Problema 1

În secția de cusut a fabricii de confecții IONEL, procesul tehnologic constă în asamblarea

pieselor vestimentare și finisarea lor. Procesul de muncă este organizat în flux, la bandă
rulandă. Mașinile de cusut industriale, de clasa VII, de producție italiană, sunt amplasate în 4
rânduri a câte 20 de mașini, pe latura longitudinală a încăperii, paralel cu peretele cu ferestre.
Sectorul ”călcare-ambalare” este organizat în aceeași încăpere. Locurile de muncă nu
sunt izolate. La calcatul pieselor vestimentare se face cu soluție slabă de acid acetic. Ventilație
artificială locală prin aspirație nu este organizată.
Operațiunile efectuate de cusătoreasă constă din 5 elemente. Lunginea tiviturii este de
1,5-2,5 mm. Ațele folosite sunt de aceeași tonalitate ca și stofa obiectelor vestimentare
confecționate. Durata observării concentrate a obiectului de muncă constituie 80% din durata
zilei de muncă (schimbului).
În cadrul investigațiilor fiziologice, efectuate în condiții de producere, s-a constatat:

Indicatorii fiziologici Ora investigării

studiați 7.00 8.30 11.00 Pranz 12.30 14.00 15.30
Frecvența cardiacă, 80 92 116 102 127 124
bătăi/min
TA sistolică, mm.c.Hg 120 120 125 120 125 120
TA diastolică, mm.c.Hg 80 80 82 75 75 80
PL auditivă, ms 231 225 280 235 295 348
PL vizuală, ms 227 220 296 280 397 400
Forța musculară, kg 53 50 48 50 48 48
Reziztența musculară, s 38 36 32 33 30 30

Sarcini:
1. Elaborați concluzia igienică cu privire la particularitățile muncii cusătoreselor, conform

criteriilor igienice de clasificare a procesului de muncă după greutate și intensitate.

2. Apreciați modificările funcționale dezvoltate sub influența procesului de muncă.

3. Evaluați dinamica capacității de muncă. Indicați cei mai informativi indicatori funcționali
care reflectă reacțiile organismului la expunerile profesionale.
4. Elaborați un complex de măsuri de profilaxie a oboselii și menținerii capacității de
muncă la un nivel înalt.
5. Numiți exigențele generale înaintate față de organizarea investigațiilor fiziologice
în condiții de producere.
 Problema 2
În brigada de tractoare a gospodăriei ”Serile Chișinăului” SRL, se efectuează lucrări de
reparație curentă a tehnicii agricole. În cadrul supravegherii curente s-a constatat că lăcătușul
nu are un loc de muncă staționar (fix). Pe durata zilei de muncă se deplasează de la un strung la
altul și unitatea de tehnica reparată. În total per schimb, parcurge circa 1,5 km.
În timpul reparațiilor, mărimea lucrului efectiv îndeplinit de lăcătuș este în limitele 40-
45Wt. Mișcările de muncă se caracterizează prin solicitarea preponderentă a mușchilor centurii
scapulare (până la 50% din durata zilei de muncă). Periodic, muncitorul se află în genunchi, în
poziție semișezândă, ghemuit și culcat.
În cadrul investigațiilor fiziologice, efectuate în condiții de producere, s-a constatat:

Ora la care s-a efectuat măsurarea

7.00 8.30 11.00 12.30 14.00 15.30
Indicatorii fiziologici P
studiați
rân
z
Frecvența cardiacă, 100 106 118 102 130 125
bătăi/min
TA sistolică, mm.c.Hg 120 120 125 120 125 120
TA diastolică, mm.c.Hg 80 80 82 75 75 80
PL auditivă, ms 68 72 96 72 89 138
PL vizuală, ms 100 105 119 108 138 152
Forța musculară, kg 75 74 75 72 73 74
Rezistența musculară, s 100 79 74 87 58 56

Sarcini:
1. Elaborați concluzia igienică cu privire la particularitățile muncii lăcătușului, conform

criteriilor igienice de clasificare a procesului de muncă după greutate și intensitate.

2. Apreciați modificările funcționale dezvoltate sub influența procesului de muncă.

3. Evaluați dinamica capacității de muncă pe durata zilei de muncă.

4. Elaborați planul de măsuri profilactice pentru asanarea condițiilor de muncă a

lăcătușului.
5. Care sunt cerințele înaintate față de medodele de investigație fiziologice aplicare în

condiții de producere.
 Problema 3
La întreprinderea ”Hidropompa”, s-au implementat măsuri de reorganizare a procesului
tehnologic, și anume: operațiunile tehnologice complexe au fost divizate în mai multe
operațiuni mici, similare, repetate la fiecare 35 secunde.
Pentru a evalua eficacitatea măsurilor implementate s-a studiat productivitatea muncii.
Numărul de piese prelucrare, pe durata zilei de muncă este prezentat în tabel.
Ora zilei de
I II III IV VI VII VIII
muncă
Numarul de
320 360 310 250 300 250 350
piese prelucrate

În același timp, muncitorii înaintează următoarele plângeri, asociate introducerii noii

modalități de organizare a activității profesionale: dezvoltarea senzației de oboseală, apatie,
somnolență. Uneori cefalee și dereglări ale somnului.
În cadrul investigațiilor fiziologice, efectuate ulterior, s-a constatat:

Indicatorii fiziologici Ora la care s-a efectuat măsurarea

studiați 7.00 8.30 11.00 Prânz 12.30 14.00 15.30
Frecvența cardiacă, 66 72 60 64 58 52
bătăi/min
TA sistolică, mm.c.Hg 120 120 125 120 125 120
TA diastolică, mm.c.Hg 80 80 82 75 75 80
Frecvența respirației,
18 20 18 16 15 14
excursii/min
Consumul de oxigen,
420 440 410 405 380 366
ml/min
PL auditivă, ms 231 225 280 235 295 348
PL vizuală, ms 227 220 296 280 397 400
Forța musculară, kg 53 50 48 50 48 48
Reziztența musculară, s 38 36 32 33 30 30

Sarcini:
1. Elaborați concluzia igienică cu privire la greutatea și intensitatea procesului de muncă.
Evaluați clasa condițiilor de muncă.
2. Alcătuiți planul-grafic al productivității muncii. Indicați particularitățile curbei.
3. Cum apreciați semnificația biologică a modificărilor funcționale ale organismului
muncitorilor dezvoltate sub influența muncii?
4. Elaborați planul de măsuri profilactice pentru asanarea condițiilor de muncă a lăcătușului.
5. Care este principiul metodei de determinare a consumului de oxigen. .
 Problema 4
La uzina Intrascop, printre muncitoarele care efectuează asamblarea cablajelor pentru
utilarea sistemului electric al automobililor, au fost înregistrate cazuri de afectare a aparatului
neuro–muscular a membrilor superioare gen mialgii, neuromiofasciculite, tendovaginite.
Evaluarea procesului de muncă a pus în evidență faptul că operațiunea de selectare,
aranjare și asamblare a cablatelor constă în efectuarea unui număr mare de mișcări similare cu
degetele, mâinile si brațele ambelor mâini. Poziția de lucru – ortostatică (în picioare). Masa de
lucru nu este prevăzută cu accesorii pentru reglare în funcție de parametrii antropometrici
individuali (talia). În rezultatul cronometrării s-a stabilit ca cota lucrului de bază este de 93-95%
din durata zilei de muncă.
Rezultatele investigațiilor fiziologice efectuate sunt prezentate în tabelul ce urmează:

Indicatorii fiziologici Ora la care s-a efectuat măsurarea

studiați 7.00 8.30 11.00 Prânz 12.30 14.00 15.30
Frecvența cardiacă, 76 80 86 81 85 90
bătăi/min
PL vizuală, ms 100 105 111 107 109 138
Rezistența musculară, s 100 91 80 85 60 58

Sarcini:
1. Ce metode fiziologice de cercetare au fost aplicate?

2. Cum se determină rezistența musculară?

3. Evaluați modificările funcționale induse de procesul de muncă. Specificați cel mai
sensibil indicator la expunerile profesionale.
4. Problemele de sănătate depistate la muncitoare pot fi asociate cu ocupația lor. Dacă

da, atunci listați factorii de risc.

5. Elaborați planul de măsuri profilactice pentru asanarea condițiilor de muncă în secția

de producere a cablagelor.
 Problema 5.
La uzina de tractoare din Chișinău s-au elaborat și se propune pentru implementarea în
producția a două sisteme de dirijare (de conducere) a tractorului de marca ”Vierul-4 M” -
sistemul M si D.
În cadrul supravegherii sanitare preventive s-au realizat încercări instrumentale și de
laborator a sistemelor propuse pentru a determina influențele acestora pe starea de sănătate a
tractoriștilor.
Rezultatele investigațiilor fiziologice sunt prezentate în tabelul ce urmează.
Tabelul 1. Forța necesară pentru comutarea pârghiilor de conducere, kg
Obiectul de acționat Sistemul de conducere GOST 12.2.002-74 “Tehnica agricola “
examinat – Metoda de apreciere a parametrilor
M D condițiilor de munca”
Pârghia manuala de conducere a Nu mai mult de 3
3.5 - 5 2.5 – 3
motorului
Pedala ambreiajului si frâna 12 - 17 6-7 Nu mai mult de 12

Tabelul 2. Rezultatele cercetării sistemului musculo-scheletal, %

Indicatorii fiziologici Sistemul M Sistemul D
inițial după lucru inițial după lucru
Forța mușchilor mâinilor 100 82 100 91
Rezistența mușchilor mâiniilor 100 74 100 86
Rezistența mușchilor picioarelor 100 67 100 90

În rezultatul cronometrării s-a constatat că pe parcursul zilei de muncă, pârghiile de

regulare a funcționării motorului se includ în mediu de 1300 ori, iar pedala ambreiajului și a
frânei – de 900 de ori .

Sarcini:
1. Calculați forța medie care este aplicată de către tractorist la comutarea pârghiilor și
pedalelor de conducere.
2. Reprezentați grafic și faceții o analiză comparativă a capacității de muncă a tractoristului.
3. Perfectați concluzia igienică cu privire aprobarea sistemelor de dirijare proiectate pentru

implementarea în producerea în serie a acestui tip de tractor.

4. Care sunt criteriile igienice de bază pentru evaluarea solicitărilor fizice statice.

Anexă la problema de situație nr.5:

1. Criteriile de stabilire a gradului de monotonie in timpul lucrului
Caracteristicile muncii Gradul de monotonie
 1. mic 2. mediu 3. înalt 4. foarte înalt
Repetarea operațiunii, timp de o ora 180 181 - 300 301 - 600 peste 600
Durata operațiunii , s 100 100 – 41 40 – 21 20 - 2
Numărul de elemente 10 10 – 7 6–4 3 -2

1. Criterii de evaluare a accesibilității a manivelelor panoului de dirijare, la efectuarea

lucrului în poziție ortostatica, cm
Itemi Zona
admisibilă optimă
Pe orizontală 150 120
Pe verticală 60 – 190 90 - 115
În profunzime 50 30

3. Nivelul de solicitate a muncii în dependență de unghiul de înclinare

Unghiul de Capacitatea de a induce oboseală
înclinație (grade)
15 Munca nu induce oboseală accentuată, vizibilă a grupurilor principale de
mușchi.
30 Munca induce oboseală moderată
45 Munca induce oboseală exprimată
 Problema 6.
La uzina de prelucrarea (tăbăcirea) peilor, muncitorii-din secția de tobe efectuează
prelucrarea peilor cu soluții de substanțe tanine în cuve deschise. După expunerea în prima
cuvă, timp de 24 de ore, peile sunt transferate în a doua și apoi în cea de-a treia cuvă, unde
concentrația de tanine este mai mare comparativ cu concentrația soluției din prima cuvă.
Temperatura soluțiilor este în jurul a 35 °C. După tăbăcire, pielile sunt spălate cu apă fierbinte
(60 °C) în tobe de spălat deschise și apoi se transportă în secția de finisare. Transportarea
pieilor dintr-o secție în alta este mecanizată.
La investigarea condițiilor meteorologice din secția de tobe, s-au obținut următoarele
rezultate:
- temperatura aerului în incinta secției 15°C, în exterior 3°C;
- umiditatea relativă a aerului 90%;
- viteza aerului 0,5 m/s.
Sarcini:
1. Evaluați condițiile microclimatului din secția de tobe.
2. Specificați principiile de normare a microclimatului industrial.
3. Determinați clasa condițiilor de muncă.
4. Ce aparate au fost utilizate pentru măsurarea factorilor constituenți ai
microclimatului.
5. Prognozați efectele adverse pe starea de sănătate a muncitorilor expuși..
 Problema 7.
În secțiea de galvanizare a uzinei Hidropompa acoperirea pieselor cu diferite metale
(nichel, crom, zinc, cupru etc.) se efectuează în băi prin electrodepunere din soluții apoase de
săruri. Temperatura soluțiilor este de 40 °C. Înainte de acoperire, piesele sunt, de obicei,
curățate de rugină, grăsimi și alți contaminanți în băile de degresare cu soluții alcaline, urmate
de gravarea cu soluții de acizi minerali. Temperatura acestor soluții este de 70-80 °C.
Muncitorul antrenat la deservirea liniei tehnologice, suspendează pesele (greutate de
până la 10 kg) pe grilaje de suspendare speciale și monitorizează procesul. Transferul pieselor
de la o baie la alta este mecanizat.
Băile sunt echipate cu ventilație locală de evacuare (aspirație laterală). Excesul de
căldură în secțeie este de 5 kcal/m3/h. La studierea parametrilor microclimatului la locul de
muncă sa stabilit că temperatura aerului în lunile de iarnă este de 18-20 °C, umiditate relativă
de 75-80%, viteza aerului fiind de 0,3-0,5 m/s.
Sarcini:
1. Denumiți dispozitivele cu care au fost măsurați parametrii microclimatului.
2. Estimați condițiile microclimatului din secție. Determinați căile de cedare a căldură la
persoanele care lucrează în aceste condiții.
3. Numiți etapele de organizare a examenelor medicale în perioada de adaptare.
4. Indicați cerințele igienice față de sistemul de ventilați din secțiile de halvanere.
5. Elaborați planul de măsuri de asanare a condițiilor de muncă.
 Problema 8.
Fabrica de confecții a complexului industrial GABINI din Orhei, este organizată la etajul
al doilea a clădirii de producer cu 5 niveluri. La etajul I sunt amplasate depozite și secția de
producer a mizelurilor; etajul III – fabrica de încălțăminte; etajul IV – fabrica de mobilă moale);
etajul V – la moment nu este funcțional.
Procesul de producere este organizat într-o singură încăpere, cu dimensiunile 120x30x7
m. amplasarea sectoarelor respect etapele procesului tehnologic. Procesul de producer este
organizat în flux.
Muncitoarele sectorului de coasere sunt antrenate la asamblarea pieselor vestimantare
și finisarea lor. Sectorul este dotat cu mașini de cusut industriale clasa VIII, de producer
Japoneză, prevăzute cu scaune ergonomice și sursă de iluminare locală, cu becuri LED. Reglarea
tehnică a mașinilor este prevăzută pentru coaserea a 3 sau 5 elemente, în funcție de grosimea
stofei.
Procesul de muncă este organizat la conveer, piesele de prelucrat sunt rulate pe bandă.
Poziția de muncă este ”șezând”, cu aplecarea capului și trunchiului sub un unghi mai mic de 30º
și efectuarea unui volum mare de mișcări regionale de amplitudine mică, cu implicarea
mușchilor antebrațului și mâinii.
Ritmul de muncă este impus. Durata zilei de muncă – 8 ore, cu o pauză pentru prânz de
45 de minute, organizată după 3,5 ore de la începutul turei.
Intensitatea lucrului efectiv al cusutăreselor este de 23 Wt.
Din punct de vedere al lucrului visual – este constat pe parcursul zilei de muncă.
Mărimea tiviturii este de 2-5 mm. Culoarea aței și stofei este maximal apropriată după
tonalitate. Concentrarea vizuală constituie 75-80% din durata zilei de muncă.
În rezultatul investigării factorilor mediului ocupațional s-a constatat: în perioada rece a
anului – temperatura aerului – 21,2ºC, umiditatea relativă a aerului – 82%, viteza de deplasare
a aerului – 0,45 m/s; în perioada caldă a anului - temperatura aerului – 26,8ºC, umiditatea
relativă a aerului – 72%, viteza de deplasare a aerului – 0,7 m/s.
În aerul zonei de muncă au fost decelați vapori de acid acetic în concentrație de 1,6
mg/m3, pulbere de textile în concentrație de 6 mg/m 3.
Evaluarea modificărilor funcționale ale organismului muncitorilor s-a stabilit prelungirea
perioadei de latență a reacțiilor motorice la stimuli vizuali și optici comparativ cu valorile inițiale
de la 0,237ms la 0,334 și de la 0,342 la 0,683 corespunzător.
Sarcini:
1. Denumiți dispozitivele cu care au fost măsurați parametrii iluminatului la locul de
muncă.
2. Evaluați categoria și subcategoria lucrului visual.
3. Evaluați condițiile de muncă în secție. Determinați clasa condițiilor de muncă.
4. Specidicați reacțiile adverse, posibile la persoanele antrenate la călcatul obicetelor
de confecții.
5. Elaborați complexul de măsuri de asanare a condițiilor de muncă.
 Problema 9.
Fabrica de confecții a complexului industrial GABINI din Orhei, este organizată la etajul
al doilea a clădirii de producer cu 5 niveluri. La etajul I sunt amplasate depozite și secția de
producer a mizelurilor; etajul III – fabrica de încălțăminte; etajul IV – fabrica de mobilă moale);
etajul V – la moment nu este funcțional.
Procesul de producere este organizat într-o singură încăpere, cu dimensiunile 120x30x7
m. amplasarea sectoarelor respect etapele procesului tehnologic. Procesul de producer este
organizat în flux.
Muncitoarele sectorului de coasere sunt antrenate la asamblarea pieselor vestimantare
și finisarea lor. Sectorul este dotat cu mașini de cusut industriale clasa VIII, de producer
Japoneză, prevăzute cu scaune ergonomice și sursă de iluminare locală, cu becuri LED. Reglarea
tehnică a mașinilor este prevăzută pentru coaserea a 3 sau 5 elemente, în funcție de grosimea
stofei.
Procesul de muncă este organizat la conveer, piesele de prelucrat sunt rulate pe bandă.
Poziția de muncă este ”șezând”, cu aplecarea capului și trunchiului sub un unghi mai mic de 30º
și efectuarea unui volum mare de mișcări regionale de amplitudine mică, cu implicarea
mușchilor antebrațului și mâinii.
Ritmul de muncă este impus. Durata zilei de muncă – 8 ore, cu o pauză pentru prânz de
45 de minute, organizată după 3,5 ore de la începutul turei.
Intensitatea lucrului efectiv al cusutăreselor este de 23 Wt.
Din punct de vedere al lucrului visual – este constat pe parcursul zilei de muncă.
Mărimea tiviturii este de 2-5 mm. Culoarea aței și stofei este maximal apropriată după
tonalitate. Concentrarea vizuală constituie 75-80% din durata zilei de muncă.
În rezultatul investigării factorilor mediului ocupațional s-a constatat: în perioada rece a
anului – temperatura aerului – 21,2ºC, umiditatea relativă a aerului – 82%, viteza de deplasare
a aerului – 0,45 m/s; în perioada caldă a anului - temperatura aerului – 26,8ºC, umiditatea
relativă a aerului – 72%, viteza de deplasare a aerului – 0,7 m/s.
În aerul zonei de muncă au fost decelați vapori de acid acetic în concentrație de 1,6
mg/m3, pulbere de textile în concentrație de 6 mg/m 3.
Evaluarea modificărilor funcționale ale organismului muncitorilor s-a stabilit prelungirea
perioadei de latență a reacțiilor motorice la stimuli vizuali și optici comparativ cu valorile inițiale
de la 0,237ms la 0,334 și de la 0,342 la 0,683 corespunzător.
Sarcini:
1. Evaluați corectitudinea organizării complexului industrial Gabini.
2. Denumiți dispozitivele cu care au fost măsurați parametrii microclimatului.
3. Evaluați condițiile microclimaterice din secție.
4. Determinați efectele expunerii la condițiile microclimaterice respective pe starea de
sănătate a muncitorilor.
5. Elaborați complexul de măsuri de asanare a condițiilor de muncă.
 Problema 10.
În atelierul de ștanțare al uzinei de tractoare TRACOM, nivelul zgomotului a fost măsurat
cu aparatul Eco-Fizica. Rezultate obținute:
Nivelul echivalent al Intensitatea zgomotul în diapazonul octavelor de frecvențe medii
zgomotului, dB (A) geometrice, dB
31,5 63 125 250 500 1000 2000 4000 8000
Rezultatele măsurărilor
94 90 94 99 90 80 81 84 80 78
NMA, conform HG
80 95 87 82 78 75 73 71 69

Sarcini:
1. Perfectați concluzia igienică cu privire la calitatea condițiilor de muncă.
2. Care este valoarea NMA și documentul de reglementare.
3. Determinați clasa condițiilor de muncă după gradul de nocivitate și periculozitate.
4. Pronosticați efectele adverse pe starea de sănătate a muncitorilor expuși. Care este
componența comisiei medicale pentru examenul medical periodic.
5. Elaborați planul de măsuri profilactice și de asanarea condițiilor de muncă.
Specificați metodele de investigare paraclinice a
 Problema 11.
Specialiștii IMSP CMF nr. 10 au efectuat examenul medical periodic ordinar al
lucrătorilor secției de echipamente auto a uzinei ”Intrascop”.
Procesul de asamblare a dispozitivelor auto este asociat în principal cu lucrările de
sudare electrică. Pentru sudare se folosește un aliaj care conține 40% staniu și 60% plumb.
Locul de muncă este echipat cu dispozitive locale de aspirare cu o viteză nesemnificativă a
aerului (0,1 m/s). Aerul este refulat în zona superioară a camerei.
Spre sfârșitul turei, unii muncitori au început să se simtă mai rău, pofta de mâncare a
dispărut, a apărut un gust dulce metalic în gură, salivare excesivă, senzație de greață și arsuri la
stomac și durere în degete. Noaptea, s-au observat uneori dureri abdominale cu simptome de
constipație și somn slab.
Obiectiv: lucrătorii au un ten dureros cenușiu, geantă gingivală, în sânge - reticulocitoză
și granulație bazofilă a eritrocitelor, în urină - coproporfirină și plumb.
Sarcini:
1. Evaluați modificarea stării de sănătate a muncitorilor, justificați aceste fenomene și
faceți un diagnostic. Indicați următorii pași în activitatea comisiei medicale.
2. Evaluează condițiile de muncă din acest atelier din punct de vedere igienic.
3. Elaborați un plan de măsuri de asanare a condițiilor de muncă din această secție.
4. Indicați documentele legislativ și de reglementare cu referire la organizarea și
efectuarea examenelor medicale profilactice a muncitorilor.
5. Indicați termenul reglementat pentru evaluarea igienică a condițiilor de muncă și
documentul perfectat.
 Problema 12
La examinarea atelierului de vopsire și lăcuire al uzinei de construcție de mașini, s-a
constatat că vopsirea pieselor se face folosind spray-uri pneumatice manuale. Analiza aerului
zonei de muncă a decelat următorii poluanți în mg/m 3: toluen - 175 (VLO 150 mg/m3); acetat de
butil - 80 (VLO - 200 mg/m3); alcool butilic - 15 (VLO - 10 mg/m3); plumb - 0,063 (VLO - 0,01
mg/m3).
Secția este dotată cu sistem de ventilație generală. Muncitorii au echipament individual
de protecție. Munca vopsitorilor din atelier, în conformitate cu clasificarea igienică după
nocivitate și pericol ai factorilor mediului ocupațional, se raportează la clasa a III-a. Lucrul în
astfel de condiții poate contribui creșterea incidenței morbidității cu incapacitate temporară de
muncă și la manifestarea unor semne sau forme ușoare de saturnism, methemoglobinemie
cronică, hepatită cronică toxică, boli de piele și cataractă.
Sarcini:
1. Indicați documentul de reglementare a conținutului de substanțe chimice în aerul
zonei de muncă și tipul de VLO normate.
2. Stabilirea punctelor și momentelor de recoltare a probelor de aer din mediul
ocupațional pentru analize de laborator.
3. Indicați exigențele igienice de organizarea a locului de muncă a vopsitorilor.
4. Indicați documentele de reglementare a examenelor medicale profilactice ale
muncitorilor. Determinați compoziția comisiei medicale și testele de laborator
necesare.
5. Indicați echipamentul de protecție individuală recomandată pentru vopsitori.
 Problema 13
Trei lucrători de la secția de vulcanizare dintr-o uzină de produse din cauciuc s-au
adresat pentru consultare la medical de familie cu următoarele acuze: dureri în ochi, lacrimare,
dureri în gât, tuse uscată, slăbiciune generală, dureri de cap și urticaria pielii. Muncitorii erau
într-o stare emoționată excitată.
Procesul de vulcanizare implică utilizarea unui amestec complex de gaz-aerosoli, care
include peste 150 de substanțe din cinci grupe de compuși: compuși organici ai sulfului,
hidrocarburi aromatice, aldehide, cetone și amine. Gradul de toxicitate al acestor gaze este
determinat de amine, motiv pentru care VLO este stabilită după conținutul de amine, Ea este de
0,5 mg/m3. Cea mai mare concentrație a emanărilor de gaze are loc în momentul descărcării
produselor din echipamentele de întărire.
La examinarea celor care au solicitat ajutor medical, s-a constatat că mucoasele ochilor
și ale căilor respiratorii superioare sunt iritate, iar pielea din regiunea gâtului și pieptului este
hiperemică. Temperatura corpului, pulsul și tensiunea arterială sunt în limitele normelor
fiziologice.
Descărcarea produselor din echipamentul de întărire se efectua fără utilizarea
echipamentului individual de protecție. La examinarea aerului din atelier, concentrația gazelor
de vulcanizare din acesta a fost de 2,8 mg / m3, iar temperatura aerului a fost de 31 ºС.
Sarcini:
1. Enumerați acțiunile medicului centrului de sănătate în identificarea bolilor
profesionale (intoxicațiilor). Completați avizul de urgență pentru trimitere la ANSP.
2. Elaborați planul de măsuri de asanare a mediului ocupațional și profilaxie a bolilor
profesionale.
3. Indicați cerințele față de organizarea locului de muncă în secțiile de vulcanizare.
4. Numiți documentul, aplicat la evaluarea igienică a microclimatului industrial.
5. Numiți cerințele de asigurare a muncitorilor cu dotări social-sanitare.
 Problema 14.
Uzina de producer a articolilor din beton armat produce panouri de perete și alte piese
pentru construcția industrială de locuințe.
Muncitorii din atelierul de turnare pregătesc matrițele, le umplu cu amestec de beton,
iar pe platformele de vibrații, modelează articolile produse folosind mașini-unelte pneumatice.
Panourile de vibrație sunt montate dur pe suporturi din cauciuc. La modelarea produselor,
muncitorii nivelează amestecul de beton cu un șulf metalic, stând pe podea.
La modelarea panourilor din beton cu o suprafață mare, muncitorii sunt obligați să urce
pe suprafața vibrantă a amestecului de beton.
Nivelurile vitezei de vibrație la locul de muncă (pe podea) este de 105 și 108 dB la
frecvențele medii geometrice ale benzilor de octave de 31,5 și 63 Hz corespunzător.
Muncitorii sunt expuși la vibrații timp de 2 ore pe schimb. Durata zilei de muncă este de
7 ore.
Sarcini:
1. Evaluați nivel vibrațiilor și durata acțiunii lor asupra lucrătorilor, comparându-le cu
standardele sanitare existente.
2. Ce boli profesionale pot provoca vibrații?
3. Indicați probele funcționale indicate în cadrul examenului medical periodic.
4. Indicați ce dotări social-sanitare sunt prevăzute pentru uzinile de beton armat.
5. Elaborați planul de măsuri de asanare și prevenție.
 Problema 15
În timpul examenului medical periodic a colaboratorilor unui laborator științific unde se
folosesc dispozitive cu mercur, unii angajați s-au plâns de oboseală, slăbiciune, somnolență,
sentiment de timiditate și timiditate patologică.
La examenul obiectiv s-a constatat un tremur frecvent de amplitudine mica al
pleoapelor și al degetelor brațelor întinse înainte. Janta gingiilor are o culoare albăstruie
distinctă, gingiile sângerează.
Analiza conținutului de vapori de mercur în aerul din laborator au arătat că concentrația
acestora varia între 0,01 și 0,05 mg/m 3. Urme de mercur au fost găsite în tencuiala răzuită din
pereți și parchet.
Dispozitivele sunt instalate pe mesele de laborator acoperite cu plastic vinilic.
Laboratorul este dotat cu ventilație mecanică generală.
Sarcini:
1. Evalueați rezultatele examenului medical periodic și a condițiilor de muncă în laborator.
2. Perfectați Înștiințarea de urgență.
3. Evaluați condițiile de muncă din laborator.
4. Indicați exigențele față de sistemul de ventilație.
5. Propuneți măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă, inclusiv metode pentru
demercurizarea spațiilor.
 Problema 16
Uzina de produse din beton armat produce panouri-pereți și alte elemente constructive
pentru constucția industrială a blocurilor locative. Lucrătorii antrenați la producerea betonului
din secția pregătesc formele pentru turnare, le umple cu amestecul de beton, pe standurile
vibratoare, cu ajutorul mașinilor de turnare efectuează formarea pieselor. Platformele
vibratoare sunt instalate pe suporturi din cauciuc dur.
La turnarea pieselor, muncitorii trebuie să nivileze amestecul de beton cu un shuflem
metalic, în poziție așezat pe podea. La formarea panourilor de beton cu suprafață mare,
muncitorii sunt nevoiți să urce pe suprafața vibrantă a amestecului de beton. Viteza vibrațiilor
la locul de muncă (pe podea) este de 105 și 108 dB, în diapazonul de frecvențe 31,5 și 63 Hz ale
benzilor de octave medii geometrice. Durata de expunere la vibrații este 2 ore din cele 7 de ore
a zilei de muncă.
Sarcini:
1. Evaluați nivelurile de vibrații și durata acțiunilor lor asupra lucrătorilor,
comparându-le cu standardele sanitare existente.
2. Ce boli profesionale pot provoca acțiunea vibrațiilor?
3. Care echipamente (aparate) sunt utilizate pentru măsurarea vibrației.
4. Specificați exigențele față de echipamentul de protecție individuală.
5. Ce măsuri de asanare și profilaxie puteți recomanda.
 Problema 17.
In sectia de cosmetic a fabricii Viorica se produce pudră și fond de ten. În aerul zonei de
muncă conținut de praf determinat este de 16 mg/m 3. Compoziția pudrei: caolina (argila) ce
contine până la 46 % de SiO2 liber și silicat – talc.
Locul de muncă este dotat cu sistem de ventilație locală de aspirație. Dispozitivul de
aspirare - sub formă de sondă.
Muncitoarea N. în vârstă de 50 de ani, lucrează în secția respectivă – 15 ani, s-a adresat
medicului din întreprindere acuzând tusa uscată. Examenul clinic a constatat: percutor –
plămânii fără modificări; auscultative - frecventa respiratorie diminuată; Roentgenoscopic - în
segmentele inferioare ale plămânilor, umbre nodulare solitare.
Sarcini:
1. Evaluați calitativă și cantitativă a prafului.

2. Determinați clasa de nocivitate a condițiilor de muncă.

3. Este sau nu starea de sănătate a muncitoarei N. determinată de factorii de risc

professional.
4. Justificați diagnosticul prealabil. Ce informații suplimentare sunt necesare pentru a

confirma relația de cauzalitate.

5. Elaborați planul de măsuri profilactice pentru asanarea condițiilor de muncă.
 Problema 18
În turnatoria unei uzinei constructoare de mașini, se efectuează turnarea metalului topit
în forme de pământ.
Procesul tehnologic de pregătire a materiei prime pentru producerea formelor constă în
dozare, amestecare, uscare/umectare, măcinare, transportare. În calitate de materie primă se
folosește nisip, cox, carbune, argilă și amestec de pamânt folosit anterior în procesul de
praducție.
Gravimetric s-a stabilită că concentrația medie pe schimb a pulberilor în zona de muncă
constituie 26 mg/m3, iar concetrația unimomentală – 47 mg/m 3. Conținutul de SiO2 liber în
pulberile respective variază în limitele 15 – 20 %.
Microscopic s-a constatat particule cu dimensiunea de până la 2 mcm – 20; de la 2 până
la 5 mcm – 50 ; de la 5 până la 10 mcm – 16; mai mari de 10 mcm – 14.
Sarcini:
1. Dați caracteristica igienică a pulberilor, în funcțiile de criteriile de clasificare.
2. Determinați gradul de dispersie a prafului.
3. Care este valoarea CMA. Apreciați clasa condițiilor de muncă după nocivitate.
4. Perfectați concluzia igienică cu privire la impactul pulberilor asupra stării de sănătate
a lucrătorilor expuși.
5. Elaborați planul de măsuri profilactice pentru asanarea condițiilor de muncă.
 Problema 19
Una dintre etapele de prelucrare a lemnului la fabrica de producere a mobilei Viitorul
constă în pregătirea suprafețelor piese de mobilier, prin șlefuirea lor cu ajutorul mașinilor,
înainte de finisarea finală (lăcuire, lustruire). Aceste procese sunt însoțite de emisii de praf.
În studiul poluării aerului zonei de muncă cu pulberi, au fost obținute următoarele date:
greutatea filtrului pînă la prelevarea probei de aer a fost egală cu 35 mg., iar după prelevarea
probei - 40 mg. 95% din praful total are dimensiunile în limitele 0,5-5,0 microni.
Probele au fost prelevate timp de 20 de minute, cu viteza de 15 l/min. Analiza
compoziției calitativă a prafului de lemn s-a dovedit că acesta conține 1,5% de dioxid de siliciu
liber.
În momentul prelevării probei temeperatura aerului era de 18°C, presiunea atmosferică
– 756 mm.c.Hg.
Sarcini:
1. Determinați concentrația de praf în aerul zonei ocupaționale. Comparați

concentrația obținută a prafului cu CMA. Determinați clasa condițiilor de muncă

după nocivitate.
2. Indicați rolul dispersiei prafului în apariția patologiei respiratorii. Pronosticați
efectele adverse pe starea de sănătate a muncitorilor expuși professional la
condițiile respective.
3. Elaborați planul de măsuri profilactice pentru asanarea condițiilor de muncă.
4. Stabiliți punctele și momentele de prelevare a probelor de aer pentru determinarea
conținutului de pulberi industrial.
5. Ce metodă alternativă, medernă de analiză a pulberilor cunooașteți?
 Problema 20
Una dintre sursele de praf din mine sunt lucrările de forare pneumatică și forare
explozivă. În timpul forajului pneumatic uscat, concentrația de praf în zona de respirație variază
de la 234 până la 800 mg/m3. În probele de praf, până la 90% din particulele de praf au un
diametru de 05-5,0 microni.
La efectuarea examenelor medicale periodice ale muncitorilor care activează în două
mine, s-a constatat:
 printre muncitorii din mina nr. 1 (conținutul de dioxid de siliciu liber în praf este
de aproximativ 38%) - 6 cazuri de silicoză, 60% lucrători au iritație a mucoasei
căilor respiratorii superiore, 25% - mucoasei ochilor, 7% - a pielii.
 printre minerii din mina nr. 2 (conținutul de dioxid de siliciu liber în praf este de
1%) - 1 caz de anthracosilicoză, 49% lucrători au iritație a mucoasei căilor
respiratorii superiore, 27% - mucoasei ochilor și 2% - a pielii.
Sarcini:
1. Comparați concentrațiile de praf decelate cu CMA.
2. Determinați clasa condițiilor de muncă după nocivitate. Indicați rolul dispersiei

prafului și apariția patologiei respiratorii.

3. Care dintre tipurile de pneumoconioză specificate sunt mai periculoase pentru

lucrători. Justificați concluzia.

4. Elaborați un plan de măsuri de asanare a condițiilor de muncă pentru operațiunile de
foraj și explozii.
5. Ce investigații paraclinice sunt obligatorii de efectuat în cadrul examenelor medicale

periodice a muncitorilor expuși pulberilor industrial?

 Problema 21
În secțiea de transport și materii prime a uzinei de produre a obiectelor din beton armat,
lucrătorii sunt expuși la praf de ciment și nisip, în timpul lucrărilor de descărcare și transportare
din depozit și în secțiile de betoniere. Concentrația de praf de ciment variază în limotele 180-
560 mg/m3, de nisip – în limitele 8-36 mg/m 3 cu conținutul de dioxid de siliciu liber în acesta
până la 85%.
În cadrul examenului medical a 510 de lucrători cu o vechime de muncă de 8-25 ani, în
20 de cazuri a fost diagnosticat pneumoconioză în stadiul I, dintre care 16 persoane erau
lucrători ai departamentului de transport și materii prime.
Sarcini:
1. Comparați valorile indicate ale concentrației de praf în zona de respirație a
lucrătorilor cu CMA
2. Determinați clasa condițiilor de muncă după nocivitate. Pronosticați efectele pe
sănătate a muncitorilor expuși condițiilor respective.
3. Determinați cu acțiunea, cărui factor de risc etimologic este legată dezvoltarea
pneumoconiozei.
4. Elaborați un plan de măsuri de asanare a condițiilor de muncă în secția de transport
și materii prime.
5. Ce înseamnă condiții normale ale aerului și rolul lor aplicativ.
 Problema 22
Muncitorul V., în vârsta de 32 de ani, timp de 4 ani a lucrat în calitate de miner în mina
de piatră din Mileștii Mici. Anterior, timp de 5 ani, a lucrat în echipa de construcție a
drumurilor, în la funcție administrativă. Înainte de a fi angajat în mină, a trecut examenul
medical preventiv.
Înainte de a coboră în mină, lucrătorul primește toate echipamentele de protecție
individuală necesare. La sfârșitul schimbului (turii), nu întotdeauna este posibilitatea să se facă
duș, deoarece dușurile sunt intermitente, camerele de desprăfuire nu funcționează, fotariile
sunt închise. Alimentația terapeutică și preventivă primește în mod regulat.
Acuzele înaintate: tuse uscată, dispnee la efort, durere în piept. În ultimul an, de patru
ori a fost bolnav de infecție respiratorie acută (durata incapacității este de 12-14 zile). În timpul
examenului medical periodic, comisia medicilor a stabilit următoarele: dispnee severă, chiar și
la un efort fizic ușor, respirația dură, capacitatea vitală ale plămânilor este redusă comparativ
cu examinarea anterioară.
Pe parcursul ultimilor 2 ani nu fumează.
Concentrația de praf care conține dioxid de siliciu la locul de muncă depășește limita
maximă admisă (CMA, VLO) cel puțin 5 ori mai mare, pe durata întreagă a zilei de muncă.
Sarcini:
1. Descrieți condițiile de muncă ale lucrătorului.
2. Ce fel de aerosol influențează lucrătorul în procesul de muncă?
3. Descrieți mecanismul de dezvoltare a reacției patologice a organismului.
4. Cu care riscurile de dereglarea a stării de sănătate sunt associate condițiile de muncă
respective ?
5. Listați posibilele măsuri preventive pentru a reduce nivelul expunerii la factorii nocivi de
producție.
 Problema 23
Muncitoarea S., în vârstă de 38 de ani, vechimea generală de muncă 15 ani, ultimii 9 ani
lucrează în calitate de controlor în secția de producere a termometrelor cu mercur, anterior a
fost angajat în secția de logistică a aceeași întreprinderi. Atribuțiile de serviciu constau în
controlul ermitizării și ambalarea termometrelor.
Operațiunile de lucru sunt îndeplinite pe masa de laborator. Suprafața mesei este
acoperită cu gresie metlahskoy (метлахская плитка), pe suprafața de lucru sunt crăpături
multiple, pardoseala este acoperită cu linoleum destul de uzat. Pereții atelierului sunt parțial
vopsiți cu vopsea de ulei și parțial cu plăci ceramice. Temperatura aerului în zona de respirație
este de 22 - 26°C, mobilitatea aerului este de 0,5 m / s, conținutul de vapori de mercur din aerul
zonei de lucru depășește LMA de 1,2-3,6 ori; în situații de urgență, concentrația crește de 5-8
ori comparativ cu LMA. Curățarea vărsărilor de mercur se face cu aspiratorul. Ventilarea în
încăperea de lucru - naturală.
Recent, muncitoarea a început să perceapă gust metalic în gură, atenția redusă,
tremurul ușor al degetelor mâinilor întinse. În timpul examenului medical periodic ordinar
muncitoarea a semnalat starea generală deteriorată semnificativ, dispariția poftei de mâncare,
hipersalivare.
Sarcini:
1. La care tip de toxice se raportează mercurul metalic?
2. Evaluați clasa condițiilor de muncă.
3. Indicați încălcările în organizarea procesului de producere care contribuie la
manifestarea proprietăților toxice ale mercurului.
4. Specificați componența echipei medicale pentru efectuarea examenului medical
periodic a lucrătorilor care contactează cu mercurul metalic.
5. Elaborați complexul de măsuri de asanare a condițiilor de muncă și prevenție a
intoxicațiilor cu mercur.
 Problema 24
Muncitorul N., în vârstă de 38 de ani, cu vechimea general de muncă de 18 ani, în ultimii
6 ani lucrează la o întreprindere de producere a vopselelor si lacurilor în calitate de tehnolog;
anterior a lucrat în activitatea administrativă. A apelat la medicul de familie cu următoarele
plângeri: cefalee, slăbiciune, tulburări de somn, sângerare nazală, disconfort în zona inimii.
La examinare, medicul a atras atenția asupra uscăciunii pielii palmelor, a crăpăturilor
multiple ale pielii lângă patul unghiilor, roșeață pielii antebrațelor.
Analiza clinică a sângelui a evidențiat următoarele: scăderea conținutului de eritrocite,
leucocite, trombocite, hemoglobină.
În atribuțiile de serviciu prevăd controlul permanent a instalaților de transportare în
secția de producere a benzenului, reparația defectelor minaret. La reglarea utilajului și
efectuarea lucrărilor de reparație deseari au loc cazuri de desermetizarea conductelor, scurgeri
de benzen pe podea și mâinile muncitorului. Concenrația vaporilor de benzen în halele de
producere este inconstantă (variază în limitele de la 0,8 LMA până la 3,9 LMA). Temperatura
aerului în diverse puncte ale oscilează de la +12 °C până la +36°C, mobilitatea aerului – de la 0,2
m/s până de 0,8 m/s. În încăperea respectivă muncitorul se află circa 85-90% din durata zilei de
muncă. Efectuarea operațiilor de lucru este asociată cu mișcarea pe orizontală și verticală, cu
postura de lucru forțată, cu înclinări multiple ale torsului și cu efort fizic fizic considerabil.
Lucrătorul folosește în calitate de îmbrăcăminte specială salopetă din bumbac, mănuși și
cască; hainele de lucru se spală adesea acasă; hainele de lucru și de stradă sunt păstrate
(stocate) în același dulap. În rația alimentară de casă se folosește adesea slănină, carne grasă,
preparate de casă afumate și sărate.
În ultimii trei ani, de 3-4 ori pe an suferă de infecții respiratorii acute, gripă. Examinările
medicale periodice se desfășoară o dată la doi ani.
Sarcini:
1. Estimați condițiile de muncă ale lucrătorului.
2. Ce materiale și cine le pregătește pentru efectuarea unui examen medical periodic?
3. Care dintre acuzele înaintate de muncitor corespund efectului toxic al benzenului?
4. Evaluați obiceiurile alimentare ale pacientului și posibila lor influență asupra procesului
patologic.
5. Ce echipament personal de protecție trebuie utilizat atunci când lucrătorii sunt expuși
solvenților organici?
 Problema 25
Pacientul T., în vârstă de 49 de ani, este supraveghetor la o bancă, iar timp de 14 ani a
lucrat ca cercetător științific într-un laborator pentru studierea proprietățile refractare ale
compușilor de beriliu slab solubili. Obligațiile cercetătorului au inclus evaluarea toxicității,
stabilirea condițiilor de muncă sigure, elaborarea indicațiilor metodice (ghiduri) pentru
organizarea și efectuarea lucrului cu săruri de beriliu puțin solubile.
Lucrările au fost efectuate în incinta unui laborator chimic tipic (mese de laborator,
hotă, dulapuri cu reactivi, rafturi de titrare, dulapuri de uscare, cuptor cu mufe, balanțe
analitice). Cântărirea porțiunii de testare, pregătirea amestecurilor de lucru, examinările
microscopice etc., angajatul șe efectua în laborator pe o masă obișnuită; în timpul zilei de lucru,
se afla în incinta laboratorului experimental aproximativ 3 ore. Conținutul de praf de săruri de
beriliu în toate încăperile variază de la 0,9 LMA până la 3,8 LMA, temperatura aerului variază de
la 16°C la 36°C, ventilația - generală.
Înainte de angajare la muncă, a fost supusă unui examen medical (preventiv) preliminar.
Pe durata activității sale profesionale, a fost supusă examenelor medicale periodice, s-a
fost trat și în sanatoriu și sa simțea bine. Din motive familiale, s-a concediat. După o pauză de
trei ani, s-a angajat la bancă. În ultimii patru ani, a observat durata prelungită a infecțiilor
respiratorii frecvente (de până la 3 săptămâni), înrăutățirea stării, slăbiciune progresivă,
oboseala, scăderea în greutate, tusea constantă. A solicitat îngrijire medicală în centrul de
diagnosticare.
La examinare, medicul a determinat următoarele: o abundență de raluri mici, umede,
tuse constantă, dispnee, pierderea în greutate. Capacitatea vitală a plămânilor este redusă,
imagistic, cu cu raze X ‒ alveolită progresivă.
Sarcini:
1. Stabiliți diagnosticul prezumtiv al bolii.
2. Cum să dovediți că dereglările stării de sănătate sunt legate de traseul profesional al
lucrătorului?
3. Listați cerințele privind organizarea muncii și cazul expunerii la săruri de beriliu.
4. Specificați posibilele rezultate ale acțiunii toxice a beriliului.
5. Perfectați declarația de urgență.
 Problema 26
Muncitorul S., în vârstă de 36 de ani, a lucrat în ultimii 6 ani ca calitate de operator a în
departamentului reactor (de reacție) al unui atelier de producere a îngrășămintelor minerale.
Înainte de a lucra în atelier, a fost student la universitate, a lucrat într-o companie de securitate.
Materia primă pentru producerea îngrășămintelor este apatita (minereuri de fosfor-
potasiu) și acizii minerali. Materiile prime prin conducte și benzile transportoare deschise sunt
încărcate în reactor.
Sarcinile operatorului includ monitorizarea vizuală a procesului, reglarea manuală a
tuturor supapelor conductelor, deriticarea locului de muncă. În aerul departamentului reactorului,
conținutul de praf de apatită depășește LMA de la 1,1 la 4,9 ori; vapori de acid sulfuric, amoniac,
oxizi de azot, hidrogen fluorat - depășesc LMA de la 1,3 la 6,1 ori. Temperatura aerului în
imediata vecinătate a reactorului variază de la 19 până la 31°C; în vecinătatea conductelor și
benzilor transportoare - de la 8 până la 22°C. Postura de lucru este forțată, asociată cu înclinații
frecvente. Reglarea obturatorului este asociată cu eforturi semnificative pe centura scapulară.
Deplasarea pe orizontală și verticală se face într-un ritm forțat. Lucrătorul lucrează într-un
costum de pânză, cască, ochelari, folosește un aparat respirator. În zilele lucrătoare, primește
alimentație medico-profilactică.
Sarcini:
1. Listați factorii de risc ocupațional la care este expus operatorul.
2. Ce schimbări în starea de sănătate pot fi induse de acțiunea combinată al acestor factori și
condițiile de muncă?
3. Precizați obiectivele efectuării examinărilor medicale periodice.
4. În funcție de ce informații se formează echipa medicală pentru efectuarea examenelor
medicale periodice?
5. Perfectați actul final al examenului medical periodic.
 Problema 27
În gospodăria agricolă "Gloria Briceni. SRL", pârjolirea materialului semințier este
organizat direct în gospodărie. Pentru pârjolirea semințelor de grâu de toamnă ca agent a fost
folosit preparatul ”Azovit”. Acest preparat aparține grupului de pesticide organoclorurate, se
raportează la clasa a III de pericol, LD50 se încadrează în limitele 151 - 5000 mg/kg.
Tratarea semințelor se efectuează cu suspensia preparatului aplicată cu ajutorul
pulverizatorului universal PU-3 (metoda semi-uscată – la o tonă de preparat se adaugă 10 l de
apă). Munca sa desfășurat sub un șopron. O brigadă de 5 persoane (2 bărbați și 3 femei) a
pregătit semințe pentru o suprafață de 88 de hectare timp de 3 zile. Lucrau timp de 4 ore pe zi
în haine de protecție (salopete, cizme de cauciuc și mănuși, ochelari de protecție). Pentru
protecția organelor respiratorii au fost folosit respiratorul de tip "Лепесток -5".
După 12 zile, o femeie din brigadă a început să observe slăbiciune severă, oboseală
rapidă, amețeli, adinamie, leșin frecvent, mers ataxic, pierderea auzului și acuității vizuale și,
prin urmare, sa adresat centrului medicului de familie.
La colectarea istoricului bolii s-a dovedit că persoana respectivă în timpul pârjolirii
semințelor nu au folosit întotdeauna respiratorul, iar după terminarea lucrului mergea acasă,
de regulă, fără a lua duș.
Sarcini:
1. Stabiliți și justificați diagnosticul preliminar.
2. Denumiți caracteristicile acțiunii compușilor organoclorurați.
3. Listați măsurile preventive luate în timpul lucrului cu pesticidele.
4. Cum se procedează cu soluțiile de pesticide rămase după stropirea culturilor
Agricole.
5. Specificați cerințele igienice la transportarea și depozitarea pesticidelor.