ALEXANDRU LAPUSNEANUL -CARACTERIZARECostache Negruzzi este unul din deschizatorii de drumuri din literatura romana moderna.

El a initiat specii noi printre care si nuvela istorica. Alexandru Lapusneanul este personajul principal din nuvela cu acelasi nume. Este un personaj bine individualizat prin l-ul de la sfarsitul numelui. De asemenea este un personaj real atestat in cronica lui Ion Neculce. Autorul il caracterizeaza indirect lasand de fiecare data, faptele, cuvintele, gesturile sa vorbeasca de la sine. In primul capitol ne este prezentat Lapusneanul ce se intoarce in tara insotit de o oaste otomana, cu scopul de a se razbuna. In apropiere de Tecuci este intampinat de o solie a lui Tomsa care il sfatuieste sa se intoarca, dar nu inainte ca acesta sa le spuna scopul lor. Cand Lapusneanul spune am auzit de bantuirile tarii si am venit sa o mantui, Motoc ii sugereaza ca ar fi mai bine sa se intoarca (tara e linistita, de aceea norodul ne-a trimis sa-ti spunem ca tara nici te vrea nici te iubeste). Acest lucru il infurie pe Lapusneanul care se arata extrem de hotarat in decizia sa (mai degraba si -ar intoarce Dunarea cursul indarapt) si aratand ca nu va fi intors de nimic din drum (daca voi nu ma vreti eu va vreau si daca voi num ma iubiti eu va iubesc pre voi). In momentul cand ramane singur cu Motoc, acesta, incearca sa-l insele iar pe Lapusneanul, spunandu-i sa renunte la ajutorul oastei otomane si sa se bazeze pe sprijinul moldovenilor. La auzul vorbelor sale si cand acesta ii mai spune lui Lapusneanul sa aiba incredere (incredi-te in noi), viitorul domn se infurie si ii aminteste lui Motoc ca la tradat (cand m-ai vazut biruit m-ai lasat) si ca nu s-ar mai increde in el (n-as fi un natarau de frunte sa ma incred in tine?). Lapusneanul ii spune ca nu-l va ucide, dar ii spune foarte clar si de ce (te voi cruta ca-ci imi esti trebuitor sa ma scapi de blastemuirile norodului, sabia mea nu se va manji in sangele tau). Dupa ce preia tronul Lapusneanul se afla intr-un permanent conflict cu boierii si la cea mai mica abatere ii omoara, fiind foarte crud. Rugamintile Doamnei Ruxanda de a opri varsarea de sange spunandu-i ca este muritor si pacatele nu-i sunt iertate daca ridica o manastire (esti muritor si ai sa dai sama) il fac pe Lapusneanul sa se infurie si din impulsivitate duce mana la pumnal, dar se opreste la timp. Acest lucru arat impulsivitatea lui nemasurata. Dar poate fi si tandru (o ridica ca pe o pana si opune pe genunchii sai). De aici reiese ca este vorba si despre un conflict interior. Dezumanizarea este exemplificata si de cruzimea cu care pregateste leacul de frica. A doua zi, merge la biserica (imbracat cu toata pompa domneasca) unde dupa slujba dovedeste ce bine cunoaste arta disimularii. El isi cere iertate in fata boierilor, citand pasaje din Sfamnta Scriptura pentru a fi mai convingator si spune ca vrea sa pecetluiasca impacare cu un ospat. Acolo Lapusneanul da dovada de o cuzime nemasurata in care porunceste uciderea celor 47 de boieri, din capetele lor facand o piramida pe care o arata Ruxandei ca leac de frica. Intre timp multimea se aduna la palat cerand capul lui Motoc, iar Lapusneanul se arata total neinduplecat de rugamintile acestuia (Destul! Nu mai boci ca o muiere). De asemenea ii arata lui Motoc ca nu a uitat nimic din (du-te sa mori pentru tara, nu spuneai ca tara nici ma vrea nici ma iubeste). Lapusneanul este si foarte intligent, transformand sacrificrea lui Motoc intr-un act politic abil (luati-l si spunetii ca asa plateste Alexandruvoda celo ce prada tara). Dupa ospat acesta isi tine promisiunea de a nu mai omori boieri, facuta Ruxandei, dar isi arata caracterul sadic chinuindu-i (taia maini, scotea ochi, ciuntea si spinteca). Drama tiranului incepe in momentul in care se trezeste din letargie si observa ca este calugar. Incepe sa-i ameninte pe cei din jur (Ma-ti popit voi,dar de ma voi scula pe multi am sa popesc si eu) si ajunge sa -si ameninte propriul fiu cand afla ca acesta este domn. El nu poate concepe sa traiasca fara putere (Eu nu sunt calugar. Sunt domn! Sunt Alexandru-voda). Toate japtele sale o determina pe Doamna Ruxanda sa-i dea otrava, astfel sfarsind tiranul. In aceasta opera naratiunea se imbina cu descrierea si pasajele descriptive (descrierea imbracamintii lui Lapusneanul), iar cuvintele folosite de personaje, limbajul lor, contureaza culoarea de epoca. Toate actiunile sale demonstreaza ca Lapusneanul este deasemenea un personaj romantic. Este prezentat obiectiv. Parerea despre el a autorului este aceeasi cu a celorlalte personaje care il vad ca pe un domn crud si nemilos, parerea mea fiind aceeasi. Alexandru Lapusneanul ramane un personaj bine individualizat, cu lumini si umbre, cu gesturi si cuvinte memorabile conturand personalitatea domnului tiran.

ALEXANDRU LPUNEANUL Caracterizarea direct

Alexandru Lpuneanul: Personajul principal al nuvelei, erou romantic, cu atestare istoric - este alctuit din puternice trsturi de caracter, un personaj excepional, ce acioneaz n mprejurri deosebite. Ca orice personaj principal de nuvel, Alexandru Lpuneanul este foarte riguros conturat, avnd puternice trsturi de caracter. Lpuneanul este tipul domnitorului tiran i crud, cu voin puternic i spirit vindicativ (rzbuntor), trsturi ce reies indirect, din faptele i vorbele personajului. n organizarea rzbunrii mpotriva boierilor trdtori, care constituie unica raiune pentru care s-a urcat pentru a doua oar pe tronul Moldovei, vod schingiuiete, ciuntete i-i omoar pe boieri, le ia averile profitnd de "cea mai mic greeal dregtoreasc, la cea mai mic plngere". Hotrt s-i duc la ndeplinire planul, el este de neclintit, rspunznd cu mnie: "Dac voi nu m vrei, eu v vreu [...] i dac voi nu m iubii, eu v iubesc pre voi [...] S m ntorc? Mai degrab-i ntoarce

Dunrea cursul ndrpt". Se dovedete bun cunosctor al psihologiei umane, care reiese din secvenele ce relev atitudinea lui fa de Motoc, pe care-1 cru pentru a se folosi de perfidia i ticloia Iui n aplicarea planului de rzbunare, precum i din cea n care tie s profite de mulimea adunat la porile curii domneti care-1 lineaz, reuind astfel s scape de unul dintre cei mai amenintori dumani ai si, argumentnd "Proti, dar muli [...] s omor o mulime de oameni pentru un om, nu ar fi pcat?". Deine arta disimulrii, scena din biseric fiind foarte semnificativ n acest sens; vod, mbrcat "cu mare pomp domneasc", a fi comis crime, citeaz din Biblie, n timp ce pregtete cel mai sadic omor din toate cte comisese - piramida de capete tiate ale celor 47 de boieri ucii la ospul domnesc, la care fuseser invitai. Cruzimea este trstur romantic i dominanta lui Lpuneanul, reieindindirectdin multele scene cumplite: leacul de fric, linarea lui Motoc, ameninarea cu moartea a propriei familii, schingiuirea i omorrea cu snge rece, ba chiar cu satisfacie a boierilor etc. Moartea violent, prin otrvirea lui Lpuneanul de ctre chiar blnda lui soie, este tot de factur romantic. Caracterizarea direct: Fcut de naratorse contureaz, prin redarea gesturilor i a mimiciipersonajului, att fora de disimulare "n minutul acela el era foarte galben la fa, ca i racla sfntului ar fi tresrit" -, ct i ura permanent care-i determin comportamentul: "sngele ntr-nsul ncepu a fierbe". Norodul- este primul personaj colectiv constituit pentru prima oar ntr -o oper literar, dup regula de micare i de gndire unitar, reacionnd ca un singur om: "Prostimea rmase cu gura cscat.[...] ncepu a se strnge cete-cete [...] Toate glasurile se fcur un glas [...] n toate inimile fu ca o schinteie electric." Autorul are miestria artistic de a surprinde psihologia mulimii, iar pentru a numi mulimea constituit ca un singur personaj, folosete substantive i expresii sugestive, ca: "gloata", "norodul", "cteva sute de mojici", "prostimea", "proti", "mulime", "idra cu multe capete". Motoc este boierul intrigant i trdtor, perfid i cinic, care nu se d n lturi de la nimic pentru a profita de orice mprejurare care-i poate fi benefic. In antitezcu Lpuneanul este domnia Ruxanda, nzestrat numai cu trsturi pozitive, ntre care gingia, blndeea i iubirea de oameni. Procedeele de caracterizare, directe i indirecte, repliciledevenite emblematice pentru construirea eroilor, compun personaje romantice, a cror trstur dominant trimite i ctre influene clasiciste, iar Nuvela "Alexandru Lpuneanul" este o nuvel istoric deoarece cuprinde numeroase elementele realiste ilustrate de adevrul istoric, preluat de Costache Negruzzi din "Letopiseul rii Moldovei" scris de Grigore Ureche: ocuparea tronuluiMoldovei de ctre Alexandru Lpuneanul Pentru a doua domnie, ntre 15641569, ntlnirea lui Lpuneanul cu boierii"Motoc vornicul i Veveri postelnicul i cu Spanciog sptarul"; replica luiAlexandru vod: "De nu m vor, eu i voiu pre ei i de nu m iubescu, eu i iubescu pre dnii i tot voiu merge, ori cu voie, ori fr voie"; scena ospului i a mcelului de la curtea domneasc, omorrea celor 47 de boieri: "...nchis-au poarta i ca nite lupi ntr-o turm fr de nici un pstor au ntrat ntr-nii, de-i snopiia i-i junghiia, nu numai boierii, ce i slujitorii. [...] i au perit atuncea 47 de boieri, fr alt curte ce nu s-au bgat n sam. i aa dup atta nedumnezeire, i pari ia c -au rscumprat inima";descrierea morii lui Lpuneanuleste preluat n mare msur de Negruzzi din aceeai cronic: "... vzndu-s n boal grea ce zcuse i neavndu ndejde de a mai firea viu, au lsat cuvntu episcopilor i boierilor, de-1 vor vedea c ieste spre moarte, iar ei s-] clugreasc. Decii vzndu-1 ei leinndu i mai multu mort dect viu, [...] l-au clugrit i i-au pus nume de clugrie Pahomie. Mai apoi, dac s-au trezit i sau vzut clugr, zic s fie zis c de s va scula, va popi i el pre unii. [...] Roxanda, doamn -sa, temndu-se de un cuvntu ca acesta [...] l-au otrvit i au murit. i cu cinste l-au ngropatu n mnstirea sa," Slatina, ce ieste de dnsul zidit". n nuvel, Costache Negruzzi face referiri directela inspira rea sa din cronica Iui Grigore Ureche, atunci cnd relateaz prezentarea doamnei Ruxanda:"La moartea printelui ei, bunului Petru Rare, care, zice hronica, cu mult jale i mhniciune a tuturor s-au ngropat n sf.monastirea Probota, zidit de el, Ruxanda rmsese, n fraged vrst, sub tuturatul a doi frai mai mari, Ilia i tefan"; prezentndu-1 pe tefan, fratele Ruxandei, ca fiind un desfrnat: "Nu hlduia de rul lui nici o jupneas, dac era frumoas, zice hronlcarul n naivitatea s". n afar de datele istorice reale, n nuvel se manifest i ficiunea, ca rezultat al procesului de transfigurare a realitii, ca produs al fanteziei autorului, sub form de licene istorice. De pild, Motoc, Spancioc i Stroici nu mai triau n timpul celei de a doua domnii a lui Lpuneanu, deoarece fuseser condamnai i executai n Polonia. Referindu-se Ia valoarea incontestabil a nuvelei "Alexandru Lpuneanul" de Costache Negruzzi, George Clinescu afirma c aceasta "ar fi devenit o scriere celebr ca i Hamlet, dac literatura romn ar fi avut n ajutor prestigiul unei limbi universale. Nu se poate nchipui o mai perfect sintez de gesturi patetice adnci, cuvinte memorabile, de observaie psihologic acut, de atitudini romantice i intuiie realist".