NUVELA ROMANTICA, DE INSPIRATIE ISTORICA

Alexandru Lapusneanul
de Costache Negruzzi
‘Alexandru Lapusneanu’ de Costache Negruzzi este prima nuvela reusita din literatura
romana, publicata in 1940 in primul numar al primii reviste literare de cultura romaneasca. Nuvela
romantica de inspiratie istorica, publicata in Dacia Literara, poate fi considerata ca model in ceea ce
priveste specia si valoarea artistica.
Nuvela este o specie a genului epic, în proză, cu acțiunea structurată pe un singur fir narativ
și un număr redus pe personaje, evidențiindu-se un personaj principal complex caracterizat.
În primul rand, opera dată este o nuvelă deoarece prezinta o narațiune lineară, a cărei acțiune
se desfășoară cronologic, respectând momentele subiectului.
Primul capitol prezinta expozițiunea și intriga operei. În expozițiune ne sunt prezentate atat
timpul si locul acțiunii (Sfarșitul domniei lui Tomșa și primul an al domniei lui Alexandru
Lăpușneanul, în Moldova) cât si personajele ( Alexandu Lăpușneanu, Tomșa, Spancioc Stroici,
Moțoc, Veveriță și doamna Ruxanda ).
Intriga prezinta conflictul nuvelei. Lăpușneanu este hotărât să îl înlăture de la domnie pe
Tomșa, și cu ochii ,, scânteind ca un fulger” le spune boierilor ,, Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreau,
(...), și dacă voi nu mă iubiți, eu vă iubesc pre voi și voi merge ori cu voia, ori fără voia voastră. Să
mă-ntorc? Mai degrabă-și va întoarce Dunărea cursul îndărăpt” ceea ce dovedește că acesta este
dispus să facă orice pentru a-și recăpăta tronul :
Capitolul al doilea reprezintă desfășurarea acțiunii, și nprezintă răzbunarea cruntă a lui
Lăpușneanu, care revine pe tron in ciuda tuturor. Speriat de situație Moțoc îî cere iertare
domnitorului, și îi jură credință și devotament. Răzbunarea domnitorului este cruntă și tiranică, le
incendiaza casele, le ia averile, iar la cea mai mică greșeala îi spânzura la porțile cetății, le taia
capetele, urechile, le scotea ochii, etc. Soția acestuia, doamna Ruxanda, patrunsă de cuvintele unei
văduve îl roagă pe acesta sa înceteze cu omorurile, dar acesta zâmbind cu ipocrizie îi promite un
,,leac de frică”.
Punctul culminant este reprezentat de capitolul al treilea, in care Lăpușneanu simulează
împăcarea cu boierii, după rugăciunea din biserică, invitându-i pe acestia sa cineze, ca sa se împace
definitiv cu acestia. Spancioc și Stroici sesizează capcana întinsă de domnitor și fug din țară. La
masa capetele a 47 de boieri sunt tăiate și asezate intr-o piramidă, acesta fiind leacul de frică promis
doamnei Ruxanda .
Deznodământul este reprezentat de capitolul al patrulea, a cărui acțiune se petrece la 4 ani
dupa sângeroasa întâmplare. Întamplarile acestui capitol se petrec în cetatea Hotinului, unde este dus
Lapușneanu pentru a fi calugarit, deoarece acesta era tratamentul vremii pentru friguri. Când acesta
își revine, devine din nou amenințător, spunând călugărilor ,, De mă voi scula, pe mulți am să popesc

1
și eu ....”. La sfatul lui Spancioc și Stroici, dar și la îndrumarea mitropolitului, doamna Ruxanda își
otrăvește soțul.
O altă trăsătură a nuvelei pe care o identific în opera data este prezența unui singur personaj
principal, complex caracterizat. Personajul principal al operei este Alexandru Lapușneanu. Statutul
social îl descrie ca fiind domn al Moldovei, soțui doamnei Ruxanda, fiica lui Petru Rareș. Acesta este
un simplu om din popor, cu numele de Petre Stolnicul ,,om prost si necunoscut”, care prin casatoria
cu Ruxanda aderă la gintea nobilă, ceea ce ii permite să devina domnitor. De aceea îsi motiveaza
autocontrolul în momentul în care soția sa îi cere să renunțe la omoruri .
Statutul psihologic descrie un domnitor răzbunător in raport cu toată lumea. De asemenea este
ipocrit deoarece ii ofera doamnei Ruxanda leac de teama dupa ce ii promisese ca se opreste cu
omorurile, dupa care îi schinjuia pe boieri in multe moduri . Fața de Spancioc și stroici își manifestă
admirația deoarece au o atitudine patriotică neparvenită .
Statut moral. Este un domnitor tiran, înfricoșându-i pe boieri prin faptele sale, dar este răsplătit
cu acceași monedă.
Tema operei este istoria Moldovei în timpul celei de-a doua domnii a lui Alexandru
Lăpușneanul . Tema operei este cel mai bine ilustrată în scena întâlnirii doacu boierii, dar și scena
omorarii a 47 de boieri.
În prima dintre scene, este prezentat domnitorul care se întâlnește cu boierii trimiși de Tomșa
la Tecuci, iar acestia îi transmit ca tara nu îl dorește, că ei sunt fericiti cu Actualul. Raspunsul
domnitorului a fost ;; De voi nu mă vreți, eu vă vreau” ceea ce demonstreaza că domnitorul ar fi
facut orice pentru a-și recăpăta tronul. Moțoc, realizând faptul ca A.L. v-a deveni domnitor încearcă
să treacă de partea acestuia și să îl vandă pe Tomșa. Domnitorul sesizând capcana, spune că îsi va
duce planul la bun sfârșit, dar îl va cruța pentru că îi va fi trebuitor unul ca dânsul, pentru al feri de
blăstămațiile poporului.
Scena omorârii celor 47 de boieri începe în momentul în care domnitorul Dă dovadă de
ipocrizie, in momentul in care îi invita pe boieri la cina, după ce încearcă să se împace cu acestia,
folosind limbaj religios, facand trimitere la cele 10 porunci și la rugaciunea Tatăl Nostru, ceea ce
asigură convingerea boierilor. In sala ospatului, dupa ce au fost dezarmati si slujile lasate in afara,
boierii sunt uimiti de opulenta ospatului, iar cand Veverita toasteaza pentru domnitor, Lapusneanul
da porunca si incepe macelul ucigand cei 47 boieri. Cu lux de amanunte este redata scena in care
domnitorul si Motoc urmaresc macelul. Este prezentata scena cu personaj colectiv, multimea venita
din curiozitate pentru ca apoi sa se insiste asupra momentului in care Motoc se vaicareste
inspaimantat ca multimea ii vrea capul. Nemilos si cinic, domnitorul il ofera pe boierul tradator
multimii apoi porunceste sa se aseze in piramida capetele, fiindu-i prezentata apoi doamnei Ruxanda.
Aceasta cade in lesin si Lapusneanul spune ‘femeia, tot femeie’ pe un ton nemilos
Un element de structura semnificativ este titlul, format dintr-un substantiv propriu, anticipă
caracterul istoric al scrierii lui Negruzzi,ce anticipează faptul ca destinul lui Alexandru Lapușneanul
2
se află in centrul nuvelei. Cuvantul Lapușneanul prezintă articolul hotărât ceea ce incadrează opera
ca fiind una de factură pașoptistă.
Un alt element de structură semnificativ este conflictul, acesta fiind de mai multe tipuri.Primul
tip de conflict este cel exterior. Se remarcă conflictul de natură istorică dintre domitor și boieri,
soldat prin decapitarea boierilor. Se mai observa și conflictul între Alexandru si Ruxanda, în
momentul în care aceasta ii cere să înceteze omorurile, soluționat prin leacul de frică al domitorului.
De asemenea, mai este prezent conflictul de natura internă, astfel doamna Ruxanda este sfâșiată de
luarea deciziei corecte, să își omoare soțul, sau sa privească cum acesta omoara în continuare boierii
și pe fiul lor.
Moțoc este un boier ce intra în conflict cu domnitorul. Statutul social îl descrie ca fiind boierul
moldovean care l-a vândut pe A.L. în prima domnie, îl vinde și pe tomșa, dovedin lipsa de patriotism
specifică boierilor, ce făceau si desfăceau domni. În opozitie cu Spancioc, Stroici și veverită este un
mârșav curtezan, ce va fi folosit de A.L. pentru al feri de mânia poporului.
Statut psihologic. Are un comportament ipocrit fățarnic, ce se observa in momentul uciderii
celor 47 de boieri. Statutul moral. Personajul este simbolul trădătorului, care este pedepsit de autor în
mod exemplar.