Testament

-Tudor Arghezi
(Context)Aparuta in in volumul "Cuvinte potrivite"(1927), volum de debut al lui Tudor
Arghezi, poezia "Testament", fae parte din seria artelor poetie ale literaturii romane din
perioada interbelia!
(Arta poetica)"oezia este o arta poetia, deoaree autorul isi e#prima propriile
onvingeri despre arta literara, rolul literaturii si al poetului in lume!
(Arta poetica moderna)$ste o arta poetia moderna, pentru a poezia abordeaza o
tripla problematia speifia liriii moderne%transfigurarea soialului in esteti, estetia
uratului , raportul dintre inspiratie si tehnia poetia!
(Tema poeziei)Tema poeziei o reprezinta reatia literara in ipostaza de mestesug,
reatie lasata mostenire unui fiu spiritual!
(Tipul de lirism)&irismul suietiv se realizeaa prin atitudinea poetia tansmisa in mod
diret, at si prin marile subietivitatii% verpe la persoana ' si a ''(a singular, pronumele
personale si ad)etivele posesive!
(Titlul)Titlul poeziei are doua sensuri% unul onotativ( figurat) si unul denotativ(propriu)!
*ensul propriu desemneaza un at )uridi intomit de o persoana prin are aeasta isi
e#prima dorintele e urmeaza sa fie indeplinite dupa moarte(u preadere dorinte
legate de impartirea averii)! *ensul onotativ fae trimitere la +ehiul Testament si ,oul
Testament, parti ale bibliei, in are sunt onsemnate invataturile spirituale ale apostolilor
si proroilor!Astfel reatia devine o mostenire spirituala lasata umarsilor(ititorilor, at si
viitorilor sriitori!
(Structura)"oezia este organizata in sase strofe, u un numar inegal de versuri,
abaterea de la normele prozodie fiind o partiularitate a modernismului!Discursul liric
este organizat sub forma unui monolog adresat- dialog imaginar intre tata si fiu, strauni
si urasi, rob si .omn (aestea fiind si ipostazele eului liri)!
(Metafora "cartea") /etafora ""arte" are un rol important in aeasta arta poetia, fiind
un elemet de reureta!Cartea(poezia), semnifia pe arnd, in suesiunea segventelor
poetie% truda, "treapta" , punt de legatura intre predeesori si urmasi, valoare
spirituala,rezultat al suplimarii e#istentei inaintasilor
(Incipitul)'nipitul , oneput a o adresare direta a eului liri atre un fiu spiritual,
ontine ideea mostenirii spirituale! Conditia poetului este onentrata in versul "deat un
nume adunat pe(o arte", iar poezia apare a un bun spiritual!
/etafora "seara razvratita" fae trimitere la treutul zbuiumat al stramosilor,
are se leaga de generatiile viitoare prin "arte", reatia poetia, treapta a prezentului!
0ormula de adresare, voativul "fiule", desemneaza un potential ititor, poetul
identifiandu(se in mod simboli u un tata, un mentor al generatiilor viitoare!
(A doua strfoa)'n ea de(a doua strofa, "artea" este numita "hrisovul el dintai", arte
de apatai a urmasilor! "artea"("hrisov" are pentru generatiile viitoare valoare unui
doument fundamental, asemeni 1ibliei sau marturiile istorie!
(Strofa a treia)'deea entrala din ea de2a treia strofa este transformarea poeziei intr(o
lume obietuala! Astfel "sapa" , unealta folosita pentru lurarea pamantului, devine
"ondei", unealta de sris, iar "brazda" devine "alimara", sugerand ideea a munga sa
asupra uvintelor este la fel de grea si de importanta a si ea a taranilor are
prelureaza pamantul! $l transforma "graiul lor u(ndemnuri pentru vite" , in "uvinte
potrivite", metafora e desemneaza poezia a mestesug, truda , si nu doar a rod al
inspiratiei divine!
(Strofa a patra)*trofa a patra debuteaza u o onfesiune liria% " am luat oara si
torand usure-Am pus(o and sa(mbie , and sa(n)ure" "oetul poate fae a versurile lui
sa e#prime imagini sensibile si sa stigmatizeze raul din )ur("sa in)ure") , arta avand
funtie athartia si, in aelasi timp, moralizatoare! "rin intermediul poeziei, treut se
sasralizeaa, devine intreptar moral, iar opera litarara apata valoare )ustitiara!
(Strofa a cincea)'n strofa a inea apare ideea transfigurarii soalului in esteti prin
faptul a durerea si revolta soiala sunt onretizate in poezie, simbolizand "vioara",
instrument mult mai reprezentativ pentru universul taranes deat lasia lira%".urerea
noastra surda si amara-3 gramadii pe(o singura vioara"
(Ultima strofa)4ltima strofa evidentiaza faptul a muza , arta ontemplativa ".omnita",
"pierde" in favoarea mestesugului poeti "'ntinsa lenesa pe anapea,-.omnita sufera in
artea mea"
"oezia este atat rezultatul inspiratiei , al harului divin "slova de fo " , at si rezultatul
mestesugului , al trudei poetie "slova faurita"!
Conditia poetului este redata in versul "5obula sris(o ,.omnul o iteste" , artisul este un
"rob" , un truditor al ondeiului si se afla in slu)ba ititorului ".omnul"!
(Autor) "rin versurile sale, Tudor Arghezi este un poet modern! $l introdue in literatura
romana estetia uratului,prezenta si in aeasta poezie ".in bube, muegaiuri si noroi-
'sat(am frumuseti si preturi noi"! .e asemenea, el vede prin poezie si o modalitatea de
razbunare a suferintei inaintasilor!
La niel fonetic! evidentiem sonortatile dure, sugerand asprimea e#istentei si truda
autarii! *trofele au un numar inegal de varsuri, ritumul este varianbil, masura de 9(11
silabe!
(Concluzie)'n onluzie, poezie Testament de Tudor Arghezi este o arta poetia
moderna prin prezenta propriei oneptii despre literatura, rolul sau si a artistului in
lume, estetiii uratului, transfifurarea soialului in esteti si prin raportul dintre inspiratie
si tehnia poetia!