Sunteți pe pagina 1din 5

Divina Comedie

- ca si La comdie humaine a lui Honore de Balzac si Comedia divina dantesca este profund umana - aceasta este o vasta sinteza filosofico-artistica a gandirii medievale, anuntand in acelasi timp gandirea Renasterii - initial Dante si-a intitulat capodopera Commedia, atri!utul de divina i-a fost acordat poemului de marele prozator italian "iovanni Boccaccio, ca un omagiu datorat e#traordinarei frumuseti artistice - Dante si-a intitulat opera Comedia , pentru ca, potrivit normelor artei medievale, spre deose!ire de tragedie, care are un inceput vessel si un sfarsit catastrofal, comedia dupa un inceput dureros, incurcat a$unge la un deznodamant fericit, de asemenea si pentru faptul ca aceasta este scrisa in volgare, in lim!a$ul umil al poporului %talian - ca surse de inspiratie pentru descrierea din lumea de dincolo, tre!uie amintita o lunga si niciodata apusa traditie care zugraveste co!orarile eroilor in lumea mortilor& 'l(sse a vizitat um!rele marilor companioni de arme, Ceres a co!orat in tene!rele Hadesului pentru a-si cauta fiica, pe )ersefona, calatoria in %nfern a lui *rfeu pentru a o smulge din uitare pe iu!ita +uridice, creatorul poporului roman, +nea, care in tene!rele infernale a putut sa-si vada parintele si sa intrevada imaginile viitorului destin glorios al Romei -Divina comedie este o viziune alegorica a lumii celeilalte -Dante accepta !aza ascetica, foarte populara in acea perioada& a contempla si a vedea lumea cealalta este calea salvarii -pentru a se salva din padurea viciului si a ignorantei, el se arunca in viata contemplativa, vede in spirit lumea cealalta si povesteste ceea ce vede - lumea cealalta este alegorie si imagine a lumii acesteia, este de fapt, istoria si misterul sufletului in cele trei stari ale lui numite in ,legoria sufletului& *menescul, Despuierea si Reinnoirea, care corespund celor trei lumi& %nfernul, )urgatoriul si )aradisul - este sufletul intunecat de simturi, in stare pur omeneasca si care dezgolindu-se si curatindu-se de trup, se reinnoieste si devine pur si divin - viciile si virtutile se lupta intre ele, ca si zeii lui Homer, pentru cucerirea sufletului - luand ca !aza intreaga materie a stiintei sacre si profane, ca si traditiile si legendele lumii crestine, dar si pagane, ii pune alaturi pe ,ristotel si pe -fantul )avel, pe Charon si pe Lucifer, figuri clasice si figuri crestine, realizand astfel lumea universala a culturii .de asemenea este un semn al anticiparii curentului clasic, deoarece se introduc elemente ale culturii antice/

- su!iectul este la prima vedere unul simplu& in ziua 0u!ileului, cand Bonifaciu se mandrea cu intreaga lui putere, iar lumea crestina se strangea in $urul lui, Dante se afla ratacit intr-o padure intunecata, gata sa fie do!orat de asaltul patimilor, figurate printr-o pantera, un leu si o lupoiaca1 )entru a-l scoate din acel loc sal!atic, apare 2ergiliu care-l conduce sa contemple infernul si purgatorial1 De acolo, dupa ce si-a marturisit greselile, urca in paradis, calauzit de Beatrice si, din lumina in lumina, a$unge in fata lui Dumnezeu1 - din punct de vedere alegoric, Dante reprezinta sufletul, 2ergiliu sim!olizeaza ratiunea, in timp ce Beatrice reprezinta gratia divina si de asemenea lumea cealalta este chiar lumea reala su! infatisarea ei etica si morala - Dante nu reprezinta sufletul numai ca individ, ci ca fiinta colectiva, astfel incat nu poate gasi pacea decat, precum societatea, instaurand domnia dreptatii sau a legii - Dante afirma ca poezia este in sine o frumoasa minciuna, valoarea ei fiind aceea de a fi o imagine a adevarului - calatoria in lumea cealalta este, sim!olic, e#istenta sufletului in drumul lui spre rascumparare - se afla intr-o padure intunecoasa, stare de ignoranta si de eroare, vede colina desfatatoare, .inceput si cauza a intregii !ucurii/, luminata de soarele care te calauzeste drept pe orice cale .stiinta/, dar trei fiare .trupul, poftele senzuale/ ii atin calea omul nu poate sa urce prin el insusi drumul, incat intervine un deus e# machina, un a$utor supranatural - 2ergiliu .ratiunea si iu!irea/ il insoteste pe Dante pana se purifica de orice pata pamnteasca, ii urmeaza Beatrice .ratiunea inaltata la credinta, iu!irea inaltata la treapta gratiei divine/, incat cu a$utorul ei Dante iese din ignoranta si ia drumul stiintei .lumea etica si morala/ este readus la starea de inocenta in care omul se afla inainte de pacatul originar - investit de catre -fantul )etru, Dante devine misionarul lumii celeilalte - ideea care insufleteste aceasta vasta constructie este conceptul mantuirii, care calauzeste sufletul de la rau la !ine - Homer ii co!oara pe zei pe pamant si ii materializeaza, iar Dante ii transporta pe oameni in lumea cealalta si ii spiritualizeaza - infernul este imparatia raului, moartea sufletului si domnia trupului, haosul din punct de vedere estetic este uratul, conceptia acelei perioade fiind ca uratul nu poate fi su!iect de arta.insa arta este tot ceea ce se traieste, nee#istand nimic in natura care sa nu poata fi si arta/, fapt contradictoriu in Divina comedie, deoarece %nfernul este cel mai !ine slefuit cadru de catre autorul italian - )amantul este impartit intr-o emisfera a uscatului si o emisfera a apelor in centrul emisferei uscatului, langa cetatea %erusalimului, Dante imagineaza gura infernului, acesta este o imansa prapastie, care este sapata pana in miezul planetei in forma de palnie, cuprinzand noua cercuri .cercul3-lim!ul, cercul4-desfranatii, cercul5-lacomii1 Cercul6-avarii si risipitorii, cercul7- maniosii, cercul8- ereticii, cercul9- ce cuprinde patru !rauri : sinucigasii, sodomitii, camatarii, cei care folosesc ca forma de manifestare violenta impotriva aproapelui, naturii, artei, cercul;- ce

cuprinde zece vai- seducatorii, simoniacii, ghicitorii, delapidorii, ipocritii, hotii, sfatuitorii de rele, dez!inatorii, falsificatorii si cercul<- ce cuprinde 6 zone-tradatorii rudelor, patriei, oaspetelui,!inefacatorilor/ - acest imens a!is infernal s-a cascat atunci cand Lucifer, primul inger razvratit impotriva lui Dumnezeu, invins, a fost precipitat in haos - De mare rezonan=a este imaginea >rancesc?i da Rimini, din C@ntul 2 al %nfernului, pe care poetul o Ant@lneBte Antre cei care se chiunuiesc An al doilea cerc1 ,ici, sufletele p?c?toBilor din dragoste sunt purtate f?r? odihn? de un v@nt n?prasnic1 Dante Ai cere femeii s?-i spun? povestea ei Bi a lui )aolo Calatesta, care o Anso=eBte f?r? s? vor!easc?1 ,stfel, poetul afl? c? >rancesca fusese m?ritat? cu "ianciotto Calatesta, seniorul din Rimini, un om diform, fiind p?c?lit? c? so=ul ei va fi )aolo, frumosul frate al lui "ianciotto1 Dndr?gostindu-se de )aolo, va fi omor@t? de "ianciotto Ampreun? cu iu!itul ei1 - Dante indrazneste sa e#alte iu!irea, chiar daca este vinovata si il condamna pe sotul inselat si asasin in numele iu!irii >rancesca da Rimini Eprima femeie moderna este insusi sim!olul feminitatii, al iu!irii pamantesti prin ea patrunzand noua tema a dragostei din literatura - Dante concepe infernul ca depravare a sufletului lasat prada fortelor lui naturale& patimi, pofte, instincte - in infern viata pamanteasca apare reprodusa intocmai .omul este pacatos atat in viata cat si in infern/, astfel, cu cat se inalta mai mult, cu atat individul pierde din trup - purgatoriul este reprezentat ca o insula singuratica, pierduta in noianul necuprins al infinitului oceanului, este un munte foarte inalt creat din materia terestra dislocata din prapastia infernului impartit in noua mari !rane, muntele purgatoriului se termina cu un minunat platou impadurit care este paradisul pamantesc - purgatoriul este locul in care spiritul iese din infasurarea trupului si isi cauta li!ertatea - de asemenea purgatoriul sim!olizeaza coltisorul pastrat in inima, intim, inchis lumii si rezervat familiei, prietenilor, artei si naturii, ca un templu domestic - planetele formeaza al treilea taram al lumii de dincolo, paradisul, impreuna cu +mpireul, in care fantezia dantesca il asaza pe Dumnezeu si cetele ingeresti paradisul este sim!olizat prin uniunea catorva elemente ceresti reprezentative& Luna, Cercur, 2enus, -oarele, Carte, 0upiter, -aturn, stelele fi#e si primul mo!il/ - paradisul reprezinta domnia spiritului care a devenit li!er, care s-a emancipat de trup si de simturi - ultima destramare si descompunere a formei, densa si materiala in infern, picturala si fantastica in purgatoriu, aici devine lirica si muzicala - toate persona$ele Divinei comedii sunt descrise cu puternice trasaturi realiste, rezultat artistic al imensei intelegeri si participari ale lui Dante ,lighieri, care in opera sa este in acelasi timp spectator, $udecator, dar mai ales actor

- Dante ,lighieri este primul poet care reda contururi nete lumii, care o reliefeaza plastic, astfel infernul are ca ton fundamental intunecatul amestec de rosu si negru, in purgatoriu culorile sunt mai palide , cenusii, verzi, al!astre, apar acum marea, muntele, gradina, in paradis e#ista culorile cele mai luminoase, o stralucire or!itoare1 - in infern poezia este aspra, apta sa emotioneze profund, sa umple ochii de lacrimi, aerul este apasator, miasmele isi gasesc corespondente in sunete grave, in timp ce in purgatoriu si in paradis, cand reapar stelele este recucerita lumina, iar tonalitatea devine mai calda - stilul in care este scrisa Divina comedie este concis, energic, un mladios instrument pentru concretizarea !ogatului fond de idei si sentimente - in capodopera domina numerele 5,< .sim!oluri pitagoreice/ si zece, numarul care era considerat in vremea aceea sim!olul perfectiunii - opera este impartita in 5 cantice .infernul, purgatoriul, paradisul/, fiecare cantica avand la randul ei 55 de canturi, se distinge prologul care im!ogateste te#tul aducandu-l la numarul de 3FF de canturi - metrica comediei : este alcatuita din strofe de cate trei versuri .tertian inlantuita/ - toate cele trei cantice sfarsesc cu, cuvantul stele - anagogic, opera dantesca ar reprezenta tene!roasele conditii ale umanitatii medievale si necesitatea de a le parasi - ratiunea, stiinta, credinta poetului sunt concentrate in Beatrice considerata cea mai frumoasa creatie a lui Dante, facand sa culmineze, dar si depasind traditia iu!irii si a reprezentarii feminitatii, inceputa de tru!adurii provensali din sec al G%%-lea si al G%%%-lea1 +a trece dincolo de imaginea iu!itei vazute ca inger sau calauza spirituala, devenind o piesa centrala in mantuirea intregii omeniri, a tuturor credinciosilor1 )rin Beatrice, figura o!iectivata a iu!irii spirituale si a credintei, Dante creeaza o erezie personala, o gnoza, un mit, semn al e#traordinarei sale originalitati1De fapt, intreg sistemul crestin din Divina Comedie are o ierarhie total diferita de cea a traditiei crestine oficiale1 *rdinea si rolul persona$elor din Houl Iestament, preluate de scriitor, precum si insertia unor figuri ce erau e#terioare canonului crestin oficial . Lucia, Beatrice, 2irgiliu/ vadesc sistemul teologic dantesc ca pe unul refacut, reorganizat pe masura sufletului individual al poetului1 %ar aceasta imagine a sufletului individual aflat in cautarea salvarii este al treilea mare persona$ al poemului- Dante, pelerinul spiritual1 +l se afl? Antr-o c?l?torie spiritual? ini=iatic?, pe parcursul c?reia va realiza suprapunerea Bi Antrep?trunderea interiorit?=ii sale cu e#teriorul istoric Bi cosmic, uniunea dintre sufletul individual Bi univers1 Dn concluzie, for=a acestui persona$ Bi a creatorului s?u imagineaz? o form? unic? at@t m@ntuirii, c@t Bi lumii1 -'n alt persona$ central, persona$-cheie este 2irgiliu1 )t1 +vul Cediu, care cunoBtea datorit? continuit?=ii lingvistice mai ales ,ntichitatea latin? sau traducerile latine ale scrierilor greceBti, 2irgiliu reprezint? figura e#emplar? a poetului, a celui care st?p@neBte cuv@ntul Bi cunoaBterea1 Dn viziunea lui Dante acest persona$ sim!olizeaz? Bi ra=iunea c?l?uzitoare, care nu este Ans? suficient? salv?rii sufletului1 Din acest motiv 2irgiliu va fi nevoit s? se opreasc? la intrarea An )aradis1 Carele poet latin este prezent in crea=ia lui Dante Bi pt1 c? acesta, An E+neida, imaginase

un ta!lou al co!or@rii in %nfern Bi d?duse totodat? e#presie unei legende a fond?rii cet?=ii eterne, Roma universal?, pe care scriitorul ar fi dorit sa o vad? restaurat? din punctul de vedere spiritual, salvat? de dec?derea prezentului1 -Conumentalitatea EDivinei Comedii este generat? Bi de tipologie1 Reprezentarea uman? este realizat? prin peste cinci sute de persona$e, acest num?r incredi!il fiind posi!il datorit? unei mari inova=ii literare a lui Dante, prin care se d? Bi o semnifica=ie special? c?l?toriei poetului, Bi anume e#tinderea considera=iilor Bi a $udec?=ilor p@n? An istoria strict contemporan? autorului1 Dn felul acersta, pe l@ng? figurile e#emplare ale ,ntichit?=ii, tr?iesc An paginile EComediei Amp?ra=i Bi papi, preo=i, c?lug?ri, oameni de stat Bi comandan=i militari, no!ili Bi !urghezi, artiBti, poe=i, filosofi, oameni apar=in@nd tuturor claselor Bi categoriilor sociale1Carele critic al literaturii europene +1R1Curtius consider? c? EDivina Comedie este Bi o EComedie uman?, pentru c? nimic din ceea ce este omenesc nu lipseBte din aceast? carte1Dn func=ie de viciile sau de virtu=ile lor, de faptele sau operele lor sau chiar de timpul An care Bi-au tr?it via=a, aceste persona$e populeaz? diverse locuri Bi peisa$e ale E%nfernului, E)urgatoriului sau E)aradisului1 )rima zon? a %nfernului superior Ai cuprinde pe cei vinova=i de p?catul trupesc, disting@ndu-se aici Bapte spirite& -emiramis, Didona, Cleopatra, +lena, )aris, Iristan, figuri ale volupt?=ii1 L@ng? acestea sunt prezente Bi dou? persona$e Emoderne, din epoca lui Dante, )aolo Bi >rancesca1 Dn ultimul cerc zac Bi sunt chinui=i de Lucifer tr?d?torii !inef?c?torilor & %uda, Brutus Bi Cassius1)ersona$ele sunt conturate memora!il prin gesturi, ipostaze Bi cuvinte semnificative1 +locvent? este scena care concentreaz? trista poveste de dragoste a >rancesc?i da Rimini Bi a lui )aolo Calatesta, relatat? chiar de Andr?gosti=i,damna=i An cel de-al doilea cerc al %nfernului1,ceast? secven=? pune An lumin? una dintre tr?s?turile generale ale operei& poetul a dovedit un e#traordinar cura$, Andr?znind An plin +v Cediu, teologal Bi scolastic s? se ridice deasupra lumii Bi s-o $udece dup? legile infle#i!ile ale adev?rului. ,le#andru Balaci/,dovedind An acelaBi timp umanitate autentic?,An=elegere Bi compasiune fa=? de oameni Bi de sl?!iciunile acestora1 )atetismul scenei Bi tr?s?turile persona$elor sunt realizate f?r? a$utorul mi$loacelor retorice, doar de paloarea >rancesc?i, de lacrimile mute ale iu!itului ei, de so!rietatea Bi ging?Bia Espovedaniei acestora1 -cena sugereaz? Bi ideea dragostei eterne, valoare important? a g@ndirii artistice a lui Dante1 -%mportan=a operei este incalcula!il? pt1 cultura european? Bi universal?, reprezent@nd modelul c?l?toriei spirituale ini=iatice, reluat An diverse moduri, de la epigonism la parodie, suger@nd ideea e#trem de fecund? Bi An modernitate a interferen=ei dintre un suflet individual Bi o ordine transcendent?, ideea unui suflet care parcurge un traseu arhetipal, universal, str?!?t@nd suferin=a infernal? pentru a do!@ndi salvarea1>or=a creatoare dantesc? a unit transcenden=a cu pasiunea prezentului terestru, a istoriei Bi a politicii, a Antre=esut temporalul cu eternul, istoria tr?it? Bi !iografia cu mitul Bi filosofia1 Dn consecin=?, nucleele viziunii sale, Dragostea, *rdinea, C@ntuirea s-au proiectat at@t An lumea terestr?, c@t Bi An cea celest?1 'niversul EDivinei Comedii sintetizeaz? Antregul cosmos al valorilor +vului Cediu Bi al celor antice privite din perspectiv? medieval?, ini=iind Ans? Bi tema modern? a individualit?=ii pornite An realizarea de sine1,l?turi de acestea, lirismul, imaginile fa!uloase Bi fantastice, imagina=ia uimitoare, spectaculozitatea Bi dramatismul, tragicul condi=iei umane fac din acest poem o capodoper? universal?1