ne opacizeaza viata, ne sterge luciditatea, ne
permite sa ne continuam existenta , insa ne blocheaza initierea in sacru.
Anamneza ( rememorarea) permite esentializarea timpului trait si ne purifica
sufletul pregatindu-l pentru intalnirea cu sacrul.
In privinta logos-ului , Gavrilescu descopera diferenta dintre vorbaria
profana din tramvai si limbajul esentializat sacru. Vorbaria cotidiana duce la
amnezie. Pentru ca nu a stiut sa ghiceasca cuvantul, a coborat in infern.
Reintoarcerea in real, dupa ce parasise casa este tot o ratacire : lumea reala i se
pare dislocata si devine un instrainat de propriul timp. Locul sau nu e nici in
sacru , pentru ca nu l-a putut intelege, dar nici in profan, pentru ca incepuse
initierea.Personajul Gavrilescu este un ins banal un artist ratat profesor de pian
in mod voit Eliade alege un personaj banal tocmai pentru a sugera faptul ca
70

oricui i se poate deschide poarta spre sacru.Chiar din primul episod incadrat in
real incep sa apara semne ce anunta fisurarea realitatii: senzatia de istovire,
amintirea fulgeratoare a unor momente de mult trecute , dorinta de a vorbi mult,
caldura sufocanta.Conditia de artist chiar ratat ii faciliteaza aventura
sacra.Hazardul il va arunca in plin mister. Spre finalul primei parti semnele
fisurarii profanului se inmultesc si capata mai multa forta: starea bizara de
oboseala, starea de hipnoza din fata bordeiului, senzatia ca e prea tarziu sa mai
prinda tramvaiul
Toate intamplarile ce vor urma se incadreaza in sacru,eroul isi motiveaza
intrarea in casa enigmatica prin dorinta de a gasi si infrunta aventura.El stie ca a
uitat ceva si spiritul pleaca in cautarea servietei cu partituri intr un alt real.
Potretul eroului se contureaza de la inceput prin monolog interior si
autocaracterizare: pentru pacatele mele sunt profesor de pian dar si prin
dialog gestica si mimica
Are gesturi stangace ,e nesigur visator uituc,logvace,fire de artist.Are 49
de ani varsta simbolica pentru incheierea unui ciclu terestru.Isi retraieste ca prin
vis intreaga viata,trece din real in ireal fara sa stie ca a parasit lumea
comuna.Asemeni lui Dante ce va patrunde in paradis alaturi de Beatrice
Gavrilescu paseste spre sacru sau spre moarte alaturi de Hildegard intrucat in
conceptia lui Eliade dragostea este o Hierofanie .Trecerea lui spre moarte nu are
nimic terifiant.in profan ea este vazuta ca un punct terminus al existentei, dar in
sacru devine un act firesc ce asifgura ciclicitatea si armonia din cosmos conform
mitului eternei reintoarcei.Personajul porneste spre moarte intr o atmosfera de
grav lirism, incepand sa perceapa rezonantele sacrului in ecoul cuvintelor lui
Hildegard: toti visam asa incepe totul ca intr un vis
Demostratia nuvela fantastica
Mircea Eliade abordeaza un fantastic de tip erudit.Temele si motivele
principale ale fantasticului eliadesc miturile relatia sacru-profan,iesirea din
timp,geografia sacra, misterul si magia , facand apel la stiinta,istorie
,psihanaliza,filozofie si mitologie.Tema fructificata plenar in aceasta nuvela este
relatia dintre sacru si profn,existenta constanta a sacrului camuflata in profan,
imposibil de explicat prin logica si ratiune,dar inteligibil prin gandirea
mitica,revelabila prin semne si simboluri.Proza fantastica se caracterizeaza prin
mister, suspans si incertitudine. In celebra lucrare introducere in literatura
fantastica Tzvetan Todorov explica mecanismul de functionare a fantasticului
prin aparitia unui eveniment ce nu poate fi explicat prin legile lumii familiare
.De asemeni cercetatorul Roger Callois in lucrarea in inima fantasticului
observa ca acesta este o incalcare a ordinii cunoscute o ruptura de lumea reala.
Trasaturile oricarei naratiuni fantastice sunt:
a)
existenta a doua planuri : real, ireal
b)
dispartitia limitelor timp spatiu la aparitia elementului misterios
c)
compozitia gradata a naratiunii ce intratine tensiunea epica
71

d)
e)
f)
a)

b)
c)
d)

e)
f)

finalul ambiguu si deschis

ezitarea eroului si a cititorului de a opta pt o explicatie sau alta e
evenimentului
prezenta simbolurilor
In nuvela La Tiganci
doua planuri narative epic dublu In toate povestirile mele, naratiunea se
desfasoara pe mai multe planuri ca sa dezluie progresiv fantasticul ascuns in
banalitatea cotidina. Iesirea pers din real, din profan, se produce ca o ruptura
de nivel in urma careia personajul se trezeste pe neasteptate intrun univers
paralel caracterizat prin alte coordonate. Un om comun cum este Gavrilescu
intra intr-o situatie anormala, viata lui devenind un sir de probe initiatice. Si aici
fantasticul este o agresiune care sfarama stabilitatea lumii guvernata de legi
imuabile, o ruptura a ordinii comune cunoscute si de aici, ambiguitatea
subiectului, conditie a fantasticului
limitele timp spatiu dispar, locul actiunii este Bucurestiul interbelic, dar si
bordeiul, spatiul sacru al initierii. Timpul este unul comun, profan, cronologic,
ireversibil, dar si timpul mitic, ciclic, reversibil
nuvela are o compozitie gradata, prin inlantuirea celor 8 episoade ce
marcheaza intrarea si iesirea din real in ireal
finalul este ambiguu si deschis. Se sugereaza o posibila explicatie pt
evenimentele relatate, o stare ca intr-un vis .Iin final Hildegard il ia de mana
pe Gavrilescu, il duce cu birja spre padure, simbol ambiguu, spatiu al mortii sau
al renasterii, al implinirii prin iubire
ezitarea eroului si a cititorului intre aparenta realista si neobisnuitul impus
de evenimente. Personajul ezita, uita, e distrat, cere explicatii.
Simbolurile
Luceafarul
de M. Eminescu

Apare in Almanahul societatii academice social literare Romania

Juna din Viena, aprilie 1883, reprodus in Convorbiri literare si apoi in editia
princeps ingrijita de Titu Maiorescu, decembrie 1883.
Compozitia
Poem alegoric pe tema geniului, un poem epico lirico dramatic
Schema epica e imprumutata de la basm, lirismul este cel al mastilor, iar
dramaticul e dat de dialog si de tensiunea trairilor
Pe o schemaa epica, apar scurte fragmente de: elegie (58-62), meditatie
filozofica (75-81), idila (89-94), pastel (66-68, 87,88,93)
72

Partile poemului
Prologul (1-7)
Functie expozitiva; sunt prezentati protagonistii povestii de iubire
Luceafa-Catalina, cadrul de basm al povestii (A fost odata ca in povesti) si
tema erotica. Imaginarul poetic e de factura romantica. Fata contempla de la
fereastra castelului pe Luceafar, acesta la randu-I o indrageste. Semnificatia
alegorica este ca fiinta pamanteana aspira spre absolut, iar spiritul superior
simte nevoia compensatorie a materialitatii. Iubirea pamanteasca a fetei e
prezentata in evolutie de la aparitia sentimentului pana cand erosul devine o
preocupare staruitoare acaparatoare Il vede azi, il vede mani/Astfel dorinta-i
gata
Prima metamorfoza strofele (8-24)
Ca si in alte poezii de dragoste, atractia e sugerata de chemarea fetei O
dulce al noptii mele domn/De ce nu vii tu?Vina!. Luceafarul se smulge din
sfera sa si ia chip de inger. Se intrupeaza din cer si din mare (infatisarea
uranica). Are o frumusete construita dupa canoanele romantice: fata stravezie,
palida, par de aur, umerii goi, ochii vii. E o natura duala, contradictorie, se
intrupeaza material, desi ramane o fiinta spirituala.
A doua metamorfoza (25-43)
Urmand repetate chemari descantec Cobori in jos Luceafar
bland/Alunecand pe-o raza, se intrupeaza a doua oara, de data aceasta in chip
de demon, din soare si din noapte. Imaginea sa se inscrie in aceleasi canoane
romantice: brate marmoree, ochi mari stralucitori, palid si ganditori, par negru.
Din nou ia chip din elemente materiale desi ramane nemuritor. Pasiunea dintre
cei doi atinge punctul culminant cand Luceafarul face incercarea extrema,
dorind sa fie dezlegat de nemurire
Prima intalanire idilica dintre Catalin si Catalina (44-64)
Realizeaza o noua ipostaza a iubirii, opusa celei ideale. Asemanarea
numelor denota faptul ca cei doi sunt compatibili, apartin aceleiasi lumi.
Portretele lui Catalin e realizat in stilul vorbirii populare in antiteza cu
Luceafarul e simbolul erosului uman, vazut asemeni lui Shchopenhauer ca un
viclean joc al naturii in care se manifesta vointa oarba de a trai. Catalin este
de aceea siret, guraliv, indraznet cu ochii, baiat din flori, de pripas.
Idila se desfasoara sub forma unui joc. Baiatul o initiaza pe fata in tainele
erosului uman, de la aspiratiile si chiemarile lui Catalin, retractati ezitari pana la
hotararea finala. Cei doi formeaza un cuplu norocos, fericit, supus legilor
pamantene. Desi accepta iubirea lui Catalin, fata nu renunta la dragostea ideala
73

pentru Luceafar, ceea ce sugereaza aspiratia spre absolut, atractia catre fiinta
inaccesibila. Pasiunea ei e generata de obstacolul impus de apartenenta la
conditii diferite, de dorinta specific romantica de depasire a propriei conditii.
Zborul Luceafarului spre Demiurg (65-85)
Ilustraza planul cosmic si contine doua secvente poetice: zborul si
discutia cu demiurgul
Zborul: este o calatorie regresiva temporal in cursul careia el traieste in
sens invers istoria creatiunii, se intoarce la haosul dinaintea genezei cand nu
exista subiect cunoscator, cand spatiul si timpul erau inoperante. Zborul este
imagina ca o cosmogonie (modelul fiind Imnul creatiunii din Rig veda):
vedea ca in ziua cea dintai/Cum izvorau lumine. Punctul in care ajunge este
spatiul demiurgic, atemporal, momentul dinaintea nasterii lumilor: caci unde
ajunge nu-I hotar/Nici ochi spre a cunoaste. Deosebirea dintre cele doua
planuri este sugerata si prin schimbarea tonalitatii poetice, care devine aici una
solemna grava.
Discutia cu demiurgul: Luceafarul, numit acum de Demiurg Hiperion
(cel care zboara de asupra) ii cere Demiurgului sa fie dezlegat de nemurire, sa
se nasca din nou. Demiurgul il refuza. Raspunsul este o meditatie pe tema
efemeritatii formelor lumii fenomenala (lumea tangibila cunoscuta prin
simturi; opusa lumii noumenale - Kant) in opozitie cu conditia lui Hiperian de
fiinta nemuritoare. El face parte din ordinea primordiala a cosmosului, iar
desprinderea ar duce la dezechilibrul universal, la haos. Refuzul vine din
viziunea filozofica schopenhaueriana a unui univers static, in afara oricarei
deveniri.
In raspunsul sau, Demiurgul pune in antiteza lumea muritorilor, care nu-si
pot determiba propriul destin, care sunt condusi de noroc si de soarta, cu omul
de geniu ce se afla dincolo de timp si spatiu, capabil de a implini idealuri inalte.
In schimb, Demiurgul ii propune lui Hiperion diferite demnitati (motivul
tentatiilor): cantaret orfic = Dumnezeu prin cuvant (strofa 82); imparat drept si
puternic (strofa 83); capitan de osti, geniu militar, cuceritor de popoare (strofa
84)
A doua intalnire idila Catalin-Catalina (strofele 86-98)
Are loc intr-un cadru romantic intr-o natura feerica, generoasa si
ocrotitoare. Scenele de iubire se petrec departe de lume in pacea codrului, sub
lumina lunii. Declaratia patrunsa de dragoste a lui Catalin (Caci esti iubirea
mea dintai si visul meu din urma) il proiecteaza pe acesta intr-o alta lumina.
Profunzimea pasiunii si unicitatea iubirii constituirea cuplului adamic, il scot pe
Catalin din ipostaza terestra. El este acum un tanar sobru, infiorat, purificat de
iubire. Imbatata de amor, Catalina are inca nostalgia astrului iubirii pe care il
invoca a treia oara, de data aceasta pentru ai lumina norocul.
74

Epilogul (ultimele 6 versuri)

Raspunsul final al Luceafarului reprezinta cheia ultimului poem.
Luceafarul nu mai cade ca in trecut, accepta senin destinul sau eliberat de
patima si de amagitoarele chemari ale fericirii. Afirma din nou ca relatia omgeniu este incompatibila. Atitudinea geniului este una de asumare a eternitatii si
a indiferentei stoice, in timp ce omul comun este incapabil sa-si depaseasca
limitele, viata lui urmeaza o miscare circulara orientata spre accidental si
intamplator.

1.

a.
b.
c.
d.
e.
f.
2.

3.
4.
5.
6.
a.

Particularitati de limbaj si expresivitate, procedee artistice, elemente

de versificatie
Poemul apartine ultimei perioade de cratie, perioada scuturarii de
podoabe (T.Vianu). De aceea se observa o concetrare lexicala maxima, un
limbaj esentializat, o economie a mijloacelor stilistic.
Figurile de stil sunt:
Alegoria pe baza careia este construit intregul poem, alegoria despre
omul de geniu dupa cum marturisea poetul insusi: intelesul alegoric ce I-am
dat este ca daca geniul nu cunoaste nici moarte si numele lui scapa de noaptea
uitarii, pe de alta parte aici pe Pamant nici e capabil de a ferici pe cineva, nici
capabil de a fi el fericit. El nu are moarte, dar n-are nici noroc.
Fata de imparat fiinta feminina la varsta delicata a zburatorului
Visul fetei criza puberala, dorinta de realizare prin dragoste
Dragostea dintre fata si Luceafat atractia contrariilor
Metamorfozele Luceafarului degradari ale unui mod superior de
organizare a materiei universale in ipostaze inteligibile
Demiurgul impersonalitatea universala
Idila pamanteasca implinirea aspiratiei spre fericire prin iubire
Antiteza pe baza careia e construit intregul text. Sistemul de antitieze din
text este romantic: om superiod om comun, dubal valenta a eroului ce
penduleaza intre cer-pamant, terestru cosmic, dualul contradictoriu ingerdemon, vis-realitate.
Imagini hiberbolice in portretizarea Luceafarului: venea plutind in
adevar scaldat in foc de soare
Comparatii construite prin asocierea unor termeni abstracti: e un adanc
asemenea uitarii celei oarbe
Metafore sinestezice (auditie colorata): si ochii mari si grei ma dor,
privirea ta ma arde
Lirismul mastilor: personajel sunt simboluri, voci lirice, masti, ipostaze
ale poetului exprimand tendintele divergente ale eului romantic:
Luceafarul apare ca simbol al iubirii, inger si demon, Hiperion,
sau omul de geniu cu urmatoarele atribute, inteligenta dominatoare, sete de
cunoastere, capacitatea de a sesiza esenta lucrurilor, dorinta de a se darui
oamenilor
75

b.

Catalina erosul uman simbol al omenescului care aspira catre

ideal dar ramane limitata de moarte
c.
Catalin intr-o prima ipostaza reprezinta erosul uman vazut ca
viclean joc al naturii.; a doua ipostaza apare inobilat de iubire caci in natura
romantica iubirea transfigureaza viata omului, e o cale de salvare de infrangere
a mortii
d.
Demiurgul esenta absoluta, imuabila impersonalitatea universala
Prozodia
Ritm iambic, rima incrucisata, masuta 7-8 silabe, asonante, si pe alocuri
rima interioara (rima de la emestic cu finalul)
Teme si motive romantice
o
o
-

1.Timpul tema fundamentala a liricii eminesciene

vazut ca o curgere universala, ca o permanenta devenire a
omului, ceea ce confera si tonul elegiac, meloncolic a intregii sale lirici
tema prezinta doua aspecte, si aici ca si in intreaga poezie:
timpul poate fi universal, cosmic, al luceafarului
timpul limitat, istoric, al omului comun, supus destinului,
norocului si morii.
melancholia eminesciana ca atitudine romantica provine in
poem din adevarul ca omul e o fiinta trecatoare, ce nu poate pastra clipa
fericirii, supusa norocului in mod implacabil in fatalitatea devenirii
2-3 Natura si iubirea

o
o
o
o

natura apare aici in doua ipostaze tipic eminesciene: una

cosmogonica si una elegiac
viziunea cosmogonica imagineaza o natura cosmica, stihiala, de
inceput de lume, cu lumi siderale, cu muzica sferelor, cu zborul uranic. Prin
cosmogonie, poetul prezinta spectacolul refacerii lumilor pana la geneza
ipostaza elegiaca prezinta o natura familiara, domestica,
ocrotitoare a intimitatii iubirii. Tema apare aici cu toate motivele ei specifice:
luna, codru, izvor, flori de tei etc
tema erotica comporta si ea aspecte diferite:
dragostea dintre un pamantean si un suprapamantean
aventura Catalin-Catalina, ce se poate implini, pentru ca
cei doi apartin aceleiasi lumi
imposibilitatea geniului de a se implini prin iubire
cele doua explicatii ale erosului influentate de filosofia
lui Schopenhauer: erosul ca viclean joc al naturii in care se manifesta vointa
76

oarba de a trai si erosul ca aspiratie de depasire a efemerului si de obtinere a

mantuirii

o
o
o
o
o
o
o
o
o
o

4.tema geniului- a omului superior

-poemul este o alegorie pe aceasta tema, dupa cum marturisea poetul
insusi: Intelesul alegoric ce i-am dat este ca....
geniul eminescian e impersonal, nemuritor, rece, impasibil,
nefericit. Aceasta tema apare in Luceafarul in ceea ce are ea esential, si anume,
in incompatibilitatea geniului cu iubirea
fiinta solitara si nefericita, geniul este antiteza omului comun.
Termenii acestei antiteze sunt:
inteligenta - instinctualitate
obiectivitate - subiectivitate
aspiratia spre cunoastere vointa de a trai
singuratate sociabilitat
-trasaturile lui Hyperion sunt in poem, trasaturile omului de geniu:
sete de cunoastere
nesatiul iubirii ca manifestare a nevoii de a iesi din sine
capacitatea de a se darui oamenilor
inteligenta dominatoare
puterea de a opera cu entitati abstracte
puterea de patrundere a lucrurilor si de a sesiza esenta lor
Motive romantice

motivul cosmogonic : cosmogonia se naste in zborul spre

Demiurg calatorie interstelara, in care natura e cosmica, iar eroul se intoarce la
momentul genezei
motivul visului specific romantic visul este la romantici un
univers compensatoriu . In acest poem totul se petrece in sferele inaccesibile ale
visului; formulele de basm (A fost odata) sau forma descantecului popular
(Cobori in jos) ne avertizeaza ca tot ce se petrece e posibil in plan oniric,
magic, in visul fetei
motivul mortului viu prezent in cele doua metamorfoze ale
Luceafarului (proza lui Hoffmann) luceafarul ia chip de inger si apoi de
demon, se intrupeaza din elemente materiale, desi ramane o fiinta spirituala,
numai pentru a deveni accesibil fetei
sistemul de antiteze din text este romantic: om superior- om
comun; dualul contradictoriu inger-demon, vis-realitate; terestru- cosmic,
dublavalenta a eroului care penduleaza intre cer si pamant
atitudini romantice:
nostalgia muritorilor in aspiratia lor catre un ideal
77

metamorfoza fiintelor nemuritoare

ideea incompatibilitatilor
pendularea eroului intre cer si pamant, in fond intre spirit

o
o
o
si pasiune

constiinta geniului ca apartine unei lumi superioare, prin

cunoasterea rece, filosofica a adevarurilor existentei
o
protestul impotriva marginirii si insingurarii omului
o

Morometii
de Marin Preda
Geneza
Tema satului si a taranului il preocupase pe scritor inca din anii de scoala
cand o compunere pe aceasta tema la scoala normala starneste entuziasmul
profesorului lui de romana care afirma: Iata psihologia taranului roman!
Urmeaza cateva proze scurte pe aceeasi tema in volumul Intalnirea din
pamanturi (1948): Dimineata de iarna, O adunare linistita, In ceata sau schita
Salcamul.
Romanul a aparut in doua volume: 1955 si 1967.
Constructia discursului narativ. Compozitie
I.

intreaga actiune se desfasoara in sase nuclee epice fundamentale la

care participa aproape toate personajele universului morometian
volumul I

78

a. foloseste tehnica decupajului (nuclee si secvente narative). Primele 3 nuclee

surprind evenimente desfasurate in vara anului 1937 in satul Silistea Gumesti,
din Campia Dunarii, aproape de Bucuresti
i. nucleul 1: agitatia satului Silistea Gumesti la inceputul verii, de sambata seara
pana duminica noapte, adica de la intoarcerea morometilor de la camp pana la
fuga Polinei cu Birica
ii. nucleul 2: secerisul, evenimente ce se desfasoara pe durata a doua saptamani
iii. nucleul 3: conflictul dintre moromete si fii sai, ce dureaza de la secerisi pana la
sfarsitul verii
b. primul volum cuprinde 3 parti cu 19, 18, 27 de capitole
c. actiunea e concentrate in secvente narrative
cele doua momente simetrice ale cinei din casa morometilor si din casa lui
birica
conversatia lui moromete, de pe stanoaga podistii, cu vecinul sau Balosul
taierea salcamului
intal;nirile din poiana fierariei lui Ican
confruntarile cu perceptorul
discutiile cu fiii etc

i.
ii.
iii.

II.

Volumul II
Actiunea se petrece intre 1938-1962; evenimentele sunt
selectionate prin tehnica rezumativa.
Nucleul 4: treierisul
Nucleul 5: sedinta de partid
Nucleul 6: actiunea de strangere a cotelor
Ele suint precedate sau urmate de micro nuclee epice: intalnirea lui
Moromete cu fii sai, prietenia cu notarul din Silistea etc.
Doua planuri narative
In primul plan evolueaza familia morometilor
In plan secundar sunt relatate evenimente diverse cum ar fi: boala lui
Botoghina, revolta lui Tugurlan, dragostea dintre Polina si Birica

III.

Simetria compozitionala:
Se realieaza prin cele doua referiri la tema timpului in incipitul si finalul
primului volum
Incipit: in campia Dunarii cu cativa ani inaintea celui de al II-lea Razboi
Mondial, se pare ca timpul avea cu oamenii nesfarsita rabdare; viata se scurgea
aici fara conflicte mari
79

Final: trei ani mai tarziu izbucnea cel de al II-lea Razboi Mondial.
Timpul nu mai avea rabdare.
Una din temele fundamentale ale romanului este timpul, la inceput
rabdator, in final nemilos, necrutator. Scriitorul isi fundamenteaza romanul din
perspectiva raporturilor omului cu timpul si cu istoria sub presiunea unor
evenimente necrutatoare: razboiul, scrimbarea de regim politic, disparitia
taranimii traditionale, schimbarea din temelii a satului si a valorilor lui.
Subiectul
Expozitiune: actiunea primului volum se petrece cu cativa ani inaintea
celui de-al doilea razboi in satul silistea gumesti din campia dunarii. reperele
spatio-temporale sunt precise ca in orice roman realist.facem cunostiinta din
expozitiune cu familia moromete: ilie si catrina, a doua sotie, paraschiv, nila,
achim, baietii din prima casatorie a lui moromete, tita, ilinca si niculae, copii
facuti cu catrina. moromete lupta pentru a impiedica destramarea familiei, pe
care vrea sa o pastreze sub autoritatea sa.
Intriga: anunta inca de la inceput in scena cinei. prezentand personajele,
naratorul pune si accent pe tensiunile dintre ele: neintelegerile dintre fratii
proveniti din casatorii diferite, dintre baietii cei mari si catrina, etc.
Desfasurarea actiunii: e construita printr-o tehnica cu totul originala.
preda aduna secvente din viata sociala a satului: necazurile din familiile lui
botoghina, tugurlan, birica sau balosul, scene traditionale ale satului- hora,
calusul, secerisul, serbarea scolara- si scena din familia morometilor, reunindule intr-un tot dominat de personalitatea lui ilie moromete.
Punctul culminant: fuga baietilor, destramarea familiei. fii cei mari pleaca
la bucuresti. in cel de-al doila volum, toata energia lui moromete se
concentreaza in vederea readucerii baietilor acasa. cumpara pamanturile
vandute, pleaca la bucuresti pentru a-i convinge etc. destramarea familiei este
insa ireversibila: catrina il paraseste, nila moare in razboi, fetele se casatoresc,
niculae ajunge activist de partid si apoi inginer horticol.
Deznodamant: romanul se incheie cu moartea eroului. la inmormantare,
niculae afla de la ilinca, sora lui, ca moromete se stinsese incet, fara a suferi de
vreo boala.in final, tatal si fiul se impaca in visul baiatului.
Scene semnificative
Cina-Romanul se deschide cu intoarcerea Morometilor de la camp.
Copiii se aseaza unul langa altul dupa fire si neam. Baietii cei mari stau langa
usa gata de plecare( scena anticipativa). Catrina ramane langa vatra, ocupata cu
treburile gospodaresti. Langa ea stau copiii cei mici. Moromete ramanea pe
pragul celei de a doua odai.Prin pozitie sugereaza stapanul familiei, autoritatea
suprema.
80

Scena sugereaza ierarhiile, relatiile dintre frati, animozitatile existente.

Prozatorul foloseste tehnica detaliului si a acumularii progressive.
Scena se desfasoara dupa un adevarat ritual, relevand universal familial
tipic rural.
Taierea Salcamului-scena simbolica, cu character anticipativ, primul
semn al declinului familiei.Momentul e dramatic, plin de grandoare, motivate
prin monologul interior al eroului. Dupa multe ezitari se hotaraste sa taie
salcamul. Acesta facea parte din viata familiei si a satului.era un axis mundi,
un semn al trainiciei si stabilitatii. Prin moartea lui anticipeaza viitoarele esecuri
si deziluzii ale eroului( dublul vegetal al lui Moromete).
Scena e privita de sus, detaliile se aduna gradual,pe fondul bocetului ce
venea din cimirir, sugerand parka o durere universala.
Teme

Roman al unei Roman al unei familii

Timpul viclean, necrutator si relatia intre individ si istorie libertatea
morala in lupta cu fatalitatea istoriei (Eugen Simion)
Satul si taranul roman al deruralizarii satului (Nicolae Manolescu)
Conflicte
1.

tata (Moromete) fii (Paraschiv, Nila, Achim, Niculae)

doua varste
doua mentalitai diferite
doua moduri diferite de a intelege lumea si evenimentele istorice
2.
Moromete-Catrina
Temperamente si firi diferite
Vocatii existentiale diferite: taranul filosof si femeia resemnata, bigota
3.
Moromete Guica
Doua firi, doua mentalitati; prin asocietea Moromete Guica preda
sugereaza contrastul absolute dintre doua sisteme existentiale ale satului:
existenta senina in spirit si traiul marunt, meschin
4.

conflictul secundar Moromete-Niculae

Monografia satului

1.

ca si Rebreanu, reconstituie viata satului monographic: geografie,

institutii fundamentale, traditii si obiceiuri
2.
descrie centrul satului si De vale. Centru aduna notabilitatile: casa
lui Aristide primarul care avea carciuma, moara, presa de ulei; cladirea cea mai
81

impunatoare era Banca Populara, cladita in 1931; urmau casa parahiala,

Biserica, scoala, casa notarului, a invatatorului Toderici, primaria, magazinul,
fieraria lui Iocan etc
3.
categorii sociale: bogati, saraci, tarani, notabilitati
4.
sirul muncilor agricole de la inceputul verii pana toamna tarziu, de
cand Moromete incepea sa sape pana la seceris, treieris, macinatul granelor si
incheierea socotelilor anuale.
5.
traditii si obiceiuri laice sau religioase: calusarii, obiceiuri de
Rusalii, parastasul, cina traditionala etc
Totul se inscrie intr-un cod al vietii taranesti milenare si stereotipe.
Personaje

In numar mare ca in orice roman realist, o intreaga ierarhie a vietii

rurale, tineri si batrani, copii si parinti, saraci si bogati.
Personaje principale: Ilie Moromete
Secundare: Cocosila, Dumitrul lui Nae, Tugurlan, Balosu,
Paraschiv, Nila, Achim, Niculae, Catrina, Ilinca, Tita
Episodice: Scamosu, Jupuitu, Traian Pisica
Tarani bogati: Balosu, Aristide, Stan Cotelici
Tarani de conditie medie, care are fiecare un lot de pamant:
Dumitrul lui Nae, Cocosila, Botoghina, Moromete
Tarani saraci, care n-au capatat pamant: Tugurlan, Birica sau l-au
vandut: Traian Pisica
Notabilitatile satului: invatatorii Teodorescu si Toderici, preotul,
notarul ca reprezentantii ai institutilor satului traditional: scoala, biserica,
primarie etc
Complexitatea umanului e sugerata printr-o tipologie a indeletnicirilor:
morarul, cizmarul, fierarul, micul negustor sau o tipologie a firilor:
contemplativul- Moromete, intolerantul Cocosila, intrigantul-Guica, bigotulCatrina, natangul-Nila, coltosul-Paraschiv, ambitiosul-Aristide.
Individualizarea personajelor se face prin nume, porecle, detalii
fizionomice, de comportament, mers, voce.
Caracterizare Ilie Moromete:

Cel mai important personaj al lui Preda

Modelul este Tudor Calarasu, tatal scriitorului Moromete care a
existat in realitate a fost tatal meu
Figura eroului in volumul I:
82

Taranul traditional ale carui valori sunt familia proprietatea,

o
libertatea morala
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o

Considera familia si satul centrul lumii si dispretuieste tot ce

vine dincolo de ele centrul lumii
Parte familias autoritatea suprema, lucru sugerat de
prozator prin scena cinei
Este respectat in sat, are prieteni: Cocosila, Dumitru lui Nae
Face politica ca liberal iorgist, e abonat la ziarul Miscarea,
urmareste dezbaterile din Parlament
E sfatos, dialogul reprezinta pentru el o necesitate de ordin
superior. Petrecerea seri lungi cu prietenul Cocosila discutand politica iar locul
preferat era poiana fierariei unde putea gandi liber, se putea bate in idei.
E ironic cu fii, cu Catrina sau cu prietenii, e disimulativ
considerand viata un spectacol
E un spirit contemplativ taranul filosof care mediteaza la
rosturile lumii
E taranul traditional ultimul dintre tarani, pentru ca se
simte aparat de o realitate pe care o crede imuabila.
Agresiunea istoriei ii modifica felul de a fi, treptat eroul se
instrineaza de lume si de sine.
Familia i se destrama, e destituit din comitetul bisericesc,
imprumuta bani de la aristide, vinde grau la un pret derizoriu pentru a avea bani
sa-l trimita pe Niculae la scoala, perceptorul nu-l mai amana, se cearta cu
Cocosila, baietii fug din casa parinteasca, ii vinde lui Scamosu o parte din
pamantul familiei pentru a plati fonciirea sau rat la banca Timpul nu mai
avea rabdare.
Figura eroului in volumul II:

o Demitizarea eroului se accentueaza

o
Ajunge sa fie impins in planul al doilea al vietii satului, plasare simbolica
ce sugereaza marginalizarea taranimii traditionale

Volumul debuteaza cu interogatia In bine sau in rau se schimbase

Moromete?

Prietenii cei vechi au murit sau l-au parasit; se inconjoara de alti prieteni
dar niciunul nu va fi de talia lui Cocosila sin u va avea intransigenta morala a lui
Tugurlan

Se apuca de negot si castiga bani

Il retrage pe Niculae de la scoala

Cumpara pamanturile vandute sii pleaca la Bucuresti pentru a-si convinge

baietii sa se intoarca: acestia il refuza iar Catrina il paraseste
83

Traieste o iubire tarzie cu Fica, sora mai mica a fostei sotii

Se implica in viata social politica sprijinind candidature lui Tugurlan la
functia de presedinte al Sfatului Popular
Isi pierde prestigiul de alta data; Decade
Se insingureaza, nu accepta ca rostul lui in lume a fost gresit si ca
taranul trebuie sa dispara
Isi traieste ultimii ani de viata in singuratate si tacere
Cand cade la pat isi exprima crezul de o viata Eu totdeauna am dus o
viata independenta.
Relatia cu alte personaje
1) Relatia cu Catrina-e vaduva de razboi , a doua sotie a lui Moromote,
mama vitrega a lui Paraschivila si Achim;
-avea cu Moromete 3 copii: Tita, Ilinca, Niculaie
-avea o fata din prima casatorie care locuia la socri
-apare in scena cinei ca orice femeie de la tara coplesita de treburile
de la camp si din gospodarie
-conflictul dintre ei reprezinta un conflict principal al romanului;
Moromete vanduse in timpul secetei un pogon de pamant din lotul sotiei
promitandu-I sa teraca casa pe numele ei; el amana promisiunea; desi vrea sa se
asigure ca ea si fetele ei nu vor fi date afara din casa care e doar pe numele lui
Ilie renunta la pretentii pt linistea familiei
-relatia cu sotul ei Ilie Moromoete evolueaza pe parcursul
romanului
- il iubea: uneori ii aparea un suras pe fata la vederea lui era
furioasa ca tinea la el asa pacatos cum era
- apreciaza verva si ironia sotului ei, se amuza de rafinamentul
gandirii lui, accepta jocul si comediile lui
- se simte totusi lipsita de caldura afectiva a familiei, gaseste
refugiul in credinta
- pe parcurs devine si ea o victima a utopiilor lui Moromete; cand
familia se destrama se indeparteaza de sotul ei
- uneori e cuprinsa de ura oarba si il ameninta pe Moromete ca va
fugi la fata ei din prima casatorie
- il paraseste la batranete acuzandu-l ca nu l-a lasat pe Niculae la
scoala si ca nu le-a inzestrat pe cele 2 fiice: Tita si Ilinca
Modalitati de caracterizare
Caracterizat in miscare prin acumularea detaliilor

84

Directa: capitolul 10, volumul 1 era cu 10 ani mai mare decat catrina,
contingent 1911, si avea acum acea varsta intre tinerete si batranete cand numai
nenorociri sau bucurii mari pot schimba firea cuiva
Indirecta: fapte, ganduri, comportament, gestica, mimica, relatia cu
celelalte personaje
Autocaracterizare: prin monolog interior, sau prin stil indirect-liber
pana in clipa din urma omul e dator sa tina la rostul lui chit ca rostul asta cine
stie ce s-o allege de el eu totdeauna am dus o viata independenta
Arta narativa:
1.

roman realist obiectiv, naratiune la persoana a 3-a, narrator

omniscient si ubicuu, perspective din darat
2.
perspective naratorului se completeaza cu cea:
a.
a reflectorilor (Ilie- vol I, Niculae vol II)
b.
A informatorilor (personaje martore ale evenimentelor pe care
le relateaza ulterior altora) de exemplu: povestirea lui parizianul despre vizita
lui Moromete la Bucuresti, la baieti; efectul este limitarea omniscientei
3.

4.
a.
b.
c.
d.
e.

Nicolae Manolecu in Arca lui Noe vorbe despre o renuntare partiala

la omniscienta, de o contaminare a naratorului de catre personajele sale de la
care imprumuta optica si un anume tip de expresivitate verbala. Exista astfel o
complicitate narrator-personaj principal; de aceea naratorul poate fi considerat
un fel de taran generic apartinand aceleiasi colectivitati si aceluiasi moment
istoric ca si eroii cartii
procedee narative
viziune scenica,
dialog aluziv
textul si subtextul ironic
microeseul analitic
stilul indirect-liber

85

Nichita Stanescu
In dulcele stil classic
Face parte din volumul cu acelasi titlu aparaut in 1970. La prima vedere e
un poem de dragoste, dar sensul mai profund este acela ca iubirea e o cale de
cunoastere, o modalitate de constituire a cuplului ideal.
Intr-un alt registru, textul poate fi considerat o arta poetica ce vorbeste
despre laboratorul artistic al poetului, despre intalnirea dintre poet si inspiratie,
despre extazul care-l produce clipa revelatiei absolutului.
Structura si semnificatie
-

poezia e compusa din 5 catrene constituita din monorima, cu un vers final

izolat si se constituie in cateva secvente poetice
Secventa 1: strofele 1-2 reprezinta momentul aparitiei muzei, a
domnisoarei
o
Suita de metafore delimiteaza calea de patrundere din concret in
abstract, indepartarea de real spre transcendent ca intr-un ritual al intalnirii
dintre poet si univers, dintre relatic si absolut.
o
Pasul coboara din bolovan, frunza verde, inserare, dintr-o
pasare amara
86

o
o
o
o
o
o
o

o
o
o
o

Secvemta2: reprezinta clipa revelatiei, momentul de maxima tensiune

lirica, care dureaza doar o secunda
Folosirea formelor arhaice a verbului l-am fost zarit exprima
simultaneitatea si trecerea momentului
Locul intalnirii e preluat din recuzita romantica, este apa, oglinda,
unda esentializata l-am fost zarit in unda.
Senzatia este de coborare Pasul coboara, inima i se afunda
Versul 12 Inima incet mi-afunda este cheia poemului prin
accentul lui tragic
Eul liric resimte durerost intalnirea din afara spre sine
Secventa 3: formuleaza idealul poetic, si este reprezentat de strofa a IV-a
Poetul devine victima a viziunii sale, a iluziei, un halucinat al
inspiratiei Blestemat si semizeu
Tonalitatea elegiaca a versurilor e data de sentimentul de damnare a
poetului ce vine din constinta dualitatii existentei sale, efemer peren, din
constiinta singuratatii sale pe care o percepe ca pe o boala caci imi este foarte
rau
Ultima secventa: constituita din ultima strofa
Reprezinta revenirea la starea de expectative de la inceput
Este o meditatie lirica pe tema scurgerii inexorabile a timpului si a
nimicniciei Stau intins si lung si zic/ Domnisoara mai nimic
Inafara inspiratiei poetice, sau inafara iubirii existenta poetului nu
are sens
Versul final, izolat, are rol conclusive, pasul trece eu raman si
proclama conceptia poetului despre salvarea prin poezie, prin arta, din fata
scurgerii ireversibile a timpului

Text neomodernist:
Conceptul: Neomodernism
Inca din titlul volumului In dulcele stil clasic poetul isi marturiseste
intentia de a reveni al o varsta anterioara a poeziei cautand simplitatea si
rafinamentul versului clasicilor. De altfel, poetul afirmase ca se simte atras de
problematica filozofica blagiana, sau de purele sonoritati verbale barbiene, sau
de reinventarea limbajului poetic arghezian. In felul acesta el intelege sa
recupereze modelele clasicilor. In prologul volumului, cititorul e avertizat ca de
data aceasta poezia e un fel de pasare care zboara invers
Neomodernismul presupune reluarea pe un alt plan a unui plan anterior
asumat programmatic si recuperearea unor modele prin mai multe modalitati:
1.
reliricizarea poeziei, care devine expresie a sentimentelor , intorcandu-se
la subiectivismul fecund creator, folosirea persoanei I nu reprezinta numai un
aspect gramatica ci sursa unei subiectivitati libere, fara granite.
87

2.

reintelectualizarea poeziei, care redevine meditative, problematizanta,

conceptuala si care presupune adeasea 2 nivele de lectura (o simpla poveste de
iubire), intalnirea dintre poet si domnisoara, intalnirea dintre poet si muza si
inspiratie
3.
folosirea unui limbaj ambiguu, metafore subtile, imagini insolite, lirism
abstract preponderant conceptual

Moara cu noroc
de Ioan Slavici

Apare in vol. Novele din popor 1881 si se bucura de o larga apreciere

critica.
Tema este rurala si surprinde consecintele nefaste ale dorintei de inavutire
cu orice pret, dezumanizarea prin avere, tema prezenta si in alte nuvele ale
scriitorului : O viata pierduta, Vatra parasita, Comoara , O jertfa a vietii
Compozitie
1)
nuvela este construita riguros, fiecare episod aduce date esentiale pentru
demersul epic, are 17 capitole care urmaresc ordinea cronologica a desfasurarii
evenimentelor; relatarea evenimentelor se face prin inlantuirea episoadelor
subiectului
2)
Urmeaza momentele clasice ale subiectului
Expozitiune : Ghita, cizmar sarac, hotaraste sa ia in arenda carciuma de la
moara cu noroc.
Intriga : Aparitia, la han , a lui Lica Samadaul

88

Desfasurarea actiunii : Ghita intra in mecanismul afacerilor necurate ale

lui Lica. Se instraineaza de familie, de sine.
Punctul culminant : Ghita devine gelos pe Ana, sotia sa, pe care o ucide
Deznodamant : Omorarea lui Ghita, incendierea morii.
3)

4)

5)

6)

7)

8)

Conflictul este liniar, ascendant, concentrat, complex, de natura sociala,

psihologica ,morala . Conflictul exterior, social rezida in dorinta lui Ghita de-asi schimba statutul social. Conflictul interior, trait de personaj, psihologic si
moral, este sustinut de dorintele contradictorii ale personajelor : aceea de a
ramane om cinstit siaceea de a se imbogati, alaturi de Lica prin orice mijloace
Nuvela este construita compozitional simetric. Incepe si se termina cu
vorbele batranei, instanta morala a operei si prin descrierea drumului se
completeaza cu sugestia drumului vietii care continua si dupa tragedia de la
Moara cu Noroc.
Relatii temporale si spatiale actiunea plasata intr-un spatiu geografic
precis, zona Aradului, in apropiere de Ineu, la Moara cu Noroc, asezata intre
cele doua drumuri. Timpul este epoca formarii micii burghezii rurale. Actiunea
se petrece intre 2 repere temporale precise, cu valoare religioasa ( Sf.Gheorghe
de Paste)
Naratiunea este realista, obiectiva, persoana a III-a , narator omniscient si
ubicuu; perspectiva dindarat. Pe langa perspectiva obiectiva intervine si
tehnica punctului de vedere in interventiile simetrice ale batranei, personaj
episodic, dar care transmite mesajul moralizator al operei.
Modurile de expunere alterneaza: naratiunea conduce actiunea spre
deznodamant, descrierea fixeaza cadrul spatio-temporar iar dialogul
contureaza , caracterizeaza personajele,sporeste tensiunea- monologul interior
si stilul indirect liber- pers 1 alterneaza cu 3, nuanteaza discursul, naratorul se
distanteaza de pers
Titlu indice spatial
-locul intamplarii
-hanul numit Moara cu noroc, Ardeal, intre Ineu si
Fundureni
-motivul hanului,topos literar, spatiu al intamplarilor
sangeroase
-antifraza intrucat se dovedeste hanul cu ghinion
9)Incipit- vorbele batranei
-instanta morala a operei
-tehnica punctului de vedere
-rol anticipativ, sugerand evolutia si drama personajelor
-anunta tema etica- consecintele dramatice ale setei de
imbogatire cu orice pret
10)Final- vorbele batranei
89

- simetrie compozitionala
-pune actiunea sub semnul inui fatum, destin nemilos
-sanctiune pentru personaje, pentru faptele lor nelegiuite
Subiect
E : Nuvela debuteaza cu un precept moral rostit de batrana : omul sa fie
multumit cu saracia lui, caci daca-i vorba, nu bogatia , ci linistea colibei tale te
face fericit. Cizmar sarac, onest, harnic, Ghita, ia in arenda carciuma de la
Moara cu Noroc situata la o rascruce de drumuri in apropiere de Ineu. Aici se va
muta imperuna cu sotia sa Ana, cu soacra si cei 2 copii. Viata va decurge
linistita si prospera, va munci energic si cinstit.
I : La carciuma soseste Lica Samadaul , stapan temut al acelor locuri, hot
si ucigas, seful porcarilor si al turmelor din imprejurimi. Acesta tulbura
echilibrul familiei , impunandu-i carciumarului sa devina complicele sau. Cu
toate ca isi da seama ca Lica reprezinta un pericol pentru el si familia lui, Ghita
nu se poate sustrage influentei malefice a acestuia si nici tentatiei imbogatirii.
DA : Ghita isi ia toate masurile de aparare impotriva lui Lica : merge la
Arad sa-si cumpere 2 pistoale, isi ia 2 caini, isi angajeaza inca o sluga, pe Marti,
un ungur inalt cat un brad
Din cauza Samadaului, Ghita devine mohorat si violent cu Ana si cei doi
copii. Ajunge chiar sa regrete ca are familie, pentru ca nu si poate asuma total
riscul imbogatirii.
Starea lui materiala devine tot mai infloritoare. Ca sa-i castige increderea,
isi arunca sotia in bratele lui Lica, ajunge sa fie implicat in furtul de la arendas
si in uciderea unei femei si a unui copil. Jura stramb la proces, devenind
complice la crima. Hotaraste totusi sa il dea in vileag pe Lica, cu ajutorul lui
Pintea. Ii ofera dovezi jandarmului despre vinovatia lui Lica numai dupa ce isi
va putea opri jumatate din sumele aduse de acesta.
PC : De Paste, batrana si cei doi copii merg la rude, iar Ghita, manat de
gelozie pleaca spre jandarmul Pintea pentru a-i spune tot adevarul, lasandu-si
sotia drept momeala in cursa in care voia sa-l prinda pe Samadau. Dandu-si
seama ca Ana l-a inselat, o omoara. La randul sau , Ghita e ucis de Raut din
ordinul lui Lica. Acesta , pentru a nu cadea in mainile autoritatilor , se sinucide
izbindu-se cu capul de un copac.
D : Un incendiu mistuie carciuma de la moara cu noroc in noaptea de
Pasti si singurele personaje care supravietuiesc sunt batrana si copii. Nuvela se
incheie simetric cu vorbele batranei Simteam eu ca nu are sa iasa bine; dar asa
le-a fost scris
90

Personaje

1)

2)
3)

4)
5)

Proza lui Slavici se deosebeste de cea anterioara mai ales prin arta
constructiei personajului care are cateva caracteristici :
nu impune personajelor o comportare rigida dictata de prejudecati
morale; nu sunt caractere gata formate ci rezultate din influentele suferite :
predispozitii psihice, inascute, conditii sociale, mediu familial, intamplarile
vietii. Scriitorul pune accent pe evolutia lor artistica.
Nu infrumuseteaza viata personajelor ci o observa fara partinire cu spirit
realist desavarsit
Viata fiecarui personaj e ca un destin propriu care se va implini, de aceea
prozatorul nu explica nimic ci numai il lasa pe erou sa actioneze, reda firul
intamplarilor ce impinge pe fiecare personaj pe drumul destinului sau. Eroul
insusi e convins ca trebuie sa implineasca un destin care poate sa scape de
soarta ce i-a fost scrisa
Arta constructiei personajului rezida in marea putere de interiorizare, de
surprindere a zbuciumului launtric
Portretistica literara = portret fizic concis , redus la esential, iar portretul
moral e amplu; eroii au insusiri pozitive si negative, calitati si defecte, vointa si
slabiciuni, atitudini ferme si ezitari
In nuvela moara cu noroc, accentul nu cade pe arta povestirii, ci pe
complexitatea personajelor.
Ghita
Este cel mai complex personaj din nuvelistica lui Slavici.
E un personaj rotund , care evolueaza de la tipicitate sub determinarea
sociala ( carciumarul dornic de avere) la individualizare sub determinarea
psihologica si morala. El parcurge un traseu sinuos al dezumanizarii, cu
framantari sufletesti si ezitari intre cele 2 cai, simbolizate de : Ana-iubirea,
valorile familiei, linistea colibei si Lica- bogatia, atractia malefica a banilor.
La inceput , carciumarul este un ins energic, harnic si onest. Este capul
familiei pe care incearca sa o conduca spre bunastare, carciuma aduce profit ,
iar familia traieste in armonie. Harnic, bun si cumsecade, Ghita doreste sa
agoniseasca atatia bani cat sa si angajeze 10 calfe carora sa le dea de carpit
cizmele oamenilor. Aspiratia lui e fireasca si nu i depaseste puterile .
Aparitia lui Lica tulbura echilibrul familiei si pe cel interior al lui Ghita .
Isi da seama ca Lica reprezitna un pericol, dar tentatia imbogatirii e prea mare.
Incepe procesul de instrainare iremediabila de familie. Gesturile, gandurile si
faptele personajului tradeaza conflictul interior si se constituie intr-o magistrala
caracterizare indirecta
91

Ca orice narator obiectiv, Slavici isi lasa personajul sa si dezvaluie

trasaturile , in momentele de incordare, consemnand felul de a fi, gesturile ,
limbajul. Sub pretextul ca o vointa superioara ii coordoneaza gandurile si
actiunile, Ghita devine las, fricos, subordonat in totalitate Samadaului. Perfect
constient de pericolul pe care il reprezinta Lica, se lasa atras de acesta si in felul
acesta coboara pe ultima treapta a degradarii morale, are o atitudine duplicitara
sa te faci frate cu dracu pana treci puntea. Toata energia pe care o dezvolta ca
sa anihileze incercarea lui Lica de a-l transforma in sluga a sa se dovedeste
distructiva : devine taciturn, se face partas la crimele si jafurile Samadaului, desi
il considera malefic. Treptat , umilinta lui se converteste in dorinta de
razbunare.
Este , asadar, ca orice personaj realist, complex si puternic individualizat.
E urmarita devenirea lui psihologica in cele mai intense trairi. Naratorul
patrunde in zonele adanci ale constiintei eroului, dezvaluie un personaj dominat
de teama, suspiciune, incertitudine, sfasiat de conflicte interioare, plin de
remuscari.
Prozatorul urmareste dezumanizarea eroului sau la ezitare prin frica si
lasitate pana la complicitate. Este un erou tragic, tragismul rezida in neputinta
de a rezista ispitei banului si puterii. Isi poarta cu consecventa povara propriilor
slabiciuni, care ii determina destinului.
Sfarsitul lui e tragic, perfect motivat etic si estetic.
Caracterizarea directa nu ocupa un loc important. Detaliile fizice sunt
putine , releva trasaturi morale, naratorul insistand pe portretul moral sau
statutul social. Naratorul surprinde direct transformarile personajului de tot
ursuz sau se aprindea pentru orisice lucru de nimic sau nu mai zambea ca
mai inainte ci radea cu hohot , incat iti venea sa te sperii de dansul.
Prin monologul interior sunt redate gandurile si framantarile personajului
realizandu-se in felul acesta autocaracterizarea : Asa m-a lasat Dumnezeu, ce
sa fac daca e in mine ceva mai mare decat vointa mea.
Caracterizarea facuta de celalalte personaje este si ea sugestiva pentru
caracterul eroului, de exemplu , Lica , cand realizeaza ca Ghita e un om de
nadejde pe care se poate baza, ii spune tu esti om Ghita, om cu minte. Ma simt
chiar eu mai vrednic cand ma stiu alaturea de un om ca tine
Personaj, complex, Ghita depaseste limita celui care aspira firesc la o
situatie materiala prospera , de aceea ajunge pe ultima treapta a degradarii
morale.
Ana
Portretul fizic e realizat direct de narator era frageda si subtirica,
sprintena si mladioasa
Ea intruchipeaza familia, candoarea, duiosia, dragostea, in antiteza cu
Lica
92

 e un personaj rotund in evolutie, care sufera transformari interioare ce

ii ofera scriitorului posibilitatea unei fine analize a psihologiei feminine
transformarea ei incepe odata cu venirea la moara a lui Lica Samadaul.
La inceput se infioara de barbatia infatisarii lui. Inteligenta si intuitiva,
intelege pericolul pe care il reprezinta Lica si este prima care il avertizeaza pe
Ghita Lica e om rau si primejdios
cand se simte din ce in ce mai parasita de sotul ei , incearca sa i
patrunda gandurile , sa l inteleaga , sa l ajute, dar Ghita se instraineaza de ea si
vrea sa o arunce in bratele Samadaului. Intai o indeamna sa danseze cu el, dar
apoi devine gelos. Femeia se simte jignita de lipsa de incredere a barbatului, dar
spera ca facandu-l gelos o sa-l recastige. Incepe sa i acorde o importanta din ce
in ce mai mare lui Lica, este atrasa de el si aluneca spre prapastia pacatului.
Dezgustata de lipsa de fermitate si de barbatie a sotului ei, i se daruieste lui Lica
intr-un gest de razbunare. Dispretul ei e sintetizat in vorbele adresate
Samadaului : Tu esti om, Lica , iar Ghita nu e decat o muiere imbracata in
haine barbatesti
in mod inevitabil , Ana sfarseste tragic injunghiata de sotul ei
predomina , in conturarea eroinei caracterizarea indirecta, prin fapte ,
gesturi, vorbe
Lica
e caracterizat in mod direct de narator inca de la prima aparitie un om
de 36 de ani, inalt , uscativ si supt la fata, cu mustata lunga , cu ochii mici si
verzi si cu sprancenele dese si impreunate la mijloc.
El intruchipeaza setea de avutie, patima pentru bani , avere
E un personaj plat, ramane egal cu sine
prin caracterizare indirecta se contureaza portretul moral al eroului : e
stapanul tinutului, seful porcarilor si al turmelor din zona, om rau si primejdios
exercita asupra celorlalti o fascinatie diabolica
le marcheaza nefast destinele. Isi impune de la inceput regulile si isi
enunta pretentiile : Voiesc sa stiu totdeauna cine umbla pe drum , cine trece pe
aici, cine ce zice , ce face Bun cunoscator al oamenilor, stie sa se foloseasca de
slabiciunile lor. Astfel se foloseste de patima lui Ghita pentru bani, il atrage in
afacerile necurate, ii dezbina familia, ii necinsteste nevasta.
trasaturile reies din ceea ce spun celalalte personaje. Ghita spune tu
nu esti om Lica, ci diavol sau Pintea el are o singura slabiciune, sa rada si de
dracu si de muma-sa si de noi
prin autocaracterizare, Lica marturiseste despre sine sangele cald e un
fel de boala care ma apuca din cand in cand
caracterul demonic al personajului reiese din fapte: traieste in afara
legilor, insala, fura, omoara

93

 construit din lumini si umbre are in structura sa elemente de factura

romantica, de pers exceptional, cu trasaturi contradictorii : generos cu cei
devotati lui , vesel la petreceri, crud si neiertator cu tradatorii
sfarsitul lui e pe masura faptelor, isi va zdrobi capul de un copac ,
pentru a nu cadea in mainile autoritatilor.
Batrana si copiii
personaje episodice , supravietuiesc incendiului de la moara , pentru
ca sunt singurele fiinte inocente si morale. Toate celalalte personaje au destinul
pe care il merita si sunt sanctionate etic de scriitor.

Relatia Ana Ghita ,Familia

-sat ardelenesc,sec 19-20,determinare sociala si itorica precisa
-familia traditionala; parinti ,copii, bunici
-viata de familie parcurge 2 etape
1) Ghita isi iubeste familia, vrea sa o stie pe Ana fericita,in fam e
dragoste , armonie; pt a asigura bunastarea fam ia in arenda carciuma;chiar
Pintea recunoaste ca venirea lui Ghita a sfintit locul
2) Viata de fam se schimba la venirea lui Lica; acesta ii cere sa il
informeze despre tot ce misca la han, ii cere cheile de la toate usile si dulapurile,
bani imprumut , oferindu-i camata; Ghita devine partas, incepe sa se ascunda de
Ana,isi scimba atitudinea fata de ea, devine ursuz, inchis , artagos; uneori se
amageste gandind ca face toate nelegiuirile de dragul ei si al familiei. Ana,
inteligenta,intelege ce se petrece cu sotul ei: in noaptea calcarii arendasului,il
vede pe Lica revenind la han spre dimineata si isi da seama ca Ghita i-a oferit
un alibi; va observa banii insemnati etc..Trptat insa se apropie de lica, atrasa de
autoritatea si barbatia lui; descopera in el chiar urme de umanitate atunci cand ii
impleteste un bici copilului; pe Ghita il vede acum slab si vulnerabil; devine
sotia adulterina, victima a propriei slabiciuni si sfarseste tragic ucisa de sot

94

Scene semnificative 1) cap 11-revenire lui ghita de la proces cand,

mustrat de sperjur,ii cere iertare Anei, convins de gravitatea faptului Iarta-ma
macar tu , caci eu n-am sa ma pot ierta cat voi trai pe fata pamantului
2)cap 14-Lica stabileste planul de seducere a Anei pe
care i-o cere lui Ghita. Acesta accepta cu lasitate, se invoieste sa i-o dea cu
conditia sa nu afle ceilalti Fa ce faci insa nu ma face de rusinea lumii: cauta sa
nu afle ceilalti
Demonstratia ca e nuvela
Def. Este o specie a genului epic in proza, cu o actiune mai dezvoltata
decat a schitei, cu intriga complexa, cu un numar mai mare de personaje,
cuprinzand o inlantuire de fapte si aspecte de viata prezentate intr-o stransa
relatie unele cu altele.
-

actiunea e sustinuta pe mai multe planuri/episoade

conflict concentrat, liniar, episoade inlantuite cronologic
intriga riguros construita
accentul asupra personajului si nu asupra actiunii, mai ales asupra lui
Ghita ,a zbuciumului sau interior
prezinta fapte verosimile
relatia narator-pers tinde spre obiectivitate in sensul ca naratorul nu se
implica in subiect si se detaseaza de pers.Totusi moralistul slavici nu este
absent, comentariul etic fiind realizat prin vocea unor personaje precum batrana
repere spatio-temporale precise
Nuvela realista de analiza psihologica
1)teme-sociala-are in vedere incercarea lui Ghita de a-si schimba statutul
social
-etica-urmareste consecintele dramatice ale dorintei de
imbogatire cu orice pret
-psihologica-conflictul interior al eroului
2)actiunea e centrata pe tensiunea desfasurarii unor intamplari pe
conflicte
Exterioare- Ghita-Lica,Ana Ghita, Pintea Lica
Interioare- Ghita, patima pentru bani si fondul moral, Ana ,
3)accentul cade pe complexitatea personajului :tensiuni, trairi
sufletesti,morale; este urmarita dezumanizarea pers. cauzata de factori interni
(procese psihice, de constiinta) si externi (mediu social, profesie, relatii
intrafamiliale)
95

4) mijloace diverse de analiza psihologica :notatia fiziologiei, mimica

,ton , gestica,scene dialogate, monolog interior

Povestea lui Harap Alb

de Ion Creanga
A aparut in revista Convorbiri Literare la 1 august 1877.
Tema :triumful binelui asupra raului
Subiectul
In expozitiune se relateaza despre un crai care avea 3 feciori iar fratele
acestuia,Verde-Imparat avea numai fete,de aceea ii va cere fratelui sau sa I
trimita pe cel mai viteaz dintre fii ca sa I urmeze la tron.Pentru a vedea care
dintre fii este vrednic pentru aceasta misiune,craiul ii supune la o proba : se
imbraca intr-o piele de urs si I intampina la un pod. Doar mezinul se va dovedi
apt de calatorie.ajutat de sfanta duminica,imbracat in hainele de mire ale tatalui
sau,avand armele din tinerete si calul acestuia.Va primi binecuvantarea de
calatorie si sfatul sa se fereasca de omul Ros si omul Span si primeste pielea de
urs folositoare pentru urmatoarele probe.
Intriga. Insotit de cal porneste la drum,se intalneste in cadru cu omul
span,refuza de doua ori sa il ia ca sluga dar cade in capcana intinsa de
acesta,este pacalit,coboara intr-o fantana pentru a se racori si spanul trage
capacul . Sub amenintare, eroul ii devine sluga, fac schimb de identitate si
primeste numele de Harap Alb.
96

1.

2.

3.

a)
b)
c)
d)
e)
f)
g)

Desfasurarea actiunii.Ajunsi in imparatia lui Verde Imparat,eroul este

supus altor probe:
aducerea salatilor din gradina ursului.Pleaca si se intalneste din nou
cu sfanta Duminica .Aceasta il invata sa toarne in fantana din care bea ursul o
fiertura din lapte si miere ca sa il adoarma.Daca va fi surprins sa arunce in urma
pielea de urs si sa fuga urmand in tocmai sfaturile trece cu bine de aceasta proba
ducandu-I spanului salatile
insemna aducerea pielii cerbului cu cap cu tot batute in
nestemate .din nou este ajutat de Sf Duminica care ii da sabia Statu-PalmaBarba-Cot la sfatul batranei sapa o groapa langa izvor unde venea cerbul sa se
adape si cu masca pe chip ii taie capul dintr-o singura lovitura de sabie.Rezista
tentatiei de a nu se uita in ochiul cel otravit si cand in sfarsit cerbul moare, ia
pielea si capul si le duce la palat
in cinstea vitejiei nepotului sau,verde imparat da un ospat la care o
pasare maiastra le aminteste mesenilor de imparatul Ros si fata acestuia,o
vrajitoare cumplita din pricina careia se facusera multe victime.Auzind acestea
spanul ii cere lui Harap Alb sa o aduca imediat la palat.Plecand intr-o noua
misiune, Harap Alb intalneste pe drum o nunta de furnici carora le cruta viata
primind in dar o aripa spre ajutor,apoi un roi de albine carora le face adapost
primind in dar tot o aripa.Continundu si drumul va intalni 5 personaje
gigantice :gerila, Flamanzila, Setila, Ochila, Pasari-Lati-Lungila . Eroul se
poarta frumos cu fiecare castigandu-le increderea si ei ii devin insotitori.
La curtea imparatului rosi vor fi supusi altor probe:
proba focului trecuta cu ajutorul lui Gerila
proba ospatului indeplinita de Setila si Flamanzila
proba alegerii macului de nisip dusa la bun sfarsit de furnici
proba pazirii fetei pe timp de noapte ajutat de ochila si Pasari-Lati-Lungila
proba recunoasterii adevaratei fete ajutata de Craiasa albinelor
proba intrecerii dintre calul lui Harap Alb si turturica fetei pentru aducerea a 3
smicele de mar dulce si apa vie si apa moarta rezolvata prin viclesugul calului.
Recunoscandu I virtutile Rosu ii da fata si cei doi pornesc spre Verde imparat
Spanul va fi demascat de fata imparatului Ros care ii spune lui Verde
Imparat ca Harap Alb este adevaratul nepot.Atunci Spanul ii zboara capul lui
Harap Alb
Deznodamant.Calul se repede la span ,zboara in inaltul cerului cu el de
unde ii da drumul omorandu-l.Cu ajutorul smicelelor de mar dulce si a apei vii
fata il invie pe Harap Alb primesc binecuvantarea imparatului si are loc nunta.
Structura narativa
a)Are ca orice basm un tipar narativ: o situatie initiala de echilibru, un
eveniment care perturba echilibrul, o actiune de recuperea a acestuia si
restabilirea echilibrului si rasplatirea eroului [ propp-morfologia
basmului1928
97

b)Ca in toate basmele apar motive tipice: impratul fara urmasi,

superioritatea mezinului, calul nazdravan, interdictia, substituirea prin
inselaciune, probele depasite, petirea, nunta, obiectelemagice, etc.
c)Respecta momentele clasice ale subiectului:
Expozitiunea: cel mai mic dintre fii unui crai proneste la drum sprec
curtea lui verede imparat pt a-I urma la tron
Intriga: incalcand sfatul tatalui, ia in serviciul lui un span care I se
sustituie prin viclesug
Dezvoltarea actiuni: devine rob, e silit sa indeplineasca sarcini
periculoase, dar este ajutat de cal, sf. Duminica, etc si iese invingator
Punctul culminant: fata imp il respinge pe span, dezvaluind adevarul
despre Harap-Alb, care va fi omorat de acesta.
Deznodamant:impostorul e ucis de catre cal, fata imp il readuce la viata
pe Harap Alb si are loc nunta
d)Discursul narativ se caracterizeaza prin folosirea pers a II-a de catre un
narator omniscient, dar nu intotdeauna obiectiv. Naratiunea care predomina in
basmul popular este aici imprelitata cu descrierea si dialogul. Dialogul are
functie dubla: dezvolta actiunea si caracterizaeaza personajele. Actiunea e
liniara iar succesiunea secventeleor se realizeaza prin inlantuire. Coordonatele
spatio temporale sunt vagi, modalitatile naraarii sunt povestirea si reprezentarea.
Povestirea repr relatarea faptelor insotita de reflectiile naratorului si dublata de
un plan al semnificatiilor simbolice.
f] relatii temporale si spatiale-coordonate vagi
timp- illo tempore- timpul mitic , fabulos, al lui a fost odata
spatiu-taramul acesta si celalalt; reperele spatiale sugereaza
dificultatea aventurii eroului care trebuie sa ajunga de la un capat la altul al
lumii
Personaje
Ca in orice basm personajel sunt: reale-fantastice, pozitive-negative,
umane-animaliere, actanti-adjuvanti(donatori).
Sf. Duminica: personaj pozitiv, mesager care are menirea de a-l initia pe
erou, de a-l indruma. Se metamorfozeaza intro cersetoare pentru a testa
bunatatea sufleteasca si simtul crestinesc al eroului. Ea are rol oracular, intrucat
ii reveleaza destinul, il anunta ca va ajunge imparat, il insoteste si il ajuta.
Craiasa Albinelor, a Furnicilor si calul
-personaje animaliere, adjuvante
Il ajuta pe erou in momentele cheie ale devenirii lui, realizeaza fapte
supranaturale pe care eroul nu le poat3e face singur. Sunt de asemeni personaje
98

donatoare intrucat ii ofera o abilitate la care nu are acces in mod normal. Il

initiaza in tainele milei, compasiunii pentru cei neajutorati.
Uriasii
Sunt fiinte fabuloase, grotesti. Au trasaturi umane : Gerila ( o dihanie de
om ), Flamanzila (o namila de om ), Setila (o aratare de om), Ochila (o
schimonositura de om), Pasari-Lat-Lungila (o pocitanie de om) dar si
supranaturale. Ei intruchipeaza caractere , adevaruri morale sau chiar forte ale
naturii : frigul, foamea, setea, masurarea timpului si a spatiului. Ei il initiaza pe
erou in tainele prieteniei si ale solidaritatii umane.
Spanul (antieroul)
Personaj negativ, malefic, simbolizeaza raul, dar un rau necesar prin care
eroul se va maturiza. Iese in calea lui H.A. de 3 ori, prefacandu se umil, recurge
la siretlicuri, mimeaza duiosia, buna intentie pentru a fi acceptat ca sluga.
Obtine prin viclenie falsa identitate de print. Il supune pe erou la o serie de
probe urmarind pieirea lui cu orice pret.
E caracterizat prin antiteza cu Harap Alb : razbunator, viclean, duplicitar.
Va fi pedepsit in final pentru ca binele invinge raul, iar cel care il omoara e chiar
calul lui HA, cel mai apropiat de el.
Harap Alb
Personaj principal, protagonist, axul compozitiei basmului deoarece toate
celalate personaje graviteaza in jurul lui. Personaj pozitiv, reprezentant al
binelui, care trebuie sa triumfe, chiar daca va intra in slujba raului, va deveni
sluga spanului pentru a se initia.
E un tanar viteaz, harnic, supus, fiind ajutat in izbanda lui de altii. Nu are
insusiri supranaturale ca in basmele populare ci ramane in limitele umanului, iar
faptele care depasesc sfera umanului sunt realizate de donatori sau adjuvanti,
inzestrati cu insusiri supranaturale.
Traseul sau initiatic il formeaza (bildungsroman). Intalnirea cu tatal sau,
deghizat in urs ii confera curaj. Episodul intalnirii cu Spanul, moment cheie ii
da alte virtuti morale, dovedind ca eroul e loial, il slujeste pana la capat, isi tine
promisiunea, cuvantul dat. Calatoria prin locuri pustii, greu de strabatut ii ofera
ocazia sa constate ca fiintele cele mai neinsemnate ii pot fi de ajutor(albinele,
furnicile). La intalnirea cu uriasii afla ciudatenia si varietatea fiintelor. Primele
doua probe sunt un elogiu adus omului in lupte cu forte mai puternice , dar
inferioare ca gandire.
In sfarstit ultima proba repr initierea eroului in vederea casatoriei
Numele Harap Alb este sugestiv pt evolutia si caracterul personajului.
Este un oximoron, harap =rob tigan, care sugereaza situatia paradoxala in care
99

se afla eroul. Desi e fiu de crai, va deveni rob , va fi supus problelor initiatice ca
sa dobandeasca curaj, barbatie, maturitate in vederea succesiunii la tron.
Simboluri
Podul-trecerea spre o noua treapta a finite, evulutia
Padurea-labirintul ce necesita un initiator,un ghid
Fantana-grota din labirint,loc al coborarii in infern, al mortii spirituale
pana cand va muri si invia; primeste un nou nume-botez symbolic
3 etape:-mezin,tanar,boboc,lipsit de experienta
-Harap-Alb-e supus probelor initiatice
-viitor crai-are calitatile necesaremilostiv,generos,tolerant,curajos,inteleptetcf

Demonstratie basm cult

a)
b)

Basmul este o specie a genului epic in proza de mare intindere, care

prezinta lupta dintre bine rau, terminata cu triumful binelui, la actiune luand
parte elemente si personaje reale, dar si supranaturale.
Caracteristicile speciei sunt urmatoarele :
evenimentele sunt prezentate in ordine ascendenta
timpul si spatiul sunt indeterminate
personajele sunt diametral opuse
unele personaje au capacitatea de a se metamorfoza
eroul trece probe al caror grad de dificultate creste
apar motive tipice
apar obiecte magice
apar cifre fatidice
contine formule initiale, mediane, finale
Basmul cult preia modelul basmului popular, dar opereaza schimbari atat
la nivelul scenariului epic, cat si in cel al continutului . Trama (tesatura narativa)
folclorica e dublata de elemente culte intr-o viziune realist rurala :
caracterul nuvelistic al basmului dat de epica ampla, trecerea eroicului in
grotesc, umanizarea personajelor
umanizarea si autohtonizarea fantasticului, in sensul ca personaje cum
sunt Sf Duminica , Rosu Imparat, calul sau uriasii gandesc , se comporta,
vorbesc ca niste veritabili tarani humulesteni. Interesul naratorului se deplaseaza
de la simpla povestire la crearea unor situatii de viata autentica.
100

c)
d)

e)
f)

g)

Naratiunea predominanta in basmul popular se impleteste cu descrierea si

dialogul
Personajele sunt individualizate prin atitudine, vorbire gestica si nu mai
sunt schematizate ca in basme. Povestitorul cult patrunde in psihologia
personajelor care nu se mai impun prin comportament ideal si stereotip, ci se
comporta ca niste oameni obisnuiti, se remarca prin calitati : bunatate, mila,
istetime, solidaritate. De ex : Harap Alb se comporta omeneste : greseste , se
lamenteaza, plange , se caieste , isi doreste moartea
Eroul nu mai este inzestrat ca in basmele populare cu insusiri
supranaturale ci ramane in limitele umanului, iar faptele care depasesc sfera
umanului sunt realizate de adjuvanti si donatori.
Apar teme si motive inexistente in basmul traditional popular : relatia
tensionata parinti copii, falsele ierarhii sociale, lipsa de comunicare intre
oameni, vocatia prieteniei, sprijinul acordat de divinitate omului moral si
generos
Formulele initiale si finale sunt modificate
amu, cica era odata-atribuie povestea altcuiva
pe la noi cine are bani mananca sib ea,cine nu, sta si se uita-introduce,
in spiritual realismului,elemente de critica sociala
simboluri drumul-labirintul
-Harap-Alb -Ulysse-are o ursitoare care ii tese destinul
-Sf Duminica- batrana timpului
-calul-capata adevarata infatisare prin proba focului,tava
cu jaratic,devenind astfel Pegas
-Spanul- metamorfoza a diavolului
-fantana fara roata si cumpana-poarta a infernului
-schimbarea identitatii- mitul faustian

101

102

Riga Crypto si lapona Enigel

de Ion Barbu
-

1)
2)
-

3)
-

1895-1961 poet interbelic

de la debutul in revista Literatorul a lui Al. Macedonski si inceputurile legate
de cenaclul Zburatorul al lui Eugen Lovinescu, lirica barbiana a parcurs mai
multe etape. In studiul Introducere in poezia lui Ion Barbu, criticul Tudor Vianu
propune tri etape:
1919-1920 etapa parnasiana- poezii publicate in Zburatorul
- prin folosirea motivelor istorice, arheologice, legendare si prin limbajul
cizelat in poeme precum: Umanizare, Lava, Raul, Banchizele, Muntii, Panteism
1921-1925 etapa baladesca (orientala)
poezie de insipratie autohtona/balcanica care valorifica motive cum ar fi:
jocul, oglinda, nunta, soarele etc in poeme ca: Dr. Hus, Nastratim Hogea la
Isarlac, Cantec de rusine, Dupa melci, Riga Crypto si lapona Enigel
catre sfarsitul perioadei, lirica barbiana se apropie de expresionsim prin
poeme ca Ritmuri pntru nuntile necesare, Oul dogmatic, Uvedenrode-(pe teme
cum ar fi :increatul care trebuie pastrat, transformarea lui in creat, conducand la
moarte, cele 3 nunti- erosul, intelectul si contopirea cu principiul solar- etc.)
dupa 1926 etapa ermetica
ermetism evident mai ales in volumul Joc secund din 1930
motivele principale ale poeziei ermetice barbiene sunt: oul, ovalul,
triunghiul, oglinda, ochiul valorificate printr-un limbaj dual, stiintific,
matematic
Riga Crypto si lapona Enigel
A fost publicata in 1924 in Revista romana si apoi inclusa in cilcul
Uvedenrode cu subtitlul balada in 1925 subliniind apartenenta la un gen de
poezie cultivat cu precadere de romantici.
Compozitie si semnificatie
Foloseste tehnica povestiriii in rama.
Primele 4 strofe reprezinta prologul, cadrul celei de-a doua povesti: la o
nunta reala se spune o poveste despre o nunta imaginara care nu s-a putut
implini. Povestea e spusa la spartul nuntii, in camara de catre un menestrel.
Strofele 5-27 reprezinta povestea propriu-zisa, simblica, ce are loc in
visul fetei si contine urmatoarele momente:
103

Stofele 5-7 prezentarea celor doi eroi in scurte tablouri, portretul si

prezentare imparatiei rigai Crypto
8-9 portretul, locruile natale, oprirea din drum a laponei
10 intalnirea dintre cei doi
11-15 cele treei chemari ale rigai si primele doua refuzuri ale laponei
16-20 raspunsul meditaatie al laponei
21-22 incheierea intalnirii
23-27 pedepsirea rigai
Portretele sunt realizate prin antiteza.

Riga Crypto
e tainuit inima ascunsa
apartine familiei ciuoercilor
rege al fapturilor inefrioare
stapan al lumii vegetale
nu e iubit
sufera de singuratate

Enigel
numele are sonoritate nordica si sustine originea ei de la pol
isi conduce turmele de reni spre sud
e stapana regnului animal
e o fiinta mica, linistita, echilibrata
intruchipeaaaza o lume superioara
Pentru riga Crypto spatiul existentei este umezeala perpetua, deci un
spatiu impur al amestecului elementelor primordiale, apa si pamantul. E barfit
de supusi pentru ca e naravas si sterp nu voia sa infloreasca. Enigel vine din
tari de gheata, ditr-un spatiu rece, aspirand spre soare si lumina. Drumul spre
Soare fiind simbolic drumul spre cunoastere.

Intalnirea dintre cei doi se realizeaza in plan oniric, in visul fetei. Ce doi
se atrag irezistibil. Riga este cel care rosteste descantelul de trei ori.
1)
In prima chemare-descantec o imbie pe fata, oferindu-I lumea peste care
domneste, dulceata si fragi, dar lapona il refuza.
2)
In a doua chemare-descantec o roaga sa inceapa culesul chiar cu el, dar
este din nou refuzat, lapona explicand prin enumeratia bland, plapand, necopt
diferenta de statut dintre ei.
3)
In a treia chemare-descantec Crypto face o ultima incercare, vorbindu-i
de valorile lumii lui, somnul si uitarea, care te lecuiesc de zbuciumul solar al
cautarii.
104

4)

Refuzul final meditatie pune in evidenta incompatibilitatea dintre cei

doi. Imaginii de fragilitate a lui Crypto ii opune aspiratia ei spre absolut manchin la soarele intelept. Soarele este aici simbolul existentei superioare
spirituale pe care Crypto o refuza in favoarea celei instinctuale, sterile,
vegetative.
Finalul este tragic. Lapona refuza descantecul care se intoarce asupra
celui ce l-a rostit si il distruge. Faptura firava e nimicita de propriul vis, cade
victima indraznelii si neputintei de a-si depasi limitele. Se transforma intr-o
ciuperca otravitoare, obligat sa se nunteasca cu ipostaze degradate ale propriului
regn, cu masalarita mireasa. Pecetile rosii stigmatizeaza noua sa stare de
faptura demonica compatibila tot cu o planta otravitoare.
Semnificatii

1)

Poemul este o alegorie simbolica despre natura duala a fiintei umane, despre
lupa dintre rational, instinctual, instincual, spirit, amterie
2)
Drumul spre sud al laponei are semnificatia unui drum initiatic iar popasul in
tinutul rigai e o proba trecuta prin respingerea nuntii pe o treapta inferioara
3)
Cei doi reprezinta doua fiinte incompatibile. Una, natura inferioara ce
traieste intr-un mediu limitat, derizoriu. Celalta, fiinta superioara ce tinde sa-si
implineasca natura afectiva mergand spre sud, atrasa de caldurile germinative.
Fiecare reprezinta o ipostaza unilaterala ce tinde spre opusul sau. Nuntirea
dintre cei doi ar insemna mutatia dintr-un regn in altul, deci moartea. De aceea
riga devine o ciuperca otravitoare pentru ca este doborat de aspiratia care-I
doborara puterea si conditia.
Demonstratia ca e poezie modernista
1)

Desi poezia e subintitulata balada, ea se realizeaza in maniera moderna ca un

poem alegoric si de cunoastere. Desi pare un cantec batranesc de nunta, e o
poveste de iubire din lumea vegetala, petrecuta in visul fetei. Structura narativa
implica in maniera moderna interferenta genurilor, epicul fiind dublat de
dramatic si de lirismul mastilor, personajele avand semnificatie simbolica.
2)
Desi anecdotica la prima vedere, poezia este expresia simbolica a unei
aspiratii umane, iubirea fiind la Ion Barbu, ca la toti poetii moderni, o
modalitate de intelegere a sensului ascuns a lumii. Poezie a ideii si a viziunii,
eroii sunt simboluri ale unui sistem polarizat in care contrariile se atrag dar
contactul e imposibil din cauza structurii lor incompatibile -COMPOZITIE
3)
. Ca poezie a viziunii valorifica mituri si simboluri stravechi cum ar fi: nunta
dilematica, oglinda, soarele ca simbol al absolutului etc.
105

4)

Formula compozitionala este moderna, creata cu mare rafinament: povestirea

in rama, prologul-invocatie a nuntasului fruntas catre menestrel, prezentarea
eroilor, visul simbolic. Strofele sunt inegale ca numar de versuri,masura e
inegala iar rima si ritmul variabile

Tudor Arghezi-Testament
-

poet interbelic (1880-1967)

nici un alt poet roman nu-l egaleaza in intindere si varietate
106

1.
a.
b.
i.
ii.
c.
d.
e.
f.
g.

lirica sa se caracterizeaza prin cateva trasaturi definitorii

bogatia registrului thematic
poezia programatica: Testament, Flori de mucigai
poezia filozofica:
de inspiratie religioasa: Psalmi
poezia jocului cu moartea: De-a v-ati ascuns
poezia erotica: De-abea plecasesi, Psalmul de taina,
Morgenstimmung, volumul Cartica de seara
poezia universului marunt, a boabei si a faramei (T Vianu):
Hore. Buruieni
poezia istorica: Voda Tepes, Balada unirii
poezia sociala: Flori de mucigai, 1907
evolutia omului in procesul istoriei: poemul sociogonic, Cantere
Omului (1956)

2.

diversitatea de formule si modalitati liricice (romantism, simbolism,

modernism)

3.

ensitatea stilului ce pare a epuiza toate resursele limbii: argou, cuvinte

vechi pitoresti, inventivitate lexicala, expresivitate metaforica

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.

volumele mai importante (poezie):

Cuvinte potrivite (1927)
Flori de mucigai (1931)
Carticica de seara (1935)
Hore. Buruieni (1939)
Una suta una poeme (1947)
Prisaca (1954)
1907 (1955)
Cantare Omului (1956)
Versuri pestrite (1957)
Cartea mea frumoasa (1958)
Frunze (1961)
Poeme noi (1963)
Noaptea (1967)
Poezia Programatica
Testament
Tema-creatia literara ca mestesug, lasata mostenire spirituala
poezia Testament este prima din volumul de debut Cuvinte potrivite (1927)
107

e o arta poetica, o poezie programatica in care apar cateva idei de tehnica

artistica si ideologie literara, fundamentale pentru definirea viziunii argheziene
chiar din titlu, Testament, poetul considera poezia un act solemn,
proclamativ pentru generatiile viitoare, concluzia unei vieti si ultimele cuvinte
lasate viitorimii.
Denotativact juridic
conotativ-creatia, cartea ca mostenire spirituala, ca ultim cuvant adresat
viitorimii (relatia cu NOUL sau VECHIUL TESTAMENT)
Se defineste pe sine ca urmasi al sutelor de generatii de robi ai
pamantului in numele carora va vorbi in opera sa si al caror purtatori de cuvant
se va face prin poezie
COMPOZITIE si semnificatii

dupa un incipit negativ Nu-ti voi lasa, textul se construieste in structuri

lingvistice coordonate
lirismul e subiectiv, marcat prin pronume de persoana intai, eu, noi, prin
verbe, prin adresare directa, monolog liric, sau dialog imaginar tata fiu
-

Strofa I
inca din primele versuri, substantivul carte detine o pozitie priviliegiata
in text, intrucat in jurul lui se construieste intregul discurs liric
numele adunat pe o carte reprezinta avutia spirituala pe are poetul o
transmite urmasilor, singura neperisabila
creatia artistica, a carei metafora e cartea, e vazuta ca un proces de
umanizare, ca un urcus continuu catre spiritualitate, ca o transfigurare a muncii,
cartea mea e, fiule, o treapta
singurul bun pe care poetul il transmite viitorimii e o carte de pozie in
care a transfigurat munca si suferinta strabunilor, In seara razvratita care vine/
De la strabunii mei pana la tine

Strofa II
in strofa a 2-a, compusa din numai 4 versuri, cartea e numita metaforic,
hrisovul vostru cel dintai, adica un document fundamental care atesta mutatia
din planul material in cel spiritual, Al robilor cu saricile pline/ De osemintele
varsate in mine
Strofa III
explica saltul produs prin schimbarea instrumentelor muncii (sapa devine
condei si brazda calimara) si prin transformarea limbajului
procesul e reliefat printr-un sir de opozitii: graiul cu indemnul pentru vite
cuvinte potrivite, zdrente muguri si coroane, venin miere
108

poezia este Cuvinte potrivite, asadar actul creatiei e o lupta pentru

expresie artistica, o cazna, o necontenita daltuire a cuvintelor
poetul potriveste cuvintele, le obliga sa slujeasca un gand,o idee, ele sunt
materiain care se modeleaza constiintade sine a omului
sirul opozitiilor continua in versurile urmatoare, cand ocara imbie si
injura, iar mortii din vatra se fac un Dumnezeu de piatra
cartea e un hotar inalt , marcand definitive trecere catre spiritual: Hotar
inalt cu doua lumi pe poale/ Pazind in piscul datoriei tale
-

Strofa IV
cartea capata si alte semnificatii, poate fi o razbunare care intoarce
suferinta, spre izbavire, Durerea noastra surda si amara/ O gramadii pe o
singura vioara
puntul central al poeziei este estetica uratului, imprumutate de la
Beaudlaire, din Florile raului
poezia e nascuta din bube, mucegaiuri si noroi: Din bube, mucegaiuri si
noroi, iscat-am frumuseti si preturi noi, asadar e o floare a raului, o
metamorfoza a uratului si a suferintei
prin estetica uratului, poetul exploreaza zone considerate pana acum, in
poetica clasica sau romantica, nepoetice
uratul, boala, suferinta, situate pana acum la antipodul frumosului artistic,
devin obiecte ale contemplarii poetului
pe de alta parte, estetica uratului semnifica faptul ca, poezia innobileaza
realitateam are capacitatea de a metamorgoza in frumos uratul existentei
in urmatoarele versuri ale strofei reia ideea ca poezia are un caracter
subtil razbunator care produce suferinta stapanului, Pe care ascultand-o a jucat/
Stapanul ca un tap injughiat
ea este o otrava perfida, pentru ca in frumusetea obtinuta cu truda si
suferinta se ascunde revolta si mania poetului

Strofa V
e dezvoltata o alta idee a textului: esenta actului creatiei, Slova de foc si
slova faurita/ Imperechiate in carte se marita
poezia reprezinta o impletire dintre inspiratie solva de foc si elaborare,
munca sustinuta asupra cuvintelor, slova faurita
verbele la persoana I, exprima de altfel efortul poetului in aceasta
intreprindere uriasa: am ivit, am prefacut, am pus, am iscat, am scris
Ideile fundamentale ale textului sunt:
1.
orice carte instituie un cult al stramosilor, fiind forma cea mai inaltade
oglindire a spiritualitatii unui popor
109

2.

uratul poate deveni obiect estetic, frumusetea avand, in mod

paradoxal, radacini urate, asa cum unele flori cresc din mucegai
3.
poezia e un proces de purificare a cuvintelor
4.
poezia nu e doar inspiratie, ci si mestesug, efort migalos al unui
artizan
Textul surprinde, prin noutatea si fantezia metaforica, prin asocierile
semantice inedite si prin valorificarea tuturor straturilor lexicale:
1.
metafora cartii: e treapta, hrisovul ce dintai, Dumnezeu de piatra
2.
metafora poeziei: cuvinte potrivite, versuri si icoane, muguri si
coroane, hotar inalt, o singura vioara etc
o
o
o
o
o
o
-

valorificarea tuturor structurilor lexicale se realizeaza prin amalgamarea

limbajelor:
limbaj regional (gramadii),
limbaj popular (plavani, vite, zdrente),
limbaj arhaic (hrisov, sarici, oseminte),
l nelogic (obscur),
cuvinte nepoetice cu valente artistice (mucegaiuri, bube, ciorchini
de negi),
relatiile de opozitie, seriile antonimice, exprima ideea transfigurarii
artistice ale unor aspecte ale realitatii degradate
versificatie se situeaza intre traditie si modernitate: strofe inegale ca
numar de versuri, masura si ritm variabile, rima imperechiata
Nivelurile textului
1 fonetic-cuvinte cu sonoritati dure
-prozodie intre traditie si inovatie: strofe inegale ca nr. de
versuri,masura si rima variabile, rima imperecheata
2 morfo-sintactic-dislocari topice si sintactice
-timpuri verbale :un singur viitor nu voi lasa
-persoana 1 sg. Alterneaza cu 1 pl.
-perfectul compus al verbelor: am prefacut, am ivit, am
scris, am iscat
3 lexico-semantic cuvinte nepoetice cu valente artistice:mucegaiuri ,
bube , noroi
-registre stilistice diverse :arhaichrisov ,regional
gramadii, popular plavani branci neologic obscur religios icoane,
izbaveste
- serii antonimice :sa imbie, sa injure
110

4 stilistic epitetul rar seara razvratita

-enumeratia prin juxtapunere
-comparatii inedite ca fierul cald
-fantezie metaforica :carte =treapta , hrisov
Poezie=cuvinte potrivite,versuri si icoane, muguri si coroane, vioara, hotar inalt
Arta poetica
1.
2.
3.
1.
2.
o
o
o
3.
o
o
o

poezia raspunde la cateva intrebari fundamentale:

Ce este poezia?
Care sunt sursele ei si cum e creata?
Care e rolul ei?
cuprinzand toate ideile esteticii argheziene
Arghezi considera ca orice poet trebuie sa-si asume organic poezia
inaintasilor
Sub aspectul continutului
arta trebuie sa constituie un crez, o atitudine fata de lume
orice poate deveni poezie, sursa de inspiratie este infinita
mesajul operei e camuflat in simboluri si imagini
Sub aspectul expresiei
poetizarea limbajului comun, necizelat, prin imbinari sintagmatice
insolite, noi
conservarea caracterului pitoresc, evocative al cuvantului
mecanismul creatiei functioneaza printr-un act inspirat, dar si prin
truda

Ultima noapte de dragoste. Intaia noapte de razboi

de Camil Petrescu
-

romanul a aparut in anul 1930

111

fusese initial o nuvela, care I se paruse prozatorului prea lunga, pe care a

transformat-o intr-un roman.
se intitula initial Proces verbal de dragoste si razbunare
Subiectul
-

cuprinde poveste de iubire dintre Stefan Gheorghidiu si sotia sa Ela

(Ultima noapte de dragoste), pe fundalul evenimentelor premergatoare si
ulterioare intrarii Romaniei in Primul Razboi Mondial (Intaia noapte de razboi)
in primavara lui 1916, in timpul unei concentrari pe Valea Prahovei,
Gheorghidiu asista in popata ofiterilor la o discutie despre fidelitate in dragoste.
Aceasta ii va trezi in mod dureros toate amintirile despre casnicia sa cu Ela.
rememorarile eroului ne releva imaginea unui mariaj sarac, dar implinit.
Un student la filosofie si o studenta la Litere duc o viata conjugala armonioasa
si intensa prin necontenite atentii si nenumarate dovezi de iubire. Mostenirea
neasteptata a unei averi considerabile lasata de unchiul Tache schimba brutal
viata celor doi. Stefan va descoperi in Ella o alta femeie interesata de probleme
materiale, pasionata de afaceri, avida de mondenitati. Distractiile nocturne si
escapadele femeii (de pilda excursia la Odobesti) declanseaza in erou drama
incertitudinii si a geloziei. Aduce in patul conjugal o prostituata numai ca sa se
razbune si Ela il paraseste. Se vor impaca mai tarziu si vor petrece o luna de vis
la Constanta. Drama eroului se amplifica atunci cand sosind pe neasteptate de la
Azuga, unde fusese concentrat timp de doua saptamani, nu-si gaseste sotia
acasa. Cand aceasta revine in zorii zilei, Gheorghidiu ii propune divortul si ea
accepta. Torturat de gelozie si remuscari, pleaca ca sublocotenent in armata.
Drama amoroasa trece in plan secund, facand loc dramei razboiului. Eroul
devine participant activ la campania care viza alungarea trupelor Imperiului din
Ardeal. Regimentul sau cucereste Branul , Tohanul si trece Oltul spre Sibiu.
Traieste drama razboiului ca un combatant, asista la toate ororile, este ranit si
spitalizat. Cand se intoarce la Bucuresti, gaseste o Ela ca i se pare falsa si
interesata. Hotararea de divort este dusa de data aceasta pana la capat.
Conflict
ca in orice roman de analiza, psihologic, conflictul este unul interior intre
lumea ideilor absolute, a utopiilor care nu accepta niciun compromis si
realitatea care infirma acest sistem axiologic (utopia si realia)
Incipit
-

capitolul 1 La piatra Craiului, in munte.

Naratorul-personaj, Stefan Gheorghidiu, un locotenent de 23 de ani este
concentrat pe frontul Primului Razboi Mondial. Sunt clar precizati indicii
spatio-temporali in primavara anului 1916. Aude la popota ofiterilor o
discutie despre infidelitatea in dragoste pe marginea unui articol de ziar in
112

legatura cu achitarea unui sot care isi ucisese sotia si pe amantul acesteia. Scena
reprezinta doar un pretext narativ pentru rememorarea propriei povesti de iubire
cu Ela
Final
-

Final deschis, specific romanuloui modern.

Ranit, Gheorghidiu se intoarce de pe front la Bucuresti. O reintalneste pe
Ela care i se pare falsa. Se hotaraste sa divorteze. Lasandu-i ei tot trecutul:
bani, casele de la Constanta, obiectele si cartile din casa de la Bucuresti,
amintirile.
Hotararea eroului trebuie inteleasa ca o eliberare. Drama colectiva a
razboiului l-a vindecat de drama individuala a iubirii.
Relatia dintre incipit shi final nu se realizeaza printr-o simetrie ca in
romanul realist, ci descrie un traseu sentimental existential, evolutia interioara a
eroului. Daca la inceput sufera din iubire, in final se afla la o alta varsta
spirituala, intelectuala, intelegand k exista drame mai profunde decat cea
conjugala.
Compozitia
1.
-

scriitorul a avut convingerea ca este un inovator in epica autohtona. Intrun interviu acordat revistei Facla in anul 1930 spunea este un roman cu
tehnica anapoda.
Romanul cuprinde doua parti, care dezvolta doua teme diferite.
prima: Ultima noapte de dragoste tema iubirii e exclusiv fictionala
partea a doua: Intaia noapte de razboi tema razboiului, reprezinta in
fond jurnalul de campanie al scriitorului
actiunea cartii incepe intr-o seara din vara anului 1916, in care
Gheorghidiu e concentrat de cateva luni la Piatra Craiului cu regimentul sau.
Din capitolul 2 pana la sfarsitul capitolului 5, naratiunea se refera la intamplari
petrecute in cei doi ani si jumatate care au precedat concentrarea. Capitolul 6,
ne readuce in prezent, infatisandu-ne numai doua zile din viata personajului, o
sambata si o duminica plina de evenimente, drumul la Campulung, cearta cu
Ela, intoarcerea fortata la unitate. Toate aceste capitole, reprezinta prima parte a
romanului, monografia indoielii C Ciopraga
a doua parte reprezinta jurnalul de campanie al scriitorului, imprumutat
cu amanunte eroului narator. Cele doua parti formeaza o unitate, desi nu se
alatura cronologic, in sensul ca problematica primei parti se releva in experienta
celei de a doua. Unitatea romanului e sustinuta si de faptul ca naratorul-personaj
pastreaza aceeasi calitate de a observa si de a se analiza in ambele carti
romanul cuprinde doua carti cu 6 si respectiv 7 capitole. Titlurile
capitolelor sunt sugestive pentru evolutia interioara a eroului: diagonalele unui
113

testament, Intre oglinzi paralele, Ne-a acoperit pamantul lui Dumnezeu

etc;
o
cele doua parti, sugerate chiar din titlu reprezinta cele doua
experiente de cunoastere traite de protagonist: dragostea si razboiul. Prima parte
este fictionala, iar a doua construita sub forma jurnalului de campanie,
valorifica jurnalul scriitorului insusi, cu articole si documente din epoca
2.
Exista doua planuri narative: planul subiectiv, ce caracterizeaza indeosebi
prima parte, unde memoria reinvie intamplari trecute, si planul obiectiv, panza
sociala si istorica pe care se desfasoara drama eroului: societatea romaneasca
inaintea si in timpul primului razboi
3.

Relatii spatiale si temporale

sunt precise; romanul incepe in primavara lui 1916, in timpul unei concentrari
pe valea Prahovei;
capitolele 2-5 nareaza intamplari petrecute cu 2 ani si jumatate inainte de
inceputul romanului; se pun astfel in evidenta doua planuri temporale si doi
tim[pi narativi: timpul nararii prezentul frontului; si timpul narat trecutul
povestii de iubire
se renunta la cronologia romanului realist; se folosesc acronia si analepsa, in
sensul ca romanul erotic e inclus in romanul de razboi prin tehnica proustiana a
memoriei involuntare
Problematica iubirii
-

reprezinta tema primei parti, prezentata ca un proces psihic complex

la inceput, iubirea este pentru erou un sentiment total si inalterabil, un
taram al reusitei posibile, care vizeaza cuplul in cadrul caruia femeie e un alterego al barbatului
mai tarziu, Gheorghidiu se simte diminuat in ochii sotiei, vede ca nu mai
e adulat, ca nu mai e singurul in stare sa-i dea acesteia sentimentul bucuriei si al
implinirii. Gelozia lui incepe din cauza orgoliului de a nu mai fi unica
preocupare a Elei. Cand aceasta certitudine se clatina, incepe drama instrainarii.
Cand conditia sociala si materiala ii modifica Elei felul de a fi, el resimte
aceasta ca pe esecul propriei personalitati. Incearca diverse remedii inutile, cu
toate ca inainte de a fi elucidat problema vinovatiei, incetase de fapt sa o mai
iubeasca
prima parte a fost supranumita monografia indoielii deoarece
sentimentul geloziei este analizat de prozator cu mare acuitate. El cunoaste toate
fazele: alternarea banuielii cu stingerea ei, criza si apatia, izbucniri violente,
114

acuzatii vehemente si reveniri pline de recunostinta. Aceste schimbari de

registru sufletesc dovedesc disponibilitatile si complexitatea personajului
Problematica razboiului
-

romanul intentioneaza sa dea o replica episoadelor de batalie idealizate in

literatura anterioara, prezentate fals si demogogic printr-un eroism de parada
de accea, nu sunt descrise mari batalii sau atitudini eroice, ci sunt
surprinse si analizate sentimente umane, ca frica, curajul, lasitatea, instinctul de
conservare sau solidaritatea umana. In loc de eroism si fapte marete,
Gheorghidiu observa incaierari neinsemnate, cadavre anonime, gesturi fara sens,
si de aceea se intreaba mereu: acesta e adevaratul razboi?
problematica belica e vazuta prin destinul unui combatant care traieste o
experienta limita, facandu-si ucenicia filosofica si etica. Razboiul devine asadar,
momentul devenirii unei filosofii, o experienta cruciala (modelul lui Camil
Petrescu a fost romanul lui Hemingway Adio arme). Pentru erou, razboiul ca
si iubirea reprezinta un mod de cunoastere a sinelui, ii determina o noua
atitudine fata de viata, il ajuta sa se clarifice pe sine, ii releva esenta conditiei
umane
Caracterizarea lui Gheorghidiu
1.

Stefan Gheorghidiu este protagonistul romanului si personajul narator,

constiinta ordonatoare a operei
intreaga fabulatie a romanului scris la persoana I se compune si se
organizeaza din perspectiva interioara a eroului, centrul de constiinta al operei.
Este si eroul principal, protagonistul
2.
reprezinta un nou tip de personaj, eroul intelectual, insetat de absolut
3.
personajul se raporteaza la doua planuri temporale: timpul cronologic in
care povesteste intamplarile de pe front si timpul psihologic in care
rememoreaza drama iubirii
traieste doua experinete definitive: iubirea si razboiul
iubirea:
a) la inceput e un student sarac, casatorit din dragoste cu o studenta de
aceeasi conditie. Prin testamnetul lasat de unchiul Tache se imbogateste dar se
indeparteaza de femeia iubita. Sentimentul de iubire se naste din admiratie,
duiosie, orgoliu Incepusem sa fiu magulit de admiratia pe care o avea toata
lumea pentru mine, fiindca eram iubit de una din cele mai frumoase studente.
Incearca sa o modeleze pe Ela dupa propriul sau ideal de feminitate. Crede cu
tarie ca iubirea e un lung proces de autosugestie sau ca cei ce se iubesc au
drept de viata si de moarte unu asupra celuilalt. E insetat de certitudini in
iubire. Traieste drama luciditatii care degenereaza in obsesie starile sufletesti
115

b)

4.

5.
6.

repeteate mentinute cu vointa duc la o adevarata nevroza. Ca un adevarat erou

hamletian, inregistreaza cu luciditate exacerbata realitatea, retine amanunte,
face asociatii, se afla intr-o incordare permanenta, e captivat de propriile
ganduri. Cand se crede inselat, de exampleu excurisia la Odobesti, urmareste
atitudinea sotiei sale cu intentia precisa de a avea o certitudine, de aface din ea
un obiect de studiu. Gelozia vine din orgoliu ranit, din faptul ca viziunea sa
despre iubirea ideala e contrazisa permanent de comporatemnetul Elei.
Razboiul: se inroleaza sublocotenent in armata romana inca de la
intarea tarii in primul razboi face in primele randuri campania din Transilvania.
Experienta razboiului functioneaza ca o terapie de soc, o anuleaza pe cea a
iubirii, individuala, fiind vorba despre o experienta colectiva care il obliga sa se
raporteza la ceilalti. Traind in intimitatea mortii se elibereaza, renunta la tot
trecutul. Razboiul i se pare monstruos si absurd. E confruntat cu frigul,
foamea, frica, are smntimentul dezumanizarii nu mai e nimic omenesc in noi.
Insingurat si deziuluzionat traieste dramatic impactul cu realitatea
eroul ilustreaza drama intelectualului pentru Camil Petrecscu calitatea de
intelectual nu e data de studii, ci de superioritatea constiintei. Intelectualulu e un
ganditor lucid, care problematizeaza existenta, care traieste cu alta intensitate si
constiinta toate faptele vietii, din perspectiva valorilor absolute. El traieste in
lumea ideilor, a cartilor, a principiilor. Lucid si hipersensibil incearca sa
recompuna lumea in functie de aspiratia lui spre absoult. Drama provine din
incercarea de suprapunere a idealului sau peste real, din incompatibilitatea cu
lumea sau cu femeia iubita. Eroul supune lumea unui tipar de idealitate, iar
neconcordanta e intotdeauna dramatica.
Modalitatile de caracterizare sunt specifice romanului subiectiv de
analiza.
introspectia modalitatea prin care personajul principal isi analizeaza
trairile in cele mai mici nuante
monolog interior dezvaluirea interioritatii la persoana I
fluxul memoriei (fluxul constiintei) relatarea faptelor sau transcrierea
gandurilor in ordinea subiectiva in care le reconstituie afectivitatea naratorului
memorie involuntara rememorarea unui fapt in mod neprogramat si
neintentionat
Opinie: Stefan Gheorghidiu reprezinta un nou tip de peronaj impus de
romanele si dramaturgia lui Camil Petrescu, intelectualul insetat de absolut ca si
George Ladima din Patul lui Procust sau Gelu Ruscanu din Jocul Ielelor.
El traieste intr-o lume a ideilor si a utopiilor; are orgoliul de a refuza o realitate
care nu i se potriveste, e o constiinta lucida, analitica, superioara. In planul
ideilor el este intotdeauna un invingator.
Caracterizare Ela Ghioghidiu
116

1. personajul principal feminin al romanului construit din rememorarile eroului,

privit numai din perspectiva lui Gheorghidiu eroul narator
2. era cea mai frumoasa studenta la litere lucru care maguleste pe erou. Se
casatoresc si la inceput casnicia lor e fericita. Georghidiu o descrie conferindu-i
atribute ale idealitatii era atata tinerete in trupul balai si atata generozitate in
ochii inlacrimati albastrii. Protretul initial e favorabil : frumoasa, inteligenta,
darnica, atenta (face toate lucrarile matusii ei institutoare, face cadouri
prietenilor cu ultimii bani, o ingrijeste pe prietena ei bolnava cu o daruire de
sora de caritate)
3. mostenirea lasata de unchiul Tache o influenteaza puternic, femeia se schimba,
devine interesata de bani, afaceri, mondenitati, devine pragmatica, frivola,
indiferenta. Sub influenta verisoarei Anisoara, e acaparata de noua ei viata si se
indeparteaza de Stefan. Escapadele in afara perimetrului conjugal o modifica
fundamental in ochii barbatului am privit-o cu indifernta cu care privesti un
tablou, avea ceva uscat fara viata
4. in constiinta naratorului ea parcurge drumul de la ipostaza unica la femeia
obisnuita. Ea nu se mai suprapune idealului creat de erou. Aparentele si esentele
se intrepatrund, se confunda si Ela cea adevarata scapa parca cititorului
5. structura romanului care organizeza naratiunea sub forma unor evenimente
sufletesti relatate de erou, de un narator necreditabil, confera Elei un statut
aparte. Ea se misca, actioneaza, vorbeste in functie de constiinta naratorului,in
felul acesta cititorul nu are posibilitatea de verifica adevarul, de a afla care este
adevarata Ela.
6. Din confesiunea protagonistului se poate reconstitui portretul fizic: frumoasa,
blonda, ochi albastrii, eleganta. Portretul moral: insumeaza trasaturi
contradictorii in functie de perceptia personajului narator
1. Relatia dintre cele doua personaje
a. Stefan Gheorghidiu e personaj narator, toata fictiunea operei e prezentata din
perspectiva sa, intr-o viziune subiectiva, unica, relativa (eul limitat). Ela e
prezentata numai din perspectiva personajului narator, narator necreditabil
b. Povestea de iubire e relatata numai in cap 2-5 din partea I si in ultimul capitol
din poartea a II-a. Rememorarea povestii se face in 3 etape:
o initial studenti casatoriti din dragoste, saraci dar fericiti
o etapa a doua dupa primirea mostenirii reprezinta inceputul alienarii dintre
cei doi
o etapa a treia clarificarea dramei amoroase prin participarea la razboi
2.
Scene semnificative:

Din cap Diagonalele unui testament reprezinta

rememorarea inceputului povestii de iubire: apropierea dintre cei doi, nunta,

117

lungile convorbiri in intimitate, bucuria si orgoliul eroului de a fi iubit. De

altminteri era aceasta fata un continuu prilej de uimire

Excursia la Obobesti din cap E tot filozofie cartea I:

este esentiala pentru intelegerea framantarii eroului. Gheorghidiu analizeaza
fiecare gest al sotiei, pozitia corpului, surasul fals si familiaritatea cu G. El are
nevoie de certitudini, analizeaza cu luciditate, are revelatii despre iubire si sotia
lui. Suferinta produsa de gelozie ii provoaca stari contradictorii Paream uneori
de o veselie excesiva. Imi descopeream nevasta cu o uimire dureroasa.
Tehnici narative
1. e un roman modern de analiza de tip subiectiv, roman psihologic.
2. este scris la persoana I.
3. Naratorul e identic cu personajul iar perspectiva narativa e impreuna
cu.
4. Naratiunea la persoana I se face ca un lung monolog interior in care
personajul narator comunica si se autoanalizeaza. Faptele sunt prezentate dintr-o
singura perspectiva subiectiva de o constiinta unica. Se constituie astfel un timp
subiectiv, faptele fiind subordonate memoriei. Cunoastem faptele, evenimentele,
personajele numai prin viziunea lui Gheorghidiu.
5. pentru prima data in romanul romananesc se face o analiza psihologica
explicita, in care cititorului nu i se ofera nicio garantie de adevar al faptelor.
Este exclus un alt punct de vedere. Nu vom intalni o imaginea obiectiva
impersonala ca in romanul traditional obiectiv, ci una marcata de psihologia
naratorului personaj. De aici decurg relativismul si autenticitatea viziunii.
Autenticitatea este o trasatura a romanului camilpetrescian dupa cum marturisea
autorul insusi in eseul Noua structura si opera lui Marcel Proust: singura
realitate pe care o pot povesti este realitatea constiintei mele, continutul meu
psihologic. Eu nu pot vorbi onest decat la persoana I. In locul veridicitatii
realiste prozatorul pune autenticitatea faptului trait. Faptele, personajele sunt
prezentate ca evenimente interioare, interpretate si analizate.
6. timpul cronologic este pulverizat. Exista doua planuri temporale:
timpul nararii(prezentul frontului) si timpul narat ( trecutul povestii de iubire).
Intocmai ca la Proust in romanul In cautarea timpului Pierdutun eveniment
exterior, aici discutia de la popota ofiterilor, declanseaza rememorarea unor
intamplari trecute. Criticul Nicolae Manolescu observa ca deosebirea
fundamentala intre Camil Petrescu si Proust consta in atitudinea fata de timp. La
scriitorul francez actiunea e total necronologica, in schimb la Camil Petrescu
actiunea este ordonata cronologic cu exceptia capitolelor 2-5 din prima parte ce
relateza intamplari petrecute cu 2 ani si jumatate inaintea momentului narativ.
7. tehnicile narative folosite sunt moderne. Relatarea si povestirea din
romanul traditional sunt inlocuite de fluxul memoriei, monolgul interior,
analiza, de unde si impresia de epic evenimential sarac.
118

8. stilul anticalofil sustine autenticitatea limbajului, scriitorul refuzand

artificialitatea, conventionalismul

Romanul experientei
Sintagma folosita de Mircea Eliade in volumul Itinerar spiritual. Studii de
tinerete 1927
E o categorie de roman care valorifica la maximum prin personajele propuse
trairea intensa a unei experiente personale de orice tip
Se bazeaza pe crearea impresiei de autenticitate prin inserarea unor elemente
despre care cititorul stie ca tin de realitate (biografii reale, pagini de gazeta)
Eroul este un alter-ego al scriitorului a carui biografie sustine autenticitatea
fictiunii.
Faptele de viata sunt teoretizate, avand un rol important in evolutia sufleteasca a
eroului fictiunii.

Cratim, Apostrof

Poetul /prozatorul /dramaturgul opereaz n cadrul acestui vers / poezie /

text la nivelul metagrafelor, adic al figurilor de grafie, cratima/ apostroful din
structura/ sintagma ..
1.(pentru structuri gen: se-ntoarce) - marcnd elidarea vocalei
din.....(aici numeti partea de vorbire respectiv) .., impunnd astfel rostirea
mpreun, n tempo rapid a ultimei silabe a.....(aici numeti partea de vorbire
respectiv) ... / a .....(aici numeti parte de vorbire respectiv) .. i a primei
silabe a .....(aici numeti partea de vorbire respectiv) ... / a .....(aici numeti
partea de vorbire respectiv) .., cele dou silabe reducndu-se astfel la una
singur. Rezultatul este la nivel stilistic realizarea unei sincope i necesitatea ei

119

se explic i din considerente prozodice, fiind ntreinut astfel msura i ritmul

versului / considerente de fluidizare a discursului epic/ dramatic.
2. (pentru sintagme gen: de-asemenea) - impunnd rostirea mpreun, n
tempo rapid a dou foste vocale aflate n hiat, legnd astfel ultima silab a .....
(aici numeti partea de vorbire respectiv) ... / .....(aici numeti parte de
vorbire respectiv) .. i prima silab a .....(aici numeti parte de vorbire
respectiv) ... / .....(aici numeti parte de vorbire respectiv) .., cele dou
silabe reducndu-se astfel la una singur. Rezultatul este la nivel stilistic
realizarea unei sincope i necesitatea ei se explic i din considerente prozodice,
fiind ntreinut astfel msura i ritmul versului / considerente de fluidizare a
discursului epic/ dramatic.
3. (pentru exemple gen: l-au dat) impunnd rostirea mpreun, n tempo
rapid ultimei silabe a .....(aici numeti partea de vorbire respectiv) ... / a.....
(aici numeti partea de vorbire respectiv) ... i a primei silabe a .....(aici
numeti parte de vorbire respectiv) ... / a .....(aici numeti partea de vorbire
respectiv) .., cele dou silabe reducndu-se astfel la una singur. Rezultatul
este la nivel stilistic realizarea unei sincope i necesitatea ei se explic i din
considerente prozodice, fiind ntreinut astfel msura i ritmul versului /
considerente de fluidizare a discursului epic/ dramatic.
4. (pentru exemple gen: ping-pong) marcnd scrierea corect a unui
substantiv/ adjectiv/ x compus/ ....

Semnele De Punctuaie
Punctul marcheaz o pauz mai mare
dect virgula i finalul unei propoziii
enuniative.
Semnul exclamrii marcheaz finalul
unei propoziii exclamative retorice. Semnul
ntrebrii marcheaz finalul unei propoziii
interogative retorice.

Linia de dialog marcheaz introdu

replicii unui personaj. Dou puncte:
explicaie/ o enumeraie/ o definiie/ replica
personaj / o apoziie.
Punctul i virgula: o pauz
virgula i dect punctul.

Virgula / Linia De Pauz/ Uneori Punctele De Suspensie n acest text

virgula este folosit
pentru a separa termenii unei
- pentru antepunerea unei
120

prop

enumeraii
subordonate fa de regenta ei.
- pentru a marca un raport de
pentru
antepunerea
juxtapunere ntre mai multe propoziii de complement/atribut care n mod normal su
acelai fel.
termenul regent.
- pentru a suplini predicatul subneles al
- pentru a suplini o conj
propoziiei: Eu mnnc mere i tu, pere.
subordonatoare: ai carte, ai parte.
- se pune obligatoriu virgul: nainte de
- pentru izolarea unei prop
conjunciile ci, dar, iar, ns, deoarece, incidente/separarea vorbirii directe de
fiindc, pentru c, ntruct, dei, cu toate c, indirect
mcar c.
- pentru izolarea unui substantiv
- pentru izolarea unei apoziii: Ion, adjectiv n cazul vocativ
prietenul meu,...
- pentru izolarea unei interjecii de restul
enunului.
Ghilimelele Aceste paragrafeme, ghilimelele sunt folosite n acest text
pentru
-

a marca prezena stilului indirect liber,

- a insera un citat aparinnd
fiind astfel inserate replicile/gndurile unui alt text, validndu-se astfel ca te
personaj n cadrul vorbirii indirecte/ replica unui intertextualitatea.
personaj n chiar monologul su, acesta vorbind cu
- a enuna o porecl/ un supra
sine
al personajului
a puncta caracterul peiorativ, ironia
emitorului la adresa.

Punctele
De
Suspensie,
Uneori
Linia
De
Pauz
Prozatorul/poetul/dramaturgul opereaz n cadrul acestui text la nivelul
metagrafelor, adic al figurilor de grafie, punctele de suspensie marcnd o pauz
mai mare dect punctul, ele ntrerupnd discursul pentru:
1. a impune un moment de rgaz
7. a sugera febrilitatea/lentoarea cu c
contemplativ lectorului (dac este o descriere desfoar fenomenele supuse interpretr
frumoas)
contempl..../se triete un sentiment....(dac
2. a sugera o punctare obsedant a unei niruite predicate)
senzaii de disconfort(dac este o descriere n
8. a puncta implicarea afectiv a eului
stil bacovian)
personajului,
sentimentul
de.....fiind
3. a marca un moment de contemplaie sugerat(dac sunt verbe la persoana I)
n care s-a scufundat emitorul datorit
9. a puncta echivocul (dac se nele
frumuseii aspectelor prezentate(dac este o totul altceva dect ce scrie)
descriere frumoas)
10. a puncta ritmul sacadat al ....
4. a suplini nite cuvinte pe care
11. a puncta ocul resimit de personaj
emitorul nu mai este nevoie s le enune,
12. a puncta o opoziie ntre...i
deoarece mintea receptorului le poate
13. a fi o prelungire a cuvintelor n c
121

recupera singur(dac enunul nu este sistemului de gesteme sau de mimeme

complet, adic nu este suficient semantic)
suplinind gestul familiar vorbirii(dac impu
5. a pregti introducerea unui element nivel imaginativ un gest..)
surpriz (dac urmeaz ceva la care nu te
14.a puncta ezitarea/incertitudinea.......
ateptai)
6. a puncta ideea de continuitate, de
permanen a

ele ajutnd la fluidizarea discursului.

PENTRU SCRIEREA CU MAJUSCUL
Poetul/prozatorul/dramaturgul opereaz n acest text la nivelul metagrafelor,
adic al figurilor de grafie, scrierea cu majuscul a lexemului .../lexemelor
..... demonstrnd importana deosebit pe care acesta o acord
obiectului/obiectelor/ aspectului/ aspectelor prezentat/prezentate, acesta/ acestea
validndu-se i ca motiv/e literar/e central/ al operei. Ocurena repetat a
acestuia/acestora pe parcursul discursului demonstreaz i calitatea de laitmotiv.

A transcrie nseamn c trebuie s copiezi ceva anume din

textul dat
A scrie nseamn c scrii ceva din mintea ta, nu din text.
Valoare expresiv nseamn figur de stil
Imagine artistic(vizual, auditiv, motorie, olfactiv,
tactil, sinestezic) nseamn o propoziie care scoas din context
s transmit clar ideea.
Pentru ntrebarea cu sinonime, antonime sinonimele,
antonimele contextuale pentru lexemele .... Sunt n ordine......

122

Pentru ntrebarea cu expresii/locuiuni (vei da obligatoriu

locuiuni verbale care s nu poat fi nelese n sens propriu)
locuiunile care conin lexemul .... Sunt......
Pentru ntrebarea cu expresii/locuiuni cu un anumit cuvnt
ntr-un enun - nti te gndeti la o locuiune verbal care s
conin acel cuvnt i s nu poat fi neleas n sens propriu, apoi
construieti o propoziie cu ea. (ai grij s nu schimbi forma
cuvntului dac nu e verb)
Pentru ntrebarea cu omonimia/polisemia unui cuvnt
X1(adic
scrii
cuvntul
cu
indice
1)
=
substantiv/adjectiv/verb/... Cu sensul de....
Aici scrii propoziia cu sensul pe care l-ai spus la acel
cuvnt.
X2
(adic
scrii
cuvntul
cu
indice
2)
=
substantiv/adjectiv/verb/... Cu sensul de....
Aici scrii propoziia ....(ai grij s nu schimbi forma
cuvntului dac nu e verb)

Pentru ntrebarea Cu Sens Conotativ sens conotativ nseamn sens

figurat. Dac acel cuvnt este din sfera umanului l raportezi la natur i invers.
Nu l integrezi ntr-o comparaie!

Pentru ntrebarea Cu Relaia Dintre Titlu i Coninut

ntre primul element de paratextualitate i discursul
liric/narativ/dramatic, se stabilete un raport de mise en abme, ntregul
coninut ideatic fiind anticipat de semul/semele coninut/e n titlu. Acesta este
realizat pe baza (se specific prile de vorbire din care este compus titlul i
relaia dintre ele) desemnnd (se specific ce desemneaz cuvntul din titlu).
ntregul univers ideatic este astfel vertebrat de ideea anunat de titlu, discursul
liric integrat celor x strofe de tip monovers, distih, terin, catren, cvinarie,
senarie, septim, octav, nonarie, decim, polimorf(se specific tipul strofelor)
123

construind imaginea/ discursul narativ construind imaginea... Titlul este

astfel de tip onomatext, deoarece acesta cristalizeaz ideea central a
poeziei/textului.
FIGUR DE STIL
n acest decupaj/ n aceast poezie/strof, figura de stil care
sublimeaz la modul performant funcia poetic a comunicrii este EPITETUL,
figur ce presupune orice determinant al substantivului sau al verbului prin care
se ofer o imagine deosebit asupra obiectului prezentat, ea activndu-se la
nivelul metasememelor, adic al figurilor de sens, figur integrat aici
structurii/ sintagmei . Acest transfer semantic este realizat pe baza
atributului/complementului .. care determin substantivul/verbul .
Trimind
cuvntul
ntr-o realitate
extralingvistic
acest
epitet
ornant/cromatic/personificator/metaforic/hiperbolic/antitetic sugereaz
n acest decupaj/ n aceast poezie/strof, figura de stil care
sublimeaz la modul performant funcia poetic a comunicrii este
PERSONIFICAREA, figur ce presupune atribuirea de nsuiri umane sau
animate unor fiine necuvnttoare, fenomene ale naturii, obiecte, elemente
neanimate sau noiuni abstracte, ea activndu-se la nivelul metasememelor,
adic al figurilor de sens, figur integrat aici structurii ... Acest transfer
semantic este realizat pe baza verbului personificator .. atribuit substantivului
.. care desemneaz o fiin necuvnttoare/ un obiect/ un fenomen al naturii/ o
noiune abstract. Trimind cuvntul ntr-o realitate extralingvistic aceast
personificare sugereaz.
n acest decupaj/ n aceast poezie/strof, figura de stil care
sublimeaz la modul performant funcia poetic a comunicrii este
COMPARAIA, figur ce presupune asocierea a doi termeni pe baza unor
trsturi comune pentru a se evidenia unul dintre termeni, ea activndu-se la
nivelul metasememelor, adic al figurilor de sens, figur integrat aici structurii
... Acest transfer semantic este realizat pe baza elementului de comparat
substantivul .., a elementului de relaie prepoziia ca / prepoziia la fel ca/,
prepoziia asemenea/, adverbul precum, verbul pare i a elementului cu
care se compar, substantivul ./. Trimind cuvntul ntr-o realitate
extralingvistic aceast comparaie sugereaz.
n acest decupaj/ n aceast poezie/strof, figura de stil care
sublimeaz la modul performant funcia poetic a comunicrii este
METAFORA, figur ce presupune nlocuirea semnificaiei obinuite a unui
cuvnt cu o semnificaie neobinuit pe care nu o poate avea dect n virtutea
unei comparaii subnelese, ea activndu-se la nivelul metasememelor, adic al
figurilor de sens, figur integrat aici sintagmei ... Acest transfer semantic
este realizat dinspre elementul cu care se compar, substantivul . nspre
elementul de comparat substantivul ... (pentru METAFORA EXPLICIT )
124

Trimind cuvntul ntr-o realitate extralingvistic aceast metafor explicit

sau plasticizant Lucian Blaga sugereaz.
n acest decupaj/ n aceast poezie/strof, figura de stil care
sublimeaz la modul performant funcia poetic a comunicrii este
METAFORA, figur ce presupune nlocuirea semnificaiei obinuite a unui
cuvnt cu o semnificaie neobinuit pe care nu o poate avea dect n virtutea
unei comparaii subnelese, ea activndu-se la nivelul metasememelor, adic al
figurilor de sens, figur integrat aici structurii ... Acest transfer semantic
este realizat dinspre elementul cu care se compar, substantivul . nspre
elementul de comparat substantivul .., aici subneles. (pentru METAFORA
IMPLICIT ) Trimind cuvntul
ntr-o realitate extralingvistic aceast
metafor implicit sau revelatorie Lucian Blaga sugereaz.
(DAC SE CER DOU FIGURI):
n acest decupaj/ n aceast poezie/strof, figurile de stil care sublimeaz
la modul performant funcia poetic a comunicrii sunt ....... i ........ , figuri care
se activeaz la nivelul metasememlor, adic al figurilor de sens. ....... este figura
care....(faci separat fiecare figur)
.
PENTRU NTREBAREA CU TEME I MOTIVE
Dintre temele i motivele romantice/simboliste/moderniste/realiste/
neomoderniste/tradiionaliste cu o ocuren deosebit n opera acestui
poet/prozator/dramaturg interbelic/postbelic...., se evideniaz aici tema., iar
dou motive literare n aceeai descenden ideologic sunt motivul . i al

Vasile Alecsandri perioada paoptist bardul de la Mircetiromantism

Mihai Eminescu EMC omul deplin al culturii romneti- C. Noica
romantism
George Bacovia sf. sec XIX nceput sec XX poetul care a vzut lumea
cu ochi de plumb simbolism
Tudor Arghezi perioada interbelic primul poet care a valorificat n
literatura romn estetica urtului modernism clasicizant
Lucian Blaga - perioada interbelic poetul luminii modernism
filozofic - expresionism
Ion Barbu - perioada interbelic poetul matematician modernism
ermetic
Nichita Stnescu perioada postbelic poetul necuvintelor
neomodernism
Comentariu De Strof/Fragment

125

n strofa x/n acest decupaj, poetul/naratorul i focalizeaz atenia

asupra evideniind(aici dai ideile). Aceste aspecte sunt reliefate
prin
deosebite
imagini
artistice:
vizuale./auditive/motorii/olfactive/tactile./sinestezice..n
plan
stilistic frumuseea/disconfortul/senzaiile de/sentimentul desunt induse pe
baza
epitetelormetaforelorcomparaiilorpersonificrilor
Muzicalitatea versurilor/fluidizarea discursului susine n plan auditiv aceste
sentimente, la nivelul metagrafelor, adic al figurilor de grafie observndu-se
sincopele, la nivelul figurilor de construcie sintactic observndu-se
inversiunile...ingambamentul raportat la versurile. enumeraii,
repetiiianaforepoliptotonparigmenon.
Trasaturi Ale Descrierii
Descrierea este un mod de expunere subordonat naraiunii, beneficiind
de o funcie decorativ i una simbolic, balzacian Descrierea poate fi de tip
tablou, sau de tip portret, n cadrul acestui text fiind de tip....
PENTRU PORTRET- Astfel portretul fizic este realizat prin
caracterizare direct din aseriunea naratorului .. Portretul moral este
realizat iniial prin caracterizare direct din aseriunile naratorului , dar i
ale altor personaje . i prin autocaracterizare .. Partea cea mai ampl a
portretului moral este realizat ns prin caracterizare indirect, trsturile
morale ale personajului fiind deduse din comportamentul acestuia. Astfel din
faptul cse deduce. O modalitate deosebit de individualizare a
acestui personaj este aici descrierea balzacian, anumite detalii de decor
exterior sau interior anticipnd trsturi ale personajului. Astfel detaliul
vizeaz..
PENTRU TABLOU: n acest text se observ prezena descrierii
decorative, secvena integrnd panorama. Tabloul este realizat pe baza
succesiunii de imagini vizuale ., auditive ., motorii ., olfactive
., tactile ., sinestezice..La baza acestora st o textur stilistic
variat: epitete, comparaii, personificri(se dau toate figurile de stil).
Ocularul descriptiv nregistreaz elementele caracteristice acestui aspect
uzitnd o serie de tehnici cum ar fi :
- derularea cinematografic, ca procedeu de nregistrare a unor detalii, cu
efect de travelling: de la deprtare spre apropiere, , de sus n
jos .
- derularea cinematografic cu imagini in raccourci, adic n zigzag
..
- derularea cinematografic cu imagini n groplanuri sau stop cadru,
foarte aproape .
- derularea cinematografic cu imagini au relanti adic imagini care
par a fi filmate cu ncetinitorul
126

Pentru Uzitarea Persoanei I Sau A Ii-A

Verbele i pronumele de persoana I din acest text ....... valideaz
caracterul subiectiv al decupajului/poeziei, trdnd prezena emitorului n
persoana personajului...., /naratorului homodiegetic, / eului liric exprimat
subiectiv. De asemenea, verbele i pronumele de persoana I demonstreaz
activarea funciei emotive a comunicrii, cea care presupune exprimarea unei
atitudini din partea emitorului, n cadrul acestui text fiind evideniat
atitudinea de .fa de..Verbele i pronumele de persoana a II-a .......
valideaz receptorul, cel cruia i este adresat mesajul, identificat la nivel
intratextual n personajul./ naratar la nivel metatextual corespunznd
cititorului, / instanei refereniale, identificat aici n......, activndu-se astfel i
funcia conativ, cea care presupune centrarea mesajului spre destinatar. Ele
valideaz n acelai timp caracterul subiectiv al textului.
Interogaii i Exclamaii Retorice
Interogativele i exclamativele retorice din text .......
- valideaz la nivel subtextual prezena unui eu locutor care i face astfel
simit prezena prin exprimarea acestei atitudini dea. fa de.fiind
activat astfel funcia emotiv a comunicrii, adic cea care presupune
exprimarea unei atitudini din partea emitorului fa de aspectele prezentate.
- n acelai timp ele demonstreaz activarea funciei conative, cea care
presupune centrarea mesajului spre un destinatar prezent sau virtual, n cazul
acestui text., ele fiind centrate inclusiv spre cititor, ca receptor metatextual.
- Aceste propoziii valideaz astfel caracterul subiectiv al textului.
(dac sunt n textul dramatic)- aceste propoziii ntrein tensiunea
dramatic, ele construind un climax al trrilor eroului.
Verbele n cadrul oricrui text, verbele demonstreaz prezena unei
priviri lucide care nregistreaz cu acuitate fenomenele supuse interpretrii sau
care triete afectiv sentimentele exprimate.
Verbele la INDICATIV arat o aciune real. Verbele la prezentul
etern/ istoric/gnomic ....... situeaz eul liric/ naratorul/ personajul n cadrul
acestui spaiu al ......... simultaneiznd astfel momentul perceperii acestora cu
momentul livrrii impresiilor generate de ele, cititorului fiindu-i conferit astfel
statutul de martor ocular.
Verbele la PERFECTUL COMPUS ....... situeaz eul liric/ naratorul/
personajul n cadrul acestui spaiu al ........., marcnd o aciune revolut, adic
petrecut n trecut, cu mult naintea momentului vorbirii, o aciune asupra creia
nu se mai poate interveni, punctnd n acelai timp un gol temporal ntre
127

momentul producerii acestor fenomene/ sentimente i momentul livrrii

impresiilor generate de ele.
Verbele la PERFECTUL SIMPLU ....... situeaz eul liric/ naratorul/
personajul n cadrul acestui spaiu al ........., marcnd o aciune petrecut/ un
sentiment contientizat cu puin timp naintea momentului vorbirii, sugernd n
acelai timp rapiditatea, febrilitatea cu care se desfoar ele/ cu care sunt trite
ele.
Verbele la IMPERFECT ....... situeaz eul liric/ naratorul/ personajul
n cadrul acestui spaiu al ........., marcnd un timp al rememorrii, reactualiznd
fenomene/sentimente petrecute/contientizate n trecut i readuse acum n
prezentul vorbirii.
Verbele la VIITOR ....... situeaz eul liric/ naratorul/ personajul n
cadrul acestui spaiu al ........., traducnd dorina de permanentizare a
emitorului n starea descris, de prelungire ntr-un plan ideal al acesteia, de
trire la modul absolut a sentimentului de ..., de proiecie n parareal a strii
de ....
Verbele la CONJUNCTIV ....... situeaz eul liric/ naratorul/
personajul n cadrul acestui spaiu al ........., desemnnd o aciune potenial,
posibil, plaseaz totul ntr-un plan al ipoteticului, /o dorin exilat n
adncime, dorina de proiectare n plan real a unor aspiraii. Conjunctivul
prescurat i uneori inversat este un pseudoimperativ i poate marca o porunc,
un ndemn, o rugminte.
Verbele la CONDIIONAL OPTATIV ....... situeaz eul liric/
naratorul/ personajul n cadrul acestui spaiu al ........, desemnnd o aciune
condiionat, dorit, putnd sugera dorina..... urarea..... blestemul
Verbele la PREZUMTIV ....... situeaz eul liric/ naratorul/
personajul n cadrul acestui spaiu al ........, artnd o bnuial, o prezumie, o
supoziie.
Verbele la GERUNZIU ....... arat o aciune n continu
desfurare, continuitatea, permanena. Verbele la
IMPERATIV .......
situeaz eul liric/ naratorul/ personajul n cadrul acestui spaiu al ......... , artnd
porunca./ ndemnul../ rugmintea..
MONOLOG - Monologul reprezint o replic extins, o form de
comunicare a unui singur emitor. Calitatea de monolog este demonstrat n
cadrul acestui text/ poezie de:
- sistemul verbal i pronominal al persoanei I ....... care valideaz
prezena eului liric exprimat subiectiv prezena naratorului homodiegetic/
personajului narator
- activarea funciei emotive, cea care presupune exprimarea unei atitudini
a emitorului n raport cu aspectele discutate, fiind evideniat trirea /
sentimentul de fa de al prin structuri ca.
- prezena figurilor de stil.....
128

- (pentru dramaturgie, proz) prezena unor elemente de oralitate..

-(pentru dramaturgie, proz) prezena unor elemente aparinnd stilului
colocvial....
Rolul acestuia este acela de a evidenia caracterul subiectiv al textului i
implicit prerea lui.despre
SUBIECTIVITATEA
Subiectivitatea este validat de urmtoarele caracteristici i procedee
artistice:

Prezena sistemului pronominal i verbal al persoanei I, ....... care

demonstreaz la nivel textual existena acestui eu subiectiv narant/descriptiv/
liric.

Activarea funciei emotive a comunicrii adic cea care presupune

faptul c enuntorul este animat de o anumit atitudine fa de aspectele
prezentate. Textul de fa sugereaz astfel atitudinea, sentimentul de..trirea
de a emitorului fa de

Prezena unei texturi stilistice care demonstreaz filtrarea artistic

ntr-o manier personal a aspectelor prezentate(se fac figurile de stil)

Prezena interogativelor, a exclamativelor retorice ....... care

trdeaz prezena unui eu locutor subiectiv narant/descriptiv/ liric subiectiv n
subtext.

Activarea funciei conative care presupune centrarea mesajului

spre un destinatar prezent sau de cel mai multe ori virtual, aspect observabil n
acest text prin sistemul pronominal i verbal de persoana a doua ......., prin
substantivele i adjectivele n vocativ ....... .

Ocurena unor mrci ale oralitii.

Ocurena unor mrci ale stilului individual, care presupune un mod

propriu de folosire a limbii ....... (se dau expresii folosite de orice romn)
O CALITATE A STILULUI - n fragmentul decupat dinscris de de
remarc prezena claritii, o calitate general a stilului care se evideniaz prin
folosirea cuvintelor i a expresiilor cu sensurile lor bine cunoscute, generalizate.
Deoarece n textul de fa nu sunt prezente abaterile de la claritate i anume
obscuritatea, ceea ce reprezint un stil confuz, greoi, stilul echivoc ce presupune
o confuzie de nelesuri, i nonsensul, se poate afirma cu ajutorul argumentrii
prin negaie c textul are proprietatea de claritate la nivelul coninutului, iar la
nivelul formei este dat prin lexeme ca: .......(dai ca exemple substantive sau
verbe care nu sunt folosite cu sens propriu).
A DOUA CALITATE - Proprietatea reprezint o calitate general a
stilului ce presupune folosirea cuvintelor ce exprim exact ideea, fcndu-se
129

apel la sensul propriu al cuvintelor, sens adecvat contextului, dovad fiind

lexemele: ....... la nivelul formei, iar la nivelul coninutului proprietatea se
evideniaz prin lipsa abaterii de la aceast calitate i anume stilul impropriu.
(dai ca exemple substantive care sunt folosite cu sens propriu).
PLANURI PENTRU SUBIECTUL I SCRIS PROZ
PENTRU INSTANA NARATIV DIN TEXTUL CITAT TIPURI
DE NARATOR
Instanele comunicrii narative sunt: autorul, cititorul, naratorul,
naratarul i personajele. ntre acestea, cea mai important instan narativ
este naratorul, fiina de hrtie care i asum actul narrii. n acest text
naratorul este unul homodiegetic, deoarece nareaz la persoana I, dovad fiind
verbele ....... /heterodiegetic, deoarece nareaz la persoana III, dovad fiind
verbele ......., intradiegetic, fiind implicat ca personaj/extradiegetic,
deoarece nu este implicat ca personaj, auctorial, deoarece ( narnd
retrospectiv), cunoate toate amnuntele istoriei povestite, aspect validat de
aseriunea ..., /actorial, deoarece cunoate faptele doar prin prisma
personajului, al eroului n care este implicat n acel moment, aspect validat de
aseriunea ..., creditabil, pentru c livreaz toate informaiile deinute
cititorului, dovad fiind aseriunea ..../ necreditabil, deoarece ascunde
intenionat informaii pentru a ntreine tensiunea epic, dovad fiind aseriunile
...., omniscient, deoarece cunoate toate amnuntele despre diegez i
personaje, dovad fiind aseriunea ../uniscient, deoarece cunoate totul doar
prin prisma unui personaj implicat n diegez n acel moment, percepia sa fiind
limitat la acesta, dovad fiind aseriunea ... omniprezent, pentru c prezint
ntmplri petrecute n locuri diferite n acelai timp, aspect validat de
aseriunile .../uniprezent pentru c nu prezint ntmplri petrecute n locuri
diferite n acelai timp.

PENTRU PERSONAJ NARATOR

Personajul narator este personajul care, pe lng funcia de aciune
i de interpretare este nzestrat i cu funcia de reprezentare, adic aceea de a
nara. n aceast calitate, el va cunoate toate ipostazierile specifice. Astfel,
personajul narator, identificat n personajul....este, n calitate de narator unul ...
(FACI N CONTINUARE TIPURILE DE NARATOR CARE SE
REGSESC N TEXT)
PENTRU INSTANE ALE COMUNICRII NARATIVE
Instanele comunicrii narative sunt: autorul, cititorul, naratorul,
naratarul i personajele. ntre acestea, cea mai important instan narativ este
130

naratorul, adic fiina de hrtie care i asum actul narrii. n acest text
naratorul este unul ...... ...(faci n continuare tipurile de narator care se
regsesc n text) O alt instan a comunicrii narative este naratarul,
persoana gramatical creia i se adreseaz la modul verbal i pronominal
discursul narativ i este reprezentat n text prin verbele i pronumele de
persoana a II-a ... Pentru a stabili o tranziie lent nspre naratar, folosete
pluralul inclusiv ... fcndu-l n acelai timp pe cititor prta la trirea
evenimentelor. Instanele concrete sunt autorul concret, creatorul real al operei
literare, care adreseaz, ca emitor, un mesaj literar cititorului concret, care
funcioneaz ca destinatar/receptor. Autorul concret i cititorul concret sunt
personaliti istorice i biografice, ce nu aparin operei literare, ns se situeaz
n lumea real unde ele duc, independent de textul literar, o via autonom. n
cazul acestui text, autorul concret este...SE DAU DATE DESPRE AUTOR.
Cititorul concret este orice lector prezumtiv al operei sale. O alt instan
definitorie este personajul - se procedeaz alctuind caracterizarea succint a
personajului
TIPURI DE NARATOR dac textul este o poveste n poveste
Textul este construit pe baza tehnicii frame-story, adic a
povestirii n ram, de aceea este evident iniial prezena a dou tipuri de
narator: naratorul generic, creatorul ramei, cel care imagineaz cadrul
desfurrii povetii, prezent n acest text de la .. pn la ... i naratorul
secund, personajul care este nzestrat i el cu funcia de narare, n cazul
acesta...(se numete personajul) prezent n acest text de la .. pn la ....
Fiecare dintre acetia vor cunoate mai multe ipostazieri. Astfel, naratorul
generic este unul ....... ...(faci n continuare tipurile de narator care se
regsesc n textul ram)
Naratorul secund reprezentat de personajul... este unul ..... ...(FACI N
continuare tipurile de narator care se regsesc n textul din ram)
PENTRU REALISM / PROZ REALIST
(Proza realist este proza aprut sub semnul realismului.)
Realismul este o ideologie estetic, n care se pune accentul pe relaia dintre
art i realitate, aprnd n secolul al XIX-lea, fiind anunat de ctre Balzac n
prefaa la Comedia uman. Instrumentul indispensabil al artei autorului este
observarea atent a realitii i reflectarea ei veridic, obiectiv n creaie. Una
dintre trsturile caracteristice ale acestui curent, evideniat n acest text este
interesul acordat de ctre scriitor raporturilor dintre om i mediul n care
triete, dintre individ i societate, n cazul acesta (aici se fac toate ideile).
Reflectarea veridic a realitii, o a doua condiie sine qua non a realismului
se realizeaz aici n primul rnd prin localizarea clar n timp i spaiu a
131

diegezei, n acest caz n.laTextul aparine realismului i datorit tehnicii

detaliului utilizat n descriere(eventual dac e descriere balzacian se
explic)...
PENTRU PARANTEZE
Rolul acestor paragrafeme n interiorul crora sunt enunate nite
explicaii suplimentare vizeaz n primul rnd dublul statut narativ. Astfel, n
cadrul textului aferent, cel din afara parantezelor, este enunat perspectiva
contemporan asupra evenimentelor, trirea imediat generat de aceste
evenimente, n timp ce textul integrat parantezelor enun perspectiva ulterior
asupra acestora, adic aceea de prelucrare ulterioar a textului de ctre
enuntor. Un prim rol al uzitrii lor este astfel acela de validare a acestui tip de
narator implicat dramatizat, implicat, adic cel care triete afectiv n acel
moment i dramatizat cel care prelucreaz ulterior informaia deja livrat. Un al
doilea rol vizeaz tehnica validat i anume cea a dublei perspective asupra
aceluiai eveniment narativ, sau a multiperspectivismului, tehnic folosit cu
precdere n proza modern
MODURILE DE EXPUNERE PREZENTE N TEXT
Dintre cele patru moduri de expunere existente n plan literar,
descrierea, naraiunea, monologul i dialogul, n acest text se evideniaz
naraiunea, deoarece sunt prezentate ntmplri din viaa lui.....ntr-o succesiune
de momente, dialogul, deoarece este integrat conversaia dintre.....,
descrierea..monologul
PERSPECTIVA NARATIV
Perspectiva narativ este una obiectiv sau heterodiegetic, totul fiind
prezentat prin prisma unui narator neimplicat, detaat total n raport cu diegeza,
dovada fiind verbele la persoana a III-a ..../ subiectiv sau homodiegetic,
totul fiind prezentat prin prisma unui narator implicat ca personaj n diegez,
dovada fiind verbele la persoana I ...PERSPECTIVA NARATIV pentru
povestire n ram faci separat
PERSPECTIVA NARATIV - Termenul de perspectiv narativ a
beneficiat, datorit numeroaselor coli de teorie critic, de mai multe interpretri.
Astfel, dup Jaap Lintvelt perspectiva narativ este identificabil cu tiparul
narativ, adic relaia pe care naratorul o ntreine cu povestirea. n cazul acestui
text el este de tip auctorial, prezentarea evenimentelor crend impresia
cunoaterii deznodmntului de ctre un narator omniscient care cunoate toate
amnuntele despre diegez i personaje, dovad fiind aseriunea actorial,
deoarece lumea este filtrat prin contiina subiectiv a unui actor-personaj ca
centru de orientare, cititorul avnd acces la informaii doar prin prisma
132

personajului, aspecte demonstrate de prezena acestui narator uniscient, adic cel

care deine informaiile dintr-o unic perspectiv, cea a unui personaj implicat n
diegez n acel moment, percepia lui fiind limitat la acel personaj, dovad fiind
aseriunea Dup Gerard Genette i Tzvetan Todorov, perspectiva narativ
este identificabil cu focalizarea, respectiv cu viziunea, adic raportul dintre
informaia deinut de narator i cea deinut de personaje, aceasta fiind n cadrul
acestui text focalizare neutr sau zero, echivalent viziunii din spate,
naratorul tiind mai mult dect orice personaj, dovad fiind aseriunea ..
focalizare intern, echivalent viziunii mpreun cu, naratorul tiind ct un
personaj, dovad fiind aseriunea .. focalizare extern, echivalent viziunii
din afar, naratorul cunoscnd mai puin dect orice personaj, aspecte validate
de urmtoarele aseriuni: .. Dup Northrop Frye perspectiva narativ este
identificabil cu modul de verbalizare a diegezei n funcie de centrul de
orientare, aceasta fiind n acest caz heterodiegetic, nararea realizndu-se la
persoana a-III-a, dovad stnd verbele homodiegetic, nararea realizndu-se
la persoana I, dovad stnd verbelen concluzie, perspectiva narativ este una
obiectiv sau heterodiegetic, totul fiind prezentat prin prisma acestui narator
neimplicat, detaat total n raport cu diegeza./ subiectiv sau homodiegetic,
totul fiind prezentat prin prisma acestui narator implicat ca personaj n diegez.
PERSPECTIVA NARATIV pentru povestire n ram - Termenul de
perspectiv narativ a beneficiat, datorit numeroaselor coli de teorie critic, de
mai multe interpretri. Textul fiind construit pe baza tehnicii frame-story, exist
evident dou seturi de perspectiv narativ: unul n rama creat de naratorul
generic de la .. pn la ... i unul n povestirea integrat ramei i aparinnd
naratorului secund identificat n personajul.., de la .. pn la ...Astfel, dup
Jaap Lintvelt perspectiva narativ este identificabil cu tiparul narativ, adic
relaia pe care naratorul o ntreine cu povestirea. n cazul acestui text n ram el
este de tip auctorial, prezentarea evenimentelor crend impresia cunoaterii
deznodmntului de ctre un narator omniscient care cunoate toate amnuntele
despre diegez i personaje, dovad fiind aseriunea actorial, deoarece
lumea este filtrat prin contiina subiectiv a unui actor-personaj ca centru de
orientare, cititorul avnd acces la informaii doar prin prisma personajului,
aspecte demonstrate de prezena acestui narator uniscient, adic cel care deine
informaiile dintr-o unic perspectiv, cea a unui personaj implicat n diegez n
acel moment, percepia lui fiind limitat la acel personaj, dovad fiind aseriunea
.n povestirea integrat ramei el este de tip auctorial, prezentarea
evenimentelor crend impresia cunoaterii deznodmntului de ctre un narator
omniscient care cunoate toate amnuntele despre diegez i personaje, dovad
fiind aseriunea actorial, deoarece lumea este filtrat prin contiina
subiectiv a unui actor-personaj ca centru de orientare, cititorul avnd acces la
informaii doar prin prisma personajului, aspecte demonstrate de prezena acestui
narator uniscient, adic cel care deine informaiile dintr-o unic perspectiv, cea
a unui personaj implicat n diegez n acel moment, percepia lui fiind limitat la
133

acel personaj, dovad fiind aseriunea Dup Gerard Genette i Tzvetan

Todorov, perspectiva narativ este identificabil cu focalizarea, respectiv cu
viziunea, adic raportul dintre informaia deinut de narator i cea deinut de
personaje, aceasta fiind n cadrul acestui text n ram focalizare neutr sau
zero, echivalent viziunii din spate, naratorul tiind mai mult dect orice
personaj, dovad fiind aseriunea .. focalizare intern, echivalent viziunii
mpreun cu, naratorul tiind ct un personaj, dovad fiind aseriunea .., iar
n povestirea integrat ramei focalizare neutr sau zero, echivalent viziunii
din spate, naratorul tiind mai mult dect orice personaj, dovad fiind
aseriunea .. focalizare intern, echivalent viziunii mpreun cu,
naratorul tiind ct un personaj, dovad fiind aseriunea ... Dup Northrop Frye
perspectiva narativ reperezint modul de verbalizare a diegezei n funcie de
centrul de orientare, aceasta fiind n acest caz n ram heterodiegetic, nararea
realizndu-se la persoana a-III-a, dovad stnd verbele homodiegetic,
nararea realizndu-se la persoana I, dovad stnd verbele, iar n povestirea
integrat ramei heterodiegetic, nararea realizndu-se la persoana a-III-a,
dovad stnd verbelehomodiegetic, nararea realizndu-se la persoana I,
dovad stnd verbele n concluzie, perspectiva narativ este n ram una
obiectiv sau heterodiegetic, totul fiind prezentat prin prisma acestui narator
neimplicat, detaat total n raport cu diegeza./ subiectiv sau homodiegetic,
totul fiind prezentat prin prisma acestui narator implicat ca personaj n diegez,
iar n povestirea integrat ramei una obiectiv sau heterodiegetic.....
subiectiv sau homodiegetic, totul fiind prezentat prin prisma acestui narator
implicat ca personaj n diegez.
INDICI SPAIALI
MOMENTE ALE SUBIECTULUI
Indicii spaiali sunt reprezentai n acest
(dac nu se poate identifica un s
text de
moment clar)
- toponimele, adic numele de
Textul ar putea include
localiti ...
expoziiunea, deoarece n i
- oronime, adic nume de muni ...
sunt enunate date despre localizarea spa
- hidronimele, adic nume de ape ... temporal a aciunii.....
- hileonimele, adic nume de pduri
intriga, deoarece momentul.
...
putea reprezenta cauza, momentul declana
- hedonimele, adic nume de drumuri aciunii
...
- desfurarea aciunii, deoarece f
Acestea au rolul de a spori autenticitatea povestite....ar putea fi cele generate de int
operei, crend impresia de verosimilitate i punctul culminant, deoarece momentu
veridicitate, ele validnd i motivarea realist a putea reprezenta momentul cel mai tensio
operei.
diegezei

134

ORALITATEA CARACTERUL ORAL AL TEXTULUI - Oralitatea

reprezint acea trstur stilistic a unui text prin care se creeaz impresia
cititorului c i se povestete prin viu grai n acel moment, procedeele uzitate
reuind s simultaneizeze momentul producerii fenomenelor cu cel al livrrii
lor. Aceast impresie de trire autentic este realizat pe baza urmtoarelor
procedee:
muzicalitatea frazei este un efect al antepunerii epitetelor ..., numelor
predicative ... temporalelor ..., condiionalelor ..., consecutivelor
introduse prin conjuncia popular de(nct) ...i a completivelor directe
cerute de un verb la gerunziu ...
plasticitatea limbajului este un efect al uzitrii arhaismelor,
regionalismelor, cuvintelor de factur popular ...
pentru a mri fora de persuasiune a unei constatri personajul/naratorul
apeleaz la o autoritate n materie prin sintagma vorba ceea, vorba unei
babe, se spune/zice, urmat de un element de paremiologie popular (adic
un proverb) ...
prezena dialogului dintre i a monologului, a verbelor la imperfect
... i la prezentul dramatic ...
jocul de voci locutoare n care se metamorfozeaz eul narativ/
descriptiv/ dramatic are ca rezultat schimbarea persoanelor verbale n cadrul
aceluiai enun ...(caui o fraz cu toate cele trei persoane gramaticale)
mbinarea dialogului, adic a stilului direct cu cel indirect i cu forma lor
hibrid, stilul indirect liber.... prezena comparaiilor ..., a enumeraiilor
..., a repetiiilor ... prezena propoziiilor interogative i exclamative
retorice ... prezena i-ului narativ prezena substantivelor n cazul
vocativ ... i a verbelor la imperativ ... prezena stilului colocvial ...
prezena echivocului ... prezena verbelor la persoana I ....
TIMPUL POVESTIRII I TIMPUL POVESTIT
n orice text narativ exist un timp povestit sau al diegezei, adic timpul
n care s-au petrecut evenimentele i timpul povestirii, adic timpul verbal la
care sunt expuse acestea. - (dac textul este construit pe baza tehnicii
povestiri n ram) Textul fiind construit pe baza tehnicii frame-story, exist
evident dou timpuri ale povestirii i dou timpuri ale diegezei. Astfel, n ram de la .. pn la ... - timpul povestirii este prezentul, dovad fiind
verbele., iar timpul povestit sau cel al diegezei este .dovad fiind
aseriunea ., raportul dintre aceste timpuri fiind unul de simultaneitate,
sistemul verbal al timpului prezent crend impresia cititorului c evenimentele
prezentate se petrec chiar n acel moment, c se deruleaz pe msur ce sunt
povestite, sau c pe msur ce se petrec, ele sunt consemnate - evident o iluzie
artistic. / trecutul, dovad fiind verbele, iar timpul povestit sau cel al
diegezei este .dovad fiind aseriunea ., raportul dintre aceste timpuri
135

fiind unul de posterioritate, evenimentele fiind povestite dup ce s-au petrecut,

timpul verbal al naraiunii demonstrnd astfel acest lucru, el fiind construit prin
sistemul verbal al trecutului, evenimentele preced povestirea lor, povestirea
fiind ulterioar desfurrii evenimentelor./ viitorul, dovad fiind verbele.,
iar timpul povestit sau cel al diegezei este .dovad fiind aseriunea .,
raportul dintre aceste timpuri fiind unul de anterioritate, fiind prezentate nite
evenimente nainte ca ele s se petreac. n povestea integrat ramei, cea
realizat de naratorul personaj - de la .. pn la ... - timpul povestirii este
prezentul, dovad fiind verbele., iar timpul povestit sau cel al diegezei este
.dovad fiind aseriunea ., raportul dintre aceste timpuri fiind unul de
simultaneitate, sistemul verbal al timpului prezent crend impresia cititorului
c evenimentele prezentate se petrec chiar n acel moment, c se deruleaz pe
msur ce sunt povestite, sau c pe msur ce se petrec, ele sunt consemnate evident o iluzie artistic / trecutul, dovad fiind verbele, iar timpul povestit
sau cel al diegezei este .dovad fiind aseriunea ., raportul dintre
aceste timpuri fiind unul de posterioritate, evenimentele fiind povestite dup
ce s-au petrecut, timpul verbal al naraiunii demonstrnd astfel acest lucru, el
fiind construit prin sistemul verbal al trecutului, evenimentele preced
povestirea lor, povestirea fiind ulterioar desfurrii evenimentelor./ viitorul,
dovad fiind verbele., raportul dintre aceste timpuri fiind unul de
anterioritate, fiind prezentate nite evenimente nainte ca ele s se petreac.
PARTICULARITI ALE STILULUI BELETRISTIC sau
ARTISTIC - GEN EPIC
Stilul funcional, definit ca modul de a folosi limba, propriu
unor grupuri de oameni care au o formaie cultural comun i activeaz n
acelai domeniu, se regsete n acest text ca fiind cel beletristic. Acesta, are un
domeniu propriu de manifestare: DOMENIUL ESTETICULUI i se regsete
ca atare n operele cu caracter literar. Textul literar scoate n eviden funcia
poetic a limbajului, deoarece scriitorul este foarte atent nu numai la ,,ceea ce
spune, ci i la ,,cum spune. Funcia poetic, expresiv sau sugestiv, cea care
subliniaz nsuirile expresive ale limbii este astfel o particularitate definitorie a
acestui stil, lucru demonstrat aici pe baza texturii stilistice. Sunt astfel prezente
epitete.comparaii.(se scot toate figurile). O alt particularitate a
stilului beletristic este prezena imaginilor artistice, vizuale.auditive
motorii.olfactivesinestezice.
O alt particularitate a stilului beletristic este conferit de apartenena
textului la genul epic, constantele definitorii ale acestuia fiind evidente. (faci n
continuare tiparul, focalizarea, perspectiva, naratorul)
SCRISOAREA

136

Scrisoarea este o form de coresponden folosit frecvent pn

n secolul al XX-lea doar n form scris, din momentul apariiei mijloacelor
computerizate, ea beneficiind i de variante electronice. A fost cunoscut sub
numele de carte, misiv, rva, epistol, pn la forma actual de email. Ea aparine genului epistolar, un gen de grani, deoarece corespondena
privat dintre dou persoane, atunci cnd acestea reprezint nite personaliti i
corespondena lor este publicat, devine coresponden literar. n funcie de
natura destinatarului ea poate fi: scrisoare oficial, scrisoare familial sau
scrisoare amical, fiecare la rndul ei cunoscnd mai multe forme de validare.
Textul reprezint un decupaj/ o scrisoare adresat de ctre.luii reprezint o
scrisoare..
Conveniile de redactare a unei scrisori sunt urmtoarele :

n partea dreapt, sus a paginii se precizeaz data i locul

procesului de redactare a acesteia. n cazul acestui text este prezent prin .../
n cazul acestui text nu este prezent.

La cteva rnduri, mai jos, centrat, formula de adresare care poate

fi una obinuit sau inedit. n cazul acestui text este prezent prin .../ n
cazul acestui text nu este prezent.

Coninutul propriu-zis al scrisorii se organizeaz de regul n trei

alineate: conceperea unei pri introductive care are rolul de a stabili relaia de
comunicare, de a motiva aciunea de a scrie, de a anuna scopul mesajului. n
cazul acestui text este prezent prin./ n cazul acestui text nu este prezent.
Cuprinsul scrisorii este structurat astfel n funcie de acest scop, detaliind
problemele propuse de ctre emitor. n cazul acestui text este prezent prin./
n cazul acestui text nu este prezent. Partea final poate cuprinde o informaie, o
mulumire, o promisiune, o urare. n cazul acestui text este prezent prin./
n cazul acestui text nu este prezent.(se proceseaz ideile la aceste pri)

La cteva rnduri dup cuprins, n dreapta, formula de ncheiere i

semntura emitorului. n cazul acestui text este prezent prin .../ n cazul
acestui text nu este prezent

Scrisoarea poate beneficia n partea de jos a paginii, de la capt de

un PS, adic post scriptum, sau N.B., adic nota bene, care nseamn
atenie!, paragrafem urmat de adugarea unui amnunt ce a fost omis voit sau
nu n coninutul scrisorii. n cazul acestui text este prezent prin./ n cazul
acestui text nu este prezent
APARTENENA LA UN TEXT NARATIV/ GEN EPIC.
O prim trstur ce demonstreaz apartenena fragmentului la un
text narativ/ genul epic este reprezentat de modul de expunere dominant,
naraiunea, fiind surprinse cteva evenimente precum.SE FACE UN SCURT
REZUMAT. Aciunea este fixat n spaiu i se desfoar n timp, ntmplrile
surprinse n acest fragment fiind localizate n..la.O alt trstur ce
137

valideaz faptul c acest fragment este decupat dintr-un text narativ este
constituit de prezena instanelor comunicrii narative autorul, cititorul,
naratorul, naratarul i personajele.
ntre acestea, cea mai important
instan narativ este naratorul, adic intermediarul autorului la nivel textual,
cel care comunic lumea narat cititorului fictiv, naratarului, fiina de hrtie
care i asum actul narrii. n acest text naratorul este unul ...(FACI N
CONTINUARE TIPURILE DE NARATOR CARE SE REGSESC N
TEXT) /PERSONAJUL - se procedeaz alctuind caracterizarea succint a
personajului. O alt trstur ce valideaz faptul c acest fragment este decupat
dintr-un text narativ este constituit de prezena constantelor comunicrii
narative: tiparul, focalizarea, perspectiva narativ. (FACI N CONTINUARE
CONSTANTELE)
VORBIREA DIRECT / DIALOG / STIL DIRECT / DISCURS
REPRODUS
Vorbirea direct, ca orice situaie de comunicare oral se va caracteriza
printr-o serie de trsturi specifice cum ar fi :

Organizarea textual pe baza de dialog, ca modalitate de expunere

dominant, integrnd replicile colocutorilor structurate pe succesiunea ntrebare
... rspuns ...

Prezena interlocutorilor n postura de emitor i receptor, cu

diferena fa de comunicarea scris c, n acest caz, fiecare dintre cei doi/n
devine tour de rle, emitor, respectiv receptor. Astfel, dac iniialeste
emitor, ulterior i..are/au aceast calitate.

Prezena unui sistem de paragrafeme specifice acestui tip de

comunicare: linia de dialog, semnul ntrebrii, semnul exclamrii, dou puncte,
paranteze rotunde, puncte de suspensie, n text fiind prezente toate n afar
de..

Activarea funciei conative, cea care presupune centrarea mesajului

spre destinatar, demonstrat prin sistemul verbal i pronominal al persoanei a
doua ...

Prezena unor elemente care in de comunicarea nonverbal i

vizeaz sistemul de gesteme ... i sistemul de mimeme ....

Activarea funciei emotive, cea care presupune exprimarea unei

atitudini a emitorului n raport cu aspectele discutate, n cadrul acestui text,
fiind evideniat trirea / sentimentul de fa de al prin structuri ca
...

Prezena unor elemente care in de comunicarea paraverbal viznd

debitul verbal, tonul, ritmul, intonaia, accentul ...
138


Prezena unui regizor textual care fixeaz cadrul desfurrii
discuiei i-i face simit prezena prin propoziiile incidente ...

Structurarea textual a discursului reprodus prin precedarea sau

succedarea fiecrei replici de antroponimul colocutorului, n cazul acestui text
replicile sunt precedate/succedate de antroponimele ...

Spre deosebire de comunicarea scris, canalul aici este aerul, fluxul

sonor al cuvintelor desigur intratextual. La nivel metatextual, evident c
acesta este tot foaia scris, receptorul fiind orice potenial lector al fragmentului.

Prezena unor elemente de oralitate, condiie sine qua non a

comunicrii orale.
CONVENIILE SCRIERILOR MEMORIALISTICE
Scrierea memorialistic se refer la nsemnrile asupra
evenimentelor la care a participat o persoan. O prima condiie a scrierii
memorialistice este utilizarea sistemului verbal si pronominal al persoanei I
...A doua convenie este legat de raportul dintre timpul evenimentelor i cel
al reproducerii acestor evenimente, acesta fiind ntotdeauna unul de
posterioritate, deoarece sunt prezentate evenimente desfurate anterior
momentului rememorarii, dovad fiind verbele la timpul trecut .... O alt
convenie specific scrierii memorialistice o constituie incapacitatea lectorului
de a disocia aspectele reale de cele ficionale, fiind tiut faptul c ntr-un astfel
de text de grani nu se poate cunoate niciodat proporia dintre document i
literatur. Un alt lucru specific memorialisticii l constituie calitatea instanelor
artistice doar ca referent uman, ele nemaifiind proiectate narativ, neinteresnd
acest lucru, eul narant avnd grij de obicei s nu se erijeze n erou, n cazul
acesta care a fost .n perioada(se dau date despre autor) O ultim
convenie este reprezentat de necesitatea ca n text s se regseasc informaii,
date certe despre epoca respectiv.....(se scot ideile)

PLANURI PENTRU SUBIECTUL I SCRIS POEZIE

STIH = un rnd dintr-o poezie, vers. EMISTIH = jumtatea unui vers.
CEZURA = pauza ritmic ce mparte versul n dou emistihuri.
TEMA = ideea central la care se refer un text
MOTIVUL = unitatea structural minimal, constnd dintr-o situaie
tipic, avnd o semnificaie i putnd prilejui triri i experiene exprimate ntro form simbolic.

139

LAITMOTIVUL = motivul central care se repet ntr-o oper. Poart

semnificaia profund a operei i are funcii de liant al imaginilor artistice din
structura textului.
CLAUZUL = vers ultim. VERS LIBER = vers fr rim i ritm.
VERS ALB = vers fr rim.
LIRISMUL SUBIECTIV / PENTRU NTREBAREA CU
LIRISMUL/ MRCILE EULUI LIRIC
Lirismul reprezint acea constant definitorie a genului liric ce
presupune o vibraie a interiorului- Liviu Rusu i se manifest prin exaltarea
subiectivitii, desfurarea sensibilitii i a fanteziei, muzicalitatea discursului.
n aceast poezie este evident lirismul subiectiv demonstrat de sufletul poetului
ascuns n spatele versurilor, adic eul liric.
Prezena eului artistic, instana definitorie a comunicrii poetice se
realizeaz n acest discurs liric prin sistemul verbal i pronominal al persoanei I
singular ...., care trdeaz prezena eului liric exprimat subiectiv. Pe de alt
parte, prezena acestui enuntor liric subiectiv la nivel textual se valideaz i
prin prin sistemul verbal i pronominal al persoanei a II-a ...., care
demonstreaz prezena instanei refereniale, adic instana creia i se
adreseaz
eul
liric,
identificat
aici
n
persoana
iubitei/
cititorului/divinitii/imaginea personificat a....... /propria persoan, fiind o
marc a sinelui liric sau monologul n oglind(SE SPECIFIC CINE E
PERSOANA CREIA I SE ADRESEAZ POETUL. Vocea eului liric se
evideniaz i prin verbele i pronumele de persoana I plural ...., acestea
validnd solidarizarea poetului cu iubita/ cititorul/ poporul/ umanitatea./ care
demonstreaz atitudinea de modestie a poetului care nu vrea s i aroge n mod
gratuit nite merite, el folosind aici pluralul academic sau cel al modestiei/
acestea avnd o valore simbolic pentru capacitatea poetului de a se identifica
ameitor de adnc cu punctele de sprijin ale istoriei familiei/ poporului/
umanitii/...
Toate aceste demonstreaz prezena lirismului subiectiv.
Pentru ntrebarea cu lirismul subiectiv n absena mrcilor eului liric,
adic se cere s validezi lirismul subiectiv ntr-un astfel de text unde nu ai
pers i sau a ii-a
Lirismul reprezint acea constant definitorie a genului liric ce
presupune o vibraie a interiorului- Liviu Rusu i se manifest prin exaltarea
subiectivitii, desfurarea sensibilitii i a fanteziei, muzicalitatea discursului.
n aceast poezie este evident lirismul subiectiv demonstrat de sufletul poetului
ascuns n spatele versurilor, adic eul liric. Lirismul subiectiv este un rezultat
implicit al reflexivitii textului poetic, poetul comunicndu-se pe sine n mod
indirect i n absena unor indici de persoana I. Astfel, n aceast poezie, lirismul
140

subiectiv este susinut n primul rnd prin coninutul ideatic, ce coroboreaz

imaginarul poetic (se dau ideile). Un al doilea argument ce susine prezena
acestui tip de lirism vizeaz faptul c imaginarul poetic nu se poate desvri n
absena unor elemente compoziionale, aceste idei fiind susinute de o textur
stilistic variat, la toate nivelurile textului(se fac figurile de stil)
Pentru ntrebarea cu mrcile eului liric, atunci cnd persoana i
corespunde altcuiva dect poetului
Prezena eului artistic, instana definitorie a comunicrii poetice se
realizeaz n acest discurs liric prin sistemul verbal i pronominal al persoanei I
singular ...., care ar trebui s trdeze prezena eului liric exprimat subiectiv,
dar, de fapt, n aceast poezie, cel care i exprim n mod subiectiv ideile este
personajul liric evideniat de ...., lirismul fiind de fapt unul al rolurilor, eul liric
fiind n postura unui metteur en scene.
PENTRU NTREBAREA CU LIRISMUL OBIECTIV
Lirismul obiectiv este evideniat n aceast poezie de sistemul verbal
i pronominal al persoanei a III-a .... , pentru interveniile eului liric care
regizeaz aceast scen liric, el fiind n postura unui metteur en scene/ ar
trebui s fie evideniat n aceast poezie de sistemul verbal i pronominal al
persoanei a III-a, pentru interveniile eului liric care regizeaz aceast scen
liric, el fiind n postura unui metteur en scene, dar ele lipsesc. Un al doilea
argument al prezenei acestui tip de lirism este reprezentat de personajele lirice
...., acestea demonstrnd i
tipul de lirism al rolurilor, deoarece aceste personaje nu reprezint
nite mti ale eului liric, acesta fiind n postura unui Dieu cach/ metteur
en scene
tipul de lirism al mtilor, deoarece poetul i exprim concepiile
prin prisma acestor personaje lirice, el fiind n postura unui drag queen.
PENTRU SCRIEREA CU MINUSCUL
Noile
forme
de
expresie
cutate
de
moderniti/neomoderniti/avangarditi au ca rezultat ignorarea regulilor
ncetenite. Astfel, scrierea cu minuscul la nceputul versurilor este un semn
clar al modernitii prozodice, poetul modern/neomodernist abolind regulile
versificaiei clasice, el urmrind ordinea logic a ideilor, ingambamentul
raportat la majoritatea versurilor demonstrnd acest lucru.
PARTICULARITI ALE STILULUI BELETRISTIC sau ARTISTIC
GEN LIRIC
Stilul funcional, definit ca modul de a folosi limba, propriu unor
grupuri de oameni care au o formaie cultural comun i activeaz n acelai
domeniu, se regsete n acest text ca fiind cel beletristic. Acesta, are un
domeniu propriu de manifestare: DOMENIUL ESTETICULUI i se regsete
141

ca atare n operele cu caracter literar. Textul literar scoate n eviden funcia

poetic a limbajului, deoarece scriitorul este foarte atent nu numai la ,, ceea ce
spune, ci i la ,,cum spune. Funcia poetic, expresiv sau sugestiv, cea care
subliniaz nsuirile expresive ale limbii este astfel o particularitate definitorie a
acestui stil, lucru demonstrat aici pe baza texturii stilistice. Sunt astfel prezente
epitete ..., comparaii ...(se dau toate figurile). O alt particularitate a
stilului beletristic este prezena imaginilor artistice, vizuale ..., auditive ...,
motorii ..., olfactive ...sinestezice ...
O alt particularitate a stilului beletristic este conferit de apartenena
textului la genul liric, constantele definitorii ale acestuia fiind evidente. Astfel,
(se evideniaz lirismul, eul liric, instana referenial, elemente de prozodie,
adic rim, ritm, msur)
PENTRU NTREBAREA CU RIMA, MSURA, RITMUL
n aceast poezie, rima este , msura este de silabe, iar ritmul
este.
MODERNITATEA PROZODIC A TEXTULUI. Modernitatea
prozodic a textului reiese n primul rnd din nerespectarea elementelor de
prozodie clasic, versul fiind liber, fr rim i ritm, msura variaz de la., la
silabe, potrivit ideii c lungimea versului i rima lui interioar trebuie s fie n
legtur cu ideea exprimat, apropiindu-se astfel de proz. Strofele sunt inegale,
fiind prezente (aici alegi) un monovers, un distih, o terin, un catren, o cvinarie,
o senarie, o septim, o octav, o nonarie, o decim, o polimorf, ele nu au o
structur prestabilit, fiind condiionate de gndurile i sentimentele exprimate.
Dincolo de prozodie, modernitatea mai este susinut i de scrierea cu
minuscul, cerut de prezena ingambamentului, raportat aici la versurile 123....
PENTRU COMENTAREA UNEI ENUMERAII
Enumeraia este figura de stil care presupune o niruire de elemente, n
scopul evidenierii unor aspecte, ea activndu-se la nivelul metataxelor, sau al
figurilor de construcie sintactic. Enumeraia prezent aici , vizeaz
totalitatea.., fiind construit pe baza succesiunii unor metafore/ simboluri,
fiecare desemnnd..Astfel metafora /simbolul sugereaz..(l faci pe
fiecare separat)
ABSENA PREDICATELOR
Absena predicatelor contribuie la realizarea conciziei specifice poeziei
moderniste/ neomoderniste care polemizeaz cu poezia lene, refuzat de
idee, poetul ndeprtnd din discursul liric cuvintele pe care mintea
receptorului le poate recupera singur. In acelai timp absena acestora confer
142

ambiguitate discursului liric, cititorul fiind silit s gndeasc, poezia devenind

astfel un joc reglat - Paul Valery, adic un joc al minii. n acelai timp, prin
eludarea predicatelor se susine muzicalitatea, ingambamentul fiind evident i
implicit.
PENTRU APARTENENA POEZIEI LA GENUL LIRIC/ TEXT
LIRIC
Poetul, vorbind n numele lui, exprimnd ideile i sentimentele sale,
confer acestei opere statutul de poezie liric, atitudinea eului fiind de implicare
total, pentru a sugera stri de suflet n imagini plastice. O prim dovad a
apartenenei textului la genul/ textul liric este reprezentat de prezena texturii
stilistice. Astfel, la nivelul metagrafelor sau al figurilor de grafie se evideniaz
prezena sincopei ..., la nivelul metaplasmelor, adic al figurilor fonice se
remarc prezena aliteraiei/ asonaneiLa nivelul metataxelor, adic al
figurilor de construcie sintactic sunt uor identificabile ingambamentul
raportat la versurile, inversiunile ..., anafora ..., repetiia ..., simetria
..., paralelismul sintactic ntre versurile, ambele paliere avnd ca scop
potenarea n plan estetic muzical a ideilor coninute. La nivelul
metasememelor, adic al figurilor de sens, se observ transferuri semantice ale
epitetelor ..., comparaiilor ..., metaforelor ..., personificrilor ..., iar la
nivelul metalogismelor, adic al figurilor de gndire se valideaz prezena
simbolului ..., alegoriei, hiperbolei ..., antitezei., climaxului,
anticlimaxului Toate acestea construiesc deosebite imagini artistice, vizuale
... i auditive ..., motorii ..., olfactive ..., acestea validnd apartenena
textului la genul liric. La acelai lucru concur transmiterea direct, cu ajutorul
eului liric, a sentimentelor de , adic lirismul (dac nu a fost ntrebare
separat se detaliaz) n al doilea rnd, este uor de sesizat c poezia este un
pastel/ sonet/.. Poezia se ncadreaz genului liric i prin folosirea elementelor
de versificaie, rima., ritmul.., msuraprecum i prin folosirea descrierii,
ca principal modalitate de expunere.
PENTRU NTREBAREA CU VERSUL REFREN/ NEOLOGISME/
CUVINTE CU REZONAN DEOSEBIT
Versul refren/ neologismele ... realizeaz tehnica nfurtoare i
obsedant/incantatorie a liricii lui.. trdnd credina acestui poet n
magia verbal, n fora incantatorie a cuvntului.
PENTRU NTREBAREA CU ARTA POETIC
Ca specie a genului liric, arta poetic este poezia n care autorul i
exprim concepiile despre creaie, literatur n general i rolul artistului n
societate. Un prim argument care coroboreaz statutul de ars poetica al acestei
opere este conferit de imaginarul poetic. Astfel, poetul......consider c......n
viziunea lui.........poezia trebuie s.....(faci ideile formulate n stilul acesta) Un al
143

doilea argument care statuteaz aceast oper ca poezie programatic este

repezentat de textura stilistic n acord cu viziunea ideologic a lui.....(faci toate
figurile de stil pe niveluri)
NCADRAREA N SIMBOLISM
Aprut n Frana, la sfritul secolului al XIX-lea ca o reacie
antinaturalist i antiparnasian, simbolismul este un curent literar care consider
existena real masc a unei realiti n care toate se confund i-i rspund:
parfum, culoare, sunet se-ngn i-i rspund, corespondenele reprezentnd
astfel una dintre inovaiile simboliste. Simbolismul romnesc, parte integrant a
simbolismului european, cunoate patru etape, fiecare dintre ele fiind marcat de
activitatea unui scriitor. Astfel, participarea lui Al. Macedonski la revista
Literatorul marcheaz prima etap a simbolismului, momentul experienelor i
al tatonrilor, el reuind s transplanteze n plan romnesc simbolismul francez.
Cea de-a doua etap, direcia pseudosimbolist, este promovat de revista
Viaa nou , aprut sub egida lui Ovid Densusianu care va promova o poezie
citadin n care abund ca motive oraul, parcul, havuzul. Simbolismul exterior
minulescian reprezint cea de-a treia etap, fiind caracterizat de poezia lui Ion
Minulescu, poezie retoric, ceea ce contravine principiilor simboliste. Ultima
etap, simbolismul autentic, bacovian aduce cea mai profund schimbare n
viziunea poetic asupra realului i implicit asupra conceptului de poezie.
Poetul....se nscrie cu succes acestei ideologii estetice. O prim modalitate de
evideniere a acestei estetici este reprezentat astfel de tema..i motivele
tipice liricii simboliste., imaginarul poetic construind un univers specific
acestei ideologii i uznd de corespondene, prin intermediul crora se stabilete
relaia ntre cadrul exterior.i planul interior.(aici faci ideile) Apartenena
poeziei la simbolism se motiveaz i prin sugestia., sugestia fiind un instrument
al tehnicii simboliste, fiind grefate simbolul..i al..
O alt modalitate de evideniere a acestei estetici simboliste se
manifest la nivel prozodic i anume renunarea la rigorile prozodiei tradiionale
prin folosirea versului liber, cu rima i msura variabil de la..silabe, la.
Versificaia este astfel una simbolist, versul liber susinnd un ritm interior al
micrii spiritului, muzicalitatea versurilor fiind realizat i prin tehnica
refrenului Lexicul neologic(dai neologismele din text) concur i el la
muzicalitatea textului, trstur definitorie a simbolismului. O alt modalitate de
evideniere a esteticii simboliste vizeaz textura stilistic. Astfel, la nivelul
metagrafelor sau al figurilor de grafie se evideniaz prezena sincopelor., la
nivelul metaplasmelor, adic al figurilor fonice se remarc prezena aliteraiei /
asonaneiLa nivelul metataxelor, adic al figurilor de construcie sintactic
sunt uor identificabile ingambamentul raportat la versurile., inversiunile,
anafora.repetiia..,
simetria,
paralelismului
sintactic
ntre
versurile..,,ambele paliere avnd ca scop potenarea n plan estetic muzical a
144

ideilor coninute. La nivelul metasememelor, adic al figurilor de sens, se observ

transferuri semantice ale epitetelor comparaiilor metaforelor
personificrilor.. , iar la nivelul metalogismelor, adic al figurilor de gndire se
valideaz prezena simbolului.. , alegoriei, hiperbolei., antitezei.,
climaxului, anticlimaxului..
O alt modalitate de evideniere a acestei estetici simboliste este
sinestezia.., artificiu preferat al simbolitilor, pentru marea ei for de
sugestie..
PENTRU NCADRAREA N ROMANTISM
Curent emblematic european aprut la sfritul secolului al XIX-lea,
romantismul se va afirma iniial n Franta, fiind anunat de Victor Hugo n
prefaa la drama Hernani n care acesta proclama necesitatea liberalismului
n literatur, romantismul aprnd ca un curent mpotriva clasicismului rigid, el
promovnd deplina libertate a creatorului prin evadarea din cotidianul agresiv i
ptrunderea ntr-o lume a nchipuirii. Romantismul se caracterizeaz prin
cultivarea sensibilitii, a imaginaiei, a fanteziei creatoare, acestea fiind
preferate n detrimentul raiunii lucide.
Poetul....se nscrie cu succes acestei ideologii estetice, fiind un poet al
spaiului ..
O prim modalitate de evideniere a acestei estetici este reprezentat
astfel de tema..i motivele tipice liricii romantice., imaginarul
poetic construind un univers specific acestei ideologii(aici se fac ideile)
O alt modalitate de evideniere a esteticii romantice vizeaz textura
stilistic. Astfel, la nivelul metagrafelor sau al figurilor de grafie se evideniaz
prezena sincopelor., la nivelul metaplasmelor, adic al figurilor fonice se
remarc prezena aliteraiei / asonaneiLa nivelul metataxelor, adic al
figurilor de construcie sintactic sunt uor identificabile ingambamentul
raportat la versurile., inversiunile, anafora.repetiia.., simetria,
paralelismului sintactic ntre versurile..,,ambele paliere avnd ca scop
potenarea n plan estetic muzical a ideilor coninute. La nivelul
metasememelor, adic al figurilor de sens, se observ transferuri semantice ale
epitetelor comparaiilor metaforelor personificrilor.. , iar la nivelul
metalogismelor, adic al figurilor de gndire se valideaz prezena
simbolului.. , alegoriei, hiperbolei., antitezei., climaxului,
anticlimaxului..
O alt modalitate de evideniere a esteticii romantice este reprezentat
de elementele de prozodie: rima este., msura de silabe, iar ritmul este.
O alt modalitate de evideniere a esteticii romantice este reprezentat
de lirism, acesta fiind unul subiectiv, dovad fiind..(se face lirismul)
145

PENTRU NCADRAREA N MODERNISM

Modernismul reprezint direcia literar promovat de revista
Sburtorul" i de cenaclul omonim conduse de E. Lovinescu. Inspirndu-se din
Teoria imitaiei" a lui Gabriel Tarde, acesta va fundamenta principiul
sincronismului" i va considera oportun reorientarea literaturii dinspre temele
de extracie rural spre cele citadine, dinspre subiectiv spre obiectiv, cultivarea
poeziei i prozei obiective i intelectualizarea acestora. Sub semnul acestor
direcii impuse de E. Lovinescu n studiul Creaia obiectiv" i Mutaia
valorilor estetice, se vor remarca n aceast perioad n proz Camil Petrescu,
G.Clinescu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu i n poezie Lucian Blaga,
fundamentnd modernismul filozofic, Ion Barbu, ca reprezentant al
ermetismului i Tudor Arghezi, ca reprezentant al modernismului clasicizant.
Modernismul aduce noi concepii, tematici, procedee i abordri n literatur.
Poetul....se nscrie cu succes acestei ideologii estetice.
O prim modalitate de evideniere a acestei estetici vizeaz
intelectualizarea emoiei poetice aspect validat de tema..i motivele
.tratate ns n stil modern, imaginarul poetic demonstrnd acest lucru.
(se fac ideile)
O alt modalitate de evideniere a acestei estetici moderniste se
manifest la nivel prozodic i anume renunarea la rigorile prozodiei tradiionale
prin folosirea versului liber, cu rima i msura variabil de la..silabe, la.
Versificaia este astfel una modernist, versul liber susinnd un ritm interior al
micrii spiritului fascinat de mister. O alt modalitate de evideniere a acestei
estetici moderniste este folosirea ingambamentului, continuarea unei idei
poetice n versul urmtor, raportat la versurile......fr a marca aceasta printr-o
pauz, ci numai prin nceperea versului cu liter mic. O alt modalitate de
evideniere a esteticii moderniste vizeaz textura stilistic prin intermediul
creia poetul reuete s escamoteze sensuri adnci, textul fiind dominant
metaforic. Astfel, la nivelul metagrafelor sau al figurilor de grafie se evideniaz
prezena sincopelor., la nivelul metaplasmelor, adic al figurilor fonice se
remarc prezena aliteraiei / asonaneiLa nivelul metataxelor, adic al
figurilor de construcie sintactic sunt uor identificabile ingambamentul
raportat la versurile, inversiunile, anafora.repetiia.., simetria,
paralelismului sintactic ntre versurile..,,ambele paliere avnd ca scop
potenarea n plan estetic muzical a ideilor coninute. La nivelul
metasememelor, adic al figurilor de sens, se observ transferuri semantice ale
epitetelor comparaiilor metaforelor personificrilor.. , iar la nivelul
metalogismelor, adic al figurilor de gndire se valideaz prezena
simbolului.. , alegoriei, hiperbolei., antitezei., climaxului,
anticlimaxului..

146

PENTRU NCADRAREA N TRADIIONALISM

Tradiionalismul, ca micare literar va fi promovat de revista
Viaa romneasc sub conducerea lui Garabet Ibrileanu, orientarea acesteia
fiind spre democraia rural, i numrnd printre colaboratorii si scriitori ca:
Mihail Sadoveanu, Gala Galaction, Octavian Goga. Se pune accent pe
autenticitate, specificul naional neles ca dimensiune social, important fiind
poporul, considerndu-se de asemenea c literatura este expresia cea mai
direct a sufletului unui popor, ea nu poate fi mprumutat-Mihai Ralea. O
exagerare a esteticii tradiionale i o deviere n acelai timp o va cunoate ns
revista Gndirea, sub conducerea lui Nechifor Crainic, revista propunndu-i
s deschid traditionalismului o zare metafizic punnd accent pe rolul
ortodoxiei n configurarea sufletului naional. Operele literare publicate n
paginile revistei Gndirea surprind particularitile sufletului naional prin
valorificarea miturilor autohtone, a credinelor strvechi, printre colaboratori
fiind Lucian Blaga i Vasile Voiculescu.
Poetul.. se integreaz cu succes acestei ideologii estetice. O prim
modalitate de evideniere a acestei estetici vizeaz respingerea citadinului i
retragerea n spaiul rural, aspect validat de tema..i motivele tipice liricii
tradiionaliste. Imaginarul poetic construiete un univers autohton
specific acestei ideologii(aici se fac ideile) O alt modalitate de evideniere a
esteticii tradiionaliste vizeaz textura stilistic ce nu agreseaz mintea
cititorului, acesta putnd uor descifra aceste elemente. Astfel, la nivelul
metagrafelor sau al figurilor de grafie se evideniaz prezena sincopelor.,
la nivelul metaplasmelor, adic al figurilor fonice se remarc prezena aliteraiei
/ asonaneiLa nivelul metataxelor, adic al figurilor de construcie
sintactic sunt uor identificabile ingambamentul raportat la versurile,
inversiunile, anafora.repetiia.., simetria, paralelismului sintactic ntre
versurile..,,ambele paliere avnd ca scop potenarea n plan estetic muzical a
ideilor coninute. La nivelul metasememelor, adic al figurilor de sens, se
observ transferuri semantice ale epitetelor comparaiilor metaforelor
personificrilor.. , iar la nivelul metalogismelor, adic al figurilor de gndire
se valideaz prezena simbolului.. , alegoriei, hiperbolei., antitezei.,
climaxului, anticlimaxului..O alt modalitate de evideniere a esteticii
tradiionaliste este reprezentat de elementele de prozodie i ele clasice: rima
este., msura de silabe, iar ritmul este.O alt modalitate de evideniere a
esteticii tradiionaliste este reprezentat de lirism, acesta fiind unul ,
dovad fiind..(se face lirismul)
PENTRU NCADRAREA N NEOMODERNISM
Neomodernismul desemneaz spiritul generaiilor de autori care
s-a manifestat n literatura romn n anii 1960-1970. Tinerii poei ca Marin
147

Sorescu, Ana Blandiana i Nichita Stnescu au nnoit poezia, vznd n ea o

stare liric, o expresie metaforic a tririlor, integrnd n ea miturile i visele.
Poezia neomodernist este poezia care se ntoarce la izvoarele modernitii
interbelice, n care poeii nu fac compromisurile morale, tematice i stilistice
cerute de poezia realist-socialist, este o stare liric, o expresie metaforic a
tririlor profunde ale fiinei, integrnd visul i mitul.
Poetul....se nscrie cu succes acestei ideologii estetice. O prim
modalitate de evideniere a acestei estetici vizeaz intelectualizarea emoiei
poetice, aspect validat de tema..i motivele .tratate ns n stil
neomodernist, imaginarul poetic demonstrnd acest lucru. (se fac ideile) O alt
modalitate de evideniere a acestei estetici neomoderniste se manifest la nivel
prozodic i anume renunarea la rigorile prozodiei tradiionale prin folosirea
versului liber, cu rima i msura variabil de la..silabe, la. O alt modalitate
de evideniere a acestei estetici neomoderniste este folosirea ingambamentului,
continuarea unei idei poetice n versul urmtor, raportat la versurile......fr a
marca aceasta printr-o pauz, ci numai prin nceperea versului cu liter mic. O
alt modalitate de evideniere a esteticii moderniste vizeaz textura stilistic
prin intermediul creia poetul reuete s escamoteze sensuri adnci, textul fiind
dominant metaforic. Astfel, la nivelul metagrafelor sau al figurilor de grafie se
evideniaz prezena sincopelor., la nivelul metaplasmelor, adic al
figurilor fonice se remarc prezena aliteraiei / asonaneiLa nivelul
metataxelor, adic al figurilor de construcie sintactic sunt uor identificabile
ingambamentul
raportat
la
versurile.,
inversiunile,
anafora.repetiia..,
simetria,
paralelismului
sintactic
ntre
versurile..,,ambele paliere avnd ca scop potenarea n plan estetic muzical a
ideilor coninute. La nivelul metasememelor, adic al figurilor de sens, se
observ transferuri semantice ale epitetelor comparaiilor metaforelor
personificrilor.. , iar la nivelul metalogismelor, adic al figurilor de gndire
se valideaz prezena simbolului.. , alegoriei, hiperbolei., antitezei.,
climaxului, anticlimaxului..
Limbajul nu mai este un simplu mijloc de expresie, ci o lume creia
poetul i exploreaz frumuseile i valorile expresive, ntr-o dimensiune
contemplativ, ambiguitatea limbajului fiind astfel un alt procedeu neomodern
ntlnit n acest poem.(poi face ambiguitatea, dac nu a fost cerut)
PENTRU CARACTERISTICILE LIMBAJULUI POETIC
Una din caracteristicile limbajului poetic, care activeaz la nivel
performant funcia poetic, este EXPRESIVITATEA./REFLEXIVITATEA.
Aceasta se contureaz cu ajutorul tuturor figurilor de stil prezente n poezie,
textura stilistic fiind de fapt un rezultat al filtrrii artistice a aspectelor
prezentate/ sentimentelor transmise. Astfel, la nivelul metagrafelor sau al
148

figurilor de grafie se evideniaz prezena sincopelor ., la nivelul

metaplasmelor, adic al figurilor fonice se remarc prezena
aliteraiei.asonaneiLa nivelul metataxelor, adic al figurilor de
construcie sintactic sunt uor identificabile ingambamentul raportat la
versurile , inversiunile, anafora., repetiia.., simetria,
paralelismului sintactic ntre versurile..,, poliptotonul., parigmenonul..,
ambele paliere avnd ca scop potenarea n plan estetic muzical a ideilor
coninute. La nivelul metasememelor, adic al figurilor de sens, se observ
transferuri semantice ale epitetelor , comparaiilor , metaforelor ,
personificrilor.. , iar la nivelul metalogismelor, adic al figurilor de gndire
se valideaz prezena simbolului.., alegoriei, hiperbolei., antitezei.,
climaxului, anticlimaxului..
AMBIGUITATEA
O caracteristic a limbajului poetic prezent n poezia , este
ambiguitatea, caracteristic ce definete capacitatea limbajului poetic modern de
a genera obscuritatea sensurilor sau pluralitatea lor. Poezia citat mizeaz pe
ambiguitatea limbajului, care se reflect n aproximarea gradat a
imaginii.. Metaforele../exprimrile metaforice ...susin acest proces de
ambiguizare a mesajului poetic. Limbajul poetic al lui .are o mare densitate
de sugestii, ambiguitatea fiind susinut astfel de structuri ca , La (numele
poetului) exist dincolo de nivelul de suprafa, concret, un nivel de adncime,
abstract, astfel asociaiile insolite de cuvinte ambiguizeaz imaginea,
conturat prin ntreptrunderea realului cu percepia subiectivitii.
SUGESTIA - Una din caracteristicile limbajului poetic, care activeaz la
nivel performant funcia poetic, este sugestia, caracteristic specific
simbolismului, presupunnd exprimarea ideilor i a sentimentelor ntr-un mod
voalat, nu direct, ca la romantici. Poet simbolist, uziteaz astfel aceast
modalitate definitorie a curentului emblematic european de la sfritul sec.XIX,
nceputul sec.XX la toate palierele de receptare liric. Aceasta se contureaz
prin folosirea simbolurilor, nu ns a celor cunoscute, tradiionale, ci a
simbolurilor noi, inventate de fantezia poetului, exemplificatoare fiind ..La
nivel stilistic, un rol important n aceast poezie l au la nivelul metasememelor,
adic al figurilor de sens, metaforele.. epitetele , comparaiile,
personificrile, care, nu numai c nfrumuseeaz limbajul poetic, dar i i
confer profunzime. Se sugereaz astfel senzaia de, senzaie susinut la
nivelul metataxelor, adic al figurilor de construcie sintactic prin
ingambamentul raportat la versurile , inversiunile, anafora.,
repetiia.., simetria, paralelismului sintactic ntre versurile..,,
poliptotonul., parigmenonul.., ambele paliere avnd ca scop potenarea n
plan estetic muzical a ideilor coninute. Pe baza figurilor se stil se contureaz
imaginile
vizuale:
.,
auditive.,
motorii.,
olfactive,
sinestezice..ntrite i de muzicalitatea deosebit a versurilor, poezia
149

simbolist fiind astfel muzic nainte de toate P. Verlaine. Muzicalitatea ca o

condiie sine qua non a sugestiei este realizat i la nivelul metagrafelor i
metaplasmelor, adic al figurilor de sunet i de grafie,
cu ajutorul
sincopelori al versificaiei, astfel nct rima este .. i msura de x silabe/
versul fiind liber, fr rim, ritm sau msur fix.
PLANURI PENTRU SUBIECTUL I SCRIS DRAMATURGIE
PARTICULARITI ALE STILULUI BELETRISTIC sau
ARTISTIC
GEN DRAMATIC
Stilul funcional, definit ca modul de a folosi limba, propriu
unor grupuri de oameni care au o formaie cultural comun i activeaz n
acelai domeniu, se regsete n acest text ca fiind cel beletristic. Acesta, are un
domeniu propriu de manifestare: DOMENIUL ESTETICULUI i se regsete
ca atare n operele cu caracter literar. Textul literar scoate n eviden funcia
poetic a limbajului, deoarece scriitorul este foarte atent nu numai la ,, ceea ce
spune, ci i la ,,cum spune. Funcia poetic, expresiv sau sugestiv, cea care
subliniaz nsuirile expresive ale limbii este astfel o particularitate definitorie a
acestui stil, lucru demonstrat aici pe baza texturii stilistice. Sunt astfel prezente
epitete.comparaii.(se fac toate figurile). O alt particularitate a
stilului beletristic este prezena imaginilor artistice, vizuale.auditive
motorii.olfactivesinestezice.
O alt particularitate a stilului beletristic este conferit de apartenena
textului la genul dramatic, constantele definitorii ale acestuia fiind evidente:
dialogul dramatic, regizorul textual, didascaliile.(se detaliaz n continuare ca la
dialog, didascalii, sau gen dramatic)

APARTENENA LA GENUL DRAMATIC

Genul dramatic cuprinde acele opere literare destinate
reprezentrii scenice. De aceea, opera dramatic impune anumite delimitri de
structur.
O prim caracteristic a textului dramatic este prezena
didascaliilor, a indicaiilor scenice, sau regizorale. adic indicaiile autorului
150

destinate actorilor sau regizorului n vederea realizrii spectacolului, sau

cititorului pentru o imagine mai ampl asupra aspectelor legate de aciune,
personaje, decor. Acestea sunt n primul rnd didascalii independente, cele
nelegate de discursul actorilor i ele la rndul lor pot fi: prefixe didascalice,
adic titlul...., rematice sau de structur: actul x scena y, nominative sau de
inventariere a personajelor...., funcionale, cele care vizeaz calitatea
personajelor, rolul lor....., didascalii ambientale de decor.....lumini......sunet......
Didascaliile integrate sau dependente pot fi. diegetice...., prosopografice...,
ethopeice...., de spectacol care vizeaz sistemul de gesteme...., de mimeme......,
de comunicare paraverbal, viznd tonul, ritmul, debitul verbal, intonaia,
accentul.... De asemenea exist didascalii specializate, adic cele adresate n
mod special actorilor i scenografului n vederea montrii piesei. (de enunat se
enun toate i se d exemplu doar la cele care sunt n text)
O alt trstur specific genului dramatic o reprezint prezena
dialogului dramatic (detaliezi cu dialogul dramatic).
O a alt dovad este structurarea textual pe baz de replici, care,
din punct de vedere grafic, sunt marcate prin dou puncte i nu prin linia de
dialog.
O alt trstur specific genului dramatic o reprezint sistemul
verbal al persoanei I pentru discursul actorilorn validarea funciei
emotive, fiind astfel evideniat atitudinea lui.deprin structuri ca........
(ci emitori sunt tot attea funcii emotive).
O alt trstur specific genului dramatic o reprezint sistemul
verbal al persoanei a II-a pentru validarea funciei conative, condiie sine qua
non a vorbirii directe.............. O alt trstur definitorie a genului dramatic
este prezena monologului i a regizorului textual.
DIALOG DRAMATIC
Dialogul dramatic, ca orice situaie de comunicare oral se va caracteriza
printr-o serie de trsturi specifice cum ar fi :

Organizarea textual pe baz de vorbire direct, ca modalitate de

expunere dominant, integrnd replicile colocutorilor structurate pe succesiunea
ntrebare. rspuns.

Prezena interlocutorilor n postura de emitor i receptor, cu

diferena fa de comunicarea scris c, n acest caz, fiecare dintre cei doi/n
devine tour de rle, emitor, respectiv receptor. Astfel, dac iniialeste
emitor, ulterior iare/au aceast calitate.

Prezena unui sistem de paragrafeme specifice acestui tip de

comunicare: linia de dialog, semnul ntrebrii, semnul exclamrii, dou puncte,
parantezele, n text fiind prezente toate n afar de

151


Activarea funciei conative, cea care presupune centrarea mesajului
spre destinatar, demonstrat prin sistemul verbal i pronominal al persoanei a
doua..

Prezena unor elemente care in de comunicarea nonverbal i

vizeaz sistemul de gesteme . i sistemul de mimeme..

Activarea funciei emotive, cea care presupune exprimarea unei

atitudini a emitorului n raport cu aspectele discutate, n cadrul acestui text,
fiind evideniat trirea / sentimentul de fa de al prin structuri
ca.

Prezena unor elemente care in de comunicarea paraverbal viznd

debitul verbal, tonul, ritmul, intonaia, accentul.

Prezena unui regizor textual care fixeaz cadrul desfurrii

discuiei i-i face simit prezena prin didascalii

Structurarea textual a discursului reprodus prin precedarea sau

succedarea fiecrei replici de antroponimul colocutorului, n cazul acestui text
replicile sunt precedate.de antroponimele...

Spre deosebire de comunicarea scris, canalul aici este aerul, fluxul

sonor al cuvintelor desigur intratextual. La nivel metatextual, evident c
acesta este tot foaia scris, receptorul fiind orice potenial lector al fragmentului.

Prezena unor elemente de oralitate, condiie sine qua non a

comunicrii orale.
DIDASCALIILE
SAU
INDICAIILE
SCENICE
SAU
REGIZORALE/NOTAIILE AUTORULUI
Orice script dramatic este alctuit din discursul actorilor, adic
replicile personajelor i discursul regizorului textual, adic didascaliile sau
indicaiile scenice, indicaiile autorului destinate actorilor sau regizorului n
vederea realizrii spectacolului, sau cititorului pentru o imagine mai ampl
asupra aspectelor legate de aciune, personaje, decor. Acestea sunt n primul
rnd didascalii independente, cele nelegate de discursul actorilor i ele la rndul
lor pot fi: prefixe didascalice, adic titlul...., rematice sau de structur: actul x
scena y, / textul reprezentnd un decupaj dintr-o scen a unui act, nominative
sau de inventariere a personajelor...., funcionale, cele care vizeaz calitatea
personajelor, rolul lor....., didascalii ambientale de decor.....lumini......sunet......
Didascaliile integrate sau dependente pot fi. diegetice...., prosopografice...,
ethopeice...., de spectacol care vizeaz sistemul de gesteme...., de mimeme......,
de comunicare paraverbal, viznd tonul, ritmul, debitul verbal, intonaia,
accentul..... De asemenea exist didascalii specializate, adic cele adresate n
mod special actorilor i scenografului n vederea montrii piesei. (de enunat se
enun toate i se d exemplu doar la cele care sunt n text)
152

MOTIVE DOMINANTE
APA = apa este elementul care melancolizeaz- Bachelard - lac = unire
a contrariilor, oglindire a astrelor, generatorul unui adnc sentiment de linite,
oglindind stelele pentru c vrea s fie cer- Lucian Blaga
flora acvatic induce tentaia de a visa- Bachelard;
izvorul = element acvatic primordial, simbol al creaiei originare;
rul = simbol al prezentului etern, al trecerii, al ireversibilitii timpului;
marea = simbol al vieii dezlnuite, al patimilor.
FNTNILE = reprezentante ale perpetuei geneze cosmice, spaiu al
eternei rentoarceri.
TOACA I CLOPOTUL aduc nuana evocatoare a patriarhalului i sunt
elemente ordonatoare ale timpului n spaiul rural.
INSTRUMENTE MUZICALE - alturi de corn/bucium/fluier(la
Eminescu) / clavir/ vioar(la Bacovia) este o prezen privilegiat n registrul
acustic eminescian / bacovian....fiindu-i specific sonoritatea grav, arhaic, /
cristalin / aspr / .... genernd un sentiment al nostalgiei deprtrilor, al
integrrii n marele circuit natural, / de disconfort, strident..../ al contopirii cu
ritmurile venice ale naturii, reprezentnd o chemare a lumii paradisiace,
originare, n cadrul creia natura, dar i fiina uman i regsesc unitatea, fora
integratoare i splendoarea
CODRUL = singurul care nelege glasul copilului netrecut prin filtrul
civilizaiei, spaiu propice desfurrii iubirii, spaiu propice unei hierogamii,
spaiu specific poporului romn, ipostaza genial.
DEALUL - un arhetip al muntelui sacru- M.Eliade, un liant cu
transcendentul.
SALCMUL = alturi de tei, brad, este o prezen privilegiat n cadrul
vegetalului, se valideaz ca un axis mundi, ca un arbore sacru - M.Eliade.
Motivul SPECULAR sau AL OGLINZII = motivul dublului, sau
reflex al macrocosmosului n microcosmos.
LUNA = apariia astrului selenar marcheaz un moment al prsirii
claritii nete a contururilor realitii i ptrunderea ntr-o lume a nchipuirii.
Este un motiv proteic: spaiu care faciliteaz inspiraia, fantezia, gndirea,
oniricul, element egalizator, de lumina ei bucurndu-se oricine, spaiu al
ideilor, regsire a paradisului pierdut, spaiu care faciliteaz magia, ou
cosmogonic, spaiu al transcendentului, simbol al morii, astru ocrotitor al
iubirii, astru care faciliteaz fantezia, contemplaia, transfigurarea, mblnzind
durerea realitii, un martor tcut al vieii oamenilor, luna este astrul ce
deschide poarta spre meditaie, anesteziind tribulaiile indiferent de natura lor.
SEARA = marcheaz un timp al estomprii claritii nete a contururilor
realitii, dureroase i frustrante i ptrunderea ntr-o lume a nchipuirii, Este
un semn al nocturnului, al ateptrii, marcnd un moment de trecere, un timp
suspendat, de excepie, care face posibil consonana dintre planul uman i cel
153

cosmic, un timp al abolirii limitelor dintre real i ireal, dintre teluric i cosmic,
dintre prezent i trecut.
VIAA CA VIS = visul este o soluie aparent pentru evadarea din
cotidian. Presupune conceperea vieii ca vis, ca o proiecie a acesteia ntr-o
alt lume. Aa cum noi vism i n visele noastre trim totul la modul real, tot
aa viaa noastr ar putea reprezenta visul nostru sau de ce nu, al altora.
MOTIVUL LUMII CA TEATRU = cel care vrea s fie un om
deosebit, este sftuit s priveasc lumea ca pe o imens scen de teatru din
care s nvee ce e bine i ce e ru. Motivul ar putea beneficia de mai multe
interpretri printre care: lumea este o imens scen de teatru pe care fiecare
om joac un rol prestabilit de un regizor ascuns, fiecare om trebuie s-i joace
rolul ct mai bine pentru a fi aplaudat n final, fiecare om poart o masc
n spatele creia se ascunde, rolurile se schimb permanent.
CEASORNICUL = element ordonator al timpului individual obiectiv,
devine o modalitate de convertire a timpului n spaiu.

FIGURILE DE STIL
I - NIVELUL METAGRAFELOR I
AL METAPLASMELOR, ADIC
AL FIGURILOR DE GRAFIE I DE SUNET
ALITERAIA= consoan repetat

II - NIVELUL METATAXELOR,
ADIC AL FIGURILOR DE
CONSTRUCIE SINTACTIC
ENUMERAIA: x, z, s...

154

explozive: b, c, d, g, p, t, x zgomotul /
fricative: f, j, s, , v, z - nevroza, disconfortul /
vibranta r - stridena, duritatea /
sonante m, n - tonul grav;
lichida l - edulcoreaz imaginea
ASONAN = vocal repetat: deschise
a, e/ nchise o, u,
SINCOPA: dom`le, r`n, se-ntoarce
III - NIVELUL METASEMEMELOR, ADIC
FIGURILOR DE SENS
EPITETUL (orice A, NP, CCM):
- cromatic, personificator, metaforic, hiperbolic,
- antitetic, ornant - (...)alb
HIPOTIPOZA: mai multe epitete
CATACHREZA: picior de plai
COMPARAIA: x ca y
METAFORA implicit sau explicit
PERSONIFICAREA(S +P)
PROZOPOPEEA: poetul se adreseaz
obiectului personificat
METONIMIA/ SINECDOCA - singularul pt. plural
IV - NIVELUL METALOGISMELOR, ADIC AL
FIGURILOR DE GNDIRE
ALEGORIA: discurs construit cu dublu sens, unul
literar i altul figurat care se las subneles.
ANTIFRAZA: se spune exact inversul sensului propriu
EUFEMISMUL: ameitpentru beat.
HIPERBOLA: exagerare n mare
LITOTA: exagerare n mic, negarea contrariului.
IRONIA
PARADOXUL: iubesc tradarea,dar ursc pe trdtoriI.L.Caragiale
ANTITEZA
CLIMAXUL: gradaia asecendent
ANTICLIMAXUL: gradaia descendent

FI DE

REPETIIA: x..., x, ..., x

EPIZEUXIS: x, x, x
ANAFORA: x..../x..../x...
EPIFORA: ......x/.....x/....x/
SIMETRIA: ncepe i se termin cu o
aceeai idee
PARALELISMUL SINTACTIC = dou
versuri cu aceeai topic
PARIGMENONUL: chem: chemarea
dou cuvinte din aceeai familie lexical
POLIPTOTONUL: om-omul acelai
cuvnt cu dou forme flexionare
EPANADIPLOZA: x......./ .....x
ANADIPLOZ: ........x/x.........
CONVERSIA: Femeie ntre stele i stea
ntre femei-M.Eminescu
CHIASMUL: Unii triesc ca s uite, alii
uit ca s poat tri.-N.Iorga
ANTANACLAZA: Pui, pui, pui/ Vin la
snu-mi/ S te pui.
POLISINDETONUL: repetiia abundent
a conjunciilor i, nici, precum i.
INVERSIUNEA: complement n faa
verbului, atribut n faa substantivului,
predicat n faa subiectului, nume predicativ n
faa verbului copulativ.EXCLAMAIA
RETORICAPOSTROFA: ntreruperea
expunerii pentru a se enuna o ntrebare,
afirmaie, exclamaie adresat unei persoane.
INCITAREA RETORIC: ndemn
INVOCAIA RETORIC: rugciune
OPTAIA: dorina de a obtine ceva.
OBSECRAIA: implor ajutorul cuiva
COMINAIA: avertisment cu privire la o
nenorocire iminent.
IMPRECAIA: dorin de pedepsire, blestem
INTEROGAIA RETORIC
INGAMBAMENTUL: propoziia se
continu n versul urmtor

CARACTERIZARE A PERSONAJULUI

Ca orice personaj literar i....va fi construit pe baza a doi parametri:

ca instan narativ/dramatic i ca referent uman.
Ca instan narativ/dramatic, adic ncadrarea estetic, personajul.....
este:
155

pozitiv sau negativ ( dominant n basm ).

real sau fabulos ( n literatura grefat pe constante ale fantasticului).
principal sau secundar sau episodic (datorit ocurenei n discursul narativ/ n
scriptul dramatic ).
central/funcional sau periferic/de fundal (graie importanei n transmiterea
mesajului operei).
protagonist (centrnd diegeza), deuteragonist face pereche cu protagonistul
avnd acelai interes), antagonist (se opune prin interese protagonistului ).
tridimensional/rotund/mobil/atipic (deoarece evolueaz pe parcursul operei)
sau bidimensional/plat/static/tipic (personajul care este dat n ntregime de la
nceput ).

actant(influeneaz n mod pregnant prin aciunile sale destinul

altor personaje) sau pacient (personaj al crui destin este influenat n mod
decisiv de aciunile altui personaj).

eponim(datorit relaiei cu titlul) sau sugerat.

romantic sau clasic sau avangardist etc

reflector (personaj care interiorizeaz aciunea, cititorul afl fapte, ntmplri
din gndurile acestui personaj), informator (personaj din ale crui replici
cititorul afl fapte, ntmplri nemenionate de ctre narator sau regizor textual),
narator(fiind nzestrat cu funcia de reprezentare), absent (personaj absent n
diegez, dar care apare n cadrul discursului narativ sau dramatic prin
rememorrile sau meniunile altor personaje), raisonneur(personaj cruia i
revine rolul de a comenta, afirma, infirma, luda, critica faptele altor personaje),
alter ego(de cele mai multe ori este genul de personaj n care autorul se vede
pe sine, sau un ochi al autorului n oper), porta voce(personaj care transmite
n oper concepii ale autorului), port parole, suprapersonaj (realitate
simbolic la care se raporteaz majoritatea personajelor), artefact,
compars(personaj nesemnificativ, care are doar rol de figurant), bonz(personaj
de o solemnitate ridicol).
Ca referent uman, adic fiina pe care o imagineaz, personajul
beneficiaz de portret fizic i portret moral/ ar trebui s beneficieze de portret
fizic i portret moral, dar prosopografia lipsete.
Portretul fizic sau prosopografia este compus prin caracterizare
direct, realizat de narator/ de personajul./de dramaturg n didascalii..../de
personajuln monolog: ..... Acesta este realizat pe baza interpretrii
fiziognomonice, deoarece detaliile fizice anticipeaz trsturi morale/ tehnicii
detaliului../ dilatrii perfide a detaliului..../ reflectrii poliedrice, fiecare
personaj vzndu-l diferit. Portretul fizic este astfel unul indirect, deoarece este
realizat pe baza unui tablou/ mulaj/statuet/ fotografii.
Portretul moral sau ethopeea este realizat pe baza caracterizrii directe
i a celei indirecte. Astfel, trsturile morale ale personajului sunt evideniate n
156

mod direct prin aseriunile naratorului ..../ regizorului textual n didascalii

..../ prin aseriunile personajului.... ..../ prin autocaracterizare..... Se
observ astfel tehnica reflectrii poliedice, fiecare personaj vzndu-l diferit.
Partea cea mai ampl a portretului moral este realizat ns pe baza
caracaterizrii indirecte, trsturile morale ale personajului deducndu-se prin
mediu, fiind uzitat tehnica descrierii balzaciene, deoarece elementele de decor
anticipeaz profilul moral al acestuia. Astfel detaliul .... vizeaz.......
indument, astfel detaliul .... sugereaz.... comportament, adic din fapte i
vorbe. Astfel faptul c....denot...........

PLANUL CU VIZIUNEA DESPRE LUME A AUTORULUI

De la Epopeea lui Ghilgame i Iliada i Odiseea lui
Homer pn la poemele postmoderne i suprarealiste de azi viziunea despre
lume a autorului va rmne n ciuda variatelor ei ipostazieri elementul care
vertrebreaz metatextual ntreg arhipelagul literar. Ca element constituent al
realitii extralingvistice a unei opere, ea va rmne asociat mereu
cosmoviziunii, adic modului de percepie a existenei ntr-o anumit perioad,
de o anumit generaie, fiecare creator configurndu-i aceast percepie n
funcie de natura sa interioar i, evident de perioada i curentul sub semnul
crora s-a format. / Viziunea despre lume a unui autor se va configura
ntotdeauna n funcie de epoca n care a trit. ..(numele autorului) nu face
excepie de la aceast regul, el fiind un reprezentatnt al perioadei
date depre epoc - date despre autor - definiia operei geneza
operei eventual
Opera ..ilustreaz cu succes viziunea despre lume a
autorului, aceasta fiind una a scriitorului care.
Aceast viziune .este asociat temeidetaliere tem, spaiu i
timp, conflict
Tema i implicit viziunea autorului asupra lumii se configureaz i
pe baza diegezei care(se leag trstura de la diegez apoi SE FACE
REZUMATUL)
Viziunea despre lume a lui ..nu se putea evidenia n aceast
oper n afara unor personaje care s transmit anumite mesaje dincolo i prin
text. (se leag trstura de la personaje apoi SE FACE
CARACTERIZAREA PERSONAJULUI)
Viziunea despre lume a autorului are ca rezultat i modul su de a
scrie, infrastructura narativ/dramatic demonstrnd acest lucru. detaliere
INFRASTRUCTURA NARATIV

157

Un punct de vedere personal n legtur cu modul n care se

reflect n aceast oper viziunea despre lume aautorului ar fi acela c, G.
Clinescu are dreptate cnd afirm c .., deoarece aceast oper,
.PLANUL ESEULLUI DE

CARACTERIZARE

Personajul literar, ca fiin de hrtie ce exist doar n lumea

ficiunii, dup cum opina Roland Barthes, a reprezentat ntotdeauna o ipotez de
gndire, dar i de lucru pentru toi marii scriitori. Perioada ... nu face excepie de
la aceast tendin unanim creatorilor de frumos.
- date despre epoc - date despre autor, ultima oper, cea aleas - definiia
speciei n raport cu opera
- date despre geneza operei, tem, spaiu i timp, conflict...
Aceast oper ocup o poziie singular n cadrul literaturii romne
prin caracterul ei...( se specific tipologia operei alese), dar i prin personajul...,
tipul omului....Caracterul......al acestei opere .rezid n.......
Ca orice personaj literar i... va fi construit pe baza a doi parametri: ca
instan narativ / dramatic i ca referent uman. Astfel, primul parametru ce
ntregete portretul acestuia vizeaz ncadrarea sa estetic. Din acest punct de
vedere, personajul....este un personaj principal, deoarece........... Aceste trsturi
definitorii ale personajului... se evideniaz pe baza diegezei care graviteaz n
jurul su i care (legi trstura referitoare la diegez, apoi faci REZUMATUL).
Cel de-al doilea parametru pe care este construit personajul vizeaz
statutul su de referent uman, fiina pe care o imagineaz. Aceasta se va ntregi n
mod evident pe baza portretului fizic i a celui moral. Portretul fizic al
peronajului este realizat prin caracterizare direct din aseriunile naratorului ....
Acesta se bazeaz n conturarea trsturilor fizice pe tehnica......(se menioneaz
i explic tehnica).Portretul moral este realizat iniial prin caracterizare direct
din aseriunile naratorului .... Caracterizarea direct este realizat i prin
replicile altor personaje .care l apreciaz astfel ca pe un om.....
Autocaracterizarea este ns succint i sporadic .. Personajul se
autodefinete ca un om .......Dar partea cea mai ampl a portretului moral se
deduce prin caracterizare indirect, trsturile morale ale personajului deducnduse din mediu/ indument/ fapte i vorbe. Astfel.......
Dar personajul nu se ntregete numai pe baza diegezei i a
nexurilor pe care le opereaz cu celelalte personaje, ci i graie tehnicilor i
procedelor narative uzitate, menite a-l individualiza. Astfel, ntre acestea un loc
deosebit l ocup tehnica basoreliefului, deoarece toate personajele, prin faptele i
replicile lor au menirea de a-l proiecta pe fundal.(se realizeaz n continuare pe
scurt TEHNICILE NARATIVE, apoi infrastructura narativ i elementele de stil
i limbaj)

158

Astfel, graie tuturor acestor elemente compoziionale, personajul

...ocup o poziie singular n galeria personajelor..(se realizeaz o fraz n care se
enumer principalele trsturi ale personajului, elogiind valoarea lui i a operei.)
PLANUL ESEULLUI CU RELATIA DINTRE PERSONAJE
Personajul literar, fiin de hrtie care triete doar n lumea
ficiunii, dup cum opina Roland Barthes, nu se va construi numai singularizat,
ci i n asociere cu un complementar sau antagonist al su, ntre ei
stabilindu-se astfel o relaie sau formnd un cuplu. Relaia dintre personaje, ca
element ordonator al operei, va deveni n timp o ipotez de gndire i de lucru
pentru toi marii creatori epici, indiferent de epoca sau curentul n care au fost
integrai. Epoca ..........nu a rmas opac la aceast tendin unanim tuturor
scriitorilor.
date despre epoc - date despre autor - definiia speciei n acord cu
opera date despre geneza operei
Aceast oper i-a ctigat un loc de frunte n patrimoniul literar
romnesc datorit caracterului......., dar i datorit relaiei stabilite ntre
......i ....... Caracterul .........rezid n......
Aceast relaie dintre .....i ......a
este anticipat n primul rnd prin tema ...... - DETALIERE
O prim modalitate de evideniere a acestei relaii dintre ......i .........o
reprezint conflictul, ca element ordonator al compoziiei literare.......................
- DETALIERE
Evoluia relaiei dintre .......i ........este ns observabil pe baza
diegezei care.........., ....SE FACE REZUMATUL
Relaia dintre aceste dou personaje nu este evideniat ns
numai n integritatea sa, ci i disociat, prin modul de individualizare a prilor
sale componente, personajul ......i personajul ......, evideniindu-se modul
obiectiv de individualizare a acestora ca emblematice. Ca orice personaj literar,
ambele vor beneficia de cele dou componente intrinseci: instana
narativ/dramatic i referentul uman. Astfel primul parametru pe baza cruia
sunt construite vizeaz ncadrarea estetic. Din acest punct de vedere ambii au
calitatea de personaj ..........Dar, dac ......este .... , ......este ....... Cel de-al doilea
parametru pe care sunt construite vizeaz referentul uman sau fiina pe care o
imagineaz. Aceasta beneficiaz n mod normal de portret fizic i portret moral.
Dac portretul fizic al lui .......este........, portretul fizic al ........este........ Ambii
beneficiaz de portret moral realizat prin caracterizare direct. Astfel .......este
caracterizat direct de ctre............, ........ de asemenea este considerat de
ctre............
Partea cea mai ampl a portretului moral se compune prin
caracterizare indirect, trsturile morale ale personajelor deducndu-se din
comportamentul acestora. Astfel......CI.............CI ..........SE FAC SEPARAT
159

Dar personajele nu se ntregesc numai pe baza diegezei i a

nexurilor pe care le opereaz cu celelalte personaje, ci i graie tehnicilor i
procedelor narative uzitate, menite a le individualiza. Astfel, ntre acestea un loc
deosebit l ocup tehnica basoreliefului, deoarece toate personajele, prin faptele
i replicile lor au menirea de a le proiecta pe fundal.(se realizeaz n continuare
pe scurt TEHNICILE i apoi infrastructura narativ i elementele de stil i
limbaj)
NCHEIEREA
DISCURS ARGUMENTATIV PENTRU IDEE
n contextul societii de azi, aflat permanent n schimbare
i suportnd, voluntar sau nu, influene externe nu totdeauna benefice.......este
o problem de actualitate, ndelung dezbtut. Raportat la un cod etic/estetic
personal, consider c .......................................are un rol covritor/ important/
negativ/ ......
n primul rnd a putea valida aceast tez prin aceea
c.............................................................................Un exemplu care coroboreaz
acest aspect este reprezentat de ...................................n al doilea rnd, raportat
la un alt palier de analiz, afirmaia mea poate fi validat de faptul
c....................................................Am putea exemplifica acest lucru
prin..........................................................
Unii oameni aflai pe o treapt ontologic inferioar ne-ar putea
contrazice prin aceea c.........Considerm total nepertinent aceast afirmaie,
deoarece..................................................................................................................
..
n concluzie, putem afirma c..........................................................
Nu foloseti persoana a ii- a i, i, te, v, v sau orice verbe de
persoana a ii-a
Foloseti persoana i singular sau plural
Nu retorisme ?!
Scrii 30 de rnduri, nu mai puin
La primul argument este preferabil s te ajui de un personaj, la al
doilea de un alt citat, dar dup ce ai argumentat, nu la nceput
Un argument cam 6, 7 rnduri.
Te raportezi la tema dat
REGISTRU STILISTIC/ LIMBAJ
Registrele stilistice al limbii romne sunt: cel oral i scris, cult i popular,
regional, arhaic, colocvial, argotic, neologic, de jargon i familiar. n textul de
fa decupat din scris de se identific iniial prezena registrului
stilistic. ( e de preferat cel scris,sau cel cerut de cerin) Registrul scris,
160

adic cel care implic prelucrarea modului curent de exprimare impunnd de

regul uzul variantei literare a limbii. Deschiderea fa de elementele regionale,
argotice populare familiare este justificat prin intenii de ordin artistic. Valorile
stilistice sunt: corectitudinea, claritatea, fineea, demnitatea, puritatea. (se
procedeaz apoi ca la caliti) Registrul oral este registrul care manifest
permeabilitate fa de variantele teritoriale i sociale ale unei limbi, rezultat al
utilizrii unor forme i procedee specifice limbii vorbite. Valoarea stilistic
dominant este oralitatea. (se procedeaz apoi ca la oralitate) Registrul cult este
registrul cultivat, aspectul cel mai ngrijit al limbii unei comuniti, care se
conformeaz n cel mai nalt grad tuturor normelor gramaticale fixate, folosit n
scris i n vorbirea oamenilor instruii. Valorile stilistice sunt: corectitudinea,
claritatea, fineea, demnitatea, puritatea. (se procedeaz apoi ca la caliti dai
separat neologismele) Registrul popular este cel folosit de vorbitorii mai puin
instruii, indiferent de regiunea din care provin. Valorile stilistice sunt:
oralitatea, spontaneitatea, expresivitatea, autenticitatea, jovialitatea, umorul,
pitorescul, vivacitatea. (se procedeaz apoi ca la caliti).Registrul de jargon
presupune limb deformat, cu multe elemente strine, utilizat de vorbitorii
unui grup social pentru a se diferenia de alii. Acetia folosesc mprumuturi
pn la abuz chiar dac n limb exist cuvinte echivalente. n sensul mai nou
definete orice limbaj tehnic cu o terminologie de specialitate, orice
terminologie tiinific. Valorile stilistice sunt: preiozitatea, ambiguitatea,
pitorescul. Registrul de argou nseamn un limbaj codificat neles numai de
iniiai, utilizat de grupuri sociale reduse, relativ nchise care se opun
convenienelor: elevi, studeni, hoi, ca grupuri care vor s se diferenieze de ali
vorbitori. Presupune un lexic specializat i structuri sintactice specifice prin care
se asigur circuitul nchis. Este schimbtor pentru a se asigura imposibilitatea
decodrii de ctre ceilali.. Cuvintele sunt folosite cu alte sensuri dect cele
arhicunoscute, fiind nelese doar de membrii grupului. Valorile stilistice sunt:
pitorescul, ambiguitatea, umorul, ironia, originalitatea, oralitatea, expresivitatea.
(se procedeaz apoi ca la caliti). Registrul arhaic este registrul ce presupune
folosirea limbii dintr-o perioad veche a limbii. Valorile stilistice sunt: culoarea
temporal i local, pitorescul, melodicitatea, ineditul, livrescul, aspectul cutat
literar, artificialitatea. (se scot arhaismele) Registrul regional implic folosirea
cuvintelor dintr-o anumit zon geografic a rii. Valorile stilistice sunt:
autenticitatea, oralitatea, umorul, pitorescul. (se scot regionalismele). Registrul
colocvial este cel specific comunicrii obinuite, fr restricii gramaticale i
lexicale. Valorile stilistice sunt: naturaleea, spontaneitatea, oralitatea,
expresivitatea, autenticitatea. (se procedeaz apoi ca la caliti). Registrul
neologic este cel specific comunicrii elevate, intelectuale, ntlnit n
comunicarea oamenilor instruii. Valorile stilistice sunt: fineea, puritatea,
demnitatea.(se scot neologismele)

161

CALITILE STILULUI/ LA REGISTRE- LIMBAJ DEVIN

VALORI STILISTICE
Claritatea este o calitate general a stilului care se evideniaz prin
folosirea cuvintelor i a expresiilor cu sensurile lor bine cunoscute, generalizate.
Deoarece n textul de fa nu sunt prezente abaterile de la claritate i anume
obscuritatea, ceea ce reprezint un stil confuz, greoi, stilul echivoc ce presupune
o confuzie de nelesuri, i nonsensul se poate afirma cu ajutorul argumentrii
prin negaie c textul are proprietatea de claritate la nivelul coninutului, iar la
nivelul formei este dat prin lexeme ca:(cuvinte ca spintec din rul
spintec oraul, de preferin substantive). Proprietatea reprezint folosirea
cuvintelor ce exprim exact ideea, fcndu-se apel la sensul propriu al
cuvintelor adecvat contextului, dovad fiind lexemele:(se dau substantive) la
nivelul formei, iar la nivelul coninutului proprietatea se evideniaz prin lipsa
abaterii de la aceast calitate i anume stilul impropriu. Precizia reprezint
ntrebuinarea cuvintelor strict necesare comunicrii, lucru evideniat prin
enunuri precum:(o propoziie scurt). Datorit faptului c n textul de fa nu
sunt prezente abaterile de la precizie i anume stilul prolix, bombastic, difuz,
greoi, digresiunile i pleonasmul se poate afirma c textul are proprietatea de
precizie i la nivelul coninutului. O alt calitate a stilului este corectitudinea,
acea trstur ce se evideniaz prin respectarea normelor limbii romne:
morfologice i sintactice, de ortografie, ortoepice i de punctuaie.
Cursivitatea, o alt trstur a stilului identificabil n acest text, constnd n
curgerea fireasc a ideilor prin nlnuirea logic, element asigurat prin activarea
funciei fatice, este demonstrat n text prin prezena conectorilor:O alt
nsuire a stilului este puritatea care const n utilizarea n vorbire i scriere
numai a cuvintelor admise de simul cultivat al limbii. Naturaleea, o alt
calitate a stilului, este asigurat prin exprimarea fireasc, curgtoare, lipsit de
ornamente cutate. O alt trstur a stilului este concizia ce presupune
exprimarea concentrat, un stil lapidar care apeleaz numai la cuvintele absolut
necesare, i care presupun ns deschidere ideatic:(cuvnt ncrcat
semantic).
Simplitatea, ce presupune nu numai utilizarea celor mai accesibile
cuvinte, evitarea figurilor de stil care ncarc nejustificat comunicarea, ci i
un serios proces de selecie n domeniul vocabularului, este o alt trstur a
stilului. Este uzitat astfel un vocabular specializat n funcie de domeniul la care
se raporteaz, fiind astfel folosit un vocabular care vizeaz sfera (cmp
semantic) prin lexeme ca. . Armonia, o alt calitate a stilului, confer
sonoritatea fireasc sau n cazul onomatopeelor, se imit sunete din natur
(exemple de onomatopee, dac exist). Demnitatea este acea calitate a stilului
care pretinde folosirea n vorbire i n scriere numai cuvinte i expresii
cuviincioase. Ea confer finee, delicatee, discreie i elegana comunicrii. O
162

alt trstur a stilului este fineea ce presupune utilizarea unor cuvinte ce

exprim n mod subtil ideea, sensul, aluzia, urmnd s fie descoperite de cititori.
Astfel naratorul prefer expresia......n loc de..... Eufonia este caracteristica
stilului ce presupune muzicalitate.
DISCURS ARGUMENTATIV PT CITAT
nc din Antichitate problema.......a reprezentat, n ciuda variatelor ei
ipostazieri, o ipotez de gndire i de lucru pentru toi marii gnditori, astfel
nct s-a ajuns la ideea c: ......, dup cum afirma......Raportat la un cod
etic/estetic personal, nu pot dect s subscriu acestei teze.
n primul rnd a putea valida aceast tez prin aceea
c................................................................................................................n
al
doilea rnd, raportat la un alt palier de analiz, afirmaia este validat de faptul
c.............................................................................................................................
..
Unii oameni aflai pe o treapt ontologic inferioar ne-ar putea
contrazice prin aceea c.........Considerm total nepertinent aceast afirmaie,
deoarece..................................................................................................................
..
n concluzie, putem afirma
c..........................................................
FAMILIA
Familia este o instituie sacr, n care i gsesc adpost i
fericire prinii i copiii, un refugiu din faa singurtii i un spaiu al
perpeturii valorilor, al transmiterii lor din generaie n generaie. Chiar dac dea lungul timpului relaiile n familie au suferit unele modificri, determinate de
contextul istoric, social, economic i familial, a receptat i ea schimbrile de
mentalitate, anumite aspecte au rmas constante, parc n afara timpului:
iubirea, voina zmislirii, ordinea i contiina datoriei fcnd parte dintre
valorile eterne ale familiei. n plan literar familia este o tem cu o arie de
propagare pe att de vast pe ct de divers este modalitatea de evideniere a ei:
ea reprezint o preferin a scriitorilor indiferent de epoca sau curentul n care
au fost integrai. Perioada marilor clasici / interbelic / postbelic nu face
excepie de la aceast propensiune unanim creatorilor epici.
IUBIREA
Literatura, ca art definitorie a cuvntului frumos, se va desfura
indiferent de multiplele ei ipostazieri sau metamorfozri generate de evoluia la
scar antropologic datorit unei varieti tematice n cadrul creia iubirea, ca
sentiment intrinsec umanului va ocupa ntotdeauna o poziie privilegiat.
Aceast tema a reprezentat o ipotez de gndire i de lucru pentru toi creatorii
de frumos, indiferent de epoca sau curentul n care au fost integrai.
163

FEMEIA / RANUL / INTELECTUALUL

Personajul literar, ca instan definitorie a comunicrii narative,
fiin de hrtie cum l statuta Roland Barthes, va beneficia de multiple
ipostazieri pe parcursul evoluiei literaturii. ntre acestea ipostaza feminin/
ranul / intelectualul ocup o poziie privilegiat, ea/el fiind o ipotez de lucru
i de gndire pentru toi scriitorii, indiferent de epoca sau curentul n care au
fost integrai.
REALITATE FICIUNE
Problema raportului dintre realitate i ficiune a fost teoretizat
n Antichitate de ctre Aristotel n celebra sa oper Poetica, filozoful grec
fundamentnd atunci cele dou arhifuncii ale artei: mimesisul, adic imitarea
realitii i catharsisul, adic purificarea prin creaie i contemplaie artistic.
Aceste dou concepte definitorii vor vertebra orice viitoare ipostaziere critic a
acestei problematici, conducnd ntotdeauna la ideea c arta reprezint n mod
peremptoriu o transfigurare artistic a realitii. Aceast metamorfoz dinspre
realitate nspre ficiune va fi tratat ns diferit n funcie de epoca i curentul
integrator al operei i autorului ei. Perioada....nu face excepie de la aceast
preferin a creatorilor epici.

ROMAN OBIECTIV
Obiectivitatea, ca deziderat al prozei romaneti n care factorul estetic
primeaz, a fost impus n literatura romn aproape ca liter de lege n
perioada interbelic.

NUVELA PSIHOLOGIC / NUVELA REALIST

Sondarea vieii interioare a personajelor, preocupare ce a avut ca
rezultat conferirea unei dimensiuni psihologice fenomenului literar a devenit o
constant a creatorilor epici ncepnd cu perioada marilor clasici.
TIMP PSIHOLOGIC- TIMP CRONOLOGIC N ROMAN
SUBIECTIV- AL EXPERIENEI- MODERN
ULTIMA NOAPTEDE CAMIL PATRESCU
Constantele comunicrii narative perspectiv, tipar, focalizare,
narator, personaje, raportul dintre timpul cronologic i timpul psihologic - ca
164

premise aplicative de natere a unei opere epice au fost abordate n chip diferit
n funcie de epoca i curentul integrator al autorului i operei. Astfel, perioada
interbelic va fi o perioad de nnoiri ale prozei romaneti. - date despre
perioada interbelic - individualizat Camil Petrescu - definiia romanului
Raportul dintre timpul cronologic i timpul psihologic reprezint coloana
vertebral a universului romanesc din Ultima noapte de dragoste, ntia noapte
de rzboi, ntreg scriptul narativ fiind organizat pe baza acestui raport de
interdependen.
1
acest lucru se evideniaz n primul rnd pe baza remei- detaliere
rema clar
2
modul inedit de realizare a acestui raport dintre timpul cronologic
i timpul psihologic are impact deosebit n organizarea diegetic SE FACE
REZUMATUL
3
raportul dintre timpul cronologic i timpul psihologic se
evideniaz i n modul de construcie al personajului-narator surprins n cadrul
celor dou poveti: cea a iubirii i cea a rzboiului SE FACE
CARACTERIZAREA
4
raportul dintre timpul cronologic i timpul psihologic se
evideniaz i n modul de construcie al personajului feminin n cadrul celor
dou etape nainte i dup naufragiul povetii de iubire SE FACE O
CARCTERIZARE MINIM A ELEI
5
raportul dintre timpul cronologic i timpul psihologic nu ar fi putut
fi validat n afara unor structuri narative pertinente acestui scop SE FAC
STRUCTURILE NARATIVE.
6 STILUL ANTICALOFIL OBLIGATORIU
concluzii
finalul
COMEDIA - <gr. comazo a merge n procesiune i ode cntec
Aprut n Antichitate n sec. V .Chr. din celebrul comos sau
serbarea nchinat lui Dyonisos, n procesiunea care i urma, participanii
schimbnd glume cu un caracter satiric, comedia se va caracteriza ntotdeauna
printr-o descenden exuberant, licenioas, spectacular, histrionic,
dramatic n sens larg, deschis bufoneriilor i distraciilor joase i de circA. Marino . n literatura romn comedia va cunoate apogeul n perioada
marilor clasici
NUVELA ISTORIC
Istoria, ca demers al actului narativ i surs de inspiraie pentru
creatorii lirici i dramatici, va fi redescoperit n cultura romn n perioada
paoptist, perioada de natere a romantismului romnesc, un model al celui
francez anunat de ctre Victor Hugo n prefaa la drama Hernani n care acest
165

pleda pentru necesitatea liberalismului n literatur. Aceast perioad va sta

sub semnul direciilor impuse de ctre Mihail Koglniceanu n programul
Introducie al revistei Dacia literar n care acesta sftuia scriitorii s
combat traduciile, s elogieze idealul unitii naionale, s critice tarele
societii contemporane i ale celei anterioare i s se inspire din frumuseile
patriei, folclor i trecutul istoric. Sub imperiul acestor imbolduri de realizare a
unei literaturi naionale vor scrie Vasile Alecsandri, Dimitrie Bolintineanu,
Alecu Russo, Grigore Alexandrescu, Cezar Bolliac, Ion Heliade Rdulescu, o
poziie privilegiat avnd-o Costache Negruzzi, creatorul nuvelei istorice
romneti.

FANTASTIC
Fantasticul n literatura romn este foarte vechi. El apare n
literatura popular n basme, povestiri despre strigoi, vampiri, descntece,
vrji, deoarece oamenii, neputnd s-i explice tiinific anumite fenomene
apeleaz la modaliti empirice, cred ntr-o lume metafizic ale cror fore pot fi
invocate pentru a aciona asupra realului. n literatura cult la Ion Luca
Caragiale, Ion Creang, Mihail Sadoveanu, Vasile Voiculescu se evideniaz un
fantastic la grania dintre real i ireal, iar la Mircea Eliade un fantastic
intelectualizat, apropiat de marile mituri ale existenei moderne, care pornete
de la ideea ca sacrul se manifest n aspectele cele mai banale existenei. Spre
deosebire de acetia, la Mihai Eminescu va aprea un fantastic metafizic
neexplicat prin conexiuni cu elementele folclorice.
PERSPECTIVA NARATIV N ROMAN OBIECTIV- ION DE
LIVIU REBREANU
Constantele comunicrii narative perspectiv, tipar, focalizare,
narator, personaje - ca premise aplicative de natere a unei opere epice au fost
abordate n chip diferit n funcie de epoca i curentul integrator al autorului i
operei. Astfel, perioada interbelic va fi o perioad de nnoiri ale prozei
romaneti. - date despre perioada interbelic - date despre Liviu Rebreanu
Problema perspectivei narative, datorit variatelor ei ipostazieri, a
suscitat n cadrul teoriei critice nu arareori contradicii, lucru care a dus la
imposibilitatea judecrii acesteia ntr-un singur mod. Teoreticienii de vrf ai
domeniului nereuind s ajung la un consens, se impune astfel analiza ei din
trei puncte de vedere diferite. Dup Jaap Lintvelt perspectiva narativ este
indentificabil cu tiparul narativ, n cazul acestui roman obiectiv ea fiind de
tip auctorial condiie sine qua non a romanului obiectiv, prezentarea
evenimentelor crend impresia cunoaterii deznodmntului de ctre un narator
166

omniscient care are o viziune de ansamblu asupra universului ficional avnd

acces la lumea interioar a personajelor i care cunoate att aciunile trecute ct
i cele viitoare. Astfel, perspectiva narativ identificabil n tiparul narativ
auctorial este demonstrat n acest roman obiectiv pe baza unei diegeze
construite de un narator extradiegetic, impersonal care are acces la ntregul
univers informaional al actorilor, adic al personajelor.- se face rezumatul
folosindu-se expresii ca : naratorul observ, naratorul livreaz informaii
despre, naratorul compune apoi imaginea.
Dup Gerard Genette i Tzvetan Todorov, perspectiva narativ este
identificabil cu focalizarea, respectiv cu viziunea, aceasta fiind n cadrul
acestui roman obiectiv, zero sau neutr, naratorul tiind mai mult dect orice
personaj. Desigur c, privit din acest punct de vedere, perspectiva narativ are
un impact deosebit asupra modului de construcie i individualizare a
personajelor, cantitatea de informaie deinut de narator i implicit de personaj
rsfrngndu-se indirect asupra acestor dou instane ale comunicrii. Cel mai
interesant personaj n acest sens este Ion. SE FACE APOI
CARACTERIZAREA PERSONAJULUI
Dup Northrop Frye perspectiva narativ este identificabil cu modul de
verbalizare a diegezei n funcie de centrul de orientare, n cadrul acestui roman
obiectiv, aceasta fiind heterodiegetic, nararea realizndu-se la persoana a-IIIa, dovad stnd verbele - SE CITEAZ CONCEPIA AUTORULUI
CITAT. Desigur c privit din acest punct de vedere, perspectiva narativ are un
impact deosebit asupra infrastructurii narative. SE FAC TEHNICILE
NARATIVE, NARATORUL I RESTUL...Fiind un novator n arta romanesc,
Liviu Rebreanu reuete astfel crearea primului roman obiectiv din literatura
romn i datorit uzitrii unor tehnici deosebite, tehnici ce in i de procesul de
creaie, de elaborare a acestei opere
SE FAC N CONTINUARE substratul antropologic, hipotext,
infrastructur

ROMAN SUBIECTIV/ AL EXPERIENEI/ MODERN ULTIMA

NOAPTE..DE CAMIL PETRESCU
Subiectivitatea, ca mod de livrare autentic a unor experiene
definitive i simultan condiie sine qua non a modernitii romaneti, construit
ns n paradigma livrrii unei percepii obiective a realitii i nu n sensul
organizrii scriptului narativ, a fost valorificat deplin n perioada .......
167

INCIPIT FINAL NTR-UN ROMAN ION

Constantele prozei romaneti structur, compoziie, infrastructur
narativ - ca premise aplicative de natere a unei opere epice au fost abordate n
chip diferit n funcie de epoca i curentul integrator al autorului i operei.
Astfel, perioada interbelic va fi o perioad de nnoiri ale romanului n literatura
romn.-date despre perioada interbelic - date despre opera lui Liviu Rebreanu
-definiia romanului n acord cu opera Ion
Raportul dintre incipit i final reprezint coloana vertebral a
universului romanesc din Ion, ntreg scriptul narativ, att la nivel rematic, ct
i compoziional, fiind organizat pe baza acestui raport de interdependen. La
nivel rematic, adic din punctul de vedere al structurii acestui roman obiectiv,
raportul dintre incipit i final valideaz simetria i circularitatea operei . Astfel,
n fragmentul incipit descrierea drumului valideaz ucenicia n ale dramaturgiei
a naratorului care nelege c trebuie s pregteasc scena i s prezinte
panoramic i personajele pentru a apela apoi la perspectiva focalizat, aceste
pasaje fiind echivalentul primei pagini dintr-o pies dramatic unde este
prezentat decorul i inventariate personajele. DETALIERE DRUM Despre
drumul" de la nceputul lui Ion s-a afirmat c face legtura ntre lumea real
i lumea ficiunii: urmrindu-l, intrm i ieim, ca printr-o poart din romanN. Manolescu Arca lui Noe. nsui autorul dezvluie rolul dominant pe
carc-1 are acest personaj n organizarea intern a epicii sale afirmnd despre
opera sa c este un roman conceput ca o figur grafic: o tulpin se desparte n
dou ramuri viguroase care-i ncolcesc braele din ce n ce mai fine n toate
prile. Simetria este astfel realizat prin prezentarea n final a aceluiai drum,
dar care pare altul, lucru care afirm i cronotopul acesei frumoase metafore a
romanului rebrenian. DETALIERE ..Un alt element care valideaz simetria
romanului prin raportul dintre incipit i final este vizat de o cruce strmba" pe
care se vede un .Hristos cu faa splcita de ploi" ce i tremur jalnic trupul".
n final : pe crucea de lemn Hristosul de tinichea cu faa poleit de o raz
ntrziat, parc-i mngia. Viziunea crucii, diferit n incipit de cea din final
valideaz de data aceasta satul ca un cronotop - un spaiu cu anumite
caracteristici iniiale, schimbate de evenimente datorit trecerii timpului: o dat
rul nlturat, spaiul este purificat, catharsis-ul fiind relevat aici prin lexemelc
afectate ideii de divinitate i aparinnd unui cmp semantic al beneficului.- la
fel pentru hora din incipit i final..
La nivel compoziional raportul dintre incipit i final are valoare att
anticipativ, ct i integratoare a diegezei. Astfel, nc din fraza incipit a
romanului verbele de micare alert alearg, spintec" , d buzna dispuse
gradat anun firul epic ce se va amplifica pe parcursul romanului. AICI
REZUMATUL FOARTE PE SCURT
168

n prezentarea final a drumului sunt prezente verbe de micare lent:

Drumul trece prin Jidovia... i pe urm se pierde-n oseaua cea mare i fr
nceput", ncadrarea aciunii n aceast traiectorie continu validnd astfel i
circularitatea romanului.
Tot la nivel compoziional, elemente din incipitul romanului anticipeaz
profilul personajului principal. Astfel, n fraza incipit, printr-un conotativ
concretizator este anticipat pendularea personajului ntre pmnt i iubire,
voine aferente celor dou pri ale romanului, drumul ntovrind Someul
cnd n dreapta, cnd n stnga. AICI CARACTERIZAREA A NU SE
UIATA DESCRIEREA CASEI descrierea casei lui Ion Pop Glanetau abund n
conotative: ua e nchis cu zvorul", semn al unui suflet nchis, imprevizibil,
acoperiul de paie parc e un cap de balaur" sugereaz caracterul virulent,
nefast pe care-l va avea acest personaj asupra altora. EI va schimba n ru
destinul a cel puin cinci personaje, sprturile gardului ar putea pune un semn
de ntrebare asupra hrniciei personajului traducnd ideea c pe Ion l
intereseaz doar pmntul, c nu va avea grij de cminul su.. La nivel lexical
bogia toponimelor Jidovia, Armadia Cimeaua Mortului, prezente n incipit
au rolul de a spori autenticitatea operei , prin ele realizndu-se motivarea
estetic a operei. Se observ de asemenea impersonalitatea i detaarea total a
naratorul fa de evenimentele prezentate, validndu-se astfel anumite structuri
narative datorit acestui tip de incipit : SE FAC STRUCTURILE NARATIVE.
Perspectiva Narativ n Roman Subiectiv- Al Experienei- Modern
Ultima NoapteDe Camil Petrescu
Constantele comunicrii narative perspectiv, tipar, focalizare,
narator, personaje - ca premise aplicative de natere a unei opere epice au fost
abordate n chip diferit n funcie de epoca i curentul integrator al autorului i
operei. Astfel, perioada interbelic va fi o perioad de nnoiri ale prozei
romaneti. - date despre perioada interbelic date Camil Petrescu - definiia
romanului n acord cu opera Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de
rzboi- autenticitate, substanialitate temele i rema
Problema perspectivei narative, datorit variatelor ei ipostazieri, a
suscitat n cadrul teoriei critice nu arareori contradicii, lucru care a dus la
imposibilitatea judecrii acesteia ntr-un singur mod. Teoreticienii de vrf ai
domeniului nereuind s ajung la un consens, se impune astfel analiza ei din
trei puncte de vedere diferite. Astfel, dup Jaap Lintvelt perspectiva narativ
este indentificabil cu tiparul narativ, n cazul acestui roman subiectiv ea fiind
de dou tipuri: actorial n capitolul nti, ase al Crii I i toate capitolele din
Cartea a doua condiie sine qua non a acestui tip de roman - deoarece
naratorul cunoate faptele doar prin prisma eroului n care este implicat- tefan
Gheorghidiu, el neavnd acces dect la ceea ce vede, aude, simte, gndete acest
personaj i auctorial n capitolele 2,3,4,5 ale Crii I, prezentarea evenimentelor
169

crend impresia cunoaterii deznodmntului de ctre un narator omniscient

care are o viziune de ansamblu asupra universului ficional avnd acces la
lumea interioar a personajelor i care cunoate att aciunile trecute ct i cele
viitoare, totul fiind retrospectiv, o rememorare a unei poveti de iubire. Astfel,
perspectiva narativ identificabil n tiparul narativ este demonstrat n acest
roman subiectiv pe baza unei diegeze construite de un narator permanent
intradiegetic, deoarece este implicat n diegez.- SE FACE REZUMATUL
FOLOSINDU-SE EXPRESII CA : NARATORUL OBSERV, NARATORUL
LIVREAZ INFORMAII DESPRE, NARATORUL COMPUNE APOI
IMAGINEA.
Fiind un novator n arta romanesc se poate uor observa dublarea
perspectivei n cadrul acestei uniti compoziionale a romanului. Capitolele 1 i
6 din Cartea nti i toate din Cartea a doua sunt contemporane naraiei,
prevalnd verbele la timpul prezent i viziunea analitic, tema fiind rzboiul.
Capitolele 2,3,4,5 din Cartea nti sunt retrospective naraiei, prevalnd
verbele la timpul imperfect, un timp al memoriei, al retrospectivei narative,
viziunea fiind viziunea obiectiv, tema fiind iubirea. Aceste capitole
reactualizeaz povestea de iubire i reprezint o enclav narativ n cadrul
povestirii de rzboi. Acest element i-a ndreptit pe unii critici s vorbeasc i
despre acea trstur de roman tiroir (roman cu sertare) sau povestire n ram
sau frame-story - rama reprezentnd-o rzboiul n spaiul cruia este vizualizat
eroul iniial pentru ca apoi s fie inserat experiena sa cu Ela, soia lui, printrun flash-back amplificat sau analepsa - rememorarea unui eveniment anterior.
Coerena celor dou cri luate independent afirm astfel un oarecare
holomorfism al operei.
Dup Gerard Genette i Tzvetan Todorov, perspectiva narativ este
identificabil cu focalizarea, respectiv cu viziunea. Modernitatea romanului i
caracterul subiectiv al acestuia se evideniaz i n cadrul acestei constante
narative, deoarece apare dublat: n capitolele afectate prezentrii iubirii dintre
el i Ela, ea este zero sau neutr, naratorul tiind mai mult dect orice personaj,
tefan Gheorghidiu narnd o poveste revolut, el fiind n cunotin de cauz
asupra tuturor evenimentelor pe care le reactualizeaz prin scris. n capitolele
afectate povetii de rzboi ea este intern, naratorul tiind att ct personajul
implicat n diegez, cititorul avnd percepia lumii romaneti ca i cum s-ar afla
pe umrul lui tefan Gheorghidiu i n mintea lui. Desigur c privit din acest
punct de vedere, perspectiva narativ are un impact deosebit asupra modului de
construcie i individualizare a personajelor, cantitatea de informaie deinut de
narator i implicit de personaj rsfrngndu-se indirect asupra acestor dou
instane ale comunicrii. Cel mai interesant personaj n acest sens este tefan
Gheorghidiu. SE FACE APOI CARACTERIZAREA PERSONAJULUI
Dup Northrop Frye perspectiva narativ este identificabil cu modul de
verbalizare a diegezei n funcie de centrul de orientare. n cadrul acestui roman
subiectiv aceasta fiind homodiegetic, nararea realizndu-se la persoana I,
170

dovad stnd verbele SE FACE NARATORUL RAPORTUL Fiind un

novator n arta romanesc, acest scriitor interbelic inoveaz i n cadrul
tehnicilor folosite, tehnici aferente romanului subiectiv : introspecia, tehnica
jurnalului SE FAC N CONTINUARE TEHNICILE I STILUL
ANTICALOFIL

COMUNICAREA
Comunicarea, n sensul ei lingvistic, este un proces de transmitere a
unui mesaj de la o surs numit emitor, la un destinatar numit receptor.
Aceasta poate fi :
comunicare verbal oral sau scris
171

comunicare paraverbal integrnd elemente care in de ton, ritm,

debit verbal intonaie, accent
comunicare nonverbal integrnd elemente care in de gesteme,
mimeme, indument.
Din alt punct de vedere comunicarea poate fi unilateral atunci cnd
receptorul nu poate avea dreptul la replic, bilateral este cea normal, cnd
ambii interlocutori sunt a tour de role emitor i receptor.
Din alt punct de vedere este interpersonal i intrapersonal.Elemente
componente :
Emitor = cel care emite un mesaj,
Receptor = cel care primete un mesaj,
Mesaj = informaia transmis,
Cod = ansamblul de semne lingvistice care face posibil
nelegerea mesajului,
Canal = calea, modul, mijlocul de transmitere a mesajului.
Funciile comunicrii dup roman jakobson
Funcia emotiv care presupune exprimarea unei atitudini a
emitorului.- corespunde emitorului.
Funcia referenial care presupune centrarea informaiei pe un
acelai sens, pe o aceeai tem. corespunde mesajului.
Funcia conativ care presupune centrarea mesajului spre un
destinatar.- se realizeaz prin verebe i pronume de persoana a doua i prin orice
mrci ale oralitii.de multe ori include i mijloacele persuasive.- corespunde
receptorului.
Funcia fatic este cea care asigur i verific stabilirea
comunicrii, prelungirea i ntreruperea ei.- corespunde canalului.
Funcia stilistic sau poetic cea care presupune existena unor
figuri de stil.- corespunde mesajului.
Funcia metalingvistic sau metalingual cea care orienteaz
mesajul asupra lui nsui.- apare un termen care ulterior va fi explicat n text.
corespunde codului.

TEMA SI SCOPUL COMUNICARII

In orice situaie de comunicare, activarea funciei referentiale,
adic cea care presupune centrarea mesajului pe o aceeai tem, face ca ideile
coninute
s
convearg
ntr-un
acelai
sens.
Textul............scris.......decupat.......din.....nu face exceptie de la aceast regul.
172

Activarea funciei refereniale face uor detectabil tema care vizeaz n acest
caz...
Aceasta este coroborat de coexistena urmtoarelor idei(se extrag ideile
din text , se enunt cu alte cuvinte i se argumenteaz prezena lor prin citate din
text)
tiindu-se c scopul unei comunicri poate fi informativ,
persuasiv, predictiv, n textul de fa ......este urmrit scopul.......
a)INFORMATIV deoarece intenia emitorului este aceea de a
livra nite informaii/date despre...........(se extrag datele/informatiile cu alte
cuvinte argumentate prin citate)
b)PERSUASIV deoarece intenia emitorului este de a
convinge/persuada receptorul asupra credibilitii aseriunilor sale/veridicitii
datelor oferite , utilitii achiziionrii acestui produs. Efectul scontat de emitor
se valideaz prin uzitarea unor figuri de stil, fiind activat aici funcia stilistic a
comunicrii(se identific figurile de stil existente, se argumenteaz prin citate i
se explic rolul lor).
c)PREDICTIV deoarece intenia emitorului este de a
anuna nainte ca ele s se produc nite: fenomene naturale/evenimente artistice
, socio-culturale/aspecte ale realitii. Scopul este validat prin prezena n text a
verbelor la timpul viitor.......i a adverbelor temporale

SITUATIA DE COMUNICARE
Comunicarea, n sensul ei lingvistic, este un proces de transmitere a
unui mesaj de la o surs numit emitor, la un destinatar numit receptor,
aceasta putnd fi comunicare verbal oral sau scris, comunicare
paraverbal, integrnd elemente care in de ton, ritm, debit verbal i
comunicare nonverbal integrnd elemente care in de gesteme, mimeme i
indument. n textul de fa este prezent comunicarea verbal scris. Ca orice
situaie de comunicare i acest text, decupat din , scris de , se bazeaz pe
existena i intercondiionarea unor elemente componente i a funciilor acestui
proces, funcii inventariate de ctre Roman Jakobson. Astfel, emitorul, cel
care emite un mesaj, este reprezentat n text de , cruia i corespunde la
nivelul mesajului funcia emotiv, adic cea care presupune faptul c
enuntorul este animat de o anumit atitudine fa de aspectele prezentate.
a)Textul de fa urmrind livrarea obiectiv a unor informaii impune din start
lipsa acestei funcii a comunicrii (inseriile accidentale ale verbelor i
pronumelor de persoana I se valideaz ca tehnici argumentative la care apeleaz
emitorul pentru a-i contura deplin ideile n mintea cititorului) b)Textul de fa
sugereaz astfel atitudinea de.,/ sentimentul de..,/ trirea de a
emitorului fa de .
173

Receptorul, cel care primete un mesaj este reprezentat n cadrul acestui

decupaj de un lector specializat, adic..i unul nespecializat, orice vorbitor de
limb romn, potenial lector al acestui fragment. Acestuia i corespunde
funcia conativ care presupune centrarea mesajului spre un destinatar,
realizndu-se de cele mai multe ori prin verbe i pronume de persoana a doua i
prin orice marc a oralitii, de multe ori cuprinznd i mijloacele
persuasive(tehnicile argumentative). a)textul de fa nu vizeaz n mod special
un anume receptor, aadar, aceast funcie nu este activat. b)Activarea acestei
funcii este observabil n acest text prin sistemul pronominal i verbal de
persoana a doua (se dau verbele i pronumele de persoana a doua), prin
substantivele i adjectivele n vocativ (se dau aceste subst. i adjective)
Mesajul, informaia transmis, are drept corespondent la nivel textual
funcia referenial care presupune centrarea informaiei pe un acelai sens, i
care activat n acest text face uor detectabil tema (se numete tema), aceasta
fiind coroborat de urmtoarele idei ( se dau ideile cu alte cuvinte i se
argumenteaz prin citate din text ). Un alt element component al situaiei de
comunicare este codul, adic ansamblul de semne lingvistice care face posibil
nelegerea mesajului. Acesta este n cadrul acestui text limba romn. Funcia
corespunztoare codului este cea metalingvistic sau metalingual, ea
presupunnd orientarea mesajului asupra lui nsusi (apare un termen care
ulterior va fi explicat n text i se explic acest lucru). A) funcia este activat n
cadrul secvenei.....n care se d explicaia termenului....b) aceast funcie nu
este activat..
Canalul, adic modul, calea, mijlocul de transmitere a mesajului este
aici foaia scris, n spe cartea (se d titlul crii) i are drept corespondent
funcia fatic, cea care asigur i verific stabilirea comunicrii, prelungirea i
ntreruperea ei i se realizeaz pe baza conectorilor (se dau elementele de relaie
din text.).
a)Funcia stilistic, cea care presupune transfigurarea artistic a realitii
nu este prezent n acest text, deoarece scopul emitorului este de a livra
obiectiv nite informaii care vizeaz gndirea i nu sensibilitatea
b) Funcia poetic, cea care presupune transfigurarea artistic a realitii
este prezent n acest text prin textura stilistic (se dau figurile de stil prezente i
cuvintele, expresiile care le conin)

STILUL COLOCVIAL (FAMILIAR, AL CONVERSATIEI UZUALE)

Stilul colocvial ndeplinete funcia de comunicare n sfera relaiilor
particulare, n planul vieii cotidiene i se manifest n conversaia uzual,
174

scrisori amicale, de rugciune, de dragoste, de mulumire, jurnal intim, diverse

notie i nsemnri, n cazul acesta textul reprezentnd..
O prim trstur a acestui stil este reprezentat de prezena sistemului
pronominal i verbal al persoanei I, ....... care demonstreaz la nivel textual
existena acestui eu subiectiv narant/descriptiv/ liric. De asemenea, se observ
activarea funciei emotive a comunicrii adic cea care presupune faptul c
enuntorul este animat de o anumit atitudine fa de aspectele prezentate.
Textul de fa sugereaz astfel atitudinea, sentimentul de..trirea de a
emitorului fa de O alt trstur a acestui stil este activarea funciei
conative care presupune centrarea mesajului spre un destinatar prezent sau de
cel mai multe ori virtual, aspect observabil n acest text prin sistemul
pronominal i verbal de persoana a doua ......., prin substantivele i adjectivele
n vocativ ....... O alt trstur a acestui stil este ocurena unor mrci ale
stilului individual, care presupune un mod propriu de folosire a limbii ....... (se
dau expresii folosite de orice romn) O alt trstur a stilului colocvial o
reprezint oralitatea, stilul colocvial pstrnd nsuirile oralitii chiar i cnd
se manifesta n scris, dovad fiind..O alt trstur o reprezint
naturaleea i degajarea ce reprezint exprimarea fireasc, curgtoare, lipsit
de ornamente cutate, acestea fiind evideniate de enunuri ca. La nivel
lexical se remarc mbinarea registrelor stilistice: regional, neologic, popular,
argotic.., aici fiind prezent ........prin lexeme ca....... i a cuvintelor
peiorative, diminutivelor..i augmentativelor..
a mijloacelor
nonverbale (gesturi, mimic), se folosesc superlative expresive,....
construcii interjectionale..., vocative.., imperative..., cliee lingvistice.,
abrevieri., zicale i proverbe Regulile i normele sunt frecvent nclcate,
dovada fiind enunurile
STILUL TIINIFIC
Stilul considerat de Buffon lhomme meme este maniera proprie de a
folosi limbajul, acesta clasificndu-se n stiluri individuale i stiluri funcionale.
Stilul funcional, definit ca modul de a folosi limba, propriu unor grupuri de
oameni care au o formaie cultural comun i activeaz n acelai domeniu, se
regsete n acest text ca fiind cel tiintific. Acesta este propriu creaiilor
tiinifice, crilor de specialitate, referatelor, expunerilor. Elemente aparinnd
acestuia se gsesc n limba romn i nainte de 1830, dar dup aceast dat, el
se mbogete i se modernizeaz. Decupajul dinfiind un text tiintific,
ndeplinete toate trsturile acestuia. Astfel claritatea, o prim trstur a
acestui tip de stil se evideniaz prin folosirea cuvintelor cu sensurile lor bine
cunoscute, generalizate. Deoarece n textul de fa nu sunt prezente abaterile de
la claritate i anume obscuritatea adic stilul confuz, greoi, stilul echivoc care
presupune o confuzie de nelesuri i nonsensul, se poate afirma cu ajutorul
argumentrii prin negaie c textul are proprietatea de claritate la nivelul
coninutului, iar la nivelul formei acest lucru este demonstrat de lexeme ca
175

Totodat, o alt caracteristic este precizia. Aceasta este reliefat prin

ntrebuinarea cuvintelor strict necesare comunicrii, lucru evidentiat prin
enunurile.la nivelul formei, iar la nivelul coninutului precizia este
evideniat prin lipsa abaterilor de la aceast calitate i anume: stilul prolix,
difuz, bombastic, digresiunile i pleonasmul. De asemenea, n textul tiinific se
regsete prezena raionamentelor, a deduciilor i teoriilor tiinifice. n cazul
de fa acest lucru este evideniat prin prezena teoriei referitoare la....lucru
demonstrat de urmtorul enun deductiv....O alt caracteristic este simplitatea
care presupune nu numai utilizarea celor mai accesibile cuvinte, evitarea
figurilor de stil care ncarc nejustificat comunicarea, ci i un serios proces
de selecie n domeniul vocabularului. In acest caz este folosit un vocabular
specializat n domeniul...lucru evideniat prin lexeme ca. Proprietatea, adic
folosirea cuvintelor ce exprim exact ideea, prin apelul la sensurile lor proprii,
denotative, adecvate contextului este evideniat prin lexeme caO alt
trstur a acestui tip de stil este sobrietatea i corectitudinea evideniat n text
prin respectarea tuturor normelor gramaticale: sintactice, morfologice,
ortografice, ortoepice i de punctuaie. Se regsesc de asemenea restricii de
expresie, n sensul c un cuvnt are un anume sens i numai pe acela, el
neputnd intra n alte combinaii. Se observ astfel expresia..care nu poate fi
nlocuit cu dei cuvntul e sinonim cu.Textul presupune astfel pe lng
impersonalitate i proprietatea de tranzitivitate maxim dup cum o numete
Tudor Vianu, textul cptnd astfel un ton obiectiv, ce ignor deliberat
imaginaia cititorului, el viznd gndirea i nu sensibilitatea.
STILUL PUBLICISTIC
Stilul considerat de Buffon lhomme meme este maniera proprie de a
folosi limbajul, acesta clasificndu-se n stiluri individuale i stiluri funcionale.
Stilul funcional, definit ca modul de a folosi limba, propriu unor grupuri de
oameni care au o formaie cultural comun i activeaz n acelai domeniu, se
regsete n acest text ca fiind cel publicistic. Acesta este propriu mass-mediei,
tuturor publicaiilor periodice, televiziunii i radioului, considerate ca mijloace
de informare a publicului, articole sau emisiuni cu caracter politic, social sau
cultural, fiind totodat completat de mijloace extralingvistice. Decupajul din
fiind un text publicistic, ndeplinete toate trsturile acestuia. n general, n
cadrul acestui tip de stil se mbin elemente ale stilului beletristic precum
tendina spre o exprimare expresiv, dorina de individualizare, originalitate, cu
elemente ale stilului tiinific. n cazul acestui text A) nu sunt prezente astfel de
elemente B) se evideniaz aceste elemente prin mbinri originale de
cuvinte. topica subiectiv., iar la nivel stilistic apelndu-se la figuri de
stilconstrucii retorice, ntreruperielips, toate avnd menirea de a
potena diferite aspecte ale mesajului, astfel evideniindu-se i funcia
persuasiv a acestui tip de stil. Acestea se mbin, dup cum a fost specificat,
cu elemente ale stilului tiinific. Textul se ndeprteaz astfel de categoria
176

literaturii artistice, beneficiind de o serie de caracteristici specifice textului

nonliterar: claritate, obiectivitate, eliminarea oricrui mijloc lingvistic care ar
periclita nelegerea clar, precis a mesajului transmis. Astfel claritatea, o
prim trstur a acestui tip de stil se evideniaz prin folosirea cuvintelor cu
sensurile lor bine cunoscute, generalizate. Deoarece n textul de fa nu sunt
prezente abaterile de la claritate i anume obscuritatea adic stilul confuz, greoi,
stilul echivoc care presupune o confuzie de nelesuri i nonsensul, se poate
afirma cu ajutorul argumentrii prin negaie c textul are proprietatea de
claritate la nivelul coninutului, iar la nivelul formei acest lucru este demonstrat
de lexeme caTotodat, o alt caracteristic este precizia. Aceasta este reliefat
prin ntrebuinarea cuvintelor strict necesare comunicrii, lucru evidentiat prin
enunurile.la nivelul formei, iar la nivelul coninutului precizia este
evideniat prin lipsa abaterilor de la aceast calitate i anume: stilul prolix,
difuz, bombastic, digresiunile i pleonasmul. Vocabularul nu-i este specific
stilului publicistic, ci se apropie de al celorlalte stiluri, n funcie de subiectul
tratat. Astfel se observ c o alt caracteristic este simplitatea care presupune
nu numai utilizarea celor mai accesibile cuvinte, evitarea figurilor de stil care
ncarc nejustificat comunicarea, ci i un serios proces de selecie n
domeniul vocabularului. In acest caz este folosit un vocabular specializat n
domeniullucru evideniat prin lexeme ca.Se observ astfel c fraza este n
general simpl i c se folosete un vocabular divers, bogat, fiind exclus
folosirea arhaismelor i regionalismelor, precum i a formelor populare. O alt
calitate evideniat aici i specific stilului publicistic este proprietatea, adic
folosirea cuvintelor ce exprim exact ideea, prin apelul la sensurile lor proprii,
denotative este evideniat prin lexeme ca O alt trstur a acestui tip de stil
este corectitudinea evideniat n text prin evitarea tuturor abaterilor de la
normele gramaticale: sintactice, morfologice, ortografice, ortoepice i de
punctuaie. (+-)Textul presupune astfel pe lng impersonalitate i proprietatea
de tranzitivitate maxim dup cum o numete Tudor Vianu, textul cptnd
astfel un ton obiectiv, ce ignor deliberat imaginaia cititorului, el viznd
gndirea i nu sensibilitatea.
STILUL JURIDICO-ADMINISTRATIV
Stilul considerat de Buffon "L'homme meme" este maniera proprie de a
folosi limbajul, acesta clasificndu-se n stiluri individuale i stiluri funcionale.
Stilul funcional, definit ca modul de a folosi limba, propriu unor grupuri de
oameni care au o formaie cultural comun i activeaz n acelai domeniu, se
regsete in acest text ca fiind cel juridico-administrativ. Acesta este propriu
administraiei de stat, dispoziiilor, ordonanelor, decretelor unui organ de
administraie i textelor de legi. Elemente aparinnd acestuia poart pn n 1830
pecetea influenei turceti i greceti n Moldova i Muntenia i a influenei
latino-germano-maghiare n Transilvania. In perioada Regulamentelor Organice
se resimte influena ruseasc. Stilul juridico-administrativ a devenit tot mai neutru
177

i mai impersonal, constituindu-se n formele actuale dup unirea din 1918.

Decupajul din... fiind un text juridico-administrativ ndeplinete toate trsturile
acestuia. Astfel simplitatea, o prim trstura a acestui tip de stil se evideniaz
nu numai prin utilizarea celor mai accesibile cuvinte, evitarea figurilor de stil care
"ncarc" nejustificat comunicarea, ci i printr-un serios proces de selecie n
domeniul vocabularului. Este folosit astfel un vocabular specializat n funcie de
domeniul la care se raporteaz, textul coninnd n cazul de fa cuvinte ce aparin
sferei ... de exemplu:... . O alt trstur a acestui stil este claritatea, care se
evideniaz prin folosirea cuvintelor i expresiilor cu sensurile lor bine cunoscute,
generalizate. Deoarece n textul de fa nu sunt prezente abaterile de la claritate i
anume obscuritatea, ceea ce reprezint un stil confuz, greoi, stilul echivoc ce
presupune o confuzie de nelesuri i nonsensul, se poate afirma cu ajutorul
argumentrii prin negaie c textul are proprietatea de claritate la nivelul
coninutului, iar la nivelul formei, acest lucru este demonstrat prin cuvinte ca....
Pentru o mai bun nelegere a textului se recurge la folosirea alineatelor,
paragrafelor, articolelor, n textul de fa fiind prezente ... . Stilul juridicoadministrativ se mai caracterizeaz i prin abundena de gerunzii ... /(care n
textul de fa nu se valideaz) i a coexistenei termenilor vechi ... cu cei noi ...,
toate acestea conferind textului uniformitate. De asemenea, textul juridicoadministrativ are proprietatea de conservatorism, fiind un pstrtor de formule
cunoscute, special consacrate, stereotipe......Totodat, o alt trstur este
precizia, argumentat prin ntrebuinarea cuvintelor strict necesare comunicrii,
lucru evideniat la nivelul formei prin enunurile: .... Datorit faptului c n textul
de fa nu sunt prezente abaterile de la precizie, adic stilul prolix, difuz,
bombastic, digresiunile i pleonasmul, se poate afirma cu ajutorul argumentrii
prin negaie c textul are proprietatea de precizie i la nivelul coninutului.
Se regsesc i restricii de expresie, n sensul c un cuvnt are un anume
sens i numai pe acela, neputnd intra n alte combinaii. Se observ expresia ...
ce nu poate fi folosit sub forma: ...,cu toate c ... este sinonim cu ... .Se valideaz
astfel i faptul c palierul semnificatului este mai mic dect cel al semnificantului,
trstur de asemenea specific stilului juridico-administrativ, deoarece pentru a
fi neles mesajul de cititor este nevoie s se apeleze la mai multe cuvinte dect
sensuri. Corectitudinea, o alt trstur a stilului juridico-administrativ, este
evideniat n acest text prin respectarea tuturor normelor sintactice, morfologice
de ortografie i de ortoepie. De asemenea, stilul juridico-administrativ are
nsuirea de proprietate, ceea ce presupune folosirea lexemelor care exprim
exact ideea, fcndu-se apel la sensul propriu al cuvintelor, dovad fiind
lexemele.... Neregsindu-se abaterile de la proprietate, cuvinte ce aparin stilului
impropriu, se poate afirma c textul prezint caracteristica de proprietate la
nivelul coninutului. Textul presupune i proprietatea de "tranzitivitate maxim"
dup cum o numete Tudor Vianu, astfel comunicrile fiind obiective,
impersonale, neutre expresiv, ignornd deliberat imaginaia cititorului, ele viznd
gndirea i nu sensibilitatea.
178

TEXTUL NONLITERAR
n cadrul disocierii de structur lingvistic a stilurilor funcionale se poate
observa clar c dac stilului beletristic i este specific palierul literarului,
celorlalte trei, adic cel tiinific, juridico-administrativ i publicistic, le
incumb categoria nonliterarului. n mod definitoriu prin text nonliterar se
nelege orice text care exclude implicit ficionalul. Acesta se caracterizeaz
printr-o serie de indicii ca : ipostaz raional, densitate logic ( laconism ),
sinonimie finit, omonimie absent (nchidere ), artificial ( dat de simbolurile
matematice ), general ( semnificaia tiinific are caracter universal
traductibil ), absena texturii stilistice, fixitate n spaiu, constan n timp,
transparent, sens independent de structura muzical, previzibil, luciditate,
stereotipii generale, st sub semnul rutinei, al standardizrii. Acest text i
demonstreaz din start apartenena la textul nonliterar, deoarece reprezint un
interviudialog reet de bucate, reclam, prospect .. De aceast distincie
ntre textul literar i cel nonliterar s-a ocupat n mod deosebit Solomon Marcus
n Poetica matematica, teoreticianul romn identificnd circa 100 de opoziii
ntre cele dou modaliti de organizare textual. Textul de fa decupat din
nu face excepie de la regul, trsturile caracteristice ale nonliterarurului fiind
uor identificabile. Astfel, dac textului literar i este specific caracterul alogic,
celui nonliterar i este caracteristic logicul, evideniat aici pe baza claritii.
Claritatea, o prim trstur a textului nonliterar se evideniaz prin folosirea
cuvintelor cu sensurile lor bine cunoscute, generalizate. Deoarece n textul de
fa nu sunt prezente abaterile de la claritate i anume obscuritatea adic stilul
confuz, greoi, stilul echivoc care presupune o confuzie de nelesuri i
nonsensul, se poate afirma cu ajutorul argumentrii prin negaie c textul are
proprietatea de claritate la nivelul coninutului, iar la nivelul formei acest lucru
este demonstrat de lexeme caDac textului literar i este specific
conotativul, celui nonliterar i este caracteristic denotativul (dat de funcia
iniial fundamental a obiectului), evideniat aici pe baza proprietii.
Proprietatea, adic folosirea cuvintelor ce exprim exact ideea, prin apelul la
sensurile lor proprii, denotative este evideniat prin lexeme caDac n textul
literar sensul este dependent de context, n cel nonliterar sensul este
independent, lucru evideniat pe baza restriciilor de expresie. Se regsesc
astfel restricii de expresie, n sensul c un cuvnt are un anume sens i numai
pe acela, el neputnd intra n alte combinaii. Se observ astfel expresia..care
nu poate fi nlocuit cu dei cuvntul e sinonim cu.Dac textului literar i
este specific caracterul semantic nonnumrabil, celui nonliterar i este
caracteristic numrabilul evideniat aici pe baza preciziei.. Aceasta este reliefat
prin ntrebuinarea cuvintelor strict necesare comunicrii, lucru evidentiat prin
enunurile.la nivelul formei, iar la nivelul coninutului precizia
este evideniat prin lipsa abaterilor de la aceast calitate i anume: stilul prolix,
179

difuz, bombastic, digresiunile i pleonasmul. Dac textului literar i este specific

inefabilul, celui nonliterar i este caracteristic explicabilul, evideniat aici pe
baza simplitii, trstur care presupune nu numai utilizarea celor mai
accesibile cuvinte, evitarea figurilor de stil care ncarc nejustificat
comunicarea, ci i un serios proces de selecie n domeniul vocabularului. In
acest caz este folosit un vocabular specializat n domeniul..lucru
evideniat prin lexeme ca.Textul presupune astfel pe lng impersonalitate i
proprietatea de tranzitivitate maxim dup cum o numete Tudor Vianu,
textul cptnd astfel un ton obiectiv, ce ignor deliberat imaginaia cititorului,
el viznd gndirea i nu sensibilitatea.
DISCURS ARGUMENTATIV
nc din Antichitate omul a fost preocupat de expunerea fluent i
armonioas a ideilor sale, astfel nct acestea s ajung n forma lor optim n
mintea receptorului. Astfel apare oratoria, art considerat de Aristotel liberal,
de fapt o tiin a vorbirii frumoase la modul absolut. Cel care va fundamenta n
mod definitiv structura discursului argumentativ va fi oratorul latin Cicero n
Antichitate. De atunci i pn azi, toi cei care au dorit ca ideile lor s capete
conturul optim n mintea receptorului au respectat in nuce aceast structur.
Astfel, se tie c introducerea cuprinde trei enunuri. Prima parte a introducerii
este exordiul prin care emitorul dorete s capteze bunvoina receptorului,
enun care se regsete / nu se regsete n acest decupaj...... Principium
reprezint aseriunea prin care emitorul anun tema, enun care se regsete n
acest decupaj ........ / nu se regsete. A treia secven a introducerii o reprezint
diviziunea, partea n care sunt enumerate problemele ce urmeaz a fi discutate,
nefiind prezent n textul de fa / fiind prezent prin ..... Cuprinsul discursului
argumentativ sau dezbaterea include n partea sa ampl patru secvene. Prima
este reprezentat de dezvoltarea problemelor enumerate n diviziune, parte
numit de Cicero narratio i prezent n acest text prin expunerea realizat de
autor referitoare la..... (se fac ideile ca la comunicare) Urmtoarea parte a
cuprinsului este partitio care presupune enumerarea argumentelor aduse n
sprijinul ipotezei, parte care se regsete/ nu se regsete....., confirmatio n
care emitorul dezvolt argumentele invocate, parte prezent / absent..... i
reprehensio care presupune respingerea sau contracararea unor posibile
contraargumente, parte prezent sau nu... Finalul sau peroratio este structurat
n dou pri: o fraz concis ce concluzioneaz ideile enunate...... i pateticul,
un enun construit de cele mai multe ori i n scop emotiv, el fiind menit a-i lsa
pe receptori sub puternica influen a finalului
Pentru ca efectul scontat de emitor s aib o finalitate optim,
acesta apeleaz la o serie de mijloace persuasive, numite n cadrul acestui
domeniu tehnici argumentative. Astfel, un prim procedeu persuasiv existent n
acest text este argumentul autoritii ......scopul emitorului fiind s clarifice..s
180

clasifice..Un alt procedeu persuasiv este evidena exemplificat prin....... scopul

emitorului fiind s reliefeze nite convingeri. Alt procedeu persuasiv prezent
n text este implicarea, care urmrete s implice auditoriul, procedeu
exemplificat in decupajul de fa prin......., ndoiala, avnd ca scop s determine
auditoriul s problematizeze, exemplul personal care vizeaz folosirea
experienei personale, complicitatea care are ca scop s impiedice critica,
emitorul nsuindu-i ceea ce este acceptat unanim, generalizarea......
Coerena i coeziunea textului, condiie sine qua non a exprimrii
fluente i armonioase sunt asigurate prin activarea functiei fatice a comunicrii,
fiind identificate urmtoarele raporturi. Un prim raport identificat n text, cel de
analogie, nsumare, identitate, asemnare este reprezentat la nivelul
semnificantului prin conectori ca...... Un alt raport prezent n text disjunctie,
separare, alternant, este exemplificat prin......Alt raport prezent n text este cel
de apoziie, obiectie, contradictie, fiind present prin formularea.......

Cuprins
Alexandru Lapusneanul............................................................................
Baltagul...................................................................................................
O scrisoare pierduta............................................................................

181

Dacia Literara si momentul 1848.............................................................

Perioada pasoptista................................................................................
Junimea i Titu Maiorescu.......................................................................
Enigma Otiliei.........................................................................................
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii....................................................
Plumb....................................................................................................
Hanu Ancutei.........................................................................................
Ion.........................................................................................................
Iona.......................................................................................................
La tiganci...............................................................................................
Luceafarul..............................................................................................
Morometii..............................................................................................
In dulcele stil classic...............................................................................
Moara cu noroc......................................................................................
Povestea lui Harap Alb............................................................................
Riga Crypto si lapona Enigel..................................................................
Testament............................................................................................
Ultima noapte de dragoste. Intaia noapte de razboi................................

Subiectul I ..113

182