Eseu- Alexandru Lapusneanul- Costache Negruzzi

Costache Negruzzi face parte din perioada pasoptista

alaturi de scriitori precum: Vasile Alexandri; Grigore
Alexandrescu, Alecu Russa. Autorul este primul care pune in
aplicare ideile promovate de Mihail Kogalniceanu in
revista ,,Dacia Literara. Este un scriitor realist care respecta
evenimentele istorice, se inspira din trecut, folclor si meleaguri
natale.

Nuvela a aparut in anul 1940 in primul numar al revistei

,,Dacia Literara si reprezinta primul manifest al
romantismului romanesc. Este considerata cea mai
valoroasa nuvela istorica din literatura romana.

Opera concentreaza cei cinci ani ai celei de-a doua domnii a

lui Alexandru Lapusneanul avand drept sursa cronicile lui
Grigore Ureche si Miron Costin ,,Letopisetul Tarii Moldovei,
este inspirata si din istoria nationala potrivit recomandarilor din
articolul program ,,Introductie. Scriitorul preia evenimentele
din istorie si replicile domnitorului. Originalitatea scriitorului
este data de modul in care el reuseste sa imbine evenimentele
reale cu fictiunea.

Nuvela realita, romantica, istorica, specie a genului epic

in proza, de mici dimensiuni, cu un numar redus de personaje
in care accentul cade pe un singur personaj urmarit in evolutie.
Are caracter realist pentru ca reda fapte verosimile si
stilul este unul obiectiv.

Titlul este format dintr-un eponim, are in centru protagonistul,

eroul romantic. Utilizarea formei articulate il individualizeaza,
conferind si culoare epocii pentru ca este un arhaism
morfologic.

Tema este istorica, scriitorul prezentand artistic o perioada

agitata din istoria Moldovei, dominata de personalitatea
puternica a unui domnitor crud care a lasat amprente puternice
asupra constiintei poporului sau.
Structura textului este clasica, nuvela fiind riguros
construita, pe patru capitole precedate de un motto: primul
capitol de motto-ul ,,daca voi nu mai vreti, eu va vreu , al
doilea de ,,Ai sa dai deama doamna!, al treilea de ,,Capul lui
Motac Vrem, iar al patrulea de motto-ul ,,de ma voi scula pre
multi am sa popesc si eu.

Compozitia textului este structurata pe doua planuri, un plan

principal care urmareste protagonistul si un plan secundar care
urmareste conjunctura politica a Moldovei .

Primul capitol cuprinde expozitiunea , momentul in care

Alexandru Lapusneanu revine in Moldova, dupa ce fusese
vandut de boieri pentru a ocupa a doua oara domnia. Il
intampina chiar boierii care il tradeaza ,,curand intrara sub
cortul unde el sedea patru boieri din care doi mai batrani , iar
doi mai juni Vornicul Motac, Postelnicul Veverita, Spatarul
Spancioc si Stroici. Tot in primul capitol al textului se
contureaza si intriga, cei patru boieri doresc sa-l convinga sa
renunte la tron deoarece tara nu il doreste ,, pentru aceea
obstia ne-a trimis pe noi sa-ti spunem ca norodul nu te vrea, nici
te iubeste si Maria Ta sa te intorci. Lapusneanu furios le
raspunde spunand ca este hotarat sa obtina tronul Moldovei,,
daca voi nu ma vreti, eu va vreu, am venit s-o mantui, stiu ca
tara m-asteapta cu bucurie. Motoc ramane singur cu
Lapusneanu, ii cere sa-l ierte si sa-l slujeasca in continuare, in
ciuda faptului ca l-a tradat ,, la final Motoc il saruta mana , asa
cum cainele linge mana calui care vrea sa-l bate.

Cel de-al doilea capitol prezinta desfasurarea actiunii,

Lapusneanul ajunge in Moldova fara nicio piedica deoarece
Tomsa Fuge in Valahia si este intampinat cu speranta de popor.
Ajuns din nou la putere devine violent, crud si brutal, primnul
lucru pe care il face este sa incendieze toate manatirile in afara
de Hotin pentru ca ,,sa stapaneasca cuiburile feudolitatii. Al
doilea lucru pe care il face este sa ucida fara mila tori boierii
care il tradeaza sau care inca i se impotrivesc. Se casatoreste
cu Doamna Rucsanda ,,fica bunului Petru Rares ,care mai este
pomenit de popor sperand ca oameni il vor accepta. Se
comporta frumos cu aceasta pana cand ii aminteste de crimele
facute incearcand sl nduplece ,s crue vietile boierilor
Devine impulsiv si violent att fizic ct si verbal muiere
nesocotit , striga Lapusneanu , dar se stapaneste pentru a-i
ascunde adevaratele intenti dar indata stapnindu-se , se
pleaca si ridicd pe Rxsanda de jos ...Ruxanda i povesteste
de vaduva cu cinci copii care a venit la ea si a amenintat-o in
timp ce-i arata capul sotului ei .Ironic si ipocrit vazand frica
sotie sale , profita de naitivitatea ei i promite incetarea
varsarii de sange si un leac de frica.

Desfasurarea actiunuii se intinde si pe parcursul celui

de-al treilea capitol , Lapusneanul impreuna cu boierii
ascultau slujba , in acest capitol se evidentiaza atitudinea
acestuia fata de biserica intarzie la slujba ,vine imbracat
impotriva obiceiului sau cu toata pompa domneasca ,
saruta icoanele , smerit le cere iertare boierilor si le promite o
mpacare . i invita pe toi boierii la curte ,pentru un mare
ospat, Toate acestea fac parte din marele lui plan ,la sfarsitul
ospatului ,slujitorii scot junghele i i omoara pe toi patruzeci si
apte de boierii adunai la masa .Auzind zgomot la curte
,norodul se apropie sa vada ce s-a ntamplat. Multimea cere
capul lui Mooc , astfel scapa si de unul dintre dusmani sai Iata
cum plateste Alexandru Voda , la cei ce prada tara . Un punct
de maxima intensitate al textului reprezinta momentul in
care Lapusneanul cere capetele celor ucisi din care formeaza
o piramida pe care i-o arata doamnei Ruxanda .

Femeia ramane uimita si lesina la vedera acestei grozavii

spre dezamagirea domnitorului femeia tot femeie in loc se
bucure ea se sperie . Espisodul care evidentiaza cruzimea si
rautatea domnitorului.

Al patrulea capitol cuprinde deznodamantului

nuvelei, Alexandru Lapusneanu reuseste sa isi tina
promisiunea timp de patru ani si nu mai ucide nici un boier ,
promisiune facuta doamnei Ruxanda , dar nascoceste tot felul
de schingiuri , Spancioc si Stroici fug din ara ,dornic inca de
razbunare, le scrie o scrisoare in care le cere sa se intoarca ,se
muta la cetatea Hatinului pentru a-i priveghea mai de aproape.
Se imbolnaveste grav de friguri si cere sa se calugareasca. Cel
de-al doilea punct de maxima intensitate al textului
reprezista momentul in care Mitropolitul il indeplineste dorinta,
il calugareste dandu-i numele de Paisie. Auzindu-si numele de
calugar devine violent si impulsiv ,,M-ati popit voi, dar de ma
voi scula, pe multi am sa popesc si eu, iar pe cateaua asta voi
s-o tai in patru bucati impreuna cu tancul ei. Spancioc si Straici
se intorc, o sfatuiesc pe Doamna Rusianda sa ii puna otrava in
bautura. Alexandru Lapusneanul moare otravit, dar lasa o mare
pata de sange in istoria Moldovei.

Conflictul este complex si pune in lumina personalitatea

puternica a personajului principal.

Principalul conflict cel exterior este de ordin politic

prezinta lupta pentru putere dintre domnitor si boieri, Prin
acesta lupta protagonistul isi releva calitatii precum:
cunoasterea psihologiei umane, ambitie si hotarare. Cel de
ordin social este prezentat in capitolul al 3-lea fiind limitat la
revolta multimii impotriva responsabil pentru traiul mizer al
poporului prin manipulare reuseste sa indrepte mania norodului
spre Motac. Cel de ordin familial prezinta relatia de antiteza
specific romantica, respectiv inger si demon prin care sunt
prezentate cele doua personaje Alexandru Lapusneanul si
doamna Ruxanda.

Conflictul secundar, cel Psihologic, prezinta dorinta de-a se

razbuna impotriva tradatorilor, Lapusneanu pune la cale un plan
care isi dezvolta trasaturile: cruzimea, viclenia, inteligenta, dar
trasatura de caracter predominanta este sadismul. Pe langa
dorinta de razbunare conflictul secundar prezinta si dorinta de-a
face dreptate a protagonistului, care mentine echilibrul interior
al individului, facandu-l un personaj rotund.
Personajele sunt realizate potrivit esteticii romantice:
personaje exceptionale, care au calitati si defecte iesite din
comun, in situatii exceptionale.

Alexandru Lapusneanul este personajul principal din

nuvela, personaj romantic, exceptional, care actioneaza in
situatii exceptionale: scena uciderii boierilor, pedepsirea lui
Motoc .Intruchipeaza tipul domnitorului tiran si crud care
guverneaza absolutist intr-o societate dominata de anarhie
feudale. Are o psihologie complexa, calitati si defecte puternice.

Prin caracterizarea indirecta, prin gesturile, faptele, relatiile

cu alte personaje, limbaj, atitudine si comportament se
contureaza portretul moral al protagonistului. Inca de la
inceputul nuvelui reiese setea de razbunare a protagonistului
,,om venit-o mantui si stiu ca tara ma asteapta cu bucurie
sustinuta de verbul ,, a mantui, personajul ii avertizeaza pe
boierii ca este pregatit sa ii scape de pacatul greselii pe care au
comis-o. Crud, hotarat, viclean intra in tara increzator in
propria sa putere, se dovedeste a fi un bun cunoscator al
psihologiei umane, de la inceputul nuvelui reuseste sa si-l
apropei pe Motac. Prin limbaj se construieste o imagine a
calitatiior personajului, insa puse in slujba raului: ambitia,
hotararea, strategie politica, cunoasterea carectereului uman
calitati ale unui conducator, surprinse in replicile din mottourile
capitolului 1.

Isi pune in aplicare planul crud de razbunare imediat ce intra in

tara: incendiaza toate manastirile in afara de Hotin pentru ca
,,sa stapaneasca cuiburile feudalitatii , sadic ucide tori boieri
care ii stau in cale sau care i se impotricesc. Isi cunoaste foarte
bine interesele se casatoreste cu doamna Ruxanda doar pentru
a fi acceptat de popor, se comporta frumos cu ea pana cand
fameia ii atrage atentia asupra crimelor facute devine crud si
brutal, dar ironic si ipocrit ii promite un leac de frica.

Inteligent ii atrage pe boieri la ospat spre a-i ucide. Abil si

disimulant se foloseste de slujba religioasa pentru a-i face pe
boieri sa creada ca le este un prieten. In acest episod se
evidentiaza atitudinea domnitorului fata de biserica, intarzie la
slujba fapt care subliniaza importanta pe care el o acorda
slujbei. Vestimentatia sugereaza statutul si conditia
domnitorului si orgolilul personajului,, impotrica obiceiului sau ,
Lapusneanul in ziua aceea era imbracat cu toate pampa
domneasca.

Crud, sadic si cu sange rece se bucura din plin de uciderea

boierilor, alcatuieste el insusi o piramida din capetele celor
patruzeci si sapte de boieri ucisi, pe care o arata cu sadisfactie
doamnei Ruxandra. Rade in timpul masacrului, se bucura atunci
cand il da pe Motoc multimii revoltate si spune ca face un act
de dreptate.

Caracterizarea directa este realizata prin interventiile facute

de catre narator: viclean, ,,desantata cuvantare, dar si de alte
personaje : Ruxandra il caracterizeaza ,,bunul meu domn
pentru a-l convinge sa renunte la crimele facute impotriva
boierilor, Mitropolitul Teafan il caracterizeaza printr-un epitet
care sublineaza cruzimea acestuia ,,cumplit este omul acesta
la fel si Spancioc ,, nenorocitul domn.

Prin caracterizarea indirecta la finalul nuvelei aflam faptul ca

tiranul are un moment de cainta in fata intalnirii cu moartea si
considera ca statul de calugar ii va aduce iertarea pacatelor,
insa cand isi revine regreta gestul facut si dorinta de razbunare
atinge cote maxime, amenintand cu moartea propriului fiu.

Prin autocaracterizare aflam faptul ca Lapusneanu se

considera ,,unsul lui Dumnezeu de unde reiese setea de putere
absoluta . Moare otravit lasand in urma o mare pata de sange in
istoria Moldovei.

Doamna Ruxanda este personajul secundar, construita pe

antiteza romantica angelic-demonic. Diversitatea atitudinilor
adaptate de Lapusneanul fata de doamna Ruxandra reflecta
ipocrizia si disimularea lui. Se casatoreste cu ea doar pentru
ca sa atraga inimile norodului, nu o respecta nici pentru
originea ei nobila, nici pentru ca ii este sotie sau mama copilului
sau , iar doamna ,,ar fi vrut sa-l iubeasca daca ar fi gasit in el
cat de putina simtire omeneasca. In capitolul al doilea este
evidentiata ipocrizia domnitorului in relatia sot-sotie, dar si
antiteza dintre cele doua personaje caracter slab-caracter
puternic. Se comport frumos cu aceasta pana cand femeia ii
aduce aminte, de crimele facute si il roaga incetarea varsarii de
sange impotriva vointei sale. Devine violent, dar se stapaneste,
promitandu-i ,,un leac de frica.In cel de-al treilea capitol se
bucura de frica si spaima femeii care lesina la vederea
piramidei. Pe patul de moarte nu uita sa ii adreseze ultimele
cuvinte urate adresate nu doar ei, dar si fiului lor, sfatuita de
boieri, dar si din frica amenintarilor Ruxanda il otraveste.

Boierul Motac reprezinta tipul boierului tradator, viclean,

los, intrigat. El nu urmareste decat propriile interese. De
aceea il tradeaza pe Lapusneanul in prima sa domnie, iar la
intoarcerea acestuia dupa refuzul de a renunta la tron, il
linguseste ,,asemenea cainelui care in loc sa muste, linge mana
care-l bate. Este las in fata primejdiei incerca cu toate
puterile sa-l conviga pe domn sa nu-l dea multimii.

Tehnicile folosite sunt: tehnica rezumativa prin

condensarea episoadelor, tehnica anticipativa prin
anticiparea elementelor finale, retrospectiva prin faptul ca
aduce evenimente din trecut si tehnica basareliefului,
personajul care se evidentiaza in fata tuturor.

Naratorul este obiectiv, heterodiegetic relatarea se face la

persoana a 3-a. Exista exceptii de la obiectivitatea
naratorului: ,, desantata cuvantare , ,,crud si cumplit este
omul acesta.

Elementele romantice sunt evidentiate prin prezenta eroului

exceptional vazut in imprejurari exceptionale, prezenta antitezei
dintre domnitor si doamna Ruxanda, prezinta descrierilor, a
ironiei si tema care se incadreaza romantismului.

Elementele realiste constau in prezentarea unor

personalitati , domnitorii care existau in realitate, prezenta
locurilor: Moldova, Holin, redarea unor aspecte din istoria
Moldovei.

Elementele clasice se regasesc in structura si rigurozitatea

compozitionala.

Limbajul folosit de Costache Negruzzi este specific prozei

narative din perioada pasoptista in care se remarca prezenta
arhaismelor ,,cornic , ,,spahii, ,,spatar , dar si prezenta
regionalismelor ,,septe prin care se contureaza culoarea locala
a textului.

Stilul este unul sobru, concis, simplu, lipsit de mijloace

artistice remarcabile.

Meritul lui Negruzzi este acela de a fi creat pentru prima data in

literatura romana personajul colectiv: prostimea si multimea.

In opinea mea, prin aceasta opera Costache Negruzzi a reuzit sa

ilustreze o perioada grea, dura si rece din istoria Moldovei,
reusind sa prezinta intr-o maniera literara cruzimea si sadismul
domnitorului, eroul romantic, reusind sa prezinta complexitatea
caracterului sau.