Alexandru Lapusneanul

-nuvela istoricaA aparut la 1 Martie 1840, in primul numar al revistei Dacia Literara
incadrandu-se prin tema istorica recomandarilor lui Kogalniceanu din Introductie. Este cea
mai valoroasa nuvela istorica romaneasca, desi este printre primele.
TEMA; istorica- evocarea celei de a doua domnii a lui A L 1564-1569, lupta
pentru putere in Moldova sec 16, intre domni si boieri pentru impunerea autoritatii domnesti
in fata oligarhiei boieresti
INCIPIT- se remarca prin sobrietatea stilului cronicaresc, neutru,
impersonal.Rezuma evenimentele care explica venirea lui L., pt a doua domnie: Ieraclid
Despotul fusese omorat de Stefan Tomsa care acum domnea in Moldova; acesta il
invinsese pe L. In lupta de 2 ori din cauza tradarii boierilor; de la Constantinopol ,unde
fugise, L. Se intoarce cu oaste turceasca pt a-si salva tronul
FINAL-in acelasi stil cronicaresc ca si in incipit,finalul consemneaza concis si
lapidar sfarsitul domnitorului,mentionand si portretul votiv: acest fel fu sfarsitul lui L..la
manastirea Slatina zidita de el,unde e ingropat,se vede si astazi portretul lui si al familiei
sale
COMPOZITIE
1. are o structura clasica in patru capitole care fixeaza momentele subiectului.
Fiecare capitol se descrie cu un motto, care rezuma actiunea si constituie replici ale
personajelor.
Cap 1 Daca voi nu ma vreti, eu va vreu ( raspunsul dat de Lapusneanul soliei de
boieri Veverita, Motoc, Spancioc, Stroici care ii cerusera sa se intoarca pentru ca
poporul nu il vrea)
Cap 2 Ai sa dai sama, doamna( avertismentul pe care vaduva unui boier ucis il
adreseaza Ruxandei probabil pentru ca nu ia atitudine fata de crimele sotului ei)
Cap 3 Capul lui Motoc vrem ( cererea multimii adunate in fata palatului, care vede
in Motoc singurul vinovat pentru toate nelegiiuirile savarsite de domnitor )
Cap 4 De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu ( amenintarea rostita de
domnitor care fusese calugarit potrivit obiceiului, pierzand astfel puterea domneasca
).
2. naratiunea se desfasoara liniar, cronologic, prin inlantuirea secventelor
narative si a episoadelor. Compozitia se remarca prin echilibru, urmand structura
momentelor clasice ale subiectului.
Expozitiunea, Intriga(cap 1)
Desfasurarea actiunii (cap 2)

Punctul culminant (cap 3)

Deznodamantul (cap4)

3. modurile de expunere: alterneaza naratiunea cu descrierea si dialogul.

Naratiunea prezinta faptele, intamplarile cronologic prin inlantuire.
Descrierea intrerupe naratiunea pentru a fixa cadrul intamplarilor carora le ofera
culoarea locului si a timpului. Desccrierea prezinta tipuri diverse: vesminte, ceremonii,
cadru, personaje. De asemenea descrierea individualizeaza eroii, dand consistenta lumii
evocate.
Dialogul este un mijloc de a dramatiza actiunea( adesea opera are caracter scenic )
si de a caracteriza personajele.
4. ARTA NARATIVA -naratorul este omniscient, ubicuu, obiectiv, cu doar cateva
interventii subiective atunci cand il caracterizeaza pe domnitor tiran sau actiunile sale
desantata cuvantare . naratiunea se face la persoana a treia, iar perspectiva narativa
este dindarat.
5. REPERE SPATIALE SI TEMPORALE
- precise
Timpul a 2a domnie a lui Al. Lapusneanu ( 1564-1569 )
Locul Moldova , cetatea de scaun in primele 3 capitole , Hotin in cap . 4
SUBIECT
Cap I : Expozitiunea prezinta intoarcerea lui Lapusneanul la tronul Moldovei
pentru a doua domnie in 1564, in fruntea unei armate turcesti si inalnirea cu solia celor 4
boieri trimisi de domnitorul Tomsa: Veverita, Motoc, Spancioc si Stroici. Acestia il anunta ca
trebuie sa se intoarca intrucat poporul nu il vrea.
Intriga reprezinta hotararea domnitorului de a-si relua tronul si dorinta de
razbunare fata de boierii tradatori.
Cap II: In Desfasurarea actiunii se prezinta o serie de evenimente declansate de
reluarea tronului de catre Lapusneanul: fuga lu Tomsa in Muntenia, incendierea cetatilor,
desfiintarea armatei pamantene, confiscarea averilor boieresti, uciderea unor boieri neloiali
domnului, interventia doamnei Ruxanda pe langa domnitor pentru a inceta cu uciderile.
Cap III: Cuprinde mai multe secvente narative: discursul domnitorului la slujba
duminicala de la mitropolie, ospatul de la palat, uciderea celor 47 de boieri, omorarea lui
Motoc de catre multimea aflata in fata palatului domnesc si leacul de frica oferit doamnei
la vederea piramidei cu capetele celor 47 de boieri ucisi. Capitolul reprezinta punctul
culminant.
Cap IV: In acest capitol se relateaza ca dupa 4 ani de la cumplitele evenimente,
Lapusneanu se retrage in cetatea Hotinului, lovit de friguri. Domnitorul este calugarit dupa
obiceiul vremii. Cand isi revine ameninta sa ii ucida pe toti, inclusiv pe fiul sau Bogdan,
urmasul la tron. De aceea Doamna Ruxanda accepta sfatul boierilor de a-l otravi.
Deznodamantul e reprezentat de moartea prin otravire a domnitorului.

PERSONAJE
Pesonajul este pentru Negruzzi nu numai un procedeu prin care ilustreaza
complexitatea umanului ci si o modalitate prin care evoca o lume si conflictele ei.
Personajele sunt bine conturate, chiar daca sunt secundare sau episodice.
Principal: Alexandru Lapusneanul
Secundare: doamna Ruxanda, Motoc
Episodice: Spancioc, Stroici, personajul colectiv
Alexandru Lapusneanul:
Ilustreaza un tip uman cu un destin si un profil psihologic elaborate in
conformitate cu IDEOLOGIA PASOPTISTA care cauta in istorie modele de personalitatati
angrenate in conflicte puternice.
Lapusneanul este EROU PRINCIPAL al nuvelei intrucat participa la toate
conflictele iar celelalte personaje sunt conturate in functie de el.
Este un PERSONAJ ROMANTIC exceptional, care evolueaza in intamplari
exceptionale ( uciderea boierilor) si e construit din contraste puternice.
Este TIPUL DOMNITORULUI MEDIEVAL , crud si viclean, perfect integrat in
mentalitatea epocii, care guverneaza absolutist.
E un caracter gata format care ni se dezvaluie in evolutia gradata a conflictului,
e PUTERNIC INDIVIDUALIZAT, construit cu minutiozitate, prin biografie, mediu, relatii
sociale.
CARACTERIZAREA INDIRECTA se realizeaza prin fapte si intamplari .
Vrea sa impuna autoritatea domneasca prin orice mijloace, nu abdica de la
propirul destin nici in fata limitelor omenesti cum sunt boala sau moartea.
Hotararea de a avea puterea domneasca este implacabila. Pierduse tronul in
prima domnie din cauza tradarii boierilor; se intoarce cu o oaste turceasca pentru a-l
detrona pe Tomsa si cand boierii il indeamna sa se intoarca, raspunde prin Mai degraba
si-ar intoarce Dunarea cursul indarapt.
Hotararea este pusa in practica prin guvernarea cu ajutorul terorii, prin lichidarea
posibilor opozanti.
Cunoscator al slabiciunilor omenesti, e prevazator si viclean. Abilitatea si
diplomatia sunt folosite pentru consolidarea puterii absolute.
Se casatoreste cu Ruxanda pentru a dobandi simpatia poporului, intrucat
aceasta era fiica lui Petru Rares si sora lui Ilias si Stefan.
Vointei neabatute i se asocieaza alte trasaturi: stapan pe sine, sange rece, isi
urmareste machiavelic scopurille. Arde cetati, ucide boieri si cand e averitzat de doamna
Ruxanda ii promite un leac de frica. Razbunator fata de boierii tradatori. Tirania
culmineaaza cu uciderea celor 47 de boieri la ospat dupa ce rostise la mitropolie o
desantata cuvantare prin care le propune perfid impacarea si le cere iertare. Crud, il da
pe Motoc multimii dupa ce ii promisese :Sabia mea nu se va manji cu sangele tau.

Inteligenta diabolica, reuseste sa manipuleze masele pentru a-si pune in aplicare planurile.
4 ani mai tarziu in cetatea Hotinului, bolnav de friguri, cere sa fie calugarit, dar cand isi
revine ameninta si nu isi recunoaste vina nici in ultimele clipe.
Mijloacele de caracterizare sunt diverse, specifice eroului romantic.
Este CARACTERIZAT DIRECT de catre narator prin portret fizic (precizeaza
trasaturile care accentueaza moralul:ochii scanteietori, rasul sarcastic ) si prin descrierea
vestimentatiei specifica epocii Purta coroana Paleologilor, si peste dulama poloneza de
catifea sacojie avea cabonita turceasca. Naratorul inregistreaza gesturile si mimica
personajului prin notatii scurte: In minutul acela era galben la fata sau Raspunse
Lapusneanul cu sange rece.
CARACTERIZAREA realizata DE ALTE PERSONAJE este succinta. Mitropolitul
Teofan crud si cumplit este omul acesta. Spancioc sangele cel pangarit al unui tiran ca
tine.
Forta exceptionala a domnitorului domina in relatia cu celelate personaje: pe
boieri ii macelareste, se razbuna pe tradatori, pe Motoc il da multimii, iar doamnei Ruxanda
ii ofera leac de frica. Relatia cu doamna Ruxanda este construita pe antiteza romantica
demonic- angelic si are menirea de a accentua prin contrast trasaturile domnului.
DIMENSIUNILE ROMANTICE ale personajului sunt : monumentalitatea,
tiranismul,
machiavelismul,
forta si determinarea,
spectaculosul actiunilor,
concizia replicilor memorabile.
Totusi eroul traieste dincolo de canoanele unui curent dupa cum aprecia G.
Calinescu : Lapusneanul apare omenesc ca orice om viu si intreg si impresia ultima a
cititorului e mai putin a unui portret romantic cat a unei puternice creatii pe deasupra
oricarui stil. Echilibrul intre convetia romantica si realitatea individului, aceasta e minunea
creatiei lui Negruzii.
Ruxanda:
Pers. Real, cunoscut din cronici, unde are o imagine pozitiva femeie destoinica
Negruzzi se distanteaza de cronica,nu o caracterizeaza, e doar o antiteza
Ruxanda, fiica lui Petru Rares si sotia lui Lapusneanul este un personaj
secundar, romantic, construit in antiteza cu domnitorului( blandete cruzime, caracter slab
caracter tare ).
Figura ei nu este individualizata ci slujeste doar ca artificiu epic pentru a sugera
antiteza. Lipsita de vointa, nu actioneaza singura nici cand il roaga pe domn sa inceteze cu
omorurile, nici cand il otraveste.
Personajul e construi doar prin cateva replici si prin amanunte referitoare la
vestimentatie pentru a sugera culoarea epocii. De ex; cap 2 il numeste bunul meu sot sau

viteazul meu domn dovedind putere de disimulare. In final ea dovedeste ca poate fi si

puternica [scena otravirii]
Fizic:frumusetea tipica domnitelor
Motoc:
Tipul boierului tradator, las, viclean, lipsit de scrupule. Si el este construit in
antiteza cu Spancioc si Stroici, tineri boieri pamanteni, legati de popor. Motoc il tradase pe
Lapusneanul in prima domnie ca apoi sa-l linguseasca asemeni cainelui care in loc sa
muste, linge mana celui care il bate. Este tipul versatilului, al tradatorului intrigant un soi
de Poloniu mai abject(G. Calinescu)
Relatia Motoc domn
Conflictul dintre cei 2 se contureaza din cap 1
Dialogul releva date despre relatia anterioara, bazata pe interese comune,dar si
tensiuni intrucat Motoc il tradase
In fata celorlalti boieri Motoc este cel care zicenorodul nu te vrea
Ramas singur cu L. cade in genunchi,e slugarnic, se umileste
Domnitorul il numesteinvechit in zile rele, deprins a te ciocoi la toti domnii
Il iarta insa pt ca stie ca ii e trebuitor, ca va avea nevoie de un intrigant ca el
Conflictul se va intensifica in cap 3 si va pune in lumina personalitatea puternica
a lui L.
Motoc se declara de acord cu uciderea boierilor ai urmat cu mare intelepciune
Cand poporul ii cere capul devine umil , nedemn , las
L. ii zice dandu-l multimii in acest fel plateste Alexandru Voda celor ce prada
tara
Spancioc si Stroici:
Reprezinta boierii pamanteni, legati de popor si de traditii. Desi sunt personaje
schematice, conventionale in maniera romantica, sunt prezentate in antiteza cu Motoc.
Abili, intuind adevarul, scapand din capcane si revenind la momentul oportun pentru a se
razbuna.
Personajul colectiv:
Este reprezentat de masa de targoveti care se aduna la palat. Se comporta la
inceput ca o multime amorfa, nemultumita, dezorientata, nestiind sa-si exprime dorintele.
Vointa ei se cristalizeaza la auzirea numelui lui Motoc in care ea vede originea tuturor
relelor( Capul lui Motoc vrem ). Pesr colectiv apare pentru prima data in literatura noastra

si este remarcabil modul in care autorul surprinde psihologia multimii, anticipand pe

Rebreanu in Rascoala.
Elemente Clasice:

Riguarea constructiei epice: capitole, mottouri si momentele subiectului]

Sobrietatea stilului
Concizia, echilibrul
Obiectivitatea, minima implicarea a naratorului Marsavul, ticalosul, tiranul prin care
introduce perspectiva sa morala, intervenind in fictiune si orientand-o pe alaturi.

Elemente Romantice:

Inspiratia istorica
Eroul exceptional
Folosirea antitezei
Descrierea epocii: ceremonii, obiceiuri,vestimentatie
Folosirea hiperbolei: piramida de capete
Vocabular: limbaj cu elemente de factura populara ( gloata, norod ) ai arhaice ( Ii
despoaie de averi )

Demonstratia ca e nuvela istorica

Argumente:
1. Este inspirata din trecutul istoric prin tema, subiecte, personaje.
2. Foloseste izvoare istorice:
Letopisetul Tarii Moldovei- Gr. Ureche, capitolul Cand a omorat Alexandru
Voda 47 de boieri din care preia replicile lui Lapusneanul ( motto-urile, razbunarea
domnului pe boierii tradatori, episoadele finale , scene , fapte, replici )
Cronica lui Niculae Costin: scena uciderii lui Motoc; in cronica boierul este
Batiste Veveli si este ucis din porunca domnitorului in Polonia
Desi relateaza fapte istorice Negruzzi nu ramane sclavul izvoarelor incalcand
adevarul istoric, imaginand scene si personaje inexistente in cronici: modifica destinul
vornicului Motoc, reda scene fictive ( intalnirea Ruxandei cu sotia boierului ucis ) .
3.
Actiunea nuvelei proneste de la un fapt real al istoriei medievale romanesti,
dezvoltand in spiritul epocii un coflict social si politic intre domn si boieri, un conflict pentru

putere si impunerea autoritatii centrale domnesti in fata oligarhiei boieresti in Moldova

secolului al 16-lea:scene sangeroase, personaj istoric real etc
4.
Nuvela urmareste sa evoce fidel o epoca, sa sugereze culoarea epocii prin
deescrierea vesmintelor ( doamna in cap. II, Lapusneanul in cap. III ) moda si ceremoniile
de la curte in cap. III. Cu toate acestea prozatorul se distanteaza de realitatea istorica prin
fictiune si prin viziunea romantica asupra istoriei. El transfigureaza artistic faptele in spiritul
ideologiei pasoptiste, folosind date istorice pentru a crea o opera fictionala cu personaje vii,
verosimile.
5
Eroul istoric devine pers. Literar pe care Negruzzi il modifica in spiritul esteticii
romantice