Testament de Tudor Arghezi Poezia "Testament" de Tudor Arghezi face parte din seria artelor poetice moderne ale

literaturii romne din perioada interbelic. Poezia este aezat n fruntea primului volum arghezian, "Cuvinte potrivite" !"#$%, i are rol de program manifest% literar, realizat ns cu mi&loace poetice. Poezia este o art poetic, deoarece autorul i e'prim propriile convingeri despre arta literar, despre menirea literaturii, despre rolul artistului n societate. (ste o art poetic modern, pentru c n cadrul ei apare o tripl problematic, specific liricii moderne) transfigurarea socialului n estetic, estetica urtului, raportul dintre inspira*ie i tehnica poetic. Poezia are atat elemente moderniste, cat si traditionaliste. Printre cele moderniste se numara estetica uratului, combinatii inedite intre cuvinte, inovatii la nivel prozodic, iar poezia este produs al efortului creator. (lementele traditionaliste prezente in poezie sunt) preferinta pentru anumite teme anume trecerea timpului, natura, sau tema religioasa%, continuarea unei traditii, caracter social, tonul nostalgic, elegiac si conservarea elementelor de prozodie. +ele doua curente, modernism si traditionalism, s,au manifestat paralel in literatura romana. Astfel ca in anul aparitiei primului volum, critica literara s,a aflat in imposibilitatea de a,l incadra pe Tudor Arghezi intr,un curent literar. Tema poeziei este creatia sau reprezentarea propriilor convingeri despre poezie si rolul poetului. Astfel este definit raportul dintre poet si lume, dintre poet si creatie. Titlul corespunde creatiei literare si reprezinta importanta mostenirii pe care o lasa urmasilor. Pe de alta parte, titlul anunta tipul de discurs, poezia fiind un monolog adresat cititorului. -e asemenea, titlul este si o aluzie culturala la elementul religios, mai precis la .echiul si /oul Testament in acest volum apar cei mai multi dintre Psalmii lui Arghezi%. Te'tul este impartit in mai multe secvente. 0n prima secventa cuvantul cheie este "carte", care ofera drept testament propria ei elaborare. +artea are valoare initiatica, poetul situandu,se in descendenta unei traditii si continuand efortul inaintasilor. "0n seara razvratita care vine1 -e la strabunii mei pana la tine1 Prin rapi si gropi adanci1 2uita de batranii mei pe branci1 2i care, tanar, sa le urci te, asteapta1 +artea mea,i, fiule, o treapta". Apar o serie de sinonime ale cuvantului

"carte") "treapta", "hrisov" carea atrag atentia cititorilor asupra conotatiilor cuvantului "carte". 0maginea strabunilor urcand treptele istoriei nu e un simplu atasament fata de traditie, ci presupune repetarea unui efort originar al creatiei si transfigurarea substantei poetice. 0nca din primele versuri e anuntata una din temele dominante ale volumului si anume cautarea identitatii reprezentata prin metafora) "nume adunat pe,o carte" ) "/u,ti voi lasa drept bunuri, dupa moarte1 -ecat un nume adunat pe,o carte". (lementele traditionaliste din aceasta secventa sunt ) continuarea efortului inaintasilor si caracterul initiatic al operei literare. 0n cea de,a doua secventa sunt incluse elemente moderniste si anume abstractizarea scrisului, "intelectualizarea poeziei") "3...4acum, intaia oara1 2apa,n condei si brazda,n calimara". Apare o transfigurare a materiei in spirit reprezentat prin instrumente. Peotul devine mestesugar) "-in graiul lor cu,ndemnuri pentre vite1 (u am ivit cuvinte potrivite". 5etafora "cuvinte potrivite" devine titlul volumului, fiind o sugestie a unei particularitati moderniste si anume autonomia limba&ului adica combinatii inedite intre cuvinte%. 6ovinescu preciza ca intre "indemnurile pentru vite" si "cuvinte potrivite" a intervenit o mutatie estetica. Poezia este produs al efortului creator1 al luciditatii) "7ramantate mii de saptamani1 6e,am prefacut in versuri si,n icoana". /icolae 8alota, in monografia inchinata lui T.Arghezi, introduce conceptul de estetica transfigurarii. adica uratul e'istential este transformat in frumos, dar isi pastreaza valoarea subversiva 9malefica%%. (ste indicata de cuvinte din acest camp semantic) "am preschimbat", "am prefacut", "am facut" ) ".eninul strans l,am preschimbat in miere1 6asand intreaga dulcea lui putere". Apare si un element traditionalist si anume tema religioasa anuntata prin metafora) "-umnezeu de piatra" aceasta tema apare in Psalmii din volumul "+uvinte potrivite" %. 7ata de -umnezeu, atitudinea lui Arghezi este duala ) "intre credinta si tagada". 0n a treia secventa apar elemente traditionaliste : trecerea de la persoana 0 singular la persoana 0 pluar ) -urerea noastra surda si amara" : poetul vorbrste in numele unei colectivitati, iar poezia este o transfigurare a suferintei) "8iciul rabdat se,ntoarce in cuvinte". Poezia primeste astfel si o functie sociala. Apar si elemente moderniste ) "-in bube, mucegaiuri si noroi1 0scat,am frumuseti si preturi noi". .ersurile aduc in prim,plan grotescul, uratul numite de modernisti "categorii negative". +ea de,a patra secventa are valoare conclusiva. (ste sinteza ideilor din intreaga poezie. 2e remarca astfel coe'istenta elementelor traditionaliste cu cele

moderniste ) "2lova de foc si slova faurita1 0mperecheate,n carte se marita". "2lova de foc" este o metafora pentru poezie ca produs al inspiratiei, iar "slova faurita" este o metafora pentru poezie ca produs al mestesugarului. ;ltimele versuri) "<obul a scris,o1 -omnul o citeste1 7ar,a cunoaste ca,n adancul ei1 =ace mania bunilor mei" conciliaza dupa cum afirma >eorge +alinescu, caracterul indicativ si emotia estetica specifica artei. Asadar, eu consider ca poezia ilustreaza viziunea argheziana asupra lumii si asupra poeziei ) "2ubstanta poeziei si fiinta ei intreaga vin din parca m,as fi gandit, din teritoriul imes al inchipuirii adeseori absurda".