CUPRINS

1. MODERNISMUL aspecte teoretice - TUDOR ARGHEZI TESTAMENT a!a"i#$ "iterar$ - LUCIAN %LAGA EU NU STRIVESC COROLA DE MINUNI A LUMII a!a"i#$ "iterar$ - ION %AR%U DIN CEAS DEDUS... a!a"i#$ "iterar$ &. TRADI'IONALISMUL aspecte teoretice - (ASILE (OICULESCU N GRDINA GHETSEMANI a!a"i#$ "iterar$ ). NEOMODERNISMUL aspecte teoretice - NICHITA ST*NESCU LEOAIC TNR, IUBIREA - a!a"i#$ "iterar$ 1. MODERNISMUL
Mo+er!is,-" este un curent literar initiat la noi in 1919 de Eugen Lovinescu, a carui doctrina porneste de la ideea ca exista .-! spirit a" /eac-"-i0 care impune procesul de sincronizare a literaturii romane cu literatura europeana, cunoscut si ca pri!cipi-" si!cro!is,-"-i. Ideea de la care porneste Eugen Lovinescu este aceea ca civilizatiile mai putin dezvoltate sunt influentate de cele avansate, mai intai prin imitatia civilizatiei superioare (Teoria imitatiei emisa de francezul Gabriel Tarde , iar dupa implantare, prin stimularea crearii unui fond literar propriu. !e aceea, teoria 1or,e"or 1ara 1o!+ sustinuta de Titu "aiorescu este acceptata si de Lovinescu, dar acesta considera ca formele pot sa#si creeze uneori fondul. $rimul obiectiv al modernismului a fost pro,o/area ti!eri"or scriitori si imprimarea unei tendinte moderniste in evolutia literaturii romane. In vederea modernizarii literaturii romane, Eugen Lovinescu traseaza cateva directii noi pe care sa se inscrie operele literare% 1 evolutia prozei de la liric la epic si a poeziei de la epic la liric & tematica operelor literare sa fie inspirata din viata citadina si nu cea rurala ' crearea romanului obiectiv si a romanului de analiza psi(ologica ) intelectualizarea prozei si a poeziei (ilustrarea in operele literare a unor idei filozofice profunde * crearea intelectualului, ca persona+ al operei literare. 1

TUDOR ARGHEZI
TESTAMENT - Analiz literar Definitie% ,onceptul de arta poetica exprima un ansamblu de trasaturi care compun viziunea despre lume si viata a unui autor, despre menirea lui in univers si despre misiunea artei sale, intr#un limba+ literar care#l particularizeaza. Poe#ia 2Testa,e!t2 +e T-+or Ar34e#i 51667 - 189:; aflata in fruntea primului volum, "C !inte "#t$i!ite" (19&- , reflecta "iris,-" s-<iecti/ si constituie, poate, cea mai cunoscuta arta poetica din lirica romaneasca. .lte poezii programatice sunt "%#$t$et", "R &a 'e (eam", "Ia aminte". Te,a poeziei "Te(tament" exprima co!ceptia +espre arta a lui .rg(ezi si defineste programatic intreaga creatie lirica a poetului, in care cuvantul este atotputernic, stapan absolut al universului, iar opera literara este rodul (arului divin si al trudei. Tit"-" /Testament/ este sugestiv pentru ideea fundamentala a poeziei, aceea a relatiei spirituale dintre generatii si a responsabilitatii urmasilor fata de mesa+ul primit de la strabuni. !e asemenea, titlul ilustreaza si in sens propriu faptul ca poezia este un /act oficial/ intocmit de poet, prin care lasa mostenire urmasilor opera sa literara% /0u#ti voi lasa drept bunuri dupa moarte, !ecat un nume adunat pe#o carte./ Str-ct-ra co,po#itie "i,<a= poetic I!cipit-" este o a'$e(a$e 'i$e)ta, f#$ma ne&ati!a a verbului la persoana a II#a singular avand rolul de a accentua valoarea deosebita a mostenirii, opera literara, bunul cel mai de pret al poetului, pe care acesta o lasa prin testament viitorimii% /0u#ti voi lasa drept bunuri dupa moarte, 1!ecat un nume adunat pe#o carte./ ,reatia literara constituie o ac-,-"are spirit-a"a mostenita /de la strabunii mei/, realizata cu mult ef#$t si in mod e!#* ti!% /$rin rapi si gropi adanci,1 2uite de batranii mei pe branci/ ,ontinuarea traditiei stravec(i si a operei infaptuite de stramosi constituie o treapta in evolutia spirituaia a omenirii, simbolizata aici prin !#)ati! * /fiule/, o a'$e(a$e 'i$e)ta, care da poeziei un ton familiar, intim, ce apropie predecesorii de viitorime% /si care, tanar, sa le urci te#asteapta,1 ,artea mea#i, fiule, o treapta./ ,a ,esa3er a" tr-+ei si +-rerii stra<-!i"or, poetul asaza /cartea/ la capataiul civilizatiei omenesti, cu indemnul, din nou a'$e(at 'i$e)t, de a respecta acest bun spiritual si a#l duce spre progres, asemuind opera cu biblia% /.saz#o cu credinta capatai,1 Ea e (risovul vostru cel dintai/. Evolutia spirituala este ilustrata prin instrumentele pe care poetul le enunta in poezie, de la munca fizica, /sapa/ si /brazda/, omenirea a progresat catre o activitate intelectuaia, /condei/, /calimara/% /,a sa sc(imbam acum, intaia oara,1 2apa#n condei si brazda#n calimara/. Li,<a=-" poetic vine din vorbirea batranilor, din limba populara, /!in graiul lor cu#ndemnuri pentru vite/, din care poetul a /ivit cuvinte potrivite/, ceea ce constituie o ma$t $i(i$e 'e )$e'inta, careia ii ramane devotat. In#!atia (ti*i(ti)a arg(eziana face ca poetul sa valorifice cuvintele in sens estetic, sa le dea o noua semnificatie, intrucat cuvantul este la .rg(ezi atotputernic% /Le#am prefacut in versuri si#n icoane.1 3acui din zdrente muguri si coroane,1 4eninul strans l#am presc(imbat in miere,1 Lasand intreaga dulcea lui putere./ &

C-/a!t-" ar34e#ia! este o,!ipote!t, el poate sa mangaie sau sa pedepseasca, sa aline sau sa ocarasca% /.m luat ocara, si torcand usure1 .m pus#o cand sa#mbie, cand sa#n+ure./ C-/a!t-" este +i/i!, este dat de la !umnezeu, poetul facand trimitere la 5iblie, unde se spune ca /mai intai a fost cuvantul/, iar generatiile viitoare au datoria de a#l pastra si a#l inaita% /.m luat cenusa mortilor din vatra1 2i am facut#o !umnezeu de piatra,1 6otar inalt, cu doua lumi pe poale,1 $azind in piscul datoriei tale. / Datoria poet-i-i este aceea de a ilustra in poezia sa, simbolizata prin /vioara/, durerile neamului romanesc, imaginea grotesca a stapanului +ucand /ca un tap in+ung(iat/ fiind subliniata de ideea biciului rabdat intors in cuvinte, ca simbol al izbavirii si pedepsirii celor ce au provocat suferintele. Limba poetica in care sunt exprimate aceste idei este surprinzatoare prin inovatie stilistica, .rg(ezi aducand in literatura romana estetica -rat-"-i, o noua maniera literara de a exprima frumosul, dandu#i astfel o noua valoare% /!in bube, mucegaiuri si noroi1 Iscat#am frumuseti si preturi noi./ Tudor .rg(ezi considera poezia o domnita rasfatata, aleasa, plina de sensibilitate si de noblete spirituals% /Intinsa lenesa pe canapea1 !omnita sufera in cartea mea./ 7ltima strota da o +e1i!itie co!creta operei "iterare care, in conceptia lui .rg(ezi este o i,<i!are ar,o!ioasa i!tre 4ar ta"e!t i!spiratie si tr-+a e1ort intre care exista o uniune perfect8% /2lova de foe si slova faurita1 Imparec(eate#n carte se marita,1 ,a fierul cald imbratisat in cleste./ $oetul se considera robul cititorului, care este /!omnul/, el creeaza o opera care sa fie citita de urmasi, e cel care trudeste din greu pentru9 ca cititorul sa fie constient de datoria sa de a contribui la evolutia civilizatiei spirituale a omenirii% /:obul a scris#o, !omnul o citeste/. Intreaga opera "iterara este ro+-" -!ei tra+itii stra,osesti in care se inscrie si opera lui in mod evolutiv, progresiv, pe care o lasa mostenire urmasilor, asa cum si el a preluat#o si a infrumusetat#o, a imbogatit#o, a inaltat#o spiritual% /3ar#a cunoaste ca#n adancul ei1 ;ace mania bunilor mei./ Li,<a=-" artistic 5estetica -rat-"-i; se individualizeaza in intreaga noastra literatura prin modalitati originate si novatoare% 1 si!ta3,e poetice aflate in re"atii +e opo#itie% /graiul lor cu indemnuri pentru vite/1 /am ivit cuvinte potrivite/< /bube, mucegaiuri si noroi/ 1 /3rumuseti si preturi noi/< /;drente/1 /muguri si icoane/< /veninul9< & ,eta1ore s-rpri!#atoare ca semnificatii% pentru sensul de opera, poetul foloseste o multitudine de metafore% /carte/, /(risov/, /ocara/, /cuvinte potrivite/, /!umnezeu de piatra/, /ciorc(ini de negi/, /slova de foc si slova faurita/< ' epitete"e se disting prin i!o/atie, prin alaturarea de cuvinte surprinzatoare% /dulcea lui putere/, /durerea surda si amara/, /torcand usure/< ) si!ta>a surprinde prin i!/ersari"e +e topica% /2i dand in varf, ca un ciorc(in de negi,1 :odul durerii de vecii intregi./< * "i,<a=-" pop-"ar este semnificativ in poezie prin expresiile si cuvintele populare% /pe branci/, /saricile/, /plavani/, /poale/, /zdrente/, /tap in+ung(iat/, /se marita/. (ers-ri"e au ,etrica /aria<i"a, iar "e>ic-" e a<r-pt co"t-ros in consonata cu asprimea ideilor transmise. =rice act creator spiritual implica si cultul poetului pentru traditie, pentru stramosi si totodata responsabilitatea creatorului fata de urmasi, idee exprimata de .rg(ezi in mod explicit% /$oezia e insasi viata, e umbra si lumina care catifeleaza natura si da omului senzatia ca traieste cu planeta lui in cer. $retutindeni in toate este poezie, ca si cum omul si#ar purta capul cuprins intr#o aureola de icoana./ '

LUCIAN %LAGA
Aspecte ale sistemului filozofic blagian "onumentalitatea operei lui Lucian 5laga st> ?n ?mbinarea de mare profunzime a poeziei cu filozofia, care m>rturise@te # prin bog>Aia sa metaforic>, prin terminologia original> # viziunea sa poetic>. Cunoaterea se bazeaz> pe dou> concepte filozofice originale, definite de 5laga ?n BTrilogia cunoa@terii/ @i ?n &,unoa@terea luciferic>/% # cunoa@terea paradisiac>, de tip logic, raAional, care se revars> asupra obiectului cunoa@terii @i nu#1 dep>@e@te, vrCnd s> lumineze misterul pe care, astfel, s>#l reduc>, fiind specific> oamenilor de @tiinA>< # cunoa@terea luciferic> are ca scop potenAarea, adCncirea misterului @i nu l>murirea lui, specific> sensibilit>Aii poeAilor< Filosofia culturii define@te, ?n principal, dou> concepte ma+ore @i anume acela de stil @i de metafor>, ?n lucrarea BTrilogia culturii/% # Stilul este, ?n concepAia lui 5laga, un ansamblu de tr>s>turi determinate de factori ce acAioneaz> incon@tient asupra unor comunit>Ai umane, ?ntre care nume@te factorul spaAial @i factorul temporal, care determin> specificul spiritual al acelei colectivit>Ai. .plicCnd acest concept la cultura romCn>, 5laga identific> stilul cu BspaAiul mioritic/, ce const> dintr#o succesiune de deal @i vale, care se reg>se@te formativ ?n spiritualitatea neamului romCnesc% Bmelancolia nici prea grea, nici prea u@oar>, a unui suflet care suie @i coboar>, ... iar>@i @i iar>@i, sau dorul unui suflet care vrea s> treac> dealul ca obstacol al sorAii @i care totdeauna va mai avea de trecut ?nc> un deal, sau duio@ia unui suflet, D...E ce#@i are sui@ul @i coborC@ul, ?n>lA>rile @i cufund>rile de nivel, ?n ritm repetat, monoton @i f>r> sfCr@it/. # Metafora cunoa@te, ?n concepAia gCnditorului poet, dou> tipuri% # metafora plasticizant, care d> frumuseAe limba+ului liric, f>r> a#i ?mbog>Ai conAinutul% B7n zbor de l>stun1 Isc>le@te peisa+ul/ sau B... prin ora@1 $loaia umbl> pe catalige/< # metafora revelatorie, care are rolul de a potenAa misterul esenAial, de a revela conAinutul% BEu nu strivesc corola de minuni a lumii/. EU NU STRIVESC COROLA DE MINUNI A LUMII # Analiz literar Poe#ia .E n (t$i!e() )#$#*a 'e min ni a * mii+ a@ezat> ?n desc(iderea volumului de debut al lui L-cia! %"a3a (1F9*#19G1 , Poemele luminii (1919 , reflect> "iris,-" s-<iecti/ @i constituie arta poetic$ prin care anticipeaz> sistemul filozofic pe care ?l va realiza 1* ani mai tCrziu. Eu nu strivesc corola de minuni a lumii este o ,e+ita?ie 1i"o#o1ic$, avCnd profunde accente lirice, o co!1esi-!e e"e3iac$ pe tema cunoa@terii, care poate fi paradisiac>, misterul fiind parAial redus cu a+utorul logicii, al intelectului, al raAiunii @i luciferic>, ce potenAeaz> misterul, ?l reveleaz> prin tr>irile interioare, prin imaginaAie @i stare poetic>. .ceste idei poetice le exprimase 5laga anterior ?n volumul B$ietre pentru templul meuH din 1919 # ,Cteodat>, datoria noastr> ?n faAa unui adev>rat mister nu e s>#l l>murim, ca s>#l adCncim a@a de mult, ?ncCt s>#l prefacem ?ntr#un mister @i mai mareH# @i ulterior ?n Cunoaterea luciferic din 19'', volum ce a fost apoi integrat ?n lucrarea rilogia cunoaterii. In spirit modern, imaginarul poetic transfigureaz> realitatea concret> ?ntr#o viziune artistic> specific> filozofiei blagiene, prin cunoa@tere luciferic>, altfel spus cunoa@terea )

7niversului ?nseamn> potenAarea misterelor lumii prin iubire, prin funcAia expresiv> a metaforei revelatorii @i a elementelor de recurenA>. $ropriu oric>rei arte poetice, lirismul subiectiv se manifest> @i ?n aceast> poezie, confirmCnd prezenAa eului liric prin m>rcile lexico#gramaticale reprezentate de verbele @i pronumele la persoana I # Bnu strivescH, Bnu ucidH, BsporescH, B?mbog>AescH, BiubescH, BeuH, BmeaH @i BmeiH. Str-ct-ra te>t-"-i poetic "odernismul poeziei Eu nu strivesc corola de minuni a lumii este susAinut @i de structura compoziAional> a textului liric ?n trei secvenAe poetice corespunzCnd motivelor lirice, care sugereaz> cele dou> tipuri de cunoa@tere% luciferic> @i paradisiac>, aflate ?n relaAii de opoziAie @i de recurenA>. Te,a exprim> atitudinea poetului#filozof de a prote+a misterele lumii, izvorCt> la el din iubire, prin iubire @i prin metafore revelatorii, prin imagini ce reliefeaz> nu atCt diferenAa filozofic> ?ntre raAional @i iraAional, cCt relaAiile de opoziAie dintre gCndirea logic> @i gCndirea poetic>. Ideea liric> exprim> ?n mod direct concepAia despre potenAarea misterelor lumii @i cunoa@terea 7niversului prin iubire, atitudine revelatorie care define@te specificul metafizicii blagiene. Tit"-" poe#iei Eu nu strivesc corola de minuni a lumii este o metafor> revelatorie care semnific> ideea cunoa@terii luciferice, exprimCnd crezul c> datoria poetului este s> potenAeze misterele universului (Bcorola de minuni a lumiiH , ci nu s> le l>mureasc>, s> le reduc> (Bnu strivescH , accentul punCndu#se pe confesiunea liric> (BeuH . :eluarea titlului ca prim vers al poeziei reprezint> i!cipit-". !emersul liric nu este conceptual, ci poetic, 5laga susAinCndu#@i concepAia cu metaf#$e $e!e*at#$ii @i nu cu argumente raAionale. ,onfesiunea lui se organizeaz> ?n +urul unor re"a?ii +e opo#i?ie cu sens figurat% Blumina meaH # Blumina altoraH, pronumele personal BeuH, fiind cuvCntul#c(eie al ?ntregii poezii, exprimCnd metaforic conceptul de Bcunoa@tereH. Meta1ora re/e"atorie "etafora revelatorie BEu nu strivesc corola de minuni a lumiiH exprim> concepAia eului liric despre cunoa@tere, conAinutul s>u bogat ?n sensuri fiind dat de semnificaAia cuvintelor care o compun% marca morfosintactic> a eului liric (BeuH , verbul cu tent> de agresivitate la forma negativ> (Bnu strivescH , sugerarea perfecAiunii (BcorolaH misterelor universului (Bde minuni a lumiiH . Eul liric pledeaz> pentru potenAarea misterelor universului, pe care nu dore@te s> le l>mureasc> pentru a no strica ec(ilibrul perfect al acestuia. J Pri,a sec/e!?$ poetic$ define@te concepAia filozofic> privind ) n#a,te$ea * )ife$i)- prin verbele care resping ferm agresivitatea atitudinii de l>murire a misterelor lumii # Bnu strivescH, Bnu ucid cu mintea 1 tainele ce le#ntClnesc 1 ?n calea meaH. In ultimul vers al secvenAei se reveleaz>, prin en me$a.ie, simboluri esenAializate ale misterelor universului% natura ?ncon+ur>toare, viaAa, existenAa ?ns>@i a universului (BfloriH < perceperea extaziant>, simAirea @i emoAia uman> (Boc(iiH sunt oglinda sufletului < comunicarea prin cuvCnt @i iubirea prin s>rut (BbuzeH @i moartea ca o component> structural> a existenAei duale @i ciclice (viaA>#moarte , care la 5laga nu este sfCr@itul dramatic, ci constituie Bmarea trecereH ?ntr#o lume superioar> (BmorminteH . J Ur,$toarea sec/e!?$ "iric$ exprim> noAiunea filozofic> de ) n#a,te$e "a$a'i(ia)-. BLumina altoraH este cunoa@terea de care eul liric se deta@eaz> cu fermitate, violenAa verbului Bsugrum>H fiind sugestiv> pentru consecinAele pe care le#ar avea l>murirea misterelor care ar distruge Bvra+a nep>trunsului ascuns 1 In adCncimi de ?ntunericH. In re"a?ie +e opo#i?ie cu acest tip de cunoa@tere este atitudinea eului liric relevat> prin )#n/ n).ia a'!e$(ati!- (BdarH , $e"eti.ia "$#n me* i 'e "e$(#ana I (in& *a$ (Beu, euH @i mai ales opo#i?ia +i!tre @"-,i!a a"tora0 Ai @"-,i!a ,eaH, din care reiese conceptul de ) n#a,te$e * )ife$i)-, "#eti)-. *

$entru valenAa persuasiv> (conving>toare a acestei concepAii, eul liric apeleaz> la )#m"a$a.ia cu astrul nopAii, BlunaH, ale c>rei raze albe pl>smuiesc difuz contururi tainice, misterioase% B@i#ntocmai cum cu razele ei albe luna 1 nu mic@oreaz>, ci tremur>toare 1 m>re@te @i mai tare taina nopAiiH. Sec/e!?a poetic$ urm>toare revine la definirea ) n#a,te$ii * )ife$i)e, proprie eului liric, care se confeseaz> ?n privinAa concepAiei sale despre ocrotirea misterelor lumii% Ba@a ?mbog>Aesc @i eu ?ntunecata zare 1 cu largi fiori de sfCnt mister 1 @i tot ce#i ne#nAeles 1 se sc(imb>#n ne#nAelesuri @i mai mari 1 sub oc(ii meiH. "arca morfosintactic> a verbului la persoana I singular # B?mbog>AescH # accentueaz> atitudinea sensibil>, iubitoare de perfecAiune a eului liric. Bi!a"-" poe#iei se constituie ?ntr#o concluzie ideatic> de factur> filozofic>, eul liric argumenteaz> din nou atitudinea de adCncire @i de amplificare a misterelor lumii, Bc>ci eu iubesc 1 @i oc(i @i flori @i buze @i morminteH. !e altfel, i+eea 1i"o#o1ic$ ce!tra"$ a poeziei # cunoa@terea C!sea,!$ i-<ire # se poate restrCnge la primul @i ultimele dou> versuriD @E- !- stri/esc coro"a +e ,i!-!i a "-,ii E F...G c$ci e- i-<esc E Ai 1"ori Ai oc4i Ai <-#e Ai ,or,i!te0.

ION %AR%U
Etapele crea!iei "universul liric# Lirica lui Ion 5arbu ilustreaz>, dup> propria m>rturisire, relaAia dintre matematic> @i poezie% B,a ?n geometrie ?nAeleg prin poezie o anumit> simbolistic> pentru reprezentarea formelor posibile de existenA>, ?ntrucCt exist> undeva, ?n domeniul ?nalt al geometriei, un loc luminos, unde se ?ntClne@te cu poezia/. ,reaAia lui 5arbu exprim>, mai ales, dorinAa lui de comunicare cu 7niversul, de contemplarea lumii ?n totalitatea ei, este o stare de intelectualitate, izvorCt> din concepAia c> Bpentru mine poezia este o prelungire a geometriei/. .spiraAia sa c>tre lirismul pur presupune o stare iniAiatic>, ce nu poate fi exprimat> decCt ?ntr#un limba+ ?ncifrat, ?n care concizia este formula cea mai aleas> a lirismului barbian, concretizat> ?n imagini-sintez$ propozi!ii eliptice$ asocieri de cuvinte deseori @ocante. 4ersul lui Ion 5arbu nu se supune nici unei reguli de logic> ?ntre cuvinte, f>cCnd ca limba+ul s>u s> fie criptic @i ermetic. In creaAia liric> a Iui Ion 5arbu, Tudor 4ianu desprinde trei etape esenAiale, pe care le evidenAiaz> ?n lucrarea /Introducere ?n poezia lui Ion 5arbu/ (19'* % 1. Etapa parnasian cuprinde creaAia publicat> ?ntre 1919 # 19&K ?n revista B2bur>torul/ a lui Eugen Lovinescu, din care fac parte poezii ca% %&ava'$ %Mun!ii'$ %Copacul'$ ()anc*izele'$ %Panteism'$ %Arca'$ %P+tagora'$ %,-ul'$ %.manizare' @i care exprim> puternice tr>s>turi parnasiene. ,urentul literar numit parnasianism (ap>rut ?n 3ranAa la mi+locul secolului al LIL#lea cultiv> o poezie impersonal>, obiectiv>, un +oc al formei @i al imaginii, manifestCndu#se ca reacAie ferm> ?mpotriva romantismului, care suprasaturase lumea literar> prin exces de sentimentalism @i fantezie. $oezia lui Ion 5arbu, exprimat> ?ntr#un vocabular dur, pe un ton grav, se deosebe@te totu@i de lirica parnasian> prin aceea c> poetul romCn evoc> antic(itatea greac>, din care se revars> o vitalitate frenetic>, ?n deplin> consonanA> cu ritmurile vii ale naturii. $oetul transfer> tr>irile sale interioare, aspiraAiile sufletului s>u asupra unor simboluri /obiective/ cum ar fi copacul, munAii, rCurile ce pot aduna ?n ele aspiraAiile @i elanurile omului. GCndirea ia forme concrete de /sunet, linie, culoare/, iar Ideea devine /muzic> a formei ?n zbor/. 2pre deosebire de parnasianismul francez, 5arbu cultiv> formula poetic> a unui /lirism omogen/ pe care#1 des>vCr@e@te ?n urm>toarele etape ale creaAiei.

&. Etapa baladic i oriental (19&1#19&* se caracterizeaz> printr#o poezie epic>, Bbaladic>/, ce evoc> o lume pitoreasc>, de inspiraAie balcanic> sau auto(ton>, asem>n>toare concepAiei lui .nton $ann. '. Etapa ermetic (19&* # 19&G este marcat> de un limba+ criptic, ?ncifrat, o exprimare abreviat>, uneori ?n cuvinte inventate. ,onceptul Bermetic/ ?nseamn> ascuns, ?ncifrat, la care accesul se face prin revelaAie @i iniAiere, amintind de 6ermes, zeul grec care deAinea secretele magiei astrologice. Ion 5arbu este un poet singular ?n literatura romCn>, creator al unui univers liric @i stilistic inedit, profund @i tulbur>tor, un poet al esenAelor exprimate ?ntr#un limba+ criptic, care exprim> atCt de mult ?n cuvinte puAine @i la care Bconcizia este virtutea capital> a stilului s>u/ (Tudor 4ianu . DIN CEAS, DEDUS ... - Analiz literar - art> poetic> modern> M /efini!ie0 Conceptul de art poetic e1prim un ansamblu de trsturi care compun viziunea despre lume i via! a unui autor$ despre menirea lui 2n univers i despre misiunea artei sale$ 2ntr-un limba3 literar care-l particularizeaz4 Lirica lui Ion 5arbu (1F9*#19G1 ilustreaz>, dup> propria m>rturisire, relaAia dintre matematic> @i poezie% B,a ?n geometrie ?nAeleg prin poezie o anumit> simbolistic> pentru reprezentarea formelor posibile de existenA>, ?ntrucCt exist> undeva, ?n domeniul ?nalt al geometriei, un loc luminos, unde se ?ntClne@te cu poezia/. 4olumul de poezii 5oc secund exprim> concepAia lui Ion 5arbu despre lume @i viaA> asem>n>toare cu aceea a lui $laton @i anume c> arta, ca @i lumea, este o copie a ideilor. .rta poetic> a lui 5arbu este ilustrat> de poeziile B!in ceas, dedus.../ @i BTimbru/, crez artistic m>rturisit de poet% B4ersul c>ruia ne ?nc(in>m se dovede@te a fi o dificil> libertate% lumea purificat> pCn> a nu mai oglindi decCt figura spiritului nostru. .ct clar de narcisism. !esigur, ca tot absolutul% o pur> direcAie, un semn al minAii/. $oezia B!in ceas dedus.../ este numit> de unii critici literari @i BNoc secund/, dup> numele volumului ?n desc(iderea c>ruia este inclus, mai ales c> poetul nu i#a pus un titlu, intenAia lui fiind ca acest text liric s> iniAieze cititorul ?ntr#un univers unic, inconfundabil. $oezia este, a@adar, o art> poetic> a liricii lui 5arbu, ?n sensul unei concepAii exprimate ?ntr#un limba+ @i o viziune aparte, specifice poetului#matematician. ema poeziei exprim>, ?n principal, ideea lumii purificate prin reflectarea ?n oglind>, ideea autocunoa@terii @i ideea actului intelectual ca afectivitate liric>. St$ )t $-, (emnifi)a.ii, *im0a/ "#eti) $oezia /!in ceas dedus.../ este structurat> ?n dou> catrene, ?n care 5arbu define@te o lume de esenAe ideale, prin deta@area total> de real. $oezia este, ?n concepAia lui 5arbu, un 3oc al esteticului pur, idee exprimat> concis, Bnu exist> un alt poet romCn care s> spun> mai mult ?n mai puAine cuvinte/ (Tudor 4ianu . Strofa 2nt-i plaseaz> expresia artistic> ?n atemporal$ poetul c>utCnd ?n real M B!in ceas/ # frumosul M BadCncul acestei calme creste/ #, care se r>sfrCnge ?n sine ?nsu@i ca ?ntr#o oglind>. Eul liric restrCnge spaAiul poetic la Bo lume purificat> pCn> la a nu mai oglindi decCt figura spiritului nostru/. .ctul creaAiei cap>t> astfel valori narcisiste, poezia fiind un produs al minAii. .@adar, ?n viziunea lui Ion 5arbu, poezia este un proces exclusiv intelectual, Bun +oc secund mai pur/, ca manifestare strict> a minAii, ?n care se reflect> realitatea, BT>ind pe -

?necarea cirezilor agreste, 1 ?n grupurile apei, un +oc secund, mai pur/. :>sfrCngerea realit>Aii ?n luciul apei este ilustrat> printr#o subtil> antitez ?ntre Bcalme creste/ @i Bcirezile agreste/ (cCmpenesc, rustic . Strofa a doua exprim> o alt> viziune despre poezie, care este B0adir latent/, (nadir O punct imaginar pe bolta cereasc>, diametral opus zenitului @i aflat la intersecAia dintre verticala locului, de unde prive@te +cservatorul, cu bolta cereasc> din emisfera opus> , sugerCnd concepAia matematic> a lui 5arbu despre creaAia liric>. B$oetul ridic> ?nsumarea/, calculeaz> un punct imaginar al ideilor ?n ?naltul infinit al spaAiului exterior IntClne@te poezia, simbolizat> prin metafora B(arfe resfirate/, aflat> ?n Bzbor invers' spre esenAele nev>zute @i ne@tiute ale universului. ,a @i la .rg(ezi, actul creator ?nseamn> trud>, eul liric Bistove@te/ pentru B,Cntec/, iar creaAia ?@i are riscurile @i +ertfele ei, c>ci ?nAelesurile se pot pierde uneori, ele neputCnd a+unge ?n mod des>vCr@it la cititor. .ceast> tristeAe poetic> este exprimat> prin verbul aflat la prezentul etern$ ca o autoadresare, Ble pierzi/ ori printr#un participiu$ Bascuns/, sugestiv pentru sensurile ascunse ale poeziei. TransparenAa imaginilor artistice este simbolizat> prin metafora meduzelor ce sc(imb> culoarea apei de la suprafaAa m>rii, formCnd Bclopotele verzi/, atr>gCnd astfel privirile pCn> ?n str>fundurile misterioase, a@a cum orice creaAie transpune artistic realitatea. &imba3ul poetic. $oezia lui Ion 5arbu a fost acuzat> de neclaritate ?n expunerea ideilor @i de ?ncifrare a simbolurilor, dificultatea recept>rii ei fiind mai ?ntCi cauzat> de concizia exprim>rii, dar @i de sintaxa poetic> ?n care predomin> terminologiile tiin!ifice$ luate mai ales din matematic> MB?nsumare/#, neologismele cu rol de epitet MBnadir latent/# @i recurgerea la elipse$ dislocri$ inversiuni topice$ anacoluturi$ ?ngreunCnd astfel descifrarea sensurilor clasice ale discursului liric. .@adar, ?nAelegerea poeziei lui 5arbu este dificil> din cauza structurii interioare de natur> @tiinAific> @i a conciziei textului liric, adic> Bextrema condensare/ a stilului s>u (Tudor 4ianu . Prozodia. $oezia /!in ceas dedus.../, alc>tuit> din dou> catrene, are versuri lungi, cu m>sura de 1'#1) silabe, iar rima este ?ncruci@at>. Mitul oglinzii, la care apeleaz> arta lui Ion 5arbu, este mai mult o modalitate stilistic>, prin care realitatea se r>sfrCnge ?n con@tiinAa uman> ca ?ntr#o oglind> sau ?n luciul apei, iar imaginile reproduse de poet nu sunt copiate, redate exact din lumea exterioar>, ci spiritualizate ?n mod individual. =glinda semnific>, a@adar, Breflectarea ideal> @i spiritualizat> a cosmosului ?n con@tiinA>/ (Perban ,ioculescu . $oezia B!in ceas dedus.../, model de concizie liric>, capodoper> a creaAiei artistice a lui Ion 5arbu, constituie o profund> art> poetic>, atCt prin concepAia poetului asupra rostului @i rolului artei, cCt @i prin aceea c> este un adev>rat cod ce desc(ide ?nAelesurile poetice ale universului liric barbian, cu totul unic ?n literatura romCn>.

III. TRADI'IONALISMUL
TradiAionalismul este un curent cultural care preAuie@te, ap>r> @i promoveaz> tradi!ia$ perceput> ca o ?nsumare a valorilor ar(aice, tradiAionale ale spiritualit>Aii @i expuse pericolului degrad>rii @i eroziunii. = ?ncercare important> de conservare a valorilor tradiAiei romCne@ti se reg>se@te ?n activitatea poporanismului i smntorismului$ care s#au manifestat pregnant ?n primele dou decenii ale secolului al 66-lea @i a c>ror reacAie a avut @i un aspect negativ, deoarece adepAii acestor curente au respins cu fermitate orice tendinA> de modernizare a literaturii naAionale. F

In perioada interbelic>, direcAia tradiAionalist> s#a reg>sit, la nivel ideatic, ?n programul promovat, ?n principal, de reviste cu orient>ri politice distincte% # BGCndirea/, revist> ap>rut> la ,lu+ ?n 19&1, s#a situat de la ?nceput pe o linie tradiAional>, propunCndu#@i s> apere /romCnismul/, adic> ceea ce e specific Bsufletului naAional/. ,eea ce aduce nou ideologia gCndiri@tilor este promovarea ?n operele literare a credin!ei religioase ortodo1e$ care ar fi elementul esenAial de structur> a sufletului A>r>nesc. =pera cu adev>rat romCneasc> trebuia s> exprime ?n modul cel mai ?nalt specificul na!ional Bet(osul/ # prin promovarea @i ilustrarea ideii de religiozitate, c>utCnd s> surprind> particularit>Aile sufletului naAional prin valorificarea miturilor auto*tone$ a riturilor i credin!elor strvec*i4 !intre poeAii care au aderat la aceste idei @i care le#au ilustrat ?n operele lor pot fi menAionaAi% Lucian 5laga, Ion $illat, 4asile 4oiculescu, 0ic(ifor ,rainic. # B4iaAa romCneasc>/, revist> ap>rut> ?n dou> serii la Ia@i, a avut ?n prima perioad> (19KG#191G o orientare poporanist$ adic> o simpatie exagerat> pentru A>ranul obidit @i asuprit. ?n 19&K revista @i#a reluat apariAia tot la Ia@i, sub conducerea lui Garabet Ibr>ileanu, sc(imbCndu#@i atitudinea, deoarece dup> primul r>zboi mondial A>ranii primiser> p>mCnt @i drept de vot, de aceea ?n noua concepAie Bva r>mCnea sentimentul de simpatie @i solidaritate/ faA> de A>r>nime, Bdar nu mila, nu vina, nu datoria/. =rientarea general> a revistei va continua s> fie ?n spiritul unei democra!ii rurale4 ,olectivul redacAional era alc>tuit din (ume de prestigiu precum "i(ail 2adoveanu, Gala Galaction, Ionel Teodoreanu, G. ,>linescu, care au atras ?n paginile revistei opere ale unor scriitori importanAi ai literaturii romCne% Liviu :ebreanu, =ctavian Goga, Tudor .rg(ezi, Lucian 5laga, Ion $illat, Ion 5arbu, 6ortensia $apadat#5engescu. # B2>m>n>torul/, revist> de cultur> @i literatur> ap>rut> la 5ucure@ti ?ntre & decembrie 19K1 @i &- iunie 191K, a fost condus> pe rCnd de .l. 4la(uA> @i G.,o@buc (19K1#19K& , 0icolae Iorga (19K*#19KG @i ..,.$opovici (19K9 . .rticolul#program intitulat B$rimele vorbe/ reactualizeaz> direcAiile B!aciei literare/ (1F)K @i c(eam> scriitorii B?n +urul aceluia@i stindard pentru binele @i ?n>lAarea neamului romCnesc/. 2>m>n>tori@tii se opuneau influen!elor strine$ considerate prime3dioase pentru cultura na!ional$ ,o@buc susAinCnd ideea necesit>Aii unui ideal, a unei literaturi care s> lumineze poporul. 0icolae Iorga promoveaz> concepAia intr>rii ?n universalitate prin naAionalism, integrCnd esteticul ?n etnic. ,ei mai reprezentativi poeAi au fost G.,o@buc, .l.4la(uA> @i Pt.=.Iosif. Tr>s>turile tradiAionalismului% # ?ntoarcerea la originile literaturii< # ideea c> mediul citadin este periculos pentru puritatea sufletelor< # promoveaz> problematica A>ranului< # pune accent pe etic, etnic, social< # cultiv> universul patriar(al al satului< # proz> realist> de reconstituire social>< # istoria @i folclorul sunt principalele izvoare de inspiraAie, dar ?ntr#un mod exaltat< # ilustrarea specificului naAional, ?n spirit exagerat.

(ASILE (OICULESCU
N GRDINA GHETSEMANI # Analiz literar $oezia 7n 8rdina 8*etsemani face parte din volumul P-rg din 19&1, primul volum semnificativ pentru opera lui 4asile 4oiculescu. 8eneza poemului% $unctul de plecare al poeziei 7n 8rdina 8*etsemani ?l constituie BEvang(elia 2fCntului Luca/, scena biblic> ilustrat> fiind Bcina cea de tain>/, motivul rug>ciunii lui Isus ?n gr>dina de la poalele muntelui m>slinilor ?n>lAat> lui !umnezeu pentru a fi izb>vit% BPi cCnd a sosit ?n acest loc, le#a zis B:ugaAi#v>, ca s> nu intraAi ?n ispit>/. Pi el s#a dep>rtat de ei ca la o arunc>tur> de piatr> @i ?ngenunc(ind 2e ruga, zicCnd B$>rinte, de voie@ti treac> de la "ine acest pa(ar ... !ar nu voia "ea, ci voia Ta s> se fac>8/ Iar un ?nger din cer s#a ar>tat Lui @i#1 ?nt>rea. Iar El, fiind ?n c(in de moarte mai st>ruitor se rug>. Pi sudoarea Lui s#a f>cut ca pic>turi de sCnge care picurau pe p>mCnt. Pi ridicCndu#2e din rug>ciune, a venit la ucenicii Lui @i i#a aflat adormiAi de ?ntristare./ (Luca &&,)K#)G . Motivul biblic devine la 4oiculescu un suport metafizic al nelini@tii omului ?n aspiraAia lui spre !umnezeu. :ug>ciunea lui Isus are loc ?n Gr>dina G(etsemani, ?nainte de arestarea lui de c>tre escorta ?narmat>, condus> de Iuda, care ?l tr>deaz> s>rutCndu#1, fiind apoi ?nsp>imCntat de apropierea martiriului @i a patimilor predestinate 3iului de Tat>l ,eresc, pentru a isp>@i omenirea de p>cate. Structur i semnifica!ii $oezia este structurat> ?n patru catrene, organizate ?n +urul elementelor ce Ain de natura dual> a lui Isus, de om @i de fiul lui !umnezeu, integrCndu#se ?n formula lirismului obiectiv. Strofa 2nt-i. $rimele dou> versuri ale poeziei sintetizeaz> dramatismul interior al lui Isus, care Blupta cu soarta @i nu primea pa(arul/, fiind con@tient de menirea ce#i fusese (>r>zit>, aceea de a lua asupra sa p>catele omenirii, metaforizate aici prin Bpa(ar/, pe care trebuia s> le izb>veasc> prin suferinA>. 4ersul al treilea ilustreaz> natura dual> a lui Isus, opoziAia uman#divin, imaginile vizuale Bsudori de sCnge/ exprimCnd omenescul, iar Bc(ipu#i alb ca varul/ sugerCnd puritatea, divinul. Latura uman> domin> ?n aceast> prim> strof>, suferinAa lui Isus fiind exprimat> prin Bc>zut pe brCnci ?n iarb>/, care cap>t> dimensiuni cosmice prin tragismul ei, BstCrnea ?n sl>vi furtuna/. Strofa a doua debuteaz> cu porunca divin>, Bo mCn> ne#ndurat>/, dat> 3iului pentru a prelua asupra lui p>catele omenirii, exprimate prin metafora Bgrozava cup>/. 2etea Buria@>/ sugereaz> dorinAa lui Isus de a se sacrifica prin p>timire, de a#@i ?mplini destinul, de@i Bnu voia s#ating> infama b>utur>/, din cauza sl>biciunii umane pentru c(inurile pe care urma s> le ?ndure pentru izb>virea omenirii. In strofa a treia, metaforele Bapa ei verzuie/ @i Bveninul groaznic/ sugereaz> c(inurile pe care Isus le va ?ndura pentru Bmierea/ @i BdulceaAa/ ce semnific> izb>virea omenirii prin +ertfa divin>, fericirea ce urmeaz> s> vin>. 4eninul este o metafor pentru conAinutul cupei pline de p>cate, dar @i pentru c(inurile pe care urma s> le ?ndure Isus. Teama de moarte ?l face pe Isus s> se ?mpotriveasc> Bcu ultima putere/, uitCnd c> numai a@a va putea s> salveze omenirea, c>p>tCnd ?n sc(imb viaA> ve@nic>, /uitase de viaA>8/. Strofa a patra. 2uferinAele lui Isus sunt apocaliptice, personificarea m>slinilor, Bse fr>mCntau m>slinii/ ofer> o imagine terifiant> a ?ntregului univers% B$>reau c> vor s> fug> din loc, s> nu#1 mai vad>...1 Treceau b>t>i de aripi prin vrai@tea gr>dinii/. 7ltimul vers al poeziei anticipeaz> c(inurile lui Isus, ?n urma tr>d>rii lui Iuda, martiriul 1K

@i moartea 3iului, care izb>ve@te astfel omenirea de p>cate @i lumea de toate relele care se manifestaser> pe p>mCnt. &imba3ul artistic este de un mare efect plastic, metaforele avCnd profunde semnifica!ii ideatice i biblice0 Bpa(arul/, Bgrozava cup>/, Binfama b>utur>/, Bapa verzuie/, Bveninul groaznic/ sugereaz> c(inurile @i suferinAele lui Isus pentru izb>virea omenirii, iar Bsterlici de miere/ @i BdulceaA>/ sugereaz> fericirea ce va pogor? asupra omenirii dup> mCntuirea ei de p>cate. Epitetele potenAeaz> c(inul lui Isus, Bapa verzuie/, Bveninul groaznic/, Binfama b>utur>/, iar personificarea m>slinilor, care Bse fr>mCntau/ @i voiau Bs> fug>/, ?nsp>imCntaAi de suferinAele pe care urma s> le ?ndure Isus, ofer> dimensiuni cosmice zbuciumului divin. Isus 6ristos a fost "Cntuitorul omenirii, pe care a izb>vit#o de p>cate @i a pl>tit cu c(inuri fizice @i morale binele suprem f>cut numai din dragostea pentru oameni @i pentru mCntuirea lor.

I(. NEOMODERNISMUL
9eomodernismul poetic sau 8enera!ia :;< (19GK#19FK a ?nsemnat o revigorare a poeziei$ o revenire a discursului liric interbelic, la formulele de e1presie metaforice$ la imaginile artistice$ la reflec!ii filozofice4 $oeAii acestei perioade se ?ntorc, dup> perioada ?ntunecat> a realismului socialist, la metafore subtile$ la ironie$ Ia marile teme filozofice ale poeziei interbelice, la mit @i intelectualism4 $oeAii tineri ai vremii au ?nnoit poezia @i au ?n>lAat#o pe culmi neatinse% 0ic(ita 2t>nescu, "arin 2orescu, .na 5landiana, Ion .lexandru. .cestora li s#au al>turat poeAii maturi, cu opera cenzurat> de factorii politici ai vremii% Emil 5otta, Ptefan .ugustin !oina@, Geo !umitrescu.

NICHITA ST*NESCU
!escendenAa spiritual> a lui 0ic(ita 2t>nescu (19'' # 19F' vine, f>r> ?ndoial>, din lirismul lui "i(ai Eminescu, c>ruia ?i @i dedic> poezia sa de debut, B= c>l>rire ?n zori/, din poetica filosofic> a lui Lucian 5laga, din ermetismul lui Ion 5arbu, fiind, asemenea lui .rg(ezi, un inovator al ,uvCntului. Eugen 2imion define@te opera Iui 0ic(ita 2t>nescu ca fiind B$oezia poeziei. ,riza de identitate. 7n poet al transcendenAei/, concepAie sugerat> ?nc> din titlul studiului< care face parte din lucrarea Scriitori rom-ni de azi, ?n care criticul sesizeaz> originalitatea artistic> a poetului. $rivitor la concepAia sa, literar> 0ic(ita afirma ?ntr#un eseu de tinereAe% Bclasicul vede idei, romanticul sentimente, modernul vede deodat> ideile @i sentimentele, dar le vede cu cuvintele/. $entru 0ic(ita, ,uvCntul are materialitate, fiind Bpreumblare prin @inele lucrurilor/, iar $oezia e definit> ca Baventura cuvCntului/, a@adar $oezia este comunicarea 2inelui cu 2ine, prin cuvCnt. Lumea, ca atare, nu exist> ?n afara cuvCntului, ci se na@te o dat> cu revelarea eului, a cunoa@terii de sine. $articularit>Ai ale poeziei neomoderniste cultivate ?n lirica lui 0ic(ita 2t>nescu% # poezia contrariaz> permanent a@tept>rile cititorului< # o poetic> a existenAei @i a cunoa@terii< # lupta sinelui cu @inele< # confruntarea dintre creator @i gCnditor< 11

# redefinirea poeticului< # lupta cu verbul (necuvintele < # cunoa@terea deplin> numai prin poezie, ca gest de participare la creaAie< # intelectualismul< # reinterpretarea miturilor< # reflecAia filozofic>, abordarea marilor teme ale liricii< # ironia, spiritul ludic< # reprezentarea abstracAiilor ?n form> concret> are ca efect pl>smuirea unui univers poetic original, cu un imaginar propriu, inedit< # transferul dintre concret @i abstract funcAioneaz> bivalent, punCnd ?n discuAie relaAia dintre con@tiinA> @i existenA>< # ambiguitatea limba+ului ?mpins> pCn> la aparenAa de nonsens, de absurd< r>sturnarea firescului< # ermetismul expresiei< # subtilitatea metaforei< # insolitul imaginilor artistice.

LE=.I,Q TR0Q:Q, I75I:E. # Analiz literar #

$oezia &eoaic t-nr$ iubirea face parte din volumul = viziune a sentimentelor din 19G), ?n care 0ic(ita 2t>nescu (19'' #19F' , prin cuv-ntul poetic esen!ial$ vizualizeaz> iubirea ca sentiment, ca stare extatic> a eului poetic, reflectCnd lirismul subiectiv. Este considerat> o capodoper> a liricii erotice romCne@ti, individualizCndu#se prin transparenAa imaginilor @i proiecAia cosmic>, prin originalitatea metaforelor @i simetria compoziAiei. ema o constituie consecinAele pe care iubirea, n>v>lind ca un animal de prad> ?n spaAiul sensibilit>Aii poetice, le are asupra raportului eului poetic cu lumea exterioar> @i cu @inele totodat>. $oezia &eoaic t-nr$ iubirea este o confesiune liric> a lui 0ic(ita 2t>nescu, o art> poetic> erotic>, ?n care eul liric este puternic marcat de intensitatea @i forAa celui mai uman sentiment, iubirea. itlul este exprimat printr#o metafor> ?n care transparenAa imaginii sugereaz> extazul poetic la apariAia nea@teptat> a iubirii, v>zute sub forma unui animal de prad> agresiv, /leoaica tCn>r>/, explicitat> c(iar de poet prin apoziAia Biubirea/. Structur$ compozi!ie$ limba3 poetic $oezia este structurat> c(iar de c>tre 0ic(ita ?n trei secvenAe lirice, corespunz>toare celor trei strofe. Prima strof exprim> vizualizarea sentimentului de iubire, sub forma unei tinere leoaice agresive, care ?i sare B?n faA>/ eului liric, avCnd efecte devoratoare asupra identit>Aii sinelui, ?nfigCndu#@i BcolAii albi D...E ?n faA>/ @i mu@cCndu#1 Bde faA>/. $ronumele la persoana I, Bmi/, Bm>/, Bmi/, Bm/, potenAeaz> confesiunea eului poetic ?n sensul c> el era con@tient de eventualitatea ivirii sentimentului de dragoste, care#l BpCndise#n ?ncordare1 mai demult/, dar nu se a@tepta ca acesta s> fie atCt de puternic, s> aib> atCta forA> devastatoare Bmi#a s>rit ?n faA>/, Bmi i#a ?nfipt ?n faA>/, Bm#a mu@cat D...E de faA>/. 1&

Strofa a doua accentueaz> efectul psi(ologic al acestei nea@teptate ?ntClniri cu un sentiment nou, necunoscut # iubirea, care dega+> asupra sensibilit>Aii eului poetic o energie omnipotent>, extins> asupra ?ntregului univers% BPi deodat>#n +urul meu, natura/. 3orAa agresiv> @i fascinant> a iubirii reordoneaz> lumea dup> legile ei proprii, ?ntr#un +oc al cercurilor concentrice, ca simbol al perfecAiunii% Bse f>cu un cerc de#a dura,1 cCnd mai larg cCnd mai aproape,1 ca o strCngere de ape/. Eul liric se simte ?n acest nou univers un adev>rat Bcentrum mundi/, un nucleu existenAial, care poate reorganiza totul ?n +urul s>u, dup> alte percepAii, cu o forA> impresionant>. $rivirea, ca @i auzul, pot fi simboluri al perspectivei sinelui, se ?nalA> Btocmai lCng> ciocCrlii/, sugerCnd faptul c> apariAia iubirii este o manifestare superioar> a bucuriei supreme, a fericirii, care este perceput> cu toate simAurile, mai ales c> se spune c> ciocCrlia este pas>rea care zboar> cel mai sus @i are un viers cu totul aparte. Eul liric este extaziat de noul sentiment nea@teptat, care#l cople@e@te, BPi privirea#n sus AC@ni,1 curcubeu t>iat ?n dou>/, curcubeul, ca simbol al unei fericiri nesperate, poate semnifica un fenomen rar @i fascinant, ca @i iubirea, sau poate fi un adev>rat arc de triumf, de izbCnd> cereasc>, reflectat ?n sufletul prea plin al eului poetic. Strofa a treia revine la momentul iniAial, Bleoaica ar>mie1 cu mi@c>rile viclene/ fiind metafora iubirii agresive, insinuante, devoratoare pentru eul liric. Pinele poetic ?@i pierde concreteAea @i contururile sub puterea devastatoare a iubirii, simAurile se estompeaz>% B"i#am dus mCna la sprCncean>,1 la tCmpl> @i la b>rbie,1 dar mCna nu le mai @tie/, poetul nu se mai recunoa@te, simAindu#se confuz @i bulversat de Batacul/ surprinz>tor al unui sentiment extrem de puternic. Eul liric identific> sentimentul, nu mai este o Bleoaic> tCn>r>/ oarecare, ci Bar>mie/, @tie c> iubirea este perfid>, are Bmi@c>rile viclene/, dar fericirea tr>it> acum vine dup> o perioad> tern> a vieAii, Bun de@ert/, care cap>t> brusc Bstr>lucire/. Iubirea, ca form> a spiritului, ?nvinge timpul, dCnd energie @i profunzime vieAii B?nc#o vreme,1@i#nc>#o vreme.../. 2au poate, tem>tor, eul liric este nesigur, nu poate @ti cCt timp iubirea ?l va ferici. $oezia este o romanA> cantabil> a iubirii, sentiment materializat, vizualizat de 0ic(ita 2t>nescu, stare sufleteasc> ce cap>t> puteri demiurgice asupra Bsensibilit>Aii eului poetic, ?n>lACndu#1 ?n centrul lumii care, la rCndul ei, se reordoneaz> sub forAa miraculoas> a celui mai uman sentiment. Imaginile poetice se individualizeaz> prin transparenA>, dinamism @i sugestie semnificativ> pentru Bobiectul/ iubire, ?ntreaga poezie concentrCndu#se ?ntr#o unic> metafor>.

1'