Tudor Arghezi-Psalm(Cuvinte potrivite)

Despre autor...

S-a nascut la 21 mai 1880 la ucuresti!A "ost un poet#prozator si pu$licist cunoscut pentru contri$utia sa la dezvoltarea liricii romanesti su$ in"luenta $andelairiasmului!%pera sa poetica#de o originalitate e&emplara#reprezinta o alta varsta marcanta a literaturii romane!A de$utat la varsta de 1' ani in revista (()iga ortodo&a(( "apt ce marcheaza a"initatea lui pentru operele religioase!*on Theodorescu#pe numele sau adevarat#era su$ indrumarea lui Ale&andru +acedons,i!Primul volum ((Cuvinte potrivite(((1-2.)este volumul care pune $azele creatiei sale!Aici creaza o adevarata estetica a uratului!)a el poezia se naste din (($u$e#mucegaiuri si noroi((!A scrs printre altele teatru#proza#pan"lete dar si literatura pentru copii! Ciclul de cinci poezii ((Adam si /va((#((Paradisul((#((Porunca((#((Pacatul((#((Pedeapsa((#ce stau su$ titlul de ((Ta$louri $i$lice(( au ca punct de plecare perioada de cinci ani pe care Arghezi a petrecut-o ca monarh la +anastirea Cernica#dar si perioada in care a lucrat ca secretar langa episcopul de +untenia!A avut su"icient timp pentru a studia psalmii lui 0avid si alte te&te $i$lice care l-au inspirat in crearea operelor $i$lice!A "ost printre autorii cei mai contestati din intreaga literatura romana!1umele sau adevarat este *on Theodorescu#iar pseudonimul sau#Arghezi#provine#dupa cum e&plica insusi scriitorul#din Argesos-vechiul nume al Argesului!Tudor Arghezi a decedat la 12 iulie 1-'.!

''Tablouri biblice''

Ciclul de versuri 3Ta$louri $i$lice(4ersuri de a$ecedar)5 trateaza su$iectul aparitieiomului pe Pamant in viziunea crestina# im$ratisand teoria creationista! Arghezireuseste cu succes sa transpuna intr-o "orma ludica# usor de inteles pentru copii unte&t atat de comple& ca 4echiul Testament# din care s-a inspirat! Totusi# el lasaamprenta originalitatii sale asupra poeziilor si isi permite chiar sa modi"ice anumite pasa6e din te&tul $i$lic!Titlul volumului are o conotatie religioasa7 se povesteste cum 0umnezeu a creat primii oameni si care a "ost in "inal soarta lor dupa doctrina crestina! Constructia din paranteza 34ersuri de A$ecedar5 sugereaza in primul rand categoria de cititori careiaii sunt adresate poeziile! /a are# insa# si o semni"icatie mai adanca7 poetul comparaindirect "aptele relatate de el cu a$ecedarul# e&primand importanta cunoasteriilor(8eneza9 i$lia devine un a$ecedar al crestinilor si nu numai) si convingerea luineclintita "ata de aceste idei!0upa cum am spus# Tudor Arghezi pune amprenta originalitatii sale asupra versurilor nes"iindu-se sa se departeze de adevarul $i$lic in anumite aspecte si sa-l inlocuiasca sau sa-l trans"orme in ceva mai captivant pentru cei mici! 4iziunea argheziana si cea $i$lica cu privire la :acerea )umii este di"erita#dar in acelasi timp#asemanatoare#a doua reprezentand sursa de inspiratie a autorului in vederea compunerii ciclului de ; poezii! 4iziunea $i$lica

Predomina stilul solemn#realist#grav7 Adam si /va au "ost creati pentru a stapani lumea7

Au "ost creati dupa chipul si asemanarea noastra7 Au "ost creati ca $ar$at si "emeie7 Cei doi vor "i pedepsiti cu moartea!

4iziunea argheziana

Predomina stilul optimist#ludic#glumet7 Adam si /va au "ost creati pentru a-i alina singuratatea lui 0umnezeu7 Adam a "ost creat din pra" si nitelus scuipat iar /va din coasta lui Adam7 Au "ost creati ca si copii7 1u se aminteste de moarte ci de pedeapsa#pentru ca pu$licul caruia i se adreseaza este "ormat din copii!

)a simpla auzire a titlul ((Ta$louri $i$lice(( avem impresia ca te&tul trateaza o tema religioasa iar cuvintele "ac parte din campul semantic religios#insa#in te&tul arghezian gasim din a$undenta cuvinte din campul semantic al 6ocului(6ucanduse#sareau#copii)#"iind creata ast"el o am$ianta 6ucausa#indepartandu-se de stilul grav al i$liei!Ast"el#Arghezi a reusit inca odata sa creeze o opera originala#originalitatea constand in cura6ul sau de a contrazice chiar si iserica intr-o perioada in care e&primarea su"erea constrangeri(perioada inter$elica)!*n acest ciclu de poezii ale lui Arghezi#relatia omului religios cu 0umnezeu este privita in paralel cu relatia unor copii cu parintii sau

pro"esorii lor!Setul de poezii ((Ta$louri $i$lice(( se a"la in opozitie cu poezia lirica ((:lori de mucegai((#in cele ; poezii "iind prezentata o lume in"antila#ce are ca scop atragerea puerila spre iserica si te&tele acesteia iar in ultima e&primandu-se intr-un mod adancit in pro"an parerea despre :acerea )umii!

''Testament''

Arta poetica ((Testament((#apare in deschiderea volumului de de$ut (##Cuvinte potrivite((-1-2.) si sintetizeaza o e&perienta sta$ilind relatii noi intre arta si realitate!Tema acestei poezii este rolul creatorului si al operei sale in evolutia generatiilor si in puri"icarea lumii!Titlul sugereaza ca poetul isi lasa opera urmasilor asa cum S"intii Parinti ne-au lasat te&tele sacre!*n aceasta poezie#poetul repeta actul Creatiei divine#((cartea(( are virtuti puri"icatoare intr-o lume pro"ana si uratul este convertit in "rumos#su$limat in poezie! Poezia ((Testament(( deschide volumul de de$ut al lui T!Arghezi-((Cuvinte potrivite((-1-2.!%ptiunea autorului pentru plasarea acestei creatii in "runtea celui dintai volum al sau#denota caracterul ei programatic#vizi$il in "iecare secventa a te&tului! ((Testament(( este alcatuita din ; stro"e de intindere inegala#cu rima imperecheata si cu masura versului de 11 sila$e!% particularitate a acestui te&t este "aptul ca ideile poetica nu se succed#ci se reiau in di"erite structuri ale te&tului!*deea legaturii dintre poet si stra$unii sai apare in prima si a treia

stro"a#dar si in versul "inal7ideea ca poetul este un artizan al cuvantului apare in sintagma ((cuvinte potrivite(( (din stro"a a ***-a)#dar si in sintagma ((slova "aurita((#din secventa "inala!Tot asa#estetica uratului este enuntata in stro"ele a ***-a si a *4-a!*ncipitul poeziei ((Testament(( cuprinde primele 2 versuri ale acesteia<((1u-ti voi lasa drept $unuri#dupa moarte#90ecat un nume adunat pe-o carte!((Aici se concentreaza ideile de $aza ale intregii poezii<succesiunea generatiilor#truda indelungata a creatorului#importanta operei pentru urmasi!*nca de acum#se contureaza prima opozitie a te&tului#((cartea(( asigurand dainuirea creatorului#chiar daca acesta va trece in moarte!*n stro"ele urmatoare#mai apar relatii de opozitie intre termenii care de"inesc uratul ((($u$e((#((mucegaiuri((#((noroi(() si cei care sugereaza "rumosul (((muguri((#((coroane((#(("rumuseti(()! Arghezi este considerat un modernist in relatia cu estetica uratului si cea a "rumosului datorita tratarii intr-un mod novator a unor teme atat de invechite precum cele $isericesti! +odernismul constituie o orientare artistica opusa traditionalismului si care include#prin e&tensie#o seama de curente literare novatoare<sim$olismul#e&presionismul#dadaismul s!a! Poezia ((Testament(( #de Tudor Arghezi#releva o ideatie $ogata#meta"ore indraznete si o viziune originala asupra succesiunii generatiilor(elemente moderniste)!1outatea asupra artei si a rolului poetului constituie#printre altele#elemente moderniste!

=idicati la rangul de Creatori#(($atranii(( sunt sacralizati#iar memoria lor(meta"ora ((cenusa mortilor din vatra(()devine ((0umnezeu de piatra((!*n versurile 4 si 4* apare sintagma ((cuvinte potrivite(((care constituie si titlul primului volum arghezian)!Aceasta il de"ineste pe autor ca pe un artizan care ((potriveste(( cuvintele in vers#printr-o activitate migaloasa si grea#des"asurata in ((mii de saptamani((!0ecantate din graiul simplu si rudimentar al inaintasilor tarani#cuvintele sunt pre"acute in ((versuri si icoane(( #devenind arta! *n versul al >-lea este enuntata estetica uratului<((:acui din zdrente muguri si coroane(( inseamna trans"ormarea uratului in "rumos#adica in poezie!Pe un plan mai pro"und#uratul "ace parte dintre atri$utele lumii care si-a pierdut sacralitatea!*n acest sens poetul devine un Creator care ii reda lumii "rumusetea disparuta#poezia devenind o ipostaza a )ogosului(cuvant divin intemeietor)!/stetica uratului este "ormulata si in doua versuri din stro"a a *4a<((0in $u$e#mucegaiuri si noroi9*scat-am "rumuseti si preturi noi((!% seama de ver$e din stro"ele a ***-a si a *4-a su$liniaza rolul poetului in aceasta trans"igurare ((am ivit((#((le-am pre"acut((#(("acui((#((l-am preschim$at((#((iscat-am((! *n aceste versuri#tema eului poetic este tratata in spirit modernist<in ipostaza de artizan#poetul zamisleste o alta ((lume(( decat cea traditionala#o ((lume(( a tuturor cuvintelor#"rumoase si urate7dar si in spirit religios#urmand povestirile religioase despre 0umnezeu si dezvoltandu-le!Stro"a a *4-a relie"eaza rolul puri"icator al creatiei poetice<aceasta este armonie(meta"ora cantecului la vioara) care incanta

dar si pedepseste#in scopul curatirii lumii(((Pe care ascultand-o a 6ucat9Stapanul ca un tap in6unghiat(()! *n ultima secventa(ultimele doua stro"e) se o$serva o anume o$scuritate a te&tului#ast"el incat meta"ore cum ar "i ((Stapanul ca un tap in6unghiat((#((chiorchin de negi(( sau ((0omnita su"era in cartea mea(( se lasa greu desci"rate!0e asemenea#o$servam ca unii termeni capata semni"icatii neo$isnuite#contrastele sunt iz$itoare#iar sinta&a "razei poate "i rupta(elemente moderniste)! *n sens $i$lic#termenul de ((Testament(( "olosit in titlu#trimite la invatatura pe care ne-au lasat-o proorocii si apostolii cuprinsa in 4echiul si 1oul Testament!%pera argheziana este un legamant intre autor (devenit 0umnezeul ((cartii(( sale) si cititor#o imagine a lumii iz$avite prin arta! ''Psalm''

PSA)+ 2 Tudor Arghezi

Tare sunt singur# 0oamne# si piezis? Copac pri$eag uitat in campie# Cu "ruct amar si cu "runzis Tepos si aspru-n indar6ire vie! Tan6esc ca pasarea ciripitoare Sa se opreasca-n drum#

Sa cante@n mine si sa z$oare Prin um$ra mea de "um! Astept crampeie-n z$or de gingasie# Cantece mici de vra$ii si lastun Sa mi se dea si mie# Ca pomilor de rod cu gustul $un! 1u am nectare roze de dulceata# 1ici chiar aroma primei agurizi# Si prins adanc intre vecii si ceata# 1u-mi stau pe coa6a moile omizi! 1alt candela$ru# stra6a de hotare# Stelele vin si se aprind pe rand in ramurile-ntinse pe altare Si te slu6esc7 dar# 0oamne# pana candA 0e-a "i-n"lorit numai cu "ocuri s"inte Si de-a rodi metale doar# patruns 0e grelele porunci si invataminte Poate ca# 0oamne# mi-este de a6uns! in rostul meu tu m-ai lasat uitarii Si ma muncesc din radacini si sanger! Trimite# 0oamne# semnul departarii#

0in cand in cand# cate un pui de inger# Sa $ata al$ din aripa la luna# Sa-mi dea din nou povata ta mai $una!

Aceasta poezie "ace parte din ciclul de ((Psalmi(( arghezieni alcatuind#impreuna#o lirica a cautarii /denului7oscileaza intre doua lumi<cerul si pamantul!Penduleaza intre credinta si tagada#cuprinde poezii de "actura modernista!Tema acestui ciclu liric este insingurarea omului parasit de 0umnezeu#care reediteaza drama lui *isus a"lat pe cruce! Psalmul este o specie a genului liric!Poezie religioasa cu caracter imnic#psalmul e&prima pietatea#increderea#umilinta#proslavirea lui 0umnezeu!Cei mai vechi psalmi au "ost atri$uiti regelui 0avid si apar in ((4echiul Testament((!T!Arghezi a scris 18 psalmi dintre care - apar in volumul de de$ut-((Cuvinte potrivite((-1-2.!Poezii religioase dar si "iloso"ice#avand ca tema cautarea 0ivinitatii#((Psalmii(( arghezieni releva trairile su"letesti ale omului modern<nelinistea#singuratatea#instrainarea#chinul#setea de a$solut#incertitudinea#sentimentul limitelor!Poezia intitulata ((Psalm((este inclusa in primul volum arghezian si are ca tema drama poetului-om pe care 0umnezeu l-a parasit#lasandu-l singur!Cu toate ca specia este atat de veche#trairile su"letesti mentionate cat si dramatismul cautarii lui 0umnezeu#sunt elemente moderniste!0in punct de vedere compozitional poezia este alcatuita din sapte catrene si 2 versuri "inale#avand rima incrucisata si masura versului varia$ila(osciland intre 8-11 sila$e)!Considerat drept psalmul singuratati#poemul se deschide cu strigatul deznada6nuit al omului macinat de constiinta ca 0umnezeu la dar uitarii<((Tare sunt singur#0oamne#si piezis?9Copac

pri$eag uitat in campie#9Cu "ruct amar si cu "runzis9Tepos si aspru-n indar6ire vie!((!Se intrevede in stro"ele a **-a si a ***-a nelinistea ca o patima cereasca#trasatura care il deose$este pe psalmist de oamenii o$isnuiti#reprezentati prin meta"ora pomilor cu rod!Stro"ele a 4-a si a 4*-a e&prima o$oseala cosmica a cautatorului de 0umnezeu<((copacul(( care si-a "acut#din ramuri#altare pentru "ocurile s"inte#rosteste o intre$are retorica invecinata cu revolta<((Si te slu6esc7dar#0oamne#pana candA((! *n "inal#parasit si singur ca *isus pe cruce (((*n rostul meu tu m-ai lasat uitarii(()#poetul traieste o mare drama (((Si ma muncesc din radacini si sanger(()!Aceasta s"asiere launtrica va conduce la rugamintea adresata in ultimele versuri<((Trimite#0oamne#semnul departarii#90in cand in cand#cate un pui de inger!((

''Flori de mucigai''

Poezia ((:lori de mucigai(( deschide ciclul cu acelasi titlu (1-B1)#care constituie o aplicare a esteticii uratului enuntate in ((Testament((!Titlul volumului aminteste de (()es "leures du mal(( ale lui audelaire#dar ideea sugerata este aceea ca "rumosul poate ((creste(( si din urat#asa cum "lorile cresc deasupra mucegaiului! ((:lori de mucegai(( este o poezie lirica#in care autorul isi e&prima in mod direct#nelinistile generale de actul creatiei!Tema aceste poeme o constituie conditia poetului damnat care-si pierde#in spatiul inchisorii#vechile viruti de creator! Cateva sim$oluri religioase(taurul#leul si vulturul) trimit la cei trei evanghelisti()uca#+arcu si *oan)!Pe acestia

iconogra"ia crestina ii in"atiseaza impreuna cu respectivele sim$oluri semni"icand<6ert"a(taurul)#domnia lui *isus(leul) si imaginea S"antului 0uh(vulturul)!0espuiat de sacralitate in in"ernul inchisorii(((cu puteri nea6utate(()poetul devine un damnat!*n aceste conditii#demonul sau interior ii dicteaza versurile $lestemate#rod al unui act luci"eric<((Sunt stihuri "ara an#9stihuri de groapa#90e sete de apa9Si de "oame de scrum#9Stihurile de acum!((!%mul care "usese inzestrat cu o ((unghie ingereasca(( pentru a-si "auri opera#o pierde datorita co$orarii in iar#chiar lasata sa creasca#aceasta ramasita a sacrului ((nu a mai crescut(( ori a "ost convertita in intrument diavolicesc (((sau nu o mai cunoscut(()!1oul ((instrument(( de creatie este generator de su"erinta(((Si ma durea mana ca o ghiara91eputincioasa sa se stranga(()#poetul traind drama imposi$ilitatii de a mai scrie ca alta data!Aceasta va conduce la un alt tip de poezie-oglinda a unei creatii inversate(((Si mam silit sa scriu cu unghiile de la mana stanga(() in care truda nu era su"icienta#iar )ogosul nu se mai intrupeaza in vers sacru!Poezia ((:lori de mucigai(( deschide in mod programatic#ciclul cu acelasi titlu in care Arghezi aplica estetica uratului enuntata in ((Testament((<trans"ormarea a ceea ce este urat in materie artistica!

0oso"tei-Psaltirea in versuri

Despre autor...

+are cCrturar romDn# talentul cCruia s-a mani"estat En a doua 6umCtate a secolului >4** a "ost mitropolitul 0oso"tei! 0imitrie CrilC (sau orDlC)# viitorul mitropolit 0oso"tei# este originar de prin pCrFile Sucevei# dintr-o "amilie de mazili! 4iitorul poet Gi traducCtor 0oso"tei pare de asemenea a "i Enrudit cu o ramurC de aromDni - PaparC - valahi

macedonieni# sta$iliFi cu traiul ceva mai Enainte En 8aliFia# "apt care ar vor$i despre originea $alcanicC pe o anumitC linie a cCrturarului!

1u se cunoaGte cDnd Gi En ce Empre6urCri cCrturarul a Em$rCFiGat cariera ecleziasticC! Se admite# de e&emplu# cC a "ost printre cei ce Gi-au "Ccut studiile la Colegiul slavo-grecolatin din *aGi Gi s-a "ormat En mediul cultural cCrturCresc Gi religios al mitropolitului 4arlaam# a cCrui iniFiative culturale le-a continuat cu deose$it succes mai tDrziu! A6uns la maturitate# 0oso"tei poseda lim$ile latinC Gi greacC veche# precum Gi unele lim$i Gi culturi moderne (polonC# ucraineanC# rusC# neogreacC)! AceastC Empre6urare i-a determinat pe cercetCtori sC admitC cC 0oso"tei Gi-ar "i continuat studiile# de alt"el ca Gi alFi reprezentanFi ai culturii noastre# En Polonia# la cunoscuta GcoalC a :rCFiei ortodo&e din )vov! Hn 1'2- este atestat ca ieromonah la mCnCstirea Pro$ota# En 1';8 devine episcop de IuGi# iar En 1';- este episcop de =oman! Hn aceGti ani leagC o strDnsC prietenie cu cele$rul cronicar +iron Costin# cu grecul 0ositei 1otara# viitorul patriarh al *erulalimului# 0upC 1''; Encepe lucrul asupra operei sale de mare rCsunet JPsaltirea En versuriJ# pe care o va tipCri la mCnCstirea Kniev din Kcraina En 1'.B!

:iind uns mitropolit En 1'.1# En scurtC vreme se vede antrenat En evenimentele legate de rCz$oiul turco-polon# En care el spri6inC politica antiontomanC a domnului +oldovei Lte"an Petriceicu (1'.B-1'.2)! Hn 1'.B EmpreunC cu acesta din urmC# 0oso"tei este nevoit sC se re"ugieze En Polonia! )a Enceputul anului 1'.; revine En +oldova# iar peste cDteva luni redo$DndeGte scaunul mitropolitan# dupC care urmeazC o perioadC de un deceniu de intensC muncC intelectualC de

traducere Gi tipCrire a principalelor cCrFi de cult creGtin ortodo& En lim$a romDnC! )a "el ca Gi cele$rul sCu pro"esor 4arlaam# mitropolitul 0oso"tei adreseazC traducerile Gi tipCriturile sale cCtre Entreaga seminFie romDneascC! AlCturi de marile personalitati romDnesti care au ilustrat viata noastrC culturalC din sec! al >4**-lea se asaza si "igura mitropolitului +oldovei# 0oso"tei! Hn mod "iresc#despre viata#activitatea si importanta deose$itC a operei literare a lui 0oso"tei s-a scris "oarte mult!Cu toate acestea#viata lui 0oso"tei si opera sa literarC sunt Enca putin cunoscute! +itropolitul 0oso"tei a lCsat o urmC adDnca En viata religioasC a +oldovei# dDndu-i acestei vieti un impuls nou! Prin reEn"iintarea tipogra"iei# prin tipCrirea de carti noi#in special de ritual $isericesc# 0oso"tei este continuatorul direct al operei culturale din epoca lui 4asile)upu!JAcest 0oso"tei mitropolitul - scrie *on 1eculce - nu era om prost de "elul lui!Si era neam demazil! Prea Envatat# multe lim$i stia< elineste# latineste# slavoneste si altC adDncC carte sinvCtCturC!0eplin cClugar si cucernic# si $lDnd ca un miel! Hn tara noastrC# pe aceastC vreme nu este om ca acela!5 PromovDnd introducerea lim$ii romDne in $isericC si depCsind modelul literaturii religioase canonice# 0oso"tei rCmDne J"ondatorul poeziei romDne literareJ ( ! P! Iasdeu)! Hntemeietor de lim$a6 cult si "ictiune literarC# acesta dominC cultura romDneascC de la s"Drsitul veacului al >4**-lea! ''Psalmul 50'' :ie-F milC# 0oamne# de mC iartC# Cu milostivirea cea $ogatC# Li pentru a ta ie"tinCtate SC mC curCFCGti de rCutate!

Li mai cu de-adins de rCu mC spalC Li mC limpezeGte de greGalC! CC eu Em Gtiu a mea "CrClege Li rCul mieu nainte-mi ce merge! Mie F-am greGitu-F# 0oamne svinte# 0e-am "Ccut rCutCF denainte! Cuvintele tale te-ndireaptC )a giudeF sC-nvinci# cDnd vei da platC! *acC-s zCmislit En strDm$Ctate# Aplecat de maicC-mea-n pCcate! Ce tu# 0oamne# iu$eGti dereptatea# 0e-F arCF pre mine $unCtatea# Li cu taine ce nu sC pot spune +i-ai arCtat a ta-nFelepciune! Cu izopul tu mC ocropeGte Li mC scaldC de mC curCFeGte! SC hiu spClat Gi al$ ca omeFii# SC mC $ucur Gi eu cu direpFii 0e veGti $une Gi preacuvioase# Li sC-mi $ucuri miGelele oase! 0oamne# nu-F Entoarce svDnta "aFC 0e greGele ce-am "Ccut# cu greaFC# Li de cDte-am lucrat "CrC lege#

Cu milostivirea ta le Gterge! *nemC curatC tu-m zideGte Li duh dirept En zgCu Em noieGte! 1u mC urni din svDnta ta "aFC# Li duhul tCu cel svDnt ce mC-nvaFC SC nu-l depCrtez de cCtrC mine# Ce sC-m dai $ucurie cu $ine# Cu svDnta ta# 0oamne# mDntuinFC! Li sC-m dai Gi duh de $iruinFC# Ca sC-nvCF pre cei "CrC de lege CCtrC cCile tale s-alerge# SC sC-ntoarcC de pre rCutate CCtrC a ta svDntC $unCtate! Li mC scoate# 0oamne# de la sDnge# Cu mDntuinFa ta de mC strDnge! Li cu adevarata ta-mpreunC )im$a mea sC-G "acC voaie $unC! Li $uzele mele# 0oamne svinte# SC-m deGchiz# Gi rostul sC te cDnte# SC dea veste "CrC de sDialC Hn tot locul de svDnta ta "alC! CC de-ai po"ti 6CrtvC# F-aG aduce# CC 6Crtvele de ars nu-F par dulce!

)ui 0umnezCu 6Crtva ceea place Cu su"letul En"rDnt ce s-a "ace! *nema cea zdro$itC Gi "rDntC )a 0umnezCu nu va "i de smDntC! Li cu a ta# 0oamne# $unC vrere Sionului sC-i "aci mDngDiere# S-ai$C de toate pCrFile pace# PCnC zidiuri nalte sC vor "ace Pregiur *erusalim cetate# SC scripascC dar Gi $unCtate! Atunci 6Crtve direpte F-vom "ace! Colaci Gi prinoase# cumu-F place# 4in Gi pDine# unt Gi cu grDu dulce# Li viFCi pre oltari F-vom aduce!

0oso"tei are ca model pe *an NochanoOs,i# care tradusese Psaltirea En lim$a polonC! Traducerea Psaltirii i-a cerut multC muncC# "iindcC o prelucreazC cu ritmul# rima# metrica poeziei populare Gi dC o culoare de speci"ic naFional temelor $i$lice! /l "oloseGte e&presii ca< PdescClecarea moGiei5# Purice5# Pca"tane5# P$ucine din corn de $our5! :ace e"ortul de a adapta lim$a romDnC la pro$lemele lim$a6ului poetic Gi dovedeGte capacitatea lim$ii romDne pentru o activitate literarC! /l "ace paGi importanFi pentru introducerea lim$ii romDne En o"icierea cultului creGtin ortodo&! *maginile "olosite creeazC o stare a"ectivC pentru receptarea mesa6ului

religios< PAm mDncat pDine cu zgurC9Li lacrimi En $CtCturC 90e "aFa mDniei Tale5# PEn ce chip doreGte cer$ul de "DntDnC 9 CDndu-* strDnge setea de-1 arde-n plCmDnC 9Su"letul meu# 0oamne# aGa Te doreGte5! Knii psalmi# En urma versi"icaFiei populare# au pCtruns En colinde# En cDntecele de stea# En dramele populare ca 4icleemul! Pentru talentul sCu literar# el este considerat primul poet cult din literatura noastrC!

4ieFile S"inFilor cuprinde traduceri din greceGte Gi sDr$eGte ale unor legende hagiogra"ice! En prima parte cuprinde legende re"eritoare la 0omnul *isus# la +aica 0omnului# la apostoli! 0e e&emplu ne povesteGte "elul En care 0omnul *isus EGi imprimC chipul pe o nC"ramC Gi i-o trimite lui Avgar! Acesta se vindecC# EnchinDndu-se la icoana 0omnului! *n partea a doua se cuprind legende ale martirilor Gi asceFilor# avDnd ca idee centralC a6utorul dat de 0omnul *isus! Ast"el# s"Dntul Tars este pus Entr-un sac cu vipere Gi aruncat En mare! /ste scos de Engeri Gi merge pe valuri! Sunt cuprinse legendele s"inFilor Ale&ie# /ustaFiu# a celor Gapte coconi din /"es# a s"intei Tecla!

''Psaltirea in versuri''

JPsaltirea pre versuri tocmitaJ a "ost tiparita in 1'.B *a Kniev (PoloniA) si cuprinde psalmii $i$lici# pe care 0oso"tei i-a versi"icat intr-o maniera artistica impresionanta# "apt care 1a determinat pe 1icolae +anolescu sa considere aceasta opera Jintaiul monument de lim$a poetica romaneascaJ! 0atorita vastei sale culturi# 0oso"tei a reusit sa creeze o versi"icatie dupa rigorile versului cult# pe care 1-a im$inat cu

metrica populara romaneasca si cu stilul speci"ic poeziei "olclorice! Stradania plina de ra$dare si daruire a durat "oarte mult timp (1'';-1'.B)# asa cum poetul insusi marturiseste ca a talcuit psalmii Jvreme indelungata# precum am putut mai "rumosJ! *ntentia declarata a lui 0oso"tei privind versi"icarea psalmilor $i$lici a "ost ca Jsa poata trage hirea omului catre cetitul eiJ! +ai mult decat atat# scriitorul indeamna cititorul sa descopere talcul# invatatura care se desprinde din psalmi si sa patrunda dincolo de sensu) ei para$olic< Jca ciumiliturile (ghicitorile AQ!AQ!)# cand alta graiesti si alta sa-nta"egeJ! JPsaltirea in versuri tocmitaJ# lucrare literara de mare intindere# avand 8'00 de versuri# este cu atat mai valoroasa pentru cultura noastra# cu cat psalmii sunt creatii concise ca stil si adesea greu de transpus in alta lim$a! Ceea ce particularizeaza poeziile religioase ale JPsaltireiJ este spiritul lor romanesc# prin versi"icarea in stil "olcloric# prin lim$a6ul oral presarat cu e&presii si cuvinte populare< JpleavaJ# ocineJ# Jca"tanJ# Jco$uzJ# JcolaciJ# giunciJ# JlautaJ etc! 0e remarcat este si cadrul natural al psalmilor# care se departeaza de geogra"ia s"antului pamant# "iind sugerate cu transparenta tinuturile "eerice romanesti!0oso"tei este un liric incontesta$il# prevestindu-l pe /minescu# mai ales prin temele "ilozo"ice "undamentale si starile interioare pro"unde cum ar "i 8eneza# conditia de muritor a omului in Knivers# solitudinea# melancolia# "ramantarile si durerile su"letesti! in ceea ce priveste raportul omului cu divinitatea# 0oso"tei il precede pe Tudor Arghezi# al carui vers JTare sunt singur# 0oamne# si piezis?J trimite catre versul din JPsaltireJ# J0oamne# sunt mahnit si trist cu totulJ#ilustreaza atitudinea psalmistului asemanatoare cu aceea a lui 0oso"tei# J+a rog# 0oamne# sa-ti vad "ataJ! 0e alt"el# o particularitate aparte a lui 0oso"tei este permanenta adresare directa catre "orta suprema prin sintagme speci"ice< J0umnezauJ#

J0umnezaul!meu s"inteJ# J0oamne s"inteJ# Ca ti-i# 0oamne# a ta-mparatiaJ!)im$a6ul artistic al JPsaltirei pre versuri tocmitaJ este alcatuit din regionalisme - JvoroavaJ# Jco$uzJ# J$uorJ -# arhaisme - JhireJ# JpreJ# JplansamJ# sa hiiJ -# locutiuni populare - Jti-ad-aminteJ# Jam gatatJ# Jpleaca-ti auzulJ! Ca procedee artistice# se remarca in primul rand comparatia# care a$unda in psalmii lui 0oso"tei< JA doua zi se usuca 9 Ca-n cuptori cand o aruncaJ# Jlumea asta-i ca o miza micaJ# JCu cascate guri ma omoari 9 Ca lecii ce apuca si z$iariJ# JCa otava ce sa trece 9 0e soare si de vant receJ! /pitetele si meta"orele con"irma valoarea artistica a psalmilor ca prima "orma a poeziei romanesti< Jinema amaraJ# Jinema sacataJ# Jgrea uraJ# Jnalta strigareJ# Jlacramile hier$inteJ# Jinima R!!!S sa vesta6iasteJ# Jsara-i vestedaJ# J$ucine "erecateJ!=e"erindu-se la "rumusetea versurilor lui 0oso"tei# 1icolae +anolescu a"irma< JA stra$ate QPsaltireaT echivaleaza cu o calatorie printr-o tara a minunilor poeticeJ! Psalmii lui 0oso"tei nu au "ost cantati niciodata in $iserica# dar au avut un larg ecou in popor# "iind transmisi pe cale orala din generatie in generatie si constituie# pentru literatura romana# punctul de plecare al creatiei lirice religioase# ilustrata in a doua 6umatate a secolului al >l>-lea de Ale&andru +acedons,i si dusa la per"ectiune# in secolul urmator# de Tudor Arghezi!