ALEXANDRU LAPUSNEANUL  Pe langa faptele istorice surprinse, Costache Negruzzi
utilizeaza elementele din traducerile din opera lui Victor Hugo,
de Costache Negruzzi
1, Aparitia nuvelei
 Costache Negruzzi este unul din reprezentantii de seama a
pasoptismului romanesc, considerat un deschizator de
drumuri din literature romana.
 Aceasta opera literara este ilustrativa pentru romantismul
pasoptist, fiind surprinse ideile extremiste in articoulu
“Introductie” al Daciei Literare, revista in care a aparut
aceasta nuvela in primul numar din anul 1940.
 “Alexandru Lapusneanul” este prima nuvela istorica din
literature roman ace deschide seria scrierilor inspirate din
trecutul istoric,
2. Nuvela
 Aceasta opera literara este o nuvela, deoarece este o
constructive epica riguroasa in proza de dimensiuni medii,
situata intre schita si roman, cu un singur fir narativ, avand o
intriga si un conflict riguros construite, urmarind evolutia
personajului principal.
3. Sursa de inspiratie
 Calitatea de nuvela istorica este asigurata de izvoarele reale
la care se apeleaza, si anume “Letopisetul Tarii Moldovei” de
Grigore Ureche si de Miron Costin, dar si de traditia orala
destul de bogata in acea perioada, in cazul lui Alexandru
Lapusneanul, figura istorica ce intrase in legenda datorita
faptelor sangeroase.
de exemplu scena in care lumea cere omorarea lui Motoc,
este inspirata din piesa “Marie Tudor”, cand se cere omorarea
lui Fabiani.
 Din Cronica lui Grigore Ureche, Negruzzi preia imaginea
domnitorului, unele fapte (scena uciderii boierilor) si replici,
dar modifica fictional realitatea istorica, conform esteticii
romantic si ideologiei pasoptiste.
o La Tecuci, granita din acea perioada intre Moldova si Tara
Romaneasca, Lapusneanul este intampinat de o delegatie
formata din cei patru boieri care ii cer sa se intoarce,
intrucat poporul nu-l vrea si nici nu-l iubeste: “Norodul nu
te vrea, nici te iubeste”
o Raspunsul lui Alexandru Lapusneanul evidentiaza
atitudinea autoritara si setea de putere a domnitorului,
replica sa fiind memorabilia: “Daca voi nu ma vreti, eu va
vreu(…) si daca voi nu ma iubiti, eu va iubesc pre voi si voi
merge ori cu voia, ori fara voia voastra. Sa ma intorc? Mai
degraba isi va intoarce Dunarea cursul indarat.”
o Astfel, dorinta de putere a domnitorului, dar si de
razbunare, reprezinta intriga nuvelei.
o Cunoscator al slabiciunilor omenesti, prevazator si viclean,
Lapusneanul il pastreaza pe Motoc pe langa sine, facand
totusi o aluzie transparent ace prevesteste destinul tragic
al boierilor:”Te voi cruta, caci imi esti trebuitor, ca sa ma
mai usurezi de blastamurile norodului. Sant alti trantori de
care trebuie curatit stupul.”
o Atitudinea luiMotoc scoate in evidenta trasaturile de
caracter ale acestuia: “Motoc ii saruta mana, asemenea
canelui care in loc sa muste, linge mana care-l bate.”
o Desfasurarea actiunii surprinde atmosfera politica
dominate de o continua teroare, surprinsa in secventa: “La
cea mai mica greseala dregatoreasca, la cea mai mica
plangere ce I se arata, capul vinovatului se spanzura in
poarta curtii (…) si el nu apuca sa putrezeasca, cand alt
cap ii lua locul.”
o Astfel, de teama sa nu-si piarda puterea, voievodul incepe
seria actelor sale diabolice: “ Arde cetatile, confisca averile
boierilor si ii omoara pe multi dintre ei, incat nimeni nu
indraznea a grai impotriva lui.”
o In acest contect este inserat un episod cu rol essential in
desfasurarea actiunii.
o Doamna Ruxanda, descendenta a lui Petru Rares, logodita
cu Jolde, pretendent la domnie, dar lovit de Alexandru
Lapusneanul, este nevoita sa se casatoreasca cu
Lapusneanul ca sat raga inimile norodului in care via inca
pomenirea lui Rares”.
o Astfel, este surprinss momentul in care aceasta ii relateaza
lui Lapusneanul cum fusese oprita de o jupaneasa cu cinci
copii pentru a cere mila domnitorului, poruncindu-I ca va
da seama in fata lui Dumnezeu, daca sotul ei nu va fi
convins sa inceteaza crimele.
o Ea apeleaza la diferite strategii pentru a-si convinge sotul
(“Viteazul meu sot”, “bunulmeu domn”, “Maria Ta, esti
muritor”, “n-ai cu nimeni razboi”, “Domnul stie ca te
iubesc”). Doamna Ruxanda ii aminteste ca dupa viata va
urma judecata divina, motivand ca de aceasta ar trebui sa-
I fie frica: “Ai sa dai sama”
o Pe fondul acestor amenintari, doamne Ruxanda primeste
promisiunea ca domnitorul o sa-I dea “un leac de frica”.
o Al treilea capitol reprezinta si punctul culminant al nuvelei,
structurat sub forma celor trei nuclee epice: imaginea
domnitorului la slujba religioasa, taierea capetelor asezate
in forma unei piramide si aruncarea lui Motoc in bratele
multimii.
o Scena de la mitropolie scoate in evidenta ipocrizia, talentul
oratoric, placerea spectacolului si arta disimularii. Aceasta
scena este regizatafoarte bine de Lapusneanul de la
vestimentatie, “ imbracat cu toata pompa domneasca”, ca
o modalitate non-verbala de a-I intimida pe ceilalti pana la
miscarea scenica, inchinandu-se la icoane si la moastele
Sfantului Ioan cel Nou.
o In aceasta scena, ampla cuvantare in fata boierilor
demonstreaza faptul ca Lapusneanul utilizeaza toate
etapele pentru a construe un discurs persuasive, astfel
incat sa sensibilizeze auditoriul, folosind vocative “boier,
dumneavoastra”, recunoscandu-si cu umilinta greselile
(“m-am aratat cumplit, rau, varsand sangele multora”),
dar si prin regretele faptelor sale (“Unul Dumnezeu stie de
nu mi-a parut rau si nu ma caiesc de acesta”.
o Prin analogie cu replicile din Biblie “Bate-voi Pastorul si se
vor imprastia Oile”, “Sa iubesti pe aproapele tau ca insusi
pe tine”.
o Presimtind primejdia, Spancioc si Stroici fug in Polonia, dar
ceilalti boieri intra in Curtea Domneasca,ignorand ostile
care umpleau palatal
o La sfarsitul ospatului, conform unui scenario pregatit cu
sange rece, patruzeci si sapte de boieri sunt omorati de
supusii domnitorului travestiti in slujitori.
o Atitudinea lui Lapusneanul in timpul macelului evidentiaza
cruzimea, tirania acestuia,”el radea”, scotand in evidenta
dorinta de a vedea suferintele oamenilor.
o In aceasta scena este surprins si Motoc, fiind accentuate
doua trasaturi ale sale: pe de-o parte lasitatea
 O creatie a autorului este boierul Stroici, care nu are o
atestare documentara, reprezentand idealurile democratice
ale pasoptistilor.
4. Structura
 La nivelul structurii, textul se remarca printer-un desavarsit
echilibru, datorita celor patru categorii (capitole), fiecare
avand un motto ce ii pune in evidenta continutul, sub forma
unei replici individuale sau collective:
1) “Daca voi nu ma vreti, eu va vreu…”
2) “Ai sa dai sama, doamna!...”
3) “Capul lui Motoc vrem…”
4) “De ma voi scula, pre multi am sa popesc si
eu…”
5. Perspectiva narativa
 In ceea ce priveste perspectiva narativa, se remarca naratorul
obiectiv, naratiunea fiin la persoana a treia, amintind astfel de
stilul cronicarilor.
 Naratorul omniscient si omnipresent intervine rareori prin
epitete de caracterizare, precizand ipostazele personajului
“Voda, tiranul”, “domnul”.

6. Tema
 Nuvela prezinta cea de-a doua domnie a lui Alexandru
Lapusneanul (1564-1569), lupta pentru impunerea autoritatii
domnesti si consecintele detinerii puterii de catre un domnitor
tiran, crud, se raporteaza la realitatile istorice politice din
Moldova secolului XVI.

7. Actiunea
o Expozitiunea bazata pe eliminarea detaliilor, trasatura
specifica acestei specii literare, prin tehnica rezumatului, fiind
surprinsa situatia politica din Moldova
o Intriga marcheaza intrarea in tara a lui Alexandru Lapusneanul
pentru a doua oara, cu ajutorul turcilor, recapatandu-si tronul
pierdut din cauza boierilor ce l-au tradat in prima domnie.