TEHNTC

t-?_."

%,
#
:-F-

-1
,:k

:fA
:-rt

*
I
.8r
'**

&
l&4

G6i.',
Wt

"e@

,d:
;*

j,l*,:,,;*',;'.

*'t'k
*t*

-'--a

*.t

'*

':@Z

&

'?@,
**

.-"*.t

/r\

/J
(41

EEF$p' lt' r---c

T
**

r*tt= t=l

o35;

w.wdwffiffiwwffi

Dragog,lohel Cosma
lrina Aura Manolache

Reglarea automata
a parametrilor
I
proCSeJ 0 r te h n o I og i ce
Manual pentru ciasa a Xll-a
Filiera tehnologica

'tiv;r.triir.i9r$

7iM,l/tlllli{.!,ttr!:!i?,,

Editor: Costin DIACONESCU

Redactor: Aura G1GA
Corector: Vlad DOBRESCU
Tehnoredactor: Mihaela ARAMA
Copertl: Valeriu STIHI
Foto coPerti: dreamstime'com
Irina Aura MANOLACHE
Desene, fotografii: Dragoq Ionel COSMA'

Editat gi distribuit de Editura CD PRESS

3
Bucuregti, str. Logoflt Tiutu, nr' 67' sector
Cod 031212
Tel.:021.337.37 .17, O2l'337 '37 '27 'O2l'337 '37 '37

Fax 021.337 .37 .57

e-mail: office@cdPress'ro
www.cdpress.ro

Comenzi:
@ comenzi@cdPress'ro
@ 02r.337.37.37
JB www.cdPress'ro
@Copyright CD PRESS, 2012

Bibliotecii Nationale a Rominiei

cosMA, DRAGOS IONEL
tehnologice
Reglarea automatl a parametrilor proceselor
Irina Aura
Cosma'
manual pentru clasa a XII-a / Dragoq Ionei

Descrierea CIP

Manolache. - Bucureqti: CD PRESS, 2012

Bibliogr.
ISBN 978-60 6-528-t32' 5
I. Manolache, Irina Aura
62(07s.3s)

Manualul este realizat in conformitate cu programa gcolard aprobatd

prin ordinul Ministerului Educaliei, cercetarii 9i Inovlrii nr. 4857 din 31.08.2009.

(CNCSIS)
Editura CD PRESS este recunoscuti de Consiliul Nalional al Cercet[rii $tiinfifice din invl{imAntul Superior
www.cncs$.r0

Cuv6nt-inainte
o$coola trebuie sd urmdreoscd tot timpul

cat^ndrutsapdrdseas:::::l:,?!"i!ii,iii,ilxilir'1,
Albert Einstein

Manualul Reglarea automatd a porametrilor proceselor tehnologice seadreseazd at6t elevilor, cit 5i profesorilor de licee, pe filiera tehnologica, de profiltehnic, cu specializarile din domeniul
electronicd gi automatizdri, dar;i celor care doresc si se autoinstruiascd in acest domeniu.
Manualul este structurat pe notiunile teoretice ;i practice necesare cunostintelor din domeniul
reglirilor automate.
Modulul ,,Reglarea automat5 a parametrilor proceselor tehnologice" se studiazi in closa
oXll-alaliceeletehnologice,invedereaasiguririipregitiriidespecialitate,incalificarea tehnicianin
automltizar, din profi lul tehnic.
Modululface parte din lucrarea,,Stagiide pregdtire practici"(aria curriculard,Tehnologii,,), are
alocat un numdr de 50 de ore/an, gi urmire;te oblinerea urmdtoarelor competente:
- corelarea componentelor unui sistem de regiar+automati a unui parametru cu elementele
schemei-bloc a unui SRA;
- examinarea modului de conectare a eiementelor componente pentru realizai.ea unui SRA cu
structurd evoluatd;
analiza
utilizirii automatelor programabile in conducerea unui proces tehnologic.
Lucrarea a fost structurati in gapte capitole axate, proporlional, pe noliunile teoretice
;i
practice, conform programei, clupd cum urmeazd:
. Capitol introductiv - Sisteme de reglare automati;
. Capitolul 1 - Sisteme de reglare automati a temperaturii;
. Capitolul 2 - Sisteme de reglare automatd a presiunii;
. Capitolul 3 - Sisteme de reglare automate a nivelului;
. Capitolul 4 - Sisteme de reglare automatd a debitului;
. Capitolul 5 - Sisteme de reglare automatd a umiditllii;
. Capitolul 6 - Sisteme de reglare automatd in cascadi;
. Capitolul 7 - Automate programabile.
Lucrarea are o structurS complexd, urmdrindu--se realizarea unei conexiuni intre teorie gi
realitate' Fiecare capito! are in componenla sa foarte multe fi;e de lucru, pentru a utura inlelegerea

noliunilor.Testele de evaluare cu itemi diver;i constituie o modalitate de a verifica daci s-au inteles
con!inuturile capitolului parcurs.
Acestea sunt circumstanlele care ne-au indemnat sd realizim aceastd lucrare, in care ne propunem, in folosul tuturor celor interesali in perfeclionarea activitd!ii de invSlimAnt,
sd sintetizim
atat ceea ce am considerat important?n patrimoniul de idei gitehniciacumulate in aceastd direclie,
c6t;i si facem cunoscute unele concluzii desprinse din experienld.
Autorii

Cuprins
CAPITOL INTRODUCTIV - Sisteme de reglare
1. Elemente componente
2. Parametrii tehnici supravegheali

automati

5
5

6
6

3. Schema funclionalS a unui SRA

4. Clasificarea SRA
5. Regimuri fundamentale de funciionare ale SRA
6. Legile de reglare
CAPITOLUL 1 - Sisteme de reglare automati a temperaturii

Temperatura
1.2. Misurarea electricd a temperaturii

9
1

15
'15

1.1.

19

22
26

1.3. Activit;li experimentale 5i aplicalii

EVALUARE

CAPTTOLUL 2
2.1. Presiu

- Sisteme

de reglare

automati a presiunii

27
35

2.2. Aplicalii
EVALUARE

CAPITOLUL 3

27

40

- Sisteme

de reglare

automati a nivelului

3.1. Nivelul

42
42

3.2. Tipuri de regulatoare de nivel

47

3.3. Aplicalii

51

EVALUARE

59

CAPITOLUL 4

- Sisteme

de reglare

automati

debitului

4.1. Debitul
4.2. Misurarea consumului de carburant
4.3. Aplicalii
EVALUARE

cAPlToLUL5-sistemedereglareautomat5aumidita!ii77
5.1. Umiditatea
5.2. Mdsurarea u midititii
5.2.1. Programul informatic CoolPack
5.2.2. Progr am u I Fl uidsim
5.2.3. Controlul umidititii in locuinte
5.3. Aplicalii

5.3.1. Detector de picdturi de ploaie

5.3.2. Traductor de umiditate cu tranzistoare
5.3.3. Traductor de umiditate cu releu electromagnetic
EVALUARE

CAPITOLUL 5

- Sisteme de reglare automati in cascadi

6.'1. Reglarea

in cascadi

6.2. Aplicatii
EVALUARE

CAPITOLUL 7 - Automate programabile

7.i. lntroducere

61
61

68
69
74
77
79
82
85
87
88
89
90
91

93

94
94
96

102

104
104

7.2. Clasifi carea automatelor programabile

7.2.1. Automate programabile cu prelucrare la nivel de bit
7.2.2.Programarea automatului programabil la nivel de bit

105

7.3. Aplicalii
7.4. Alegerea unui automat programabil
EVALUARE
REZOLVARI TESTE DE EVALUARE

111

Bibliografie

106
109

116
118

119
120

,t
ilifl

t
J

Sisteme de reglare automati

trrocesele de produclie inregistreazd transformiri continue, redate prin reducerea treptati
: -,ncii fizice a omului, simultan cu cresterea ponderii muncii intelectuale pentru conducerea
- =s nilor, a dispozitivelor gi a instalaliilor.
Automatica este ramura gtiinlei 5i tehnicii care cuprinde totalitatea metodelor 5i a mijioacelor
:.- -ice prin care se stabilesc legdturi corespunzitoare intre instalaliile tehnologice 5i dispozitivele
I ^ i me introduse, astfel incAt cond ucerea proceselor de prod uclie sd se desfd5oare fSri intervenlia
: 'ectd a omului.
Principalele ovantaje ale introducerii automatizirii sunt de ordin:

determind mirirea productivitSlii, reducerea consumului de materie primd 5i

de materii auxiliare, reducerea numdrului instaialiilor necesare in produclie, economisirea
combustibililor gi a energiei, reducerea cheltuielilor de produclie;
. tehnic: contribuie Ia cretterea calitelii produselor, cre5terea fiabilitelii producliei 5i a prcduselor cblinute, mdrirea duratei de utilizare a instala,tiiior;
. social: vizeazd cre$terea securit5lii munciiin diverse instalalii, asigurarea condiliilor ergonomice gi psihotehnice de desfdgurare a proceselor de produclie respective, imbunitilirea
condiliilor de muncd, ridicarea nivelului de trai.
Reglarea automati este definitd (conform STAS 60'19-74. Automatici.Terminologie) drept un
ansamblu de operalii care se efectueazd in circuit inchis, alcdtuind o buclS echipatd cu dispozitive
anume prevdzute, cu ajutorul cdrora se efectueazd o comparalie prin difereniS a valorii misurate
a unei mdrimi din procesul reglat, cu o valoare prestabilite constantd sau variabild in timp, 5ise
aciioneazd asupra procesului astfel inc6t si se tindi spre anularea acestei diferenie.
, economic:

1. ELEMENTE COMPONENTE
Reglarea este un proces manual sau automat prin care o mirime fizicd este menlinutd sau i
se modifici valoarea prescrisS, conform cerinlelor procesului industrial in care se doi'e5te acest

lucru.

Mirimea care este supusd reglirii intr-o valoare prescrisi este cunoscutd sub denumirea de
marime reglata.
Dacd reglarea se face de cdtre un operator, in urma verificSrii parametrilor tehnici cu ajutorul
aparatelor de misurat, se spune cd este vorba despre reglare manuala.
in schimb, daci se folosegte un dispozitiv automat, numit regulator, atunci se spune cd este
vorba de reglare automata.in acest caz, operatorul este inlocuit de dispozitivul automat, cel care
efectueazi toate operaliile pe care, inilial, le realiza omul.
in consecinlS, putem afirma cd elementele unui sistem de reglare automatd sunt instalalia
automatizatd gi dispozitivul de automatizare.
Pentru a studia modul in care se realizeazi reglarea automati, se folosesc scheme funclionale,
scheme in care sunt indicate elementele componente ale sistemului de reglare (prescurtat SRA),
destinalia lor gi legdturile funclionale dintre ele.

Cnprol

tNTRoDUcrrv

Sisteme de reglore

outomatd

2. PARAM ETRII TEH N ICI SUPRAVEGH EATI

ca funclie, reglarea este specifici activitalilor indu'striale,

casnice, economice etc. Reglarea
face posibili modificarea anumitor stdri fizice.

Modificarea stdrilor fizice presupune cunoa$terea

cu exactitate a mirimii regtate qi a mirim\\
oblinuti \a ie5irea procesului de reg\are.
lndiferent de mirimea reg\atir,\n procesu\
de reg\Jre apar \nfluen1e care mod\frcb
execur'ie. Acesre influenfe se
mirjmea de
datoreaza perturba!iir; c.;;;;t
apare in timpur regrSrii.

care se dore5te a ft

in concluzie, pentru orice modaritate

de regrare

7
o

se vor stabiri cu precizie:

- mirimea reglatl;
- mdrimea de execulie cea mai potrivitd;
- mdrimile perturbatoare care intervin;
- intervenlia mdrimilor perturbatoar" in pro.urul
de reglare;
- manifestarea mdrimiror perturbatoare in timpur
proce"rrtri de regrare.

Tabelul .Tipuride morimi

r,r'ii:ri.,, :N Acl
E^
tvltd-.x

tiil-i

Cupiu

Vitezi

II

Cursi'
Nivel, pozitie
Presiune

[m/s'1

trt

PutSre caloricd

Tensiune

Curent
Putere
Frecventd
Defazai

iml

Amplificire

tpai

lluminare

ret
II im'/sl

Ternperaturi
Debit

Electrice

l,l,-

T tNr*
I irrrm;
I [mrs]
I

Acceleratie

U]
iAl
[\^r/]

IHz]

kadl
lluxl

lkcall

lnclinare

Altitudine

jg:,::.-rl

Irad]
[m]

MSrimile reglate pot

prezentate in tabelul
1.

fi de naturd erectricd sau neerectrici. principarere

mdrimi regrate sunt

3. scHEMA FUNCTToNALA
A UNU! sRA
Lln sistem reprezintd un p'ott'
t"r,ni.rrp* unorregidefunclionare prin
de intrare 5i de ie5ire' Mdrimile
intermediulmdrimiror
.u,." n, depind de arte i-,eriri
,rnt considerat

lil H'[l;X:::|flffi

*\iiti'iiri;1?'"

ffi;';*'

'rnt.on,ia

erate,,marimi de

e,,mdrimi de intrare,,,

iesire,,.s.h;;?;;.1ionard

Fig. l. Schema funcyionald

a unui sistem

a sistemurui poate n dennitd

prin rerasia:

a unui

-_------{
iC6

,ril5:

: {ll-a

Reglarea automati a parametriror procesetor

tehnoroglce

r'- l'li5; lu i teh nic sa u de altd naturd,

tdrd intervenlia directd a ornu lui, se realizeaz5
lr - ?:- :anent (sau dispozitiv) de automatizare.

- -- -

::'-:-i supus automatizdrii, impreunS cu echipamentul de automatizare

(de
r-: :j :rrd desfdgurarea procesuluidupd anumite
legi, poartd denumirea

de sistem

,]llt*
lillr

.lir,!

----+

$srEM
AUTOMAT

Y1

u1

y2

u2

$1

lTlrr

y2
Y,,

,rbrnie-

unui sistem automot orcotuit din doua

- mdrime intermediaro; s,- iiniir*rrrutde outomatizare,

-'-.-=-"':':'::'::;:::::o-,,:I,,r:.y
-:: :::-u,i

y1

lT"t7

S1

U,,

X,
Fig. 2. Modetur structuror ar

de conducere sau conducdtor; Sr_ procesul

supu,

oii,roi{i,

- marimeo de referin{o;

U
Y

ri1rirtrrrt ,oraur.

- mdrimea de comandd;
- marimea de ie;ire;

Y,- morimea de reoc,tie inverso;

- mdrimeo perturbatoare;

- norimiie

neciorite.

Fig.3. Moderur structurar ar unuisistem de

regrare automatd ca reuniune o dora pagi,
dispozitivul de automatizare (DA) instato;ia

;i

:-

- Sistem de Reglare Automati

tehnologicd (tT).

(sRA) se inleiege un

sistem realizat astfel inc6t intre

-"i- -i3 de ieSire 5i mirimea de intrare sd se realizera uriorut,lrdrd
intervenlia omului, o relalie
-- - :: :na15 care
reflecta legea de conducere a unui proces.

-":
-::

rr r"pr"rint#r,ffi de conducere
-:e drept scop anurarea diferentei
mSrimea impu* (referin!5) mirimea de
iegire
5i
!1ntrg
:i-i' indiferent de perturbafiile, mirimile
nedorite N, care actioneaz; asupra sistemului.

r:=s:ei diferenle i se
mai spune 5i eroarea sau abaterea sistemului
de reglare automato.
slstemele de reglare automatd au rolul
de a asigur, ,ungin"rea automatd, fdrd interventia
: --lui, a unor mdrimi tehnorogice
ra o varoare prestabiritd, de regim.
in cadrul schemei funclio-nale a unui sRA sunt
date elementele componente,
I rvvr rqr
destinatia
::estora gi legaturile funclionale
,
ln figura 4 sunt redate biocurile functionale,
mdrimile de intrare gi de iegire, precum gi
::r care
sensul
un element il influengeazi pe celdialt.

Fig.4. Schema funclionald a unui sistem

de reglare automotd

Cnprol

tNTRoDUcnv

Sisteme de reglare outomato

Semnifi calia blocu rilor fu nclionale este u rmetoa rea:

- elementul de comparalie;
RA - regulatorul automau
EE - elementul de execulie;
lT (lA) - instalaiia tehnologicd (instalalia automatizatd);
Tr (EM) - traductorul (elementul de mdsurare).
EC

MSrimile care intervin in schema de elemente a unuiSRA sunt:

u - mdrimea de intrare a sistemului;
y - mdrimea de iegire a sistemului (a instalaliei tehnologice);

- mdrimile perturbatoare;
- semnalul de eroare (mirimea de aclionare), e= u -yp
X. - mirimea de comandi a regulatorului automa!
X. - mdrimea de intrare a instalagieitehnologice mdrime
y, - mirimea de reacfie.
P.

de execulie;

Rolul elementelor componente

Elementul de comparalie (EC) are rolul de a compara permanent mdrimea de iegire a instalaliei

tehnologice cu o mirime de acelaqi fel, cu vajoare prescrisa (consideratd constantd), rezultatul

comparalieifiind semnaiul de eroare r.
Regulatorul automot (RA) are rolul de a efectua anumite operalii asupra mirimii e primitd la
intrare, respectiv are rolul de a preiucra aceastd marime dup5 o anurniti lege, numitd lege de
reglare, rezultatulfiind mdrimea X., aplicati ca mdrime de comandd elementuluide executie.
Elemmtulde execu{ie (EE) are rolul de a interveni in funclionarea instalaliei tehnologice pentru
corectarea parametrilor i'egla1i, conform marimii de comandl transmise de RA.
lnstalolia tehnologica (lT) este, in general, un sistem supus unor acliuni externe, numite
perturbalii, Siacliunii comenzii generate de RA, a cirui mSrime de iegire este reglata conform
unui
program prescris.
Traductorul(Tr), instalat pe bucla de reaclie negativ5, are rolul de a transforma m5rimea
de
iegire a l1l de reguli, tntr-un semnal electric aplicat EC.
Convertorul electro/pneumotic sau pneumo/elecrric (CONV l/P sau p/l) are rolul de a converti
semnalul oblinut la iegirea RA ?ntr-un semnal de altd naturd fizicd, necesar pentru comanda
EE,
atunci cAnd acesiea sunt diferite; dacd semnalul de Ia iegirea RA gi cel necesar pentru comanda
EE
sunt de aceeapi naturd fizic5, atunci convertorul poate sd lipseasci.

r Funclionarea unui

SRA

Mdrimile perturbatoare P. aclioneazi asupra instalaliei tehnologice lT, determin6nd variatii

ale mdrimiireglate.
varialiile md rimli reg late su nt misu rate, semna lizate prelucrate, prin intermediu ltrad uctoru lui
5i
Tr, cuplat ?n sistem pe legdtura de reaclie negativS, obgindndu-se la iegirea acestuia
un semnal de
reaclie y,, de aceeagi naturd fizica cu semnalul de intrare in sistem.
Prin

intermediulelementuluide comparalie

EC,

semnalulde reacliey,de la iegirea traductorului

este comparat cu mdrimea de intrare u, proporlionalS cu valoarea prescrisd a mdrimiide

referinli
Xo, rezultAnd la ie5irea comparatorului (de reguli, diferenlial, aflat in constructia RA, pe
intrarea

acestuia) un semnal de eroare = u -f

pentru crasa a Xil-a

.:

5; *l.n=-

Regrarea

automati

a parametriror proceserortehnorogice

n
stru_G
ffl:iff
ll l:, :::::[^, .;:1 ;-: ;t,; i,: Tp,
;l:
;'
[:ll
.g:.,d:
:
i:
ffi
::"ffi::il,:,':i:
il::
reglare,
-1

,xlilff

;ff

jn cato r d

::

.,rp,.u

co n

;',

circuit
:'; aflat
:T:LIin X;+
: iesi
:: 1 i1
RR), ta
re5irea
RA.

jH

.: .

iJ::

ru i ere mentu
i,:;"':::::? i..ill"T.,i'
o. execulie EE,
' :.:r:#ffi::::r.T:ii::"^1,.1:lli.,.,i.lir,iu,,,
.,"i,i ;:T,:,..il::l:,:]
i"
::;ffX;
",,:- : :T ?lly, *": :l,o; "',. n;ffi;;;il; ffiffi"J"
ffi':;;
ffi
.:*::r
:l:ff:Ti: iffff
; ;. ;?;ili:i;,lIi
CONV l/p sau ;;i
p/1, :T':"
se cupleazd
[::Ty:
care ::l
un
reali11'.""y1
izeazd conversia

servomoto

.-_'

sem na

=:j nririmile perturbatoaie

'

:,ll:, l:::,",:i

iT

P,

continui

ll; :.: ;*:kl

u Iu

i O.

."n,. nOr,l,,r.,,

#;fflrT

sd-gi exercite influenga

asupra parametrurui regrat
I
d e,ra d u c,o iu r
ro

#,'JHillJil: [:i,,.,u,.

r,

CLASIFICAREA SRA

- ':rsitatea proceselor

:, _;:ili[ll^i

de productie implicd
5i o diversitulld" sisteme
p"iiuiriurill .i.,,0..," a unui de regrare. Astfer, in
sRA 6in.," acestea,
,",L,:1,":):,8

;;i,,r,.

i ' )'ctpo caracterur

informa;iei apriorice asupralr
se deosebesc:

.:i{,ii;
'

'!,,';';o""

o S(P^d
a
att informar,:
i^r^..
RA cu

o"ioii'a

_yr::r,:!

- :":

'o*pi"ru - ru,rrte,,isticire

instaraliei rehnorosice
rrsunt practic

incompteta_ carafteristicile

';:,:;::,:'fr:::;";::::::;j{',tln'

:::::,r:::::,,:[*,in
-

nu

o,i,l',1?#;[::ffrosice

",,"
;;;:';;;;;:";'i;';:;,::i;:;:,

resim',i,;,of,o',,,' ^oacare

liniore

SRA

sunt

descrise;ili:;ffi'1fl",:;::'" sunt liniare; din punct

o SRA neliniare,_
cdnd cel pulin una
dintre dependent
sistemele

'::natic'

neiiniare

rrri i*.r,re

prin

ecuatii
3. Dupa caracterul
pretucrarii semnotelor,
sedeosebesc:
o

rr se

alte etementutor

de vedere maremaric,
sistemere

"",;i,iill

neliniarS; din punct

de vedere

continue_ c6nd toate

mdrimile care intervin
sunt
r sRA discrete c6nd
cer puiin una dintre
SRA

mdrimi;;;:ili[::r']Hi;,,r,

--

-. -,-;i.T.i

::i::::l:i,:i:rieitn ''^o 'u',rii

de intrarerr,,

0,.,, urmare, ei ar mdi.imii de ie$ire),

se
o sisteme de reglore
aubmatd_ dacd mdrimea
de intrare (de referinld)
este constantd;
rr" ,.,.,rr, ) variazddupd un
anumit proeram;
l:'n':,,,:
-. :'imea
(de referinld) variazd
de iesire
lr.uro,i, in timp
5. Dupa numarulde
bucte principaiii.
,"grure), se deosebesc:
t sRA cu o bucld de ,."ety,nrrn
,irgu regulator automat);
y 1 " i'' i" rm a i m u, re,";;;
a u to m a ie)
apticat ta"in,,o,i,"deosebesc:
,1A r",,,,
r,"'!J!!iii,J!':::^';:,,'t
_
-- - ' v*qs - LcrI rq constantele
- :..,,.
' le eiectrice);
de timp ale lr nu
depd5esc 10 secunde
(actio_

"

',':,!X:::'1|II;"0:TJ;,,*T

urmdre$re,"ril;I:il,H;:'re

:'::,7,I::,T:'j:.:;::

;;"

,,

,',

=a!

C+prol
o SRA

rNrRoDUcTtv

pentru procese lente - c6nd

Sistemzde reglare outomatd

lT au constante de

timp mai mari

gi de

multe ori au 5i timp

mort.
7. Dupa modul de anihilare o morimii perturbatoare, pot fi:

.SRA dupo abatere - care nu folosesc direct informaliile privind mirimea perturbatoare, ci
acliunea acesteia sub forma abaterii e a mdrimii reglate x" fald de valoarea prescrisi a mdrimii de
referinla;
o SRA dupd perturbare - in care mdrimea perturbatoare este mdsuratd direct 5i se aclioneazi
direct asupra mdrimilor procesului;

SRA combinate sauin cascadd - conlin atat sisteme dupi abatere (cu reac!ie), c6t
dupd perturbaie.

gi

sisteme

8. Dupa caracteristicile construcgiei dispozitive:lor de automatizare, se deosebesc:

o SRA unificate
aceeagi naturS;

c6nd toate mirimile care circulS sunt unificate, adici au aceeagi gamd

SRA specializate

gi

c6nd nu se int6mplS acest lucru.

9. Dupo ogentul purtatorde semnal, sedeosebesc:

o SflA electronice;

pneumatice;
o SRA hidraulice;
o SRA mixte.
o SRA

Tabelul 2.Tipuri de semnale aplicate SRA

TiDuiiemhal lui
Foirna iemnalului

Semnal ireaptd

nitard

ttot

,Expresib

niStEmetiti

,(r)

t>to
t=to

i;,

Discontinuitoteo funcliei treapta u nito ro poote so

apard'in o;rigine (to= 0) sau'lo momentll t = to

Semnal rampd unitari

to

I t.'

u(t)=1

l.0,

t>to
t=to

Aceasta func;ie poate porni din origine cdnd t^= 0

sau la momentul t = tn

Semnal impuls unitar

(Semnal impuls unitar Dirac)

,rrl = {0'
[1,

vr *

r:ro

to

[]asa a Xll-a

:':l::=::

Reglarea

automati

parametrilor proceselor tehnologice

i,!@

il
u(/) = U,,., sino/

3* C.losificarea semnalelor

utilizate in

SRA (dupa A. Szuder)

lnformalie

Nivel

Continuu

t-

Formi

Analogic

Frecven!6

Scrrnal

I
I

t_

1__

Numeric

roR

Stare

Punie de impulsie o
-j-l*,*,

L Egantionare

Vitezd

255

Nivel

5. REGIMURI FUNDAMENTALE DE FUNCTIONARE ALE SRA

in SRA se deosebe sc daud tipuri de regimuri de fanclionare:
o regimuri stationare, regimuri de echilibru, in care varialia mdrimii de iegire, din instalalia
:ehnologicS, trebuie sd aibd aceeagiforma cu variaiia ?ntimp a rnirimiide intrare;
r regimuri tranzitorii, regirnuri de trecere (tranzilie) de la un regim stalionar la un alt
regim stalionar. Aceste regimuri intervin datoritd faptului cd mirimea de iegire nu poate urmari
instantaneu modificdrile valorilor mdrimii de intrare.

6. LEGILE DE REGLARE
Schema unui sistem de reglare automata (flg.4) include regulatorul automat RA. Regulatorul
automat primegte la intrare, ca mdrime de intrare, abaterea, iar la ieSire red5, ca mlrime de iegire,
morimea de comanda. in acest bloc abaterea se prelucreazd dupi ni5te legi de reglare, in scopul
oblinerii mdrimii de comandd, pentru a asigui'a, astfel, funclionarea corectd a SRA, respectiv
performanlele tranzitorii gi stalionare cAt mai ricjicate
Pentru alegerea tipuluide reglare gia valoriicoef,cienlilor care intervin in ecuatia legii respective
(parametrii regulatorului), sunt necesare informalii despre caracteristicile instalatiei tehnologice.

CRptrol INTRoDUcrtv
a) Lege detip P -

- Sisteme de reglare automoto

proporlional

Mirimea de intrare

La aceste regulatoare proporlionale, intre mirimea de intrare in

regulator a(t) gicea de comandi c(t), se stabilegte, de cdtre regulator,
o relalie de proporlionalitate:
c = K"a, unde
K, - cbnstantS de proporlionalitate.
in acest caz regulatorul este, de fapt, un amplificator, Ko
reprezent6nd fac[orul de amplificare. De obicei, K, este re!labil
manual. Majoritatea regulatoarelor au in structurd un amplificator, in
consecinld putem considera cd sunt de tip P.
o) schema electricd

KR

b)

ras

pun

su

siste mul

Fig.5, Regulator liniar cu acliune continud - proporlional - P

b) Lege de tip I -

integrator

#F1,, !>r

Mdrimea de intrare

ifa,r

Se observi c5, la momentul t = f,, valoarea semnalului de

comandi este c = 0, indiferent de valoarea lui a.
Dupi acest moment, valorile lui c cresc liniar in raport cu timpul,

conform relaliei:
c = Kla o't, unde:
K,- coristantd de integrare.
o) schema electrica

b) rospun sul sistemului

Fig.6, Regulator liniar cu acyiune continua - integrotor - I

c) Lege de tip Pl

ti

I
I

t
I
I

Mirimea de comandd c se obline prin insumarea componentei

proporlionale cu componenta integrald.
La momentul f - t , valoarea semnalului de comandi este:
c = Kra.

Dupi acest moment, se observi o crettere liniari a lui c conform

relaliei:
c = Kr.ao+ Kt.ao.t
a) schemo electrico

b) ras pun

Fig.7. Regulator linior cu acliune coniinua - propor{ional integrator - Pl

su I

sistemul ui

Manual pentru clasa a Xll-a

d) Lege de tip PD

Reglarea autornati a parametrilor proceselor tehnologice

derivator
a
M5rimea de intrare
ao

Funclia de,,derivare"oferd la ie;ire o variabili a cSrei panti

depinde de viteza de cregtere (panta pozitivd) sau de scddere
(panti negativd)a variabilei de intrare.
Mirimea de comandd c se obline prin insumarea com[onentei

proporlionale cu component; derivativS.

La momentul t = t, valoarea semnalului de comandi este
este foarte mare, teoietic infinit5.

c, care

a) schema electrica

b)

ro spun su I

sistemului

Fig.8. Regulator liniar cu acliune continud - proporlional derivator - PD

Caracteristica rnirimii de iegire c se obline pi'in insumarea ceior

trei componente, proporlionale, integrative si derivative.
a) schemo electrico

b) raspu

sul

si stenul

ui

Fig.9. Regulator liniar cu ac,tiune continuo - propor,tionol integrotor derivator - PID

Prezenla componentei derivative are ca efect cregterea stabilitSlii sistemului, permilAnd

stabilirea unei constante K, cat mai mare ti a unei constante K, c6t mai mjci. Aceasta se explicd
astfel: componenta D,,anticipeazS"tencinla de varialie a mirimiide intrare.

Ti Td BP

Fig. 1 0. Reglarea parametrilor unui RA: T,- constanta de timp cie integrore;
To- constanto de timp de derivare; BP - bondo de propor;ionalitote.

Uneori, in locul factorului de amplificare KR, se folosegte o constantd denumita banda de

proportionalitate a regulatorului P, notatd BP. C6nd domeniul de varialie a erorii este egal cu
domeniul de varialie a mdrimii de comand5 u, domeniul de proporlionalitate se determind din
relalia:

CRplrol tNTRoDucrlv

Sisteme de reglare outomato

sp =J-fiolo/"1.
L I
KR

atunci domeniul de
Dacd domeniul de varialie a mdrimii e diferd de cel al lui u,

proporlionalitate

are relalia:

BP =

d-omeniul-' E

.
ry
K,, domeniul ' tt-1vc).

P produce o comandd egald

BP reprezintd procentul din domeniul e pentru care regulatorul
cu posibilitatea"ajustirii
cu 100% din domeniul u. Regulatoarele sunt prevdzute, prin construclie,

intr-o gami a factoruluiBP (ex':2...200o/o)'

in concluzie, se pot face urmdtoarele aprecieri:
. regulatoarele cu acliune proporlionali P menlin in regim stalionar o eroare a c6rei valoare
procesul reglat admite
depinde de sarcind (perturba,tii); ele pot fi utilizate numai atunci cind
o asemenea eroare;

o
. regulatoarele cu acliune integralS I micgoreazd stabilitatea sistemelor automate 5i necesit5
proporiionale);
duratd mai mare a procesuluide i'eglare (in comparalie cu cele
ele oferi o mdrime de
deoarece
pot
fi utilizate,
. regulatoarele cu acgiune diferenliaii D nu
prin urmare, nu pot
comandi de durata insuficienti pentru a elimina abaterea apSrutd 5i,
realiza un regim stalionar pentru sistemeie de reglare automatd.
punctul de veciere al
Aceste deficienle au condus la aparilia unor regulatoare mixte din
din combinarea mai multor elemente de aclionare B D sau l, 5i

modului de aclionare, rezultate

anume: regulatoare Pl, regulatoare PD, regulatoare PID'

Sisteme de reglare automati

a temperaturii

Temperatura este mdrimea fizici ce caracterizeazi starea de incdlzire

a unui corp sau a unui
sisiem fizic. Temperaturile a doud corpuri se pot compara intre ele
sau se pot raporta la o scara de
referinlS, dar nu se pot aduna sau scddea. in acest sens, se spune
ca temperatura este o mdrime
reperabilS sau intensivi.
Temperatura este proprietatea fizicd a unuisistem, prin care se
constati dacd acesta este maicald
sau rnai rece. Aceasti mdrime fizic5 indici viteza cu care atomii
ce alcituiesc o substanli se mi;cd
(tn cazul incdlzirii viteza atomilor cre5te). Oamenii
de gtiinld afirmi ca, la o temperaturd extrem de
scdzutd, numitd zero absolut, atomiisau moleculele gi-arinceta
migcarea complet.Temperatura este
unul dintre factoi'ii ecologici cu care un organism vine in contact gi
se interconcjilioneazd reciproc.
Unitatea de mdsurd in sistemul internalional (51) este kelvinul (K).Temperatura
0 K esre numitd
zero absolut 5i este punctulin care moleculele
$i atomii au cea mai mica energie termicd. Kelvinui

reprezintd 1/273,16 din temperatura termodinamicd a punctului

triplu at apli. A fost adoptatin
anul 1967.
Anterior acestei date, s-a folosit gradul Celsius ("C), unitate utilizati gi
in prezent.
Anders Celsius a stuCiat, in egala
masura, geodezia 5ifizica. El a explicat,
pentru prima data, fenomenul aurorelor

Lord Kelvin a devenit

faimos pentru teorio
te m pe rat u ri i a b so I ute.
fn onoarea sa,

borea le p ri n m agneti s mu I terestru.

in anul 1948, numele sau a fost atribuit

Anders Celsii,ltii,,(l:i

ozi :.:tlt:+4),

fiiiiian

tuiaii

tem peratu ri I e absol ute

sunt exprimate in unitali
de Kelvin. A conceput primul telegraf care
traverso Atlanticul.
I

Jilliam Thomson, Lord Kelvin (t 624-I 907),

fizician britanic

Pentru mdsurarea temperaturilor se impune definirea unei

scdri precise, cu valori stabile 5i
reproductibile, intre care si fie stabilite relaliile de interpolare,
gi care sd fie c6t mai apropiatd de
scora termodinamico de temperatura ce deriva din
legile iermodinamicii.
Pe plan internalional, in prezent sunt acceptate
treisciri de temperaturi, a clror echivaientd
este bine stabilitd:
'scara termodinamica sau scara absoluta de temperaturd. in aceasti scari, temperatura
se
noteaze cu I iar unitatea de misuri este kelvinul (K), definit
ca unitate fundamentali de
temperaturd in sl. scara termodinamicS, adicI scara de mdsur5,
are doud puncte fixe:
0 "c - punctul de topire a ghelii
5i 100 "C - punctur de fierbere a apei.

CRpnerul 7

Sisteme de reglare

automato a temperoturii

Scara Celsius misoard temperatura in grade Celsius (,C).

.Scarc Fahrenheit, av6nd ca unitate
de mdsurd gradul Fahrenheit ("F), este folositd in cadrul
sistemului angl-o-saxon de unitSli de m5surS gi a fost propus5 in
anul 1724 decdtre fizicianul
Daniel Gabriel Fahrenheit.
AstSzi, av6nd o arie de utilizare restr6nsS, pentru mdsurarea
temperaturii laptelui siin procesul
fabricdrii br6nzei este utilizatd scara detemperatura Rdaumur, o
scard de temperaturd empiricd,
care a fost propusd in anul 1730 de citre Ren6 Antoine Ferchault
de R6aumur, iar unitatea de
mdsurd este gradul R6aumur ("R).
in tabelele 1.1 5i 1.2 sunt prezentate scdrile de temperaturd relaliile
de echivalenla dintre
5i

acestea.

Tabelul 1.1. Formule pentru transformarea temperaturii

Conveiiire din
tn

Formuli

Celsius

Fahrenheit

oF=oC.1,8+32

Fahrenheit

Celsius

.c=(oF_32)/l,g

Celsius

Kelvin

Kelvin

Celsius

Tabelul 1.2. Scari de

='C + 273,15
'C=K-273,15
K

eroturd
Scard de temperatur5

Simbol

Unitate de mSsurii
grad Fahrenheit
Relatie de
echiv'alentd

grad R6aumur

tT - 4se

0,8 (T

273)

in tabelul 1'3 sunt prezentate cdteva temperaturi de

bazi din mediul inconjuritor gi care sunt
exemplificate in figura 1.1.
u .3Jabelul

eraturi de bazd
Kelvin

Zero absolut

OK

Punctul de topire a ghelii

273,15 K

Punctultriplu alapei

273,15

Punctul de fierbere a apei"

373,1339

K
K

Celiius

Fahrenheit

273,15.C

- 459,67'F

0'c

32"F

0,01 "c

32,019 "F

99,gg3g "c

211,9710'F

*Pentru apd standard

la presiunea de 101.325 Pa, la calibrarea doar pe baza
definiriitempe_
raturii termodinamice prin doud puncte.

Manual pentru clasa a Xll-a

Reglarea automati a parametrilor proceselor tehnologice

*o,:*-,...,'.^}-

llu*-*-***-l__/
I t lPunct de fierbere a aper]>

100CI

f
100 de grade

**
*********-*-1""/
-***-*f-tj ir-yi,"*
r j:qr:an heti>

i* lll
r_r ,

l--

absoilul
.1

Ze,o
_ .- "-.

-:"

,-/

)1a.

tpr

100 de grade

s
.2730

921
'100

3/
-4600

800

de grade

Sr:o

fr
flO de grade

.2196

Fig, 1.1. Exemplificarea unor temperoturi de bazd

Misurarea temperaturii se face cu ajutorul iermometreloi'.

Termometru I este instrumentu I utilizat la determina rea temperatu ri lor
corpurilor sau ale mediilor cu care acesta vine in contact.
Mdsura,"ea temperaiurii ridicd o problemi privitoare la definirea acestei
mdrimi precum 5i la utilizarea unor scdri de temperaturd adecvate metodelor
practice de misurare.
Temperatura empirici (practicd) reprezintS parametrul termic care
se mdsoarS intr-un sistem izolat, format din mai multe corpuri in contact
Fig. l.2.Termometru
termic; condilia necesard 5i suficient5 de echilibru este ca toate corpurile s5
gradat in grade Celsius
aibi aceea5i valoare a temperaturii.
(termodinamicd) este factorul de proporlionalitate al schimbului de
absoluti
Temperatura
energie prin efect-tei'mic pentru fiecare corp aparlin6nd unuisistem termodinamic.
Aparatele care servesc ia mdsurarea temperaturilor sub 660'C se numesc termometre, iar peste
660'C se numesc pirometre. Din punct de vedere constructiv termometrele (fi9. 1.3) 5i pirometrele
(fig. 1.a) pot fi analogice 5i digitale.

Fig. l.3.Termometru anaiog ;i digitol

Fig, 1.4. Pirometru anolog

5i

digitol

cnprorul 1 -

sisteme de reglare automato a temperoturii

nu la fel de corecte ca
in general, termometrele digitale sunt mai rapide 9i mai practice, dar
se utilizeazd termometrele
termometrul cu mercur. pentru mdsurarea temperaturilor la distanlS
cu infraroSii
precizie diferite 5i sunt capabile
Termometrele sunt dispozitive relativ simple, de construclie 9i
acest sens' in figura 1'5
si acopere un dcmeniu larg de temperaturS (intre - 2oo'c 5i + 3000 "c)'in
temperaturd acceptate in lume'
sunt prezentate cateva puricte de referinld pe cele trei scSri de
Fol'rarrheit

ii

ffri:;ffi..Y,dri:,

npe
-.1 i73,ts

100 0c

Y.

00c

fierbe

:i
:l
5l
:l

-1

?73,15

F""

''

:,,
*.i
*j

::
;a
,7,
i-1

ti:i
t-'
Ia.
t-

apa ingheali

t:
t:
l[1
l:.

f,,

ig. t.s.

punctele de referin,td ale termometrelor pe principalele scori de temperoturo

aplicaliiin aproape toate domeniile de activitate practicd a omutnt6lnite des in viala cotidianS' in
lui, in figura '1.6 sunt prezentate cdteva valori de temperaturi
Deoarece termometrele au

diverse activitd!i.
Fahrenttell

f,alx*r':hait
? r2tF

r--.--,- *
t'Ei5lu5

--**,gr

i,I
=*
.A
vJ
5S*C

;-1 z.78ac

*t?3.15
E

n-1

*oon

Fig. 1.6.Valori curente ale temperaturilor

rs5,*l x

'f.

n0

5K

"-

figor

0s

Elcs

gg.6s

l-* t2'

ldalrin
l\Grv'!r

****$3?3.1

i!

?120

12?AF

006 C

Manual pentru clasa a Xll-a

ffsgt3rea automati a parametrilor proceselor

tehnologice

iir*r,*.

ffi,JiJ,2:Xl::HI:?r

nu a fost inventat decst

abia,n,,

o Evolulia ulterioard a termometi'elor

este legatd de numele fizicianului german
Gabriel Fahrenheit.
Acesta a inventat termometrere
moderne cu arcoor *.rir,.
5i
5,-u-proprr, de asemenea, gi prima scard
termometricd larg folositd, ce-i poartd
numele. in aceastd ,.uul.rroretric;,
temperatura de 32 "F
iar temperatura de ziz "r este punctur
de nerbere a acesteia ra

ff::

il::l*jil:i:rjJ;j,i.o"''

Mdsurarea temperaturii se bazeazd

pe diferite fenomene
5i
efecte fizice,in care modificarea temperaturii
determind variatiiare
unor proprietdli sau caracteristici
ale materialelor:
. varialia dimensiunilor
geometrice;

Fig. 1.7. Termocupluri

'variafia rezistenrei erectrice, aparilia unei tensiuni

eiectromotoare de-a iunguljoncliunii a doua
metale;
'variafia intensitalii radialiei emise, varialia frecvenfei
de rezo_
nanl5 a unui cristal de cuart etc.
Acuratelea procesurui de misurare
a temperaturii este foarte
importantd pentru cere.mai murte
apricalii
--: de contror .r-f ririr" ru
diferitele procese tehnoloqice

ra!, de cere crasice, pot ore'i

[ffi:::iil1,",:",1:fl:H$:i::.ffi:::?
pentru a se mdsura temperatura
",.,,.1i'.tl,lX1i[?I,:;:
pe cale eleitricd. in u..rt f.r
se mdregte precizia mdsuritorii,
se
de lucru 5i, foarte important, se
mic5oreazd considerabil ineriia
instrumentului
;:tilff ?r:'eniul
Prin introducerea metoderor erectrice
se poate determina
temperatura in volume de probd
foarte mici. in'plr;, .t;;;;r."
tarea mo-dernd impune forosirea
Conductor
caicuratorurui, acesie metode
oferi posibiritatea automatizdrii
Cablu de p,atine
5i a controrurui acestei mSrimi.
in categoria metodetor ereltrice se
incadreazd mdsurarea
temperaturii cu termocuplul (fig. j.7).
Termocuprur este un traductor
de temperaturd de tip termoelectric care furnizeazd o tensiune
terioetectromotoaredepenFig. 1,8. Asomblarea unui senzor
dentd de diferenia dintre temperatura
de mSsurat $io temperatur;
rezi stent la te m perotu r i in
de referin!d.
ahe
ln figura I '8 este prezentat;
cea mai simpld asamblare a unei
s6rme infigurate RTD. se observd
cd s6rma subtire de p.latind
este infd5urau in
bobinel
lurut
irl
.up.t"t.
s,rmei sunt sudate locall
Un invelig de proteclie noncondu.,;;
propri..ir
transfer
termic,
acoperd intreaga
asamblare RTD' La acest tip
9rn"
de peliculd sublire,'"t"r.niri
sensibir
este
format prin depunerea
unui strat sublire de platind pe
un suport ceramic. un strat de sticld
incapsuleazi elementul.

;;

;;

Caprolur- 1

- Sisteme

de reglare

automotd a temperaturii

Conductoarele din materiale diferite care aicituiesc termocuplul se numesc termoelectrozi.

Termoelectrozii se confeciioneazd din metale 5i din aliajele acestora, tipul metalelor definind
tipurile de termocupluri.
caracteristicile statice ale unor termocupluri sunt prezentate in figura 1.9.
. termocuplul fier-constantan (aliaj cu S7o/o Cu gi 43% Ni),
utilizat pentru mdsurarea temperaturii intre - 200 "C gi
+ 450 oC, tensiunea termoelectromotoare produsd la 40
450 "C fiind Ce aproximativ 30 mV;
30
.termocuplulcromel-alumel (cromelul este aliaj cu 90yo Ni
;i 10o/o Cr, iar alumelul conline 94o/o \1i, 3o/o Mn, 2o/o Al 1i 20
1o/o Si), utilizat in domeniul - 50 'C p6nd la + 900 .C,
IU
tensiunea oblinuta la 900 "C fiind de 37,36 mV;
, termocuplul platinrhodiu-platin (90o/o pt, i 0%o Rh), desti0
nat misurdrii temperaturii pAnd la '1.300 oC, iar la o funcFig. 1.9. Carocteristici statice
lionare intermitentS, p6nd la '1.600'C.
Functionarea termocuplului se bazeazd pe urmdtoarele
consideralii: av6nd un circuit ?nchis, format din doud fire metalice diferite, A gi B, sudate, la capetele
circuitului va apdrea o diferen!5 de potenlial. Tensiunea termoelectromotoare va depinde de
diferenya de tempercturri a sucjurilor.
Blocu!terminal

Jonctiunea
calda

Th

Voiimetru

*k
ffil
Sursa de

calduri

b) Termocuplu de tip K

c)

schemo electrica

temperotura (- 75 ... + 250) "C

Fig. i "10. Circuitele unui termocuplu

Dintre efectele termocuplului men!iondm:

,on.r,rnru ,u,u

./

\=*
/l
MeialB

Jonctiunea

r-^,

;--{ 'r|
Ear

A fost descoperit de Thomas Johann Seebeck

anul 1821. Acest,,efect Seebeck"constd in producerea unei cideri de tensiune intre doud fire,
datoriti diferenlei de temperaturi dintre acestea.
Acest efect este cel mai ugor de observat pi de
aplicat cu ajutorul unui contact dintre doua metale
?n

Efectul Seebeck

caldi

diferitg fiecare metal produc6nd un potenlial electric

Fig. 1.1 1. Efectul Seebeck
diferit de-a lungul sdu, ceea ce se traduce printr-o
tensiune electrici diferiti intre capetele libere ale celor
doui fire. Aproape orice pereche de metale diferite produce o cantitate de tensiune masurabild atunci
c6nd contactul lor este incalzit, unele combinalii produc6nd o cantitate mai mare dec6t altele (fig. 1.,| 1).
l,4etal B

-a
zi,

Id

Manual pentru clasa a Xli-a

Regtarea

automati

parametrilor proceselor tehnologice

Efectul Seebeck este destul de liniar, insemnAnd c5

tensiunea produsd de contactul incdlzit

dintre doud fire este direct proportionalS cu temperatura.

Acest lucru inseamnd

determina temperatura contactului mSsurand tensiunea produsS,

ca in figura 1.12.

ci putem

tensiune Seebeek
IJ

r/i9!!U
.
}--r*conductor
.
cupru
I i
iensiune Seebeck -

contact

{incalzit)

c6dere de tensiune micd ce cregte odati.

cu cregterea temperaturii contactului

Fig. 1.12. Schema efectului Seebeck

Prin urmare, efectul Seebeck consti_

tuie o metodd electricd de determinare a
temperaturii.
in figura '1.13 este prezentatd metoda
de determinare a temperaturii printr_o
metodd electricd (misurarea tensiunilor).

Fig. '!.13. Mdsurorea temperaturii cu ajutorui volmarului

Efectul Peltier
Efectul Peitier, descoperit de Jean Charles
Athanase
Peltier in anul 1g34, este, in esenli,
Jonctiunea rice
Jonctiunea cald;
Celdura este degaiara
Caldura este absorbita
inversul efectului Seebeck. Efectul peltier (fig. 1. j +)
este efectul termoelectric cai.e se manifesti in
suprafaia de separare (sudur.d) proprie unui sistem
de doud conciuctoare metalice diferite. Astfel, la
trecerea curentuluielectric prin circuit se constatd
Fig. .14. Efectul Peltier
o modificare a temperaturii sudurii; cre5terea sau
scdderea temperaturii depinde de sensur curenturui
ereciric.
t Efectul Thomson
in anul 1850, William
CAlduri degajati
Thomson, mai t6rziu intitulat
Lord Kelvin, a realizat cd efectele Peltier pi Seebeck sunt aseCurentul electric
mdndtoare.
1

Efectul Thomson este reprezentat de degajarea sau ab_

sorblia unei cantitili de c6ldurd
T
intr-un conductor omogen
T+AT
Fluxul de cildura
strdbdtut de un curent electric
Fig. 1,15. Efectul Thomson
in care existd un gradient de
temperaturS; absorblia cdldurii se realizeazd pentru
un anumit sens al curentului electric, iar
degajarea cildurii pentru sensur invers al curenturui prin
conductor.

CnplroluL

l-

Sisteme de reglare automata o temperaturii

Acest efect de incdlzire sau rScire este ignorat in calculele referitoare la incilzirea materialelor
in aplicaliile industriale. Faptuleste relativ ugor de motivat: cildura obtinutS prin efectulJoule are
valori mult mai importante, ea depinz6nd de pdtratul intensitilii curentuluielectric.

Activitatea experimentala 1
Verificali etalonarea unui termometru de laborator capabil sa masoare temperaturi in gama
0'c...100'c.
1. Sfir6mali ghea15 intr-un pahar gi cufundali bulbul termometrului in gheali, departe de
perelii gi fundul paharului. A5teptali ca gheaia si inceapd si se topeascd'
Se vor nota indicaliile termometrului atunci c6nd temperatura acestuia este 0 "C (consider6nd
cd presiunea atmosferici este cea normald).
2. Turnali api intr-un pahar de sticld termorezistente, Fixali termometrul, astfel inc6t bulbul
acestuia si se afle complet cufundat in apd, departe de perelii gi fundul paharului. Aduceli apa la
fierbere cu un fierbdtor (termopionjon).
Se va nota indicalia termometrului atunci cdnd temperatura acestuia este de 100'C (consider6nd cd presiunea atmosferici este cea normald).
3. Dacd indicaliile termometrului diferd de cele aSteptate, stabilili o relalie de coreclie, astfel
lnc6t si puteli misura mai precis temperaiura folosind acel termometru.
4. Ldsali termometrul si ajungd la echilibru termic cu aerul din camerd 9i folcsili relalia de
coi'ecfie pentru a determina cu mai mare acuratele temperatura aerului.

Activitatea experimentola 2

Caracteriza;i fiecare dintre tipurile de conectori pentru termocuplu prezentate in figura .16.
1

a
,

'i,

o'

t)
'i

'\D'

i'

a*.

*\o

'r:

d'"ii

ry,.,i

Fig. 1 .16, Conectori pentru termocuplu: a) conectori mini; b) conectori de ceromicd;

c) conectori standard; d) conectori RTD 3 pini.

Activitotea experimentala 3

Regl

rea tem peratu rii intr-u n

fu rn

al

Mdsurarea electricd a temperaturii prezinti importan!; in ceea ce prive;te mdrimile termice,

indirect put6nd fi folositi la mdsurarea debitelor, a presiunilor joase, a valoriiefective a tensiunilor
5i a curenlilor. in figura 1.1 7 este prezentat; schema de reglare a temperaturii intr-un furnal.
Temperatura de misurat nu este identic5 cu temperatura mdsuratS, din cauza efectudrii unor
schimburi de cildurd intre mediu gitraductor
Regulatoarele folosite la reglarea temperaturii sunt de tip Pl 5i PlD. La regulatoarele Pl se

anuleazd eroarea stalionarS la intrare treaptS, insd apare un suprareglaj mai mare decSt la
regulatorul P, gi la o valoare mare a timpuluitranzitoriu, t,.

Manual pentru clasa a Xll-a

Reglarea automati a parametrilor proceselor tehnologice

'+*

T,- temperaturo finalo

-*". + Tc

(la ietire);

referinld

T,- temperaturo lo intrare

1-rsi

(inilialo);

rc

t
1

marimea de comondo.

ryi$Sffl$il$P4W**i$ffi
:
i$flL\Eiivili'iill!,{71{tr

Vani de
Fig.

reglare

1.1 7, Reglarea

in multe situalii, schemele pentru

Gaz combustibil

temperaturii intr-un furnal

in bucle de reglare
a temperaturii pentru incinte termostate. Daci incilzirea se face electric, nu este indicat ca
alimentarea schemei de mdsurare s; se faci de la aceea5i sursS de putere ca Ii rezistorul de
mdsurarea temperaturii sunt incluse

incdlzire, deoarece pot apdrea cuplaje parazite importante, care miresc hi-sterezisul ternperaturii
reglate. in acest caz este indicat ca alimentarea pentru incilzire si se realizeze in curent alternativ
iar alimentarea schemei de misurare in curent continuu.

Activitateo experimentala 4
Sistemele de reglare a temperaturii din instala;iile frigorificein cele mai simple instalaliitermice, schema-bloc a unui sistem de reglare a temperaiuriieste
cea din figura 1 .18.
Sistemele de reglare a temperaturii din instalaliile frigorifice sunt realizate, in rnajoritatea
cazurilor, prin intermediul echipamentelor specializate cu acliune continue sau cu regulator
bipozi!ional.
in instalaliile termice la care timpul mort este mare, este necesari utilizarea sistemelor de
reglare cu regulator PID sau Pl. in unete situalii, cand timpul mort este foarte mare (T. > T), se
impune utilizarea unor regulatoare speciale (cu acliune prin impulsuri).
Temperatura t din incinta 1 este realizati prin intermediul serpentinei 2, parcursd cle agent
termic (atunci cdnd t > to, unde to este temperatura mediului ambiant) sau de agent de racire
(atuncicAndt<to).
R,- element de referin,to;
T,- troductor de temperatura;
R - regulator outomat;

- element de execulie;
- incinta;

EE
1

- spirola.

Fig. 1 .18. Schema-bloc a unui sistem de reglare a temperoturii

_E

Cnprolut 1 -

Sisteme de reglare automatd atemperoturii

are tendinla si creascd, regulatorul R comandi micSorarea secliunii de

trecere a organului de reglare - in cazul instalaliilor de incdlzire - sau mdrirea secliunii de trecere
- in cazul instalaliilor frigorifice.
pentru oblinerea unor performanle superioare la reglarea automati a temperaturii, se poate
Dacd temperatura

un sistem de reglare in cascadd.

adopta
'Bucla
de reglare automatS a temperaturii, conlinAnd traductorul de temperaturd T,.' $i
regulatorulR,, include o buclS de reglarea debitului,formati din traductoruldedebit!r, regulatorul
Risi elemeniui de execulie EE. Dacd temperatura t tinde si scadd fald de valoarea prescrisd,
regulatorul de temperatuie R, impune o valoare prescrisd mai mare la regulatorul de debit Rr'
gulta de reglare interioari stabilegte debitul la noua valoare prescris5, astfelinc6ttemperatura t
crette, 1."u"nind la valoarea impusi. Sistemul de reglare in cascadd reaclioneazd foarte eficient la
'l
o plrturbalie de tipul unei varialii a presiunii agentului termic la intrare (fi9. .19).
R,- element de referin;o;
T,t - troductor de temPeraturo;
T,r- troductor de debit;
R,, Rr- regulatoare;
EE - element de execu,tie.

Fig. 1 .19. Reglarea outomato o temperaturtt

DacI presiunea cre$te brusc, cregte gidebitulagentuluiterm

ic,

exist6nd tendinla

ca

temperatura

s5 creascd.

,1.20
este prezentatd schema funclionalS a unui cazan incilzit cu abur, iarin figura
in figura
1.21 este prezentat; schema-bloc a cazanului incdlzit cu abur.

ldentificali, in ambele figuri menlionate, principiul de funclionare a unui cazanincdlzit cu abur

gi rolulfunclional al fiecdrui bloc component.

Fig, 1.20. Schema f unclionalo a unui cazon incalzit cu obur

Manual pentru clasa a Xll-a

Reglarea automati a parametriror

proceseror tehnorogice

dchir

abur

dc.

itltirrinrea
tx_._(_ui1-.1

<iu

.lq

Hcnrr:nt dc execLrtic

tensiunea tcmtoelcctrici

(nrlsrlra 1)

-lL.l,nlrcl.lttul.l apci crldc

r)r;"lnlt)('a
(olltatldil tii. rc-gllr ti r.,1

Fig. 1.21. Schema-bloc a cazanuluiincatzit

cu obur

D Aplicalie practico t

5e considerd o schemd
electricd in care
bistabil (CBB) prin modificarea

t.rrirniiA.

termistorulcomanda deschiderea
unuicircuit bascurant
polarizare (fig.1.22).
R,... Rr-rezistoare;
R(To)

R2

T,,

{,7kr}

-termistor;
Tr- tronzistoore;

Eo- surso de

R.

-r

curent

continuu,

I
I

.22. Desch id ereo

u nu

i ci rcu

it

bo

r* h r@

schema electricd prezintd

dou5 stdri' Prima stare, c6nd
temperatura mediului in care
afld termistorul este sub
se
valoare. J. .on,rol lsupravegf.,"ol
este deasupra acestei valori'
S, a doua stare, c6nd temperatura
r"t,itto,,r va fi montui in ln.inta a cdrei
temperaturi trebuie
la restulschemeifdc6ndu-se
cu un circuit bifirar.runiirn.u
::ffin'J,:T3;il|"t"rea
de ie5ire
,

='ifrUIT"2

'i '";::L1i' l";ou,u si asisure

se

meniinerea unei remperaturi

consranre

P6nd la atingerea valcrii

de + 40 "c, termistorul prezintd
o rezistenld erectricd pe care
cu R'(Th)' in aceastd siiuaiie,
o notim
,.)istoareror ir"oui. ,rtr"r carcurate
fie deschis' respectiv intrsbaza
in.ai,Ln.irtorurT, sd
'utotir.
lui sa exisie o t"nriun" de
minimum 0,65 v. Aceastd
ro',ut din R, r nrrr,i i,,i,o cont pi
J" .ei",", de rensiune
TranzistorulT, face ca intre
colectorul gi emitorur sdu si
- aceastd tensiune
existe o tensiune mai micd
Lum
de 0,2 V.
este aplicatd tranzistoruluir,
or"ptt"nrirne
de porarizare, [zurtd ci T, va
blocat, iar prin rezistorur
fi
R, nu va .i"ri. .i.irn cur6nt, j"iir.rnurur
de iegire este nur.

I .ri-rr
#{i?:,T,:.i'#:[nf;,,1;:'';"'

CRproluL

l-

Sisteme de reglare automata a temperaturii

Pe mdsurd ce temperatura crette, rezistenla electrici a termistorului scade. in momentul in

care temperatura a ajuns la + 40 "C, termistorul prezinti valoarea R2(Th), unde Rr(Th) < R,(Th), iar
tensiunea in baza luiT, scade ca urmare a modificirii raportuluidintre R, 5i R(Th).TranzistorulT,
se blocheazS.

lnstantaneu are loc deblocarea luiTr, acesta primind tensiunea de polarizare pe baz5 prin R,
5i Rr. Curentul de colector din T, stribit6nd gi rezistorul de sarcind Rr, face ca la borneie acestuia
sd apard o tensiune continui, tensiune care constituie semnalul de iegire ce va pune in funcliune

elementele de reglaj, de avertizare ale instalaliei.

La scdderea din nou a temperaturii sub + 40oC,valoarea lui R(Th) cre$te,Tr se deschide din nou
5i procesul se reia, schema aclionend cu o eroare admisi mai bund de + 10'C.
Mod de lucru:

introduce sonda cu termistorul in cutia termostatS.

2. Se introduce termometrul digital de controlin cutia termostatd.
3. Se regleazd fin reostatul, astfelinc6t termometrul de control sd se stabilizezela o valoare c6t
mai apropiatd de + 40 "C.
4. Se regleazd fin semireglabilul R, p6ni in momentul producerii basculdrii, lucru constatat
prin mdsurarea tensiunilor.
5. Se intrerupe alimentarea i'ezisienlei de incdlzire pentru a se rdci (fira a schimba pozilia
reostatu!ui de incilzire).
6. Dupd ce temperatura a scizut sensibil, cca 4-5 grade, se porne$te din nou incilzirea,
observ6ndu-se daci pi'ocesul este repetabil in acelea5i condiiii.
7. Se va calcula eroarea cu care actioneazd schema.
1. Se

A. Completafi

spaliile libere:

l.Temperatura este mSrimea care caracterizeaza starea de...1... a unuicorp.

2. Unitatea de mdsurS a temperaturiiin Sistemul lnternalional este...2....
3. Regulatoarele folosite la reglarea temperaturii sunt de tip ...3... .

4.Prin temperaturd...4... se inlelege factorul de proporlionalitate al schimbului de energie

prin efect termic pentru fiecare corp aparlin6nd unui sistem termodinamic.
5. Scara termocjinamici are...5... puncte fixe.

Stabilili valoarea de adevir a urmitoarelor afirma!ii:

1. Un grad Celsius reprezintd a 1/273,16 parte din intervalul cuprins intre punctul triplu al apei
gi punctulzero absolut, la presiune normald.
2. Temperatura 273,16 K este numiti zero absolut ti este punctul in care moleculele 5i atomii
au cea mai micd energie termicS.
3. Regulatoarele folosite la reglarea temperaturii sunt de tip Pl gi PlD.
B.

C.

Enun!a!i principiile de misurare folosite in constructia termorezistentelor.

Sisteme de reglare automati

a presiunii
*
Presiunea reprezintd un parametru de bazi pentru majoritatea proceselor tehnologice in
care se folosesc fluide.
Presiunea este o mirime fizicd derivatd scalarS, egald cu raportul dintre forla exercitatd normal
pe elementul de suprafala pi suprafala elementului (fig.2.1). Presiunea se transmite suprafelelor
inconjurdtoare ale domeniului sau ale secliunilor prin fluid in direclie normala, in orice punct al
acestor suprafele sau secliuni. Ea este un parametru fundamental in termodinamicd.
Relalia de definilie este:
dF, unde:
o

=
,dS
o

presiunea [N/m2];

- forla normalS [N];

5 - suprafala [m'].
F

Forta

F = 1 Newton

1 Newton

1m2

Fig. 2.1. Definirea presiunii

Unitatea de

Fig.2,2. Unitatea de mosuro

misuri pentru presiune in Sl este pascalul,

presiunii

cu simbolul Po.
Pascalul este presiunea creatd de o for16 de 1 N aplicatd pe o suprafald perpendiculari de 1 m2,
fiind relativ micd pentru aplicaliile tehnice, unde se preferl barul (fig. 2.2):

wa=14=r4,
m
m.s

bar=

1Os Pa

1 Pa = 0,01

milibar = 0,00001 bar

rw

Sisteme de reglore automor-d a presiunii

GnprotuL Z -

J'-T'irrt,

*1i1f@

presiune osupra suportului

consecinla o grovita,tiei: un obiect solid exercita o
dacd el este incal;at cu ni5te
pe care se afla. Pasii unui drume! pe zapada vor lasa urme adilnci, dar,
rochete, urmele lasatevor fi mai pulin addnci'
presiunii exercitote
in schimb, un obiect scufundat intr-un recipient con,tinand un fluid va fi supus
presiuneo

este

de acest fluid.

precum:
in practicd se maifolosesc aialte unitdlide mdsuri pentru presiune,
r atmosfera tehnici (1 at = 1 kgf/cm2);
unei coloane de mercur cu
r atmosfera fizici (l atm) este presiunea hidrostatici echivalente
oC,
corespunzdtoare unei acceleralii
ia 0
densitatea de f :,SOig/cm', av6nd inallimea de 760 mm,
gravitalionale de 980,66 6 cmls';
r mm coloani de mercur (1 mmHg = 1 torr) este presiunea hidrostaticd a unei coloane de
mercur, in condiliile de mai sus, cu indllimea de 1 mm;
r mm coloani de api (1 mmHrO) este presiunea hidrostaticd echivalentd unei coloane de
api cu inillimea de 1 mm.

Tabelul 2.1. Unito de masura Pentru

Unitate de
1 kg
1

misuri

for'15/metru P6trai

dyn/cm2 (mbar)

dyn5/cm Pdtrat (microbai')

I
I

mmH.O
mmHg (tcrr')

mm coloana de aPd

mm coloand de mercur

at

I atmosferi tehnicd
1

9,80665

'

9,80665

133,322

(ksf/cm'?) i

8!f1 lo'

1,Ol325.105

atmosferd fizici

abef ul 2.2. Echivalen.te Pentru

unitolile de mas ura

ntru presiune

Unitaterde mir'suii

kEflcm2

mmHg

mmHrO

lkOfltrn'

735,559

1,00028 ' 1o'

1,mmHE

1,3595 . 10

limmH;O

o,ggggT .104

1,,Pa

1,0197 .105

1
I

,356 .102

7,5006 . 10 "

'1,3595 . 10

i,,

Pa

0,0980665 M
0,1

33322 k

'1

0,00980665 k

0,10197

presiune normola (presiunea exercitatd de o coloade presiunea

nd de mercur cu inallimea de 735,56 mm in conditiile precizate), este diferitd
oi.irr"r}rd normold,care corespunde presiunii hidrostatice echivalenti unei coloane de mercur
cm/s''
indllimea de 760 mm,la 0 "C cu o acceleralie gravitalionald de 980,666
presiunea de referinld in tehnici,

cu

numiti

5i

in instalaliile tehnice pot

Domeniul presiunilor din tehnicd este deosebit de vast. in naturi 5i
exista diferite tipuri de presiuni:

M
:dq

-----{

Manual pentru clasa a Xll-a

Reglarea automati a parametrilor proceselor

tehnologice

a) presiunea atmosferici (p.)

Presiuneo atmosfeico sau piesiunea

'r!ului
ni5te
:,itate

], CU

:a!ii
da
do

I
l
l

-:

barometrica reprezintd
presiunea exercitatd de aerur
din atmosferd asupra ,.o;r1"i *_
restre. Atmosfera, care inconjoar,
globul pdm6ntes., .r"i.ir; o
anumitd presiune asupra suprafeiei pdmintului
gi urrpru iutrro,
oamenilor, animareror gi obiecteror
care se afld pe et. presiunea
atmosfericd variazit cu artitudinea (datoritS
greutirii aerurui), cu
starea vremii (datd de deplasarea
maselor de aer atmosferic) cu
Si
pozilia geograficd de pe globulterestru.
Aerul din partea inferioard a atmosferei
terestre este intr-o
continua mi5care. Aceste deprasdri, percepute
de noi ca v6nturi,
transportd cdldura dinspre Ecuator
spre regiunire porare, iar vaporii
sunr transportali dinspre mdii spre
uscat, produc6nd ploaia
1: 1pd
ddtdtoare de viali. Varialia densitdgii
aeruruiin funcgie o" prJrirn.
a condus la necesitatea stabiririi
uneipresiuni de reierinli, numitd
presiune normala.
Presiunea atmosfericd este corespunzdtoare
niverurui mirii la latitudinea de 45" temperatura
5i
de 0 "C 5i are uJour.u
p, = 760 mmHg = 10r.325 pa. presiunea
se m;soard cu ajutorul
barornetrului cu mercu r (fig.2.3),iar
valoarea ei poate fi exprimatd
in mai multe unitdfi de mlsu'a, cer
maiad"sea in milimetricaroana
de mercur (torr), dar in kitopascali
5i
sau otmosfere.

w
Fig.2.i. Barometru

cu nercLtr

3;rurrsioUnindicatorfoarteutiimeteorologilorinprognozeIeemiseo.

,..u, er apasi in jos pentru a crea o

presiune mai mare asupra
pdm6nturui.
:i::ffi:,Jjffir,:':11
::",,j:l*1
?":,_.
:"1;d..i;.;i;;,1
Dacd
aerureste card,.ir;;;;ilT;#:,nffi:H1,.[Ll

De asemenea' aerui cald poate

uuuporu

up,

din oceane si p".r. ,runsporta Ia inirlime,

formand norii
"
piouirl.
o De exemplu' zonele in care urmeazi
si se dezt;nluie iurtuni fcarte puternice,
cum sunt cicroaneie
sau uraganele' sunt zone de presiune
relativ sc;zuu, pri" .orpuratie cu
zonele din jur. Diferentele
de presiune atmosfericS
(de aceea, presiunea
micd poate

rju..

dintre anumite.onu genereazd mi5cdri

ale aerului dinspre zona de presiune
ridicati cdtre cea de presiune scizutd.
De obicei, valorile

de vreme bunS' Valoarea medie presiuniiatmosferice ,uriur" f ruriunii atmosferice sunt indicatori
a
se situeaz! in jurul a 760 milimetri
coloand de
sunr anuntate de scdderea presiunii
atmosferice.
o, Din cauza presiunii
::,:::y1lT::1,1*,,ire
mai scdzure de ra munte, apa poare
n.,u. .r,li'r"iti:U1Uffi:llro1. in zonere
care se afli sub nivelul mdriieste
nevoie de mai mult de ,l00 "c. in raborator
pot fi create condigii de
presiune care fac apa sd fiarbd
la 0 "c. cu toate acestea, se poate
fierbe un ou p"
uneori se susline contrariul' Doar
Everest, degi
cd dureazd mai mult ,irp. cl
si
fierbem
un
ou
ra
artitudine,
trebuie lisat mai
acesta

ffi'::i,::';:::

,r*.[

mult timp p6ni ce va n g;ta,

Rrndcd, ra irirr-",'p*siunea
atmosferei este mai micd
permite fierberea apei la temperaturi
m-ai mici.
o Punctul de fierbere al apei este de t
oo "c. insi aceastd temperaturd
de fierbere este o medie, un punct
intruc5t apa fierbe Ia exact i oo 'c
atunci .ana'pr.riunea
LJ,v,,sq
q,
atmosfericd
r ru)rEr rLd este
r,
esre de
ae aproximariv
I bar.
li:"r.*t'"t''
aproximati
5i

o Forla generatd de presiune pe o suprafald

s 2 m'din peretele submarinului
este de 40.200.000
o Presiunea atmosfericd infl uenleazd'tensiunea=
arteriald.

N.

CRprolut 2

Sisteme de reglare

automatd

presiunii

b) presiunea hidrostatici (pn)

Presiunea hidrostatica este presiunea statici
exercitati la un
uil anumit
ditumt[ nivel
ntvel in
ln interiorul unui
lichid, determinatd de greutatea coloanei de lichid
aflatd deasupra acestui nivel.
Pn= P7h, unde:

- densitatea fluidului [kglm3] - de exemplu, densitatea apei este practic de 1000

kg/m3;
g - accelera[ia gravitalionalS, cu neglijarea
variagiei acceleratiei gravitalionale cu indliimea
[m/s'?] - convenlional 9,80665
mdrii;
^irr'lusuprafala
h - in5llimea coloaneide fluid
[m].

0ml *, I

Spre deosebire de obiectele solide, flui_

dele (gaze gi lichide) nu au formd proprie: ele

Pa=1bar

""""""'-"'"""'':&
P.i,

?:L ,-:{$

= 13 bar

P"=2bar

ir &'
P"=3bar
,$r&

lPr"l bar/:10mepi
p-=p
+p.h
d
b

iau forma recipientului in care se afli. Ele

exercitd astfel o presiune nu numai asupra
fundului recipientului, ci pi asupra perelilor
interiorj ai acestuia. Din cauza ap6sdrii flui_
dului;aceasti presiune este mai ridicati la
fundul recipientului.
Presiunea cre$te pi.oportional cu ad6n_
cimea;- iar pasionalii de scuiundari marine
cunosc acest lucru: cu c6t coboari mai mult,
cu atat presiunea pe care trebuie si o suporte
este mai mare.

q'=. S bar

Un obiect care e scufundat intr_un lichid

este supus la presiuni din toate directiile.

Presi u n ile latera Ie se ech il i breazd reci p
roc,ia r,
Fig. 2.4, Volori curente ole presiunilor
pe vertica!5, presiunea de jos este mai mare
dec6t cea din capEtul opus al obiectului; in
consecinld' acesta va fi impins in sus; el va urca p6nd
cand aceasti forld de presiune se va echilibra
cu greutatea

lui.
Aceste fenomene fizice
!in cont de principiul lui Arhimede, care spune ci:,,orice corp scufundat
intr-un lichid suferS o impingere ascendenti pe
veriicald, egald cu greutatea lichidului dislocat,,.
De asemenea, matematicianul Blaise Pascal

a descoperit un"alt principiu, conform cdruia:,,Atunci

c6nd un lichid inchis intr-un recipient suferi
o varialie o" f r"rirn., aceasta din urmd se
transmite
al lichidului'i Acesr principiu ste L-bazl'irr"rour"tor
mecanisme
gi
sisteme
;lrffii::.runct

Presiunea hidrostatici se mdsoarl cu ajutorur

manometrurui.
c) presiunea absoluti (p")
Presiunea absolutd reprezintd presiunea
unui fluid consideratd fald de zero absolut.
Este presiunea care se misoard in raport
cu vidul absolut (considerat de presiune zero) gi
care
se utilizeazd ?n toate relaliile termotehnice.

d) suprapresiunea (p,)
c6nd in instalaiiile tehnice presiunea absoluti
este mai mare dec6t presiunea atmosfericd,
diferenla dintre acestea poartd denumirea de
suprapresiune
sau presiune manometrica.

roceselor tehnologice

e) depresiune (pv)

lnui

H?,:':::i:":tfl::j^jj::i'bsoruti

:x?:

este mai micd dec6t presiunea

x::;:xll,i:;x,iii'i::,*:::#::s
vocuummeticd Vidur,
exprimat i, pro.""," el"",i.liflI^',:;;i:;r:,0;:::ix,,:r::::i:l
sau presiune
;;;r:::,:^::r;,i1!rl{i.ir!,r?;r"r,
v=

lea

!--

.fi11o7o1

pb

Jt-

le
le

?
)r
ia

F,n=

F - Fo - presiune manometricii

*
Fn= po.

&"

:A$l"try

atmosfericd

p - presiune-vacuurnmetric*
Fo - riepresiune

Fiq.2.5. Schema domeniilor

de masurare

{vacuum}

b)
o

presiunilor

f) presiunea statici (p,,)

presiunea

staticd

,.pr"iinu

doud mase de fluid

afla,.

presiunr

i"rii.lr;l''""'

care se exercitd pe suprafafa

pland de separare
dintre

g) presiunea totatd (p,.,)

Dacd intr-un curent
oe iilio se introduce
un obstacor, viteza fluidurui

;: Tffi :',fiJ ::: ;:]j

h) presiunea

[lru

dinamici (p..

t', -^
rdi"
P'- '2

W'

'

devine zero, iarintreaqa

e p res i u n ea d n a ces, p
i

;;;;

,".iJ;:'l;;X,,t,;ffim li:i;3li;:
pai'= p,o,p,,

]:T[i##i

*:lm, [:

p res i u n

' fiind funciie oe viteza

flr,T:n1a
raz

dintre presiunea rotard

si cea staticd dintr_o

5i densitatea r a

fluidurui, prin reralia:

CRptroluL 2

Sisteme de reglore automatd a presiunii

Presiune
Presiune normali

lndicator

esiune (bar)
Nivel de presiune variabili

Aer atmosferic normal

Nivelul presiunii

Presiune

atmosfericii

locali

Pu

= 1.013 bar

P=0{100%vacuum)
Fig.2.6. Niveluri

de presiune

i)presiunea diferenliali este diferenla de presiune dintre doud mediiCiferite.

Felulin care lichidele reaclioneazi sub presiune are multe intrebuintiri, at6tin gospoddrie, cdt
Siin industrie. Cele maiintrebuinlate instrumente penti'u masurarea presiunii sunt manometrul,
barometrui gi aitimetrul.
Uzuai, mdsurarea presiunilor se poate face cu manometrul (fig.2.7). Manometrui pentru
presiunea atmosferici se nume$te barometru (fi9. 2.S,r. Pentru mbsurarea altitudinii (in5llimii)
faga de un nivel de referinlS (nu neapdrat nivelul mirii), aflat la bordul planoarelor, avioanelor
(aparatelor de zbor) se utilizeazi altimetrul (fig.2.9).

Fi9.2.7. Manometre

Fig.2.8. Boromeire

Fi9.2.9. Altimetre

Manual pentru clasa a Xll-a

Reglarea automati a parametrilor proceselor tehnologiee

Barometrul a fost inventat de fizicianul italian Evangelista Torricelli fn anut 1643, dupd ample
studii ale vidului realizate de catre omul de ttiinld italian Galileo Galilei.
Este un instrument folosit in mdsurarea presiunii atmosferice. in general, barometrele sunt
construite dupd douS principii: principiul varialiei insl1imii unei coloane de mercur gi principiul
deformdrii unei capsule aneroide. in funclie de principiul fizic al funclionirii
5i de solulia
constructivS, barometrele utilizatein practica meteorologicd sunt: barometrele cu apd, barometrele
cu gaz, barometrele cu mercuI barometrele mecanice (aneroide).
Borometrele cu mercur sunt cele mai precise gi sunt imparlite in dou6 categorii: barometre cu
rezervor gi barometre cu sifon.
Cea mai simplS formd de barometru cu rezervor este formatd dintr-un tub de sticla lung de

aproximativ 85 cm, av6nd o indllime h de mercur care iese dintr-un tub ce conline, de asemenea,
mercur. Acest barometru este cunoscut sub numele de Torricelli (fig.2.10, st6nga). in barometrul
lui Fortin (fig.2.t0, dreapta) se face o coreclie a indicaiiei prin reglarea greutdtii suprafelei de
mercur din bazin.
Coloana de mercur trebuie sd fie perfect verticalS, pentru ca scala sa arate corect gi sd poatl fi
cititi corect' Ei'oarea capilaritdliidin bazinul barometrului poate fi redusd !a minimum prinfolosirea
unor tuburi cu un diametru mai mare de 2 cm.
Cea maisimpl5 formd de barometru cu sifon o constituie un tub de sticld curbi,cu doui brate
(fig-2.11, stSnga).
Diferenla de nivel dintre mercurul din cele doui brale este numite greutate barometrica.
Deoai'ece este dificil de lucrat cu acesta, iar impuritSlile pot afecta mercuru! prin partea deschisd
a bralului inferior, instrumentul nu este folosit pentru lucrdri precise. Barometrul Hooke (sau
barometrulscripete)este,defapt,omodificareabarometruluicusifon (fig.2.l1,dreapta).Migcarea
suprafelei de mercur este ardtatd de un indicator pe o scalS folosind o sticld care piuteSt" gi .ur.
este conectatS la un scripete.

?
,^.

utu

,ffiI ^
*. I

H.
s:

{
rl
it1t

I
!

lrr

,l
il
i'Y

ffi

mercur

'1t

",

Barometru

Torricelli
Fig, 2.10. Barometre cu rezervor

il
il

il
il
E

Barometru

sifon

Barometru
Hooke

Fig.2.1 1. Barometre cu sifon

CRptroluL 2

- Sisteme

de reglare automatd a presiunii

ststam
de parghii

Fig. 2.1 2. Barometre oneroide

Barometrele care folosesc un indicator, un cadran gradat 5i nu folosesc coloane de mercur se

numesc borometre aneroide (fi9.2.t2). Sunt cele mai des folosite 5i se mai numesc barometre
mecanice.
Ele inciicd presiunea atmosfericd ce aclioneazd asupra unei cutiuie metalice elastice, cu pereli
subliri gi cu o gauri micd. Schimbdrile presiunii din aer aclioneazd asupra cutiei din tabl5 ondulatS,
care se dilatd sau se contracti. La micgorarea presiuniiatmosferice, cutiula se 15rge5te, iar la mirirea
ei se conti'ect5, aclionand asupi'a unui arc.lviiScarea cutieieste transmisi la indicator cu un sistem

de pdrghii.

Barometrele pot

fi utilizate ia prezentarea buletinelor meteo, in multimedia, dacd situalia

generalS a vremii este cunoscuti. Barometrele aneroide su nt, cie asemenea, folosite la radiosonde
5i radar sonde, pentru mdsurarea presiunii atmosferice in pdturile foarte inalte. Barometrele pot fi
utiiizate gi ca altimetre, care sunt instrumente ce mlsoard iniltimea de la nivelul mdrii, deoarece

presiunea atmosfericd descregte cu regularitate, cu indllimea,

.lir^t.o.oin condilii obiSnuite,

pe suprafala Pim6ntului oscilaliile presiunii atmosferice potfi extrem de mici:

10-30 mmHg, iar oamenii sindtogi le suportd ugor 5i nu Ie percep. insd cei bolnavi sunt foarte sensibili
chiar gi la astfel de oscilalii neinsemnate de presiune. in cazuri aparte se observd devieri considerabile,
care pot apdrea ca un motiv direct de alterare a sindtilii omului.
oAerul este un amestec de azotin proporlie de7B,08o/0, oxigen 20,930/o, bioxid de carbon A,03-0,04o/o,
gaze inerte 170 5i cantitili variabile de vapori de apd. Schimbarile de gaze dintre organism gi atmosferS
se efeetueaza in funclie de presiunea atmosfericd la locul respectiv. La varialia presiunii, fiecare gaz din
acest amestec i5i va pdstra proporlia fa!5 de celelalte, insd, in acelagi volum de aer, numirul moleculelor
se va miri daci presiunea va creSte, sau se va mic5ora dacd presiunea va scidea.
o Modificdrile presiunii parliale a diferitelor gaze ce intrd in compozilia aerului atmosferic au consecinle
asupra solubilitdlii lor in lichidele gi lesuturile organismului gi, impreund cu alte modificdri, duc la
tuibuririie cauzate de acliunea presiunii atmosferice crescute sau scdzute.
o ExistS persoane care desfi;oari o serie de activitSli in condilii de presiune atmosfericd ridicatd sau
scizutS, care depSgesc cu mult limitele obi5nuite la care organismul este adaptat. De aceste oscilalii
ale presiunii atmosferice sunt legate tulburdrile care apar la aviatori sau la scafandri, la persoanele ce
activeazd in submarine ;i batiscafuri.

o Aparatele pentru misurarea presiunii arteriale sunt folosite in domeniul medical gi se numesc
sfigmomanometre.

Manual pentru clasa a Xli-a

Reglarea automati a parametrilor proceselor tehnologice

aceasti cauzd,

Domeniu! de mdsurare a presiuniiin gtiinli 5itehnici este deosebit deintins. Din

misurare'
metodele de mdsurare a presiunii sunt specifice numai pentru anumite intervale de
hidrauprocese:
chimice,
in industrie, presiunea este un parametru important pentru diferite
pentru
lice, pneumatice, mecanice etc., astfel incAt misurarea 9i verificarea ei devin obligatorii
su pravegherea desfd gu ririi acestor procese.
pentru regliri simple, reglarea presiunii se face cu ajutorul regulatoarelor P, pentru lichide, cu
penreguiatoare pl cu bandd de proporlionalitate mare gi constante de timp de integrare mic5,
cu
mare,
abur, cu bandd de proporlionalitate micd 5i constantd de timp de integrare
tru- g.r"
5i

r,"gulutor. PlD, in cazulin care se dore5te oblinerea unor performanle deosebite'

{mlm
I
Aplicolio I

Presiunea de umflare a anveloPelor

Anvelopele trebuie verificate 5i intrelinute corespunzStor, pentru a mdri perioada de folosin!5 a

acestora 5i peniru a evita ca maSina sd fie supusd
unor riscuri majore. Producitorii recomandd verificarea periodici a presiuniiCin anvelope.
Pentru a va ajuta si citili 5i sd interpretali co'ect presiunea din anveiope, lineti cont de urm5-

icarele aspecte (fig. 2.13):

1. Presiunea in anvelope poate fi exprimati
'r kPa - kiioPascal, bari - Bari sau psi - pound per
squore inch. De reguli, etichetele producdtorilor
-entioneazi dcui unitSli de mdsurS: kPa 5i bar

;u

kPa 5i psi.

2. Raportul de conversie este

'l bar rcz kPa 14,5 psi;
=
=
1 psi = 6,894kPa = 0,0689 bari;
I kPa = 0,01 bari = 0,145 psi.

Efect combinai:

pierdere 10 Psi

Pierdere 1 psi
pe lun6r

Pierdere 1 psi
Dentru fiecare
scadere cu 12oC
a temperaturii

urmitorui:
Fig,2,t 3, Presiunea de umflare

anvelopelor

3. O anvelopi poate pierde 1 psi/luni in condilii normale. De asemenea, anvelopele pot

: erde 1 psi pentru fiecare scddere a temperaturii cu 12 "C.
in exemplul din figura 2,14, una dintre aceste anvelope este dezumfiatl cu 10 psi. Ochii
,i pot induce in eroare, aga c5, pentru o citire corectd, bazali-vi pe un indic^ator de presiune
:-n. Doar o privire nu este de ajuns pentru a verifica presiunea din cauciucuri. [n cazulin care nu
: sDuneli de un indicator de presiune, apelali la un service auto.

30 psi

20 psi

Fig. 2.14. lndicator de Presiune

Cnprolut 2 -

Sisteme Ce reglare o.Lttomotd o presiunii

Aplicalio 2

Masurarea diferitelor tipuri de presiuni

Lucrarea consti in mdsurarea diferitelor tipuri de presiuni intAlnite in

tehnici, prin utilizarea

aparatelor de mdsuri montate pe standurile din laborator:
a) mdsurarea presiuniloraeruluidebitatde un compresor, a aburuluidintr-o re1ea, prin intermediul manometrelor cu element elastic de tip Bourdon;
b) mdsurarea diferenlei de presiune datd de o diafragmi montatd pe o conducti de aer, cu
ajutorul manometrului cu lichid de tip U;
c) mdsurarea presiunii \,/acuummetrice dinir-un recipient, presiune realizatd de cdtre o pompd
de vid, utiliz6nd manometi.ul cu lichid de tip U;
d) mdsurarea presiunii atmosferice cu ajutorul barometrului cu mercur 5i a barometrului
aneroid;
e) misurarea presiunii dinamice la trecerea aerului printr-un canal, prin intermediul micromanometrului cu tub inclinat, precum gi a presiunii statice, cu ajutorul manometrului cu lichid de tip U.
ltatelor
in tabelul2.3, suntcentralizatevaiorile presiunilor m;surate cu aparatele indicate maisus,in
unitafile de mdsui'5 in care au fost etalonate aparatele de misurd, precum gi valorile transformate
in sistemul internalional de unitSlide mdsura.
Se calcuieazS, de asemenea, presiunea absoiutd in cazurile a) gi c), precum gia presiuniitotale,
in cazu! e).
Prel ucrarea rezu

Tabelul 2.3. Valori mdsurate gi calculate

:Nr.

Tipul presiuhii

crL,

Simbol

Unitatea de
aDarat

s.t

p,

tV

p,

Ni'm'

3.

Presiune atmosfericd
(barometricS, localS)

pb

t\, m

4.

Diferenta de oresiune

5.

Presiune absoluti

p.

N,'M'
hl m-

6.

Presiune dinamicd

7.

Presiune statici

8.

Presiune

Supraoresiune
Depresiune

2.

Pa=

Ph

r-------=!,

totali

li

Pa1
-.-. ioo
r-\
ll
\_____lr

Yru

PaZ

Valori
2'

Tn

N r"'

P,",

nb

TIJ
pa

r--

p
p

misuri i

Pa1

d)

Fig.2.1 5. Montaje pentru mosurarea presiunilor

--

Da:a nivelul lichidului in ambele ramuri

aie tubului esie acelagi, presiunea din
rezer\,'o|ua fi egalS cu presiunea atmosferici fiE 2.15.a), Conside16nd echilibrul
colcanel ce lichid manometric la nivelulA-A,
(fi9. 2.t5.b), presiunile din cele doua ramuri,
exprinLate in unitali de lungime ale coloanei
de lichid v,or fi egale, rezultdnd:
n -n

-n

H,iontaieie din figurile 2.15.c) 5i d) servesc pentru n asurarea depresiunilor pv, respectiv a difererlelor de presiune dintre doud
rezervoare _\.r.

Manual pentru clasa a Xll-a

Reglarea

automati

parametritor proceselor tehnologice

D Aplicalia 3
Reg u I atoa

reie

utono me de p resi u ne

Regulatoarele autonome de presiune sunt dispozitive

Ce automatizare aclionate de energia mecanicd a fluidului vehiculat in scopul modificdrii cursei robinetului, re2
aliz6ndu-se, astfel, reglarea presiunii (fig. 2.16).
Ele sunt de doul tipuri:
a) regulatoare de presiune, destinate, in principal, reduceriivalorii presiunii P, la valoarea Pr, $i
b) retro-regutatoare de presiune, destinate, in principal,
4
elimindrii excesului de presiune peste valoarea presiunli p,.
6
Regulatoarele de presiune pentru reducerea presiunii (stalii de reducere a presiunii) reduc presiunea la
5
ie5irea dintr-un vas 5i o menlin aproape constanti in aval de
dispozitiv, chiar daci consumulvariaza in timp.
Aceste regulatoare funclioneazd pe principiul echilibririi forlelor. Presiunea care trebuie reglatd (pr) produce o
forl5 proporlionalS cu P, pe fala de jos a membranei servomotorului (7). Aceasti for15 este comparatd de membrand Fi9.2.16. Regulotor outonom de presiune:
| - corpul robinetului; 2 - scaun; 3 - ventil;
cu forla arcuiui (6) care se opune primei forie. in funclie de
a - iljo; 5 - dispozitiv de prescriere; 6 - arc;
ech ii ibru I acestor doud forle, tija (4) mod ifi ca pozilia venri! u u i
7 - membrano servomotorului.
(3) fatd de scaunul (2) din interiorul corpului robinetului (1).
Prescrierea presiunii se face de la dispozitivul de prescriere (5). in figura 2.i6, robinetul se inchide
pe mdsurd ce presiunea P, cre5te. Astfel, regulatorul menline presiunea P, la valoarea presiunii
I

prescrise.

Retro-regulatoarele de presiune sunt destinate elimindrii excesului de presiune din amonte

de dispozitiv. EIe funclioneaz; tot pe principiut echilibririi forletor, av6nd un mod de operare
analog cu regulatoarele de presiune.
Singura diferenld este aceea cd presiunea care trebuie reglatd (P,) produce o forii proporlionald
cu P, Pe fala de sus a membranei servomotorului, produc6nd deschiderea robinetului pe mdsurd
ce P, cregte.

Fig. 2,17, Tipuri constructive de regulotoare automate de presiune: I

resort inoxidabil;

2-membrana;3-clopetd; 4-scaundino;el inoxidobit;5-corpul dinalomo;6-supapd.

CnprroluL 2

Sisteme de reglare

automotd c presiunii

D Aplicalia 4
Reglarea presiunii in recipiente cu circulalie

Reglarea automatS a presiunii se poate realiza

instalaiiei

tehnologice

in mai multe moduri,r' in

rr I funclie
wr rLLr de specificul
'

Reglarea presiuniiin recipiente cu circulaiie

se peate face prin schemele date in figurile
2.1g.a)
b)'
At6tin aceste scheme, c6t giin cele ce urmeaza, T este
si
traductorul, nr-.i"runtul oe referinta
(in cazul sistemeror de stabirizare), R
- reguratorur, iar EE - erementur de execugie
in prima schemS, organul de reglare
rnontut pe conducta

de intrare, iar in a doua schemi

pe conducta de evacuare' Cele mai utilizate
"rta scheme
de reglare sunt cu acliune continud, cu
regulator Pl5isisteme de reglare bipozilionale
sau cu aciiune directd (in instalatiila care nu
se cer
indicatori de performanld ridicali).

R.- element de referinfd;

T, - troductor;
R - regulator outomot;
EE - element de execulie;
p - presiune.

Aplicalia 5

Reglarea presiunii gazelor in conducte

Reglareapresiuniigazelorinconducteserealize::=:,::-:-::etipavalsaudetipamonte
(fig.2.1e).

=.

e,tement de referinyo;

- -:.s(iuctor;
: - 'eo ulotor outomat;

::

- z,znent

: - :.2s,;une.

P^
Presiune amonte variabild

Fig. 2.1 9. Reglarea presi

de execuyie;

Manual pentru clasa a Xll-a

tehnologice
Reglarea automate a parametriior proceselor
cu acliune directS' in figurile

aceste aplicaiii se utilizeazd foarte frecvent regulatoarele

pentru reglarea presiunii de aspiralie a
2.20.a)gi 2.20.b) ,un, pi.r"ntate doud soluiii des utilizite
compresoarelor din instalaliile frigorifice'
compresorului 1 se regleazd bipozilional'
in schema din figura 2.20.a),presiunea de aspiralie a
presiunea de aspiralie scade sub
prin cuplarea gi decuplarea motorului de untr.nui. 2. Daci
bipozilional, se comancii oprirea motorului'
valoarea de basculare in starea ,,0" a regulatorului
in starea,,1" a regulatorului bipozilional' se
DacS presiunea cre$te peste valoarea de basculare

in

comandi Pornirea motorului.

face prin recircularea unei
in schema din figura 2.20.b), reglarea presiunii de aspiralie se
sut valoarea permisi' se comandd
p54i din gazul comprimat. Dacd presiunea tinde sd scadd
aplicalii sunt utilizate frecvent regulatoare cu
deschiderea organului de reglare ;i invers. in aceste
indirectS' Presupunem cd' in desf5Surarea
acliune directd ,u, ,"grtutoJre specializate, cu acliune
p.resiunea p se modifici in funclie de aportul
proceselorfizice, chimice gi microbiologice iin ,"u.,o,
se
ciclu de funclionare a reactorului 1' presiunea
de cdldurd din exterior. in aceste conciilii, intr-un
prin mantaua 2 a reactorului'
poate modifica prln alustarea debitului d. ug.nt termic
Rr

referin,ta;
R,- element de retertn,ta;
T,- traductor;
R - regulotor automot;
EE
l---.

a) 1 - compresor; 2 - motor de antrenare

execut
element de executie

IT
Ji
b)

Fig.2.20.Reglareapresiuniideaspirayieacompresoarelordininstalaliilefrigorifice

La intrarea in rezervor avem

in figura 2.21 este prezentat reglajul presiunii intr-un rezervor.
P". Pentru siguranla instalaliei'
o presiune de intrare, iar la iegirea-din rezervor presiunea este
care are rolul de a asigura presiunea
rezervorul este prevSzut cu o supapi de siguranlS, supapi
prescrisd in acel recipient (fi1.2.22)'
P,- Presiune de intrare;
P

presiune de ie5ire;

"- supape de siguranla;

S,R

- regulator;

- traductor (organ

R
E

de masurare);

E,

Q,- debit intrare;

Q"- debit ietire.

Pi

v
o
R

Fig, 2.2 1. Regl areo Presi un ii

Fig. 2.22. SuPaPe de siguran,ta

Cnplrolut- 2

- Sisteme de reglare automota a presiunii

C6teva tipuri de regulatoare gi electroventile sunt prezentate in figura 2.23.

Regulatoore de presiune - 500 mbar,

de la 3/8" la DN 150

Electroventile nornci-,::'. s: :inchidere/deschidere ien:c sc'-'octci

in uno sau douo trepte - 5
-ccr,

El

)i

de

la 1/4" lo D\ 2t

ectrove ntile

ubl e, com

pocte

500 mbor, de la 3/8" la DN 125

-",

La -^ sistem de debitvariabil, presiunea

iferer: ; a existentd AH nu este constantS,
ea se scrir-i'bi in mod constant, din cauza
..r:i'ir:'ce instalare la diferite supape.
l:-^: .-.c 'ncep sI se inchidd supapele,
d

Ca:

:- sc:l: se reduc piercierile

din amonte,

.. :er:rn-rina o crettere a AH ;i o dife'e-:r :: ::esiune mai mare pe vana de

::-:-: ::: -:rrl de echilibrare este intot:=r--l '. :!: si este ajustat cu supape de

ce.:

ce:

: : :3':'.

jeschisa

- ?ncalzire completd.

I
1.3!, :-rtrm: consumul redus la
pompe, compatibilitatea intre transfer si dlstributia'-i* - ::: -'zarea temperaturii de retur.
insd existS;i c6teva dezavantaje ale sisiemului de c::: ,:'::
:'e:um autoritatea supapelor
variabile de control, necesitatea de a asigura un dea : - - Fi9.2.24. Sistem de debit variabil

,,

-:'= =,:-:a.1ele sistemului de vitezd

EIEVALUARE
A. Se consideri mijlocul de misurare din figura 2.25.
a) Precizalidenuri':.
b) lndicali mdrimea t-z

Fi9.2.24, Mijloc de mosurore

a

presiunii

- .::- -

:= -:s-.are.

:: - =s-"2,::- 3cest aparat.

c)Precizali unitatea :: -:,--i : - S oentru mirimea fizicd

numiti anterior.
d) Precizati denumirea . :-:-::
3 rnente ale aparatului,
j
numerotatecu ciir: c: ='-- : : i 6si 7).
e) Explicali funclionarez z.='=: - f) Numili un altaparai, J - ::==ii :::=::'le utilizatla mdsurarea
mirimiifizice preclza:: . :--::- :

fulanual pentru clasa a Xll-a

Reglarea automati a parametriror proceseror

tehnorogice

Alegelivarianta corecti de rispuns.

1. Presiunea este o mirime fizicd:

B.

a) fu ndamentald, scalard;

b) derivatd, scalard;
c) fundamenta ld, vectoria ld;

d) derivat5, vectoriald.

2. Unitatea de mdsuri, din S!, pentru presiune

este:
a) atmosfera tehnicd.
'
b)

Pascalul;

c) milimetricoloani de mercur;
d) milimetri coloani de apd.
3.

Mijlocul de misurare utilizat pentru misurarea

micropresiunilor, de ordinul milime_
trilor coloani de api, este:

a) aparatul cu tub,,U,,;
b) aparatul cu rezervor gi tub inclinat;
c) aparatul cu rezervor gi tub vertical;

d) aparatul cu tub Bourdon.

C.

Completali spaliile libere.

1' Mdrimile fundamentare, cu ajutorur

cirora se definegte presiunea, sunt: ... i ...
2' Aparatuicu tub ...2... este un manometru
cu eremente erastice.

lntocmigi un eseu dupi urmito7q

rulplan de idei:
738
a)Valorile presiunilor mdsurate in la_
736
734
borator;
732
b) Clasificarea traductoarelor de pre_
730
: barometru
728
siune dupd valorile presiunilor;
--_lt lttofiza ---tiir
c) Determinarea caracteristicii statice
s traductor
724
---i-l+ diferenta
a unui traductor de presiune cu
722
Li
i
-"
720
tub Bourdon tip AT 40 prevdzut cu
?18
adaptor ELT 370.
716
714
d) Pornind de la calibrarea unui tra_
712
* oc
ductor BITNET procius de firma
710
39
.46
MOTOROLA (fig. 2.25), sd se rea_
lizeze comparalia pentru traduc_
Fi9.2.25. Colibrareq traductorului de presiune
BTTNET
'tvvuL'v'ututuePre5tuneuttt\Lt
toarele utilizate la aplicaliite tipice:
barometre portabile, modul pentru stalii
autonome de inregistrare a evoluliei presiunii
atmosferice, prognoza meteo gi traductour"ru
utiriruii'ia- opti*fii derivote: altimetrie,
inregistrarea deficitului de presiune
a seveiin plante.
D.

---tl
!

Sisteme de reglare automatd

a nivelului
*
Nivelul reprezinti indllimea unui lichid sau a unui
solid (sub formd de pulbere sau de granule),
consideratd
de la un reper luat ca referintd pane ta suprafala
liberd
a acestuia.
Nivelul unui lichid reprezintd cota suprafelei libere
a lichiduiui dintr-o incintd (cazan, rezervor, lac
de acu_
mulare) gi reflectd volumul total de lichid refinut
in
Fig.3.1 . Exemplificarea nivelului
incinta respectivd.
Nivelul se misoard in unitili de lungime (metri)
pi valoarea lui este indicatd in raport
cu un
nivel de referinld (cota zero).
in tehnici' nivelul se defineSte ca fiind indllimea
h lml la care se afld suprafaga de separalie
a
doud mediifluide cu proprietdgi diferite, in raport
cu un i.eper dat (fig.3.1).
Metodele de mdsurare pot fi directe, in cazul in
care se deter-min5 lungimea substantei
al
cdrei nivel se mdsoarS, sau indirecte, c6nd
nivelul se determind prin intermediul 'ffi,,,ffi;;
intermediare, precum: presiunea, masa, atenuarea
unei radiatiietc.
Mdsurarea nivelului perrnite cunoa$terea altor purrr.iii
un.ti in corespondengd cu nivelul,
precum vo!umul pi densitatea (fig. 3.2).
P

p.9.H
P

(p.g)

ls1=V.p=S.H.p
H= --

lvt

(s 'P)

Fi|.3.2. Mdsurareo nivelului cu ajutorul unor

mort;rt,i i,ntermediore

Mdsurarea nivelului in recipiente este deosebit

de important; pentru multe procese
tehnologice' dar 5iin ceea ce priveSte evaluarea
stocurilor existente 5i se realizeazd pentru
lichide,
suspensii, pulberi sau granule.
De regulS' nivelul se mdsoard la lichide, dar,
uneori, se poate l,orbi 5i despre nivelul
unor
substanle solide (de exemplu, cerealele dintr-un
siloz sau'prafulde carbune dintl-un buncdr).
ln procesul de mds.urare a nivelului
fot aparea o serie de probleme speciale, ca de exemplu:
vase speciale sub presiune sau Ia temperaturi
ridicate, prezenla spumei la suprafala exterioar;,
corozivitatea su bsta nlelor folosite etc.

Manual pentru clasa a Xll-a

ftsgl3rea automati a parametriror proceselor

tehnorogice

Mdsurarea poate fi continua, atunci c6nd

evaluarea mdsurandului se face in permanenld,
sau'
cand se,urmSreSte doar atingerea unor
nivere critice are niverurui.
"'I:',:::::,'11ci

il::ffiJ:5|:l;,,imi,

doar adaptate mdsurdrii nivelului.

ln automatizdrile industriale, traductoarete

e,e n ind

de nivelau o largd utilizare nu numaidatoritd

faptului cd nivelul reprezinti un parametru important
pentru desfdgurarea anumitor procese
tehnologice' intervenind astfelin numeroase
bucle de reglare, ci gi datoritd posibilitalilor pe
care
le
oferd in vederea obtinerii, relativ ugoare,
a mdsurdrii indirecte a cantiti!ilor
de
materiale,
exprimate
sub

formd de volum sau de masd.

Tipurile de traductoare de nivel utilizate
in automatizlrile industriale sunt:
- traductoare de nivel cu plutitor;
- traductoare de nivel cu imersor;
- traductoare de niver bazate pe mdsurarea presiunii hidrostatice;
- traductoare de nivel ultrasonice;
- traductoare de nivel cu radialii nucleare;
- traductoare de niver cu sonde rezistive, capacitive, inductive;
- traductoare de nivel cu elemente termosensibile.

La alegerea unui

traductor de niver trebuie sd se

cont de:

lind
- natura lichidurui (coroziune, v6scozitate, depozite
soride etc.);
- mediu (zgomo! parazi,ti, prezenld umand);
- intreli nerea ech ipa me nteror (im po rta nta gi frecvenla nterventi
- costulde achizilie
i

ir

or);

Aparatele pentru mSsurarea nivelului poartd

denumirea generalS de nivelmetre(fig.3.3)
pot fi: cu indicare directa, cu p!utitor,
;iele
cu imersor, hidrostatice, c"apacitive, rezistive,
radioactive etc.
La alegerea unui anumit tip de
nivelmetru, se iau in considerare: natura gi
proprietdlile fizicochimice ale flr-ridului, felul vasului in
care se misoard niverur, temperatura
fluidului, precizia de
mSsurare ce trebuie realizatS, limitele
intre care variazd nivelul, necesitatea reg15rii
sau a semnivelului, condiliile de mediu in care tucreazs
aparatut, *-oorrde afi5are

Hf,?jirlxil;if#,:
&
" *ia*.i

H*lffi,
* uf;
ffi_ ffi,

"?R#.rid:.d:*1%#

#,kpffi
flffi'ry

ffi#
ffiw
Fi9.3,3. Nivelmetre

Nivelmetrele boza-te pe forla orhimedica

funclioneazS pe principiul
("Asupra unui corp cufundat
intrlun fluid se exercitd o forlJverticald,

cdrei modul este egal cu greutatea

fluidului
Se construiesc in variantele cu plutitor
cu
5i

J..f".rnllit[ot

imersor (fig.3.4.a, b).

legii lui Arhimede

orientutio" jos in sus, al

n utilizate numai pentru lichide.

C*prorul 3 -

automato a nivelului

Sisteme de reglore

-\

a) Traductor cu plutitor: 1 - tambur;

2 - controgreutote; 3 - plutitor.

b) Traductor cu imersor:

resort; 2

imersor.

Fi9.3,4. Nivelmetre bozate pe foryo arhimedico

Determinarea nivelului cu ajutorul radiatiilor este deosebit de avantajoasd, deoarece

fi folosite in condigii speciale,
precum: recipiente sub presiune sau la temperaturi ridrcate, medii deosebit de corozive
sau

foloseSte metode de mdsurare fdrd contact. Aceste metode pot

periculoase etc. De multe ori, metodele cu radialii pot fi folosite fEri a interveni asupra
recipientului
deoarece radiaflile pot vedea prin perelii vasului.
De remarcat cd, pentru medii de separa!ie gazos-lich;d, intensitatea undei reflectate este
atenuatd fa.ti de unda incidenti - directd.
Un aparat de mdsurare a nivelului cu traducior ultrascnic conline o sonci5 ultrasonici, ce
in g lobeazS u n piezocrista i emildtor/receptor d e u nd e u tra sc n i ce (fi g. 3.5).
r

Blocul emig5tor/receptor BEIR asigurl comanda PCER si receplia semnalelor reflectate

de
pinul de referinlS, respectiv de"suprafala lichidului. Blocul de comparalie BC, oscilatorul
OSC gi
numirdtorul N, (Pus sd lucreze ca divizor de fi'ecvenri cu factorul KN) alcituiesc un circuit cu
blocare de fazd PLL.

S2

BEIR

h'l

I PCER

s1

',__il"l__

'

jl:1
ii r'tt-il
i - lh
,

pin

de ::.::
*,

referinti

I
I

BE/R

Fig.3.5. Schemo-bloc o unui troductor de nivel ultrasonic:

bloc emi;otor receptor; BC - btoc de comporalie; cNA - convertor numeric onalogic;
OSC - oscilator; MT - memorie tompon; N,, Nr- numorotoare;
S
Sr_ semnole.

rS,

Metoda de mdsurare folosind radialii rodioactive se aplici la mdsurarea nivelului

lichidelor
agresive, in medii toxice sau explozive, cu temperaturi ridicate etc. Se mdsoard
nivelul lichidelor

toxice, inflamabile, explozive, corozive, nefiind permisd trecerea electricd sau

mecanicd intre
interiorul 5i exteriorul rezervorului.
Funclional, se bazeazd pe principiul de atenuare a radialiilor nucleare de
citre pulberi sau
Iichide, utiliz6nd de obicei ca substanle raCioactive pe cele generatoare
de radiatiiy'ca:;t";;;
perioada de injumitdlire de 5,3 ani "'cs, cu perioada de injumatilire
5i
de 33 ani.

Manual pentru clasa a Xtl-a

Reglarea automati a parametrilor proceselor tehnologice

- traductor receptor;
- traductor emilator;
DP - detector de prog;
SM - servomotor;
AP - omplificotor de Putere;
O - oscilator;
A- amplificator.
R

Fig.3.6. Schemo-bloc a unui traductor cu radialii nucleare

traductoarele cu ultrasunete, traductoarele cu radia!ii nucleare pot fi realizate 5iin variante

de urmirire automati a nivelului, una dintre schemele principiale putandu-se realiza dupi figura
3.6. Pe recipientul cu lichid se plaseazi traductorul emi!5tor E 5i traductorul receptor R, primul
fiind comandat de oscilatorulO gitransmiland un fasciculde ultrasunete prin lichid (cu atenuare
mici) sau prin aer (cu atenuare mare).
Semnalul receptionat de R este amplificat prin A Sise aplicd detectorului de prag DP. Cu ajutorul
unui amplificator de putere AP 5i al servomotorului SM, se dd comandd de deplasare simultand a
celor doud traductoare in a5a felincdt acestea sd rdm6nd in zona de separare aer - iichid.
Metoda este avantajoasS in cazul unor recipiente cu acces numai din exterior dificultdlile
constructive fiind legate de realizarea pdrlii mecanice; trebuie relinut cd ultrasunetele se pot folosi
numai in cazul lichicielor, iar radialiile nucleare se pct utiliza pentru orice fel desubstanle, tn acest
caz receptorui fiind un contor de radialii, iar emilitorul fiind sursa radioactivd'
Ca gi

fascicul Ce propagare a undelor gamma

sursi radioactiva
tub detector
de misurare
a intensititii
razelor
recegtate

{
\

->

Fig.3.7. Dispozitiv de masurare

a nivelului

de protectie de

".ut
grosime

mare

prin raze gamma

Cele mai cunoscute tipuri de radialii emise sunt: razele alfa, o; razele beta, B; razele 9amma,

Y.

Avantajele ;i dezavantajele mdsuririi nivelului cu ajutorul razelor gamma sunt prezentate in

tabelul 3.1.

Tabelul 3.1. Ava

d ezava

ntoj

el e m d su rd rii

Avantaie

- montarea in totolitate a surseiin exteriorul

rezervorului, pufindu-se mdsura, fara sd se opreosco

;i foro sa periurbe func,tionoreo 5i modificarea
rezervorului;

- pat fi mosurote toote lichidele, indiferent de

v d s cozit

at e si

q ra n u Io

.ti

e;

i:sie usor ihfluentata de presiunea scu

temperatu ro qazi.tt ui ofl at db a sup rd li chi d ul ui.

- masurareo

nivel ului
DezaVantaie

- risc de rodia;ie o personalului;

- precizie reduso;
- sunt necesore numeroase mdsurari de securitote
(protectie, verificare periodicd a sursei radioactive);
iidicat, din cauzo inspec,tiei periodice a sursei
iostul
rodioactive.

CnproluL 3 -

Sisteme de reglare outomoto a nivelului

R,
E

- rezistor;

electrod;

T,-tranzistorpnp;

L,- lompa de semnalizore.

Fig.3.8. Controlul electronic ol niveiului

Controlul nivelului unui lichid se poate face electronic, cu o scheme simpli, ca in figura 3.8.
Tipurile constructive de traductoare sunt diverse 5i depind de principiul de funclionare.
in figura 3.9 sunt prezentate c6teva dintre acestea.

ffi
ffi

E{ffi

ik
tt

&
w
t

@
,f
h {A:

,#'

\#'

magnetostrictive

#ffi
ffiXffi

i*$ Wli

iEfii

$**-

t!
}I

it

dr 4*

?1

t:' '

hidrostatice

el

ffi
ryswH
dJt

;,*-Kry,F$i$%

@w
'.---of

I n

%
ffi

.d

submersibile

ffi&

cu flotor magne:,c

@#*r
:

cowc:

,a

Fig.3.9.Tipuri constructtve de irccu:."3".

cu imersor

;:

^ ".

Manual pentru clasa a Xll-a

Regtarea

automati a parametrilor proceselor tehnologice

Dintre traductoarele regulatoare de nivel, amintim:

tTraductoare mecanice cu plutitor

greu pentru a putea dezlocui
Traductoarele mecanice cu plutitor utilizeazi un plutitor mare 9i
ductoare automate de nivel" 5i au
suficient lichid (fig. 3.10). Sunt cunoscute 5i sub denumirea de,,fro
apdrut prin anii '30.
prin intermediul unui
Deplasarea liniari a plutitorului este echilibratd cu o contragreutate,
pentru
indicarea localS a
folosit
cablu. Un contor mecanic, montat pe mantaua rezervorului, este
plutitorului este echilibratS
nivelului. in variantele mai noi ale acestui tip de traductor deplasarea
tip de traductor este de
acestui
prin intermediul unei benzi perforate, de un resort. Eroarea tipicS a
cu plutitor este modificarea
cca 10 mm. insa unul dintre dezavantajele majore ale traductoarelor
din rezervor. Aceste
lichidului
continue 5i bruscd a poziliei plutitoruiui din cauza turbulenlelor
accelerare 5i decelerare a
modificdri ale poziliei, .ur" pot fi puternice, produc o continui
local 5i a adaptorului de
mecanismului traductorului, ceea ce contribuie la uzura indicatorului
tra nsmitere a indicatiei.

bandi'

Fig. 3.1 0. Traductor mecanic cu plutitor

prezentate in tabelul 3'2'

Avantajele 5i dezavantajele utilizdrii traductoarelor cu plutitor sunt

T:halrrl ? )

dezava ntaiel e traducto or el or cu

Dezavantaje

Avantaje
orecizie buna (!
- 'daco

$ivaria.tie liniara,
masa volumica p este cunascuta $i nu
variaza;
- etanseitate perfectd;
- mdsurarea nu este influen;ato de prezen;a
soumei lo suprofota exterioaro;
- imersorul pdate fi'montat direct deosupra
rezervorului;
- reglarea 5i etalonarea se poate face in
laborator/atelier.

Tra d

0,50/o)

uctoa re cu servo meca

- imersorul

este in

contact cu lichidul, iar depunerea

reziduurilor pe imersor;i coroziunea produc masurari

inexacte;

- mosuraiea este perturbato de mi;carea lichidului;

- iniuenta masei'volumice p la mdsurarea nivelului;
- tichidui contine Droduse qranulate;
- aispoiniiuit'de masura nlecesito o deschidere in partea

de

sui a rezervorului;

- costut cumpdrorii

;i alintrelinerii sunt semnificative

riioi,siitaio, + i mersor + dccesorii).

punct de vedere tehnic o reprezintd

O categorie de traductoare cu plutitor mai evoluate din
cu anii '50' in acest
traductoarele cu servomeconism (fi9.3.1 1), care au fost dezvoltate incep6nd
rezistent ;i flexibil, care este
caz, se utilizeazd un imersor de dimensiuni reduse, agilat de un fir

CnplroluL 3 -

Sisteme de reglcre automatd a nivelului

desfd;urat de pe un tambur, iar resortul este inlocuit de un servomotor electric care pozi[ioneazi
exact plutitorul in contact cu fluidul. Principiul de funclionare se bazeazd pe utilizarea unui
sistem ingenios de c6ntdrire, care mdsoard continuu greutatea plutitorului
;i forla arhimedici.
Turbulenlele din rezervor nu afecteazd direct performanlele, deoarece existd un circuit integrator
al servomecanismului care elimina efectul varialiilor bruqte de nivel. Acest traductor masoard
nivelul mediu chiar dacd existi varialii bru;te ale produsului din rezervor, elimindnd mi;cdrile
care nu sunt necesare ;i care produc uzura compcnentelor. Aceste traductoare au precizie
5i
fiabilitate marigi, pe l6ngi faptul cd misoard nivelul de lichid, sunt capabile si mdsoare nivelulde
api (interfala) gi densitatea produselor din rezervoare. Se pot atinge erori de mdsurd mai mici de
1 mm pe un domeniu de masurd de 40 m.

Sirmd .

Fig. 3.1 1. Traductoa re cu ser

;,9

- eas n s n
i

tTraductoare radar
Traductoarele radar sunt traductoare pentru mdsurarea nivelu'li ce lichid 5i utilizeazl microunde cu
frecvenla, in gene.al oe lO GHz. Distanla parcursd este
calculata prin c3i'r',Dararea semnaluiui emis cu cel
reflectat.
Traductoare:e racar de nivel nu au componente
mecanice in n:saare. Acestea utilizeazd doar o antend,
plasatd in inleric r'- fizcpg,orului (fig. 3.12). Astfel, rezulti
un cost foarte sliz-. a menienan!ei.
Undeie c :..:-:gnetice se propagd cu o vitezi
H*",
apropiati c: ',' :.la --lnii. Din cauza nivelului mic de
misurat r,1 + 3i - si a- rezoluliei impuse, o metodd
bazati pe n':-s*'3:.: : :r,oului este aproape imposibild.
Solulia cons:i'^'r-is-.area defazajului dintre semnalul
emis de ante-: s :. ':'ectat de suprafala lichidului. in
Fig. 3.12. Principiul de func;ionare
funclie de aces: l:'::i , se poate masura nivelul.
o traductoarelor radar
Traductoa": : -3:1.- ai o preclzie ioarte bund. pot
misura atir n , = : : :-'leIor, c6t 5i nivelele solidelor.
Utilizarea metodei radar pentru mlsurarea nive *i; :::'::..rs din rezervoarele de stocare
este foarte recentd $i este introdusd ca urmare a nc :l'-is:. :: sigurantd.Traductoarele radar
de nivel au fost dezvoltate, la jumdtatea anilor'60, cei:,.r- - a " : : :::rcllere. Numeroase nave erau
echipate cu traductoare mecanice cu plutitor, care era- _: r::a lcar cand nava era ancoratd la
!drm, pentru incdrcare sau descircare.

Manual pentru clasa a Xll-a

&@
",m#

W
'?-ry*7'
.[*

:b'.
r,[l
WWA

Reglarea

automati

parametrilor proceselor tehnologice

Antena

!t.

lli

*.i
-'ffi rl*l
:i*W
E

l\

'or

Fig. 3.1 3.

Tra d u

ctoare rada r

Astazi, traductoarele radar se utilizeazd la mdsurarea nivelului produselor din industria chimicd,
din rafinirii, din terminale 5i pentru companiile private care stocheazd produse petroliere.

,_c::-.-.i

f),
b::x
,xZt

ffir
tl

iI
ffi1

Fig. 3.1 4. Traductoare de nivel radar fdrd contact

PiIoTREK

TransmilStorul este mai utilizat impreund cu receptorul in aceeagi aparaturd dec6t in cazul
montirii separate, chiar daci poate apirea apoi fenomenul de rezonani; de antend (fig. 3.15).

Fig.3.1 5. Montoreo transmitotorului ;i o receptorului

in figura 3.16 sunt prezentate citeva tipuri de traductoare de nivel, impreund cu c6teva
ca

racteristici de utiliza re.

cnplrolut.3_Sistemedereglareoutomotaonivelului

Model AMETEKpentru o masurare

'da, exactd 5i fiabila

ModelMERCOIDutilizat la aPlica,tii dure

Fig.3.l6.Tipuri

Model FOXBORO

pentru moniare direct la

9roce5

Mode|ROSEMOUNTpentru Performanlo,
fiabilitote ;i interfalo utoarc

de troductoare cie nivel

Avantajele5idezavantaje|euaWtoarelor.radarsuntpreZentatetntabelul3'3.
Ta bel u I

3.3.

Ava

ntai el e 5i d ezav a ntai el ed

d u ct o a r e I o

rada

prod;se
vnqsurtr. fdra contact, utttizctd in foarte mult,e aplicotii:
pu.l0ert' 9ronut?'
vrac,
spumo-n!e,
vdscoase,
corozive,
foarte
'
ti;;i; ;G;' i o n a r i a i a' e co u t s d fi eo/os pu fi ci er un t)o; q a m a d e m o s u r t r z
nt
m x 0, 1
A ini, x 1

;;

-'
- ;i;*'"i; i;;i ti
'dir"i';: ;AiZiiiiiiiit,

i ;
it;;A*;;;;;iit

aineiin porticuto'' c5:i

produsul nu este agitat);

- asamblare uSoara;
corectareo presiunii se ?9!:'^ ^.
-;;fr;;;;;";;dtiiia,im o rcmperaturii,
gazulut (voport, co,',i3;':
presiune;
starea
de
senzor
ciuh
face usior,
cealal nu influenleozo mdsurarea;
- intretinere usoara;

-';:;:;';i;;i-'ae i|sura

_Ziiinirii

@e ta

clyiva centimetrito peste 30 m

32
ecourilor parazite prin utilizarea unui microprac2sc'

?#::;::;,2;fl::li:Xii,,to,u,i ,,

poate race

raro sotirea

n,''relul produsului masurat trebuie

un dieiectric relotitt t,
sulcient Peniru ca unda so fie bine
rii, e ctoa ; o cesia e ste pri nci p al u I
,'ccnvenient al acestei mdsurari;
- rr,isurlre distorsionatd oa lichidelor
:"iverulente, liPicioase, caror
:rcctiatie schimba directia undei

si cjbii

=tire&oie;

- :'::u:i
-

ridicote Pentru Precizia cie

':,i'surore oferito;
srecautie in vederea evitorii
be:trbaYiilor care.nu Pot fi

2,;-,note electrontc.

sou

rezervorului.

masurari de nivet se realizeaz6

cu ojutorul fibrelor optice { al sondelor' Fibra
optici este E'rezen:ate in figura 3J7,iar sondele,
Alte

tip-rl

Ce

in figu ra 3. i 8.

Misurar:a ce i^;l'el cu ajutorulfibrelor optice

este o solutre sir:illa 5i economicd, insd prezinti
dezavantajul ci se poate utiliza doar pentru lichide fdri sp-:ii care nu conlin prea multe
particule soiicE :e Eci f; dePuse.

Fig,3.17. Mosurari de nivel cu fibra optica

c3s:-'i i'edus, mdsurarea nu este

La rdndul lor, sondele prezintd ca avantaje: simplitatea,
adeci'a:e pentru mdsurarea lichidelor
influenlat5 de tipul fluidului, iar ca dezavantaje: nu sunt
(electroziitrec:.:ie i- ocuiti periodic).
conduitoare (api, acizi, solulii), sunt ugor corozive

Manual pentru clasa a Xll-a

Reglarea automati a parametrilor proceselor tehnologice

Fig.3.I

B. Mosurdri de nivel cu sonde

Regulatoarele folosite pentru nivel sunt de tip P gi Pl. La regulatoarele P se reduce apreciabil
suprareglajul, conduce la un timp tranzitoriu t, scurt, dar introduce o eroare stalionard
rst mare.
La regulatoarele Pl se anuleazd eroarea stalionard la intrare treapti, insd apare
un'suprareg)aj mai
mare dec6t la regulatorul P 5i la o valoare mare a timpului tranzitoriu t,. C6teva tipuri
de ,egrlaioure
de nivel sunt prezentate in figura 3.19.

Regulatoare nivel uiei ESK

Regulatoore de nivel
meconice

Fig.3.l9.Tipuri

Regulator electronic de nivel

cu blocare Io nivel minim si
reormare manuald
de regulotoare de

Regulator nivel
AD.036NC

nivel

flmmm
)
l
Aplicalia

Schema de reglare automota a nivelului apeiin degazor

in figura 3.20 este reprezentatd schema de reglare automati a nivelului apei in

degazori, la

seclia Cazane

- OLD3, ArchelorMittal Galali.

in schema de funclionare a cazanelor, degazorii, in numir de doi, au rolul de a
alimenta cu api
de rdcire (demineralizatd) cazanele aferente celor trei convertizoare in'care
se elaboreazd olelul.
Nivelul maxim al degazorilor este de 2000 cm3.
in timpul elabordrii garjei cie o!el, apa din cazan se transformd in abur, care este debitat in
conductele de abur din magistrala combinatului, fiind necesari alimentarea
cu api a cazanului,
nivelul apei din degazori sc5z6nd. Pentru buna funclionare a instalaliei este necesarr
mentinerea
continui a unui nivel constant, care se incadreazi intre 1 ]00 + 1.806 cm3.

eeprolut 3 -

t.#il#::,;:;t""5

Sisteme

de

re-c

a-niveluluis'o reaiizea za c-

c-. ,--.:.3cto a nivelului

z.-::'-

s:-e:r-ei de regrare auromatd, care

'mdsurarea nivelului este realizati cu

ajuto:i ::a:-:::-- ;i ce presiune diferenliala,TR,l

alimentatcu30vincurentcontinuudesursa.:-':.: -::::i,i..puiatrt

'
'

indicator,,A1,,5i
inregistrat cu inregistratorul electronic,,ELR45.
le
as:*:rea, inseriat in bucla de mdsurS
este $i regulatorultripozilional,,ELX.l
76,,, careare:j ; ;. I .omanda
executie' Domeniuide mSsurd artraductoruruies::
j + ri mA; Ia iegire elementulde
ri
regulatorului i se va prescrie, cu ajutoru^l
dispozi:' ,: : - :. : -:scriere, limita inferioard
gi limita
superioard, respectiv ,t..l00 + .l.g00
cm3;

c6nd nivelul apei din degazor va scddea

sub L r oc
- 1,, caie comandd releul d.. Cc,,:ia::-

.-t

face contactulC,

: :.: --: :

;- , ;

ce ie5ire ale regulatorului se va

,. rj;;;:;h. de comandd
a unei electrovane, care'va primi comandi
de ses:-::-: srin cuplarea lui d,. Electrovana
deschizandu-se, se realizeazitulirunturau
cu api a ce:ai:- :,. :a.o nivelul
misurat cu ajutorul

atinge 1.800 cm3, adicS varoar.. n u,,r*:-=-:s:.,sa

ia reguraror; ra bornere aces_
;a d a co ma n da d e
in c h ide re a . b.1,:Tli$l
f; ; !il,li.; : r: J: J. ; : :;.
Elementele se-nsibile care intrd in
contact cu apa si :,:^.- r s::.nilul
de deschidere sau de
inchidere a electroventiruruisunt doui
detectoare rezis:;,: ;.-: :e.
Unul este montat pentru detectarea
nivelului super:- :: i a,: oentru
detectarea nivelului
inferior' Ambele detectoare sunt
conectate cu un bra: 3:3.-e c,,rs
a sursei de arimentare,
iar celalalt' prin intermediul rezistoarelor
Rf $, Rr, i- ;-;-. .l=-. r,.ur.ror
T, 5irr. schema este
alimentatd de la o sut'sd de 12 V pi
conzumd, ?n regim ie r::a-i ;:, :irent
de ciica 5 mA, iar in
regim de funclionare (c6nd se pompeazd
apd in bazinr, un i_..-: r :i,ca g0
mA.
La sistemul de mdsurare a niveluluicu
traductor cu irre-s.,- =i.r.i. , se a/imenteazd
adaptorul
traductorului de nivel LT apa.ratul
inregistrator LR cu ener: :: 3 ".:eaua
5i
de
220
V.
=
Dupd ce se
inchide supapa de scursere a richiduruiil;;;ri;;;;;
;.-",--._-:. ccmpa p si se menline in
funcliune p,And c6nd nivelul ciin vasul
superior depdge5te c3"_:e-,,, ;e misurd
al traductorului

ffj::lT:Iiva

;1; ;*lI :t

Manual pentru clasa a Xll-a

Reglarea automati a parametrilor proceselor tehnologice

> 10 mA). Nivelul de lichid va fi citit pe tubul de sticlS gradat, iar curentul l, generat de traductorul de
nivel, va fi citit la miliampermetrul mA. Se vor efectua circa zece mdsuriri, care vor fi trecute in tabel.

(l

Fig. 3.21. Sistem de mosurore a nivelului cu troductor cu imersor:

LT

- traductor

de nivel; LR

mA-miliampermetru;P-pompacentrifugd;RR-robinetdereglare;1-supopd;

- inregistrator de nivel;

2-scalagradatd.

in general, reglarea nivelului nu necesiti o precizie ridicatl a modalitilii de menlinere

niveluiui la anumite cote. Din aceastS cauzd, regulatoarele bipozilionale suni cel mai des utilizate.
Reglarea depinde de instalalia tehnologicS, in care se impune pistrarea nivelului gi in ce condilii
acest nivel trebuie menli nut (fig. 3.22).
I

fut,

'Y-J-

!'l
I.l,l-a ------------.--.

."*.

i-7

sifi

v
.'5
-$'"

@'ry;:

ryW

{:n:

Fiq.3.22. Reglorea nivelului: 1 - regulatoore R;2 - electropompe; M - mosura.

De reguli, viteza de varialie a inillimii unui lichid intr-un rezervor este proporlionald cu
diferenfa debitelor de intrare gi iegire gi invers proporlionalS cu suprafala rezervorului. Acest lucru
permite utilizarea unui regulator continuu de tip P.

Aplicalia 2

Reglarea nivelului cu structurd evoluata

Cele mai utilizate scheme pentru reglarea automati a nivelului sunt date in figurile 3.23.a ;i
3.23.b. Dacd acliunea perturbatoare este varialia debitului de ie;ire, organul de reglare se monteaza
pe conducta de intrare (fig. 3.23.a). Daci acliunea perturbatoare este varialia debitului de intrare,
organul de reglare se monteazd pe conducta de iegire (fig. 3.23.b). Cele mai utilizate sisteme de
reglare sunt cele cu acliune continue (regulator de tip Pl sau P), precum gi sistemele de reglare

bipozi!ionale.

Cnptroul 3 -

Sistemede reglare outomota-o nivelului

nivelului se poate produce datoriti variaiiilor bru5te ale

de reglare automatd din figura
presiunii. in aceste ,itur1ii, este iecomandabilS utilizarea schemei
La recipientele sub presiune, varialia

3.23.c.

a debitului de evacuare, formati din traductorul

in aceasti schemS, existl o bucli de reglare
-execulie
EE. Mdrimea de intrare pentru regulatorul R,
de debit T,r, regulatoirr nr gi elementul de
primite de Ia traductorul de nivelr,, $i
este datd de regulatorut o'e'niuet R.,, pe baza infoima!iilor
de la elementul de referinli R,.

IY

,Ri

R,- element de referinfo;

R - regulator;
T,- traductor;
EE

1.'-

c--

3.-

t-t

'-E
7.2

Fig.3.23, Reglorea outomata

element de execulie;

T,,- traductor de nivel;

..t,
E
-li-

T,r- traductor de debit;

- regulator de nivel;
Rr- regulotor de debit.

R,

nivelului

creasci' in consecln!d' regulatorul

Daci presiunea p crette brusc, debitul de evacuare tinde si
a debitului de evacuare' lnainte ca
de debit reaclloneazd imediat, dAnd comanda de micgorare
intr-o crettere a debitului de intrare'
nivelul sd varieze in mod substanlial. Dac; perturbalia consti
la regulatorulde debit Rr'lnacestfel'
r.egulatorulde nivel R- impune o mdrime de intrare mai mare
a debitului de evacuare' astfelinc6t nivelul
bucla de reglar:e a debitului realizeazS cretterea impusS
sistem de reglare automatd, in care o buclS
s5 se stabileascd ia valoarea prescrisS. Un asemenea
sistem de reglarein cascado'
principald subordoneazd o bucli de reglare interioar;, se numette
este prezentati in figura3'24'
O schemi de reglare a nivelulul de-lichid intr-un rezervor

marinre de reglai Y

marime de referinla X

directia de actionare

Fig.3.24. Reglarea nivelului de lichid intr-un rezervor

Y Aplico.tia 3
Reglarea nivelului cu structurd evoluata
de reglare automatS pentru nivel
Nivelul se regleazS in procese de umplere-golire, iar sistemul
SRA-L este reprezentat convenlional ca

in figllra 3.25. Astfel, se calculeazl modelul dinamic

al

r'r:nual pentru clasa a Xll-a

;r:::sului de umplere-golire
se extrage debitutF^.
=::-:
Se

Reglarea automati a parametrilor proceselor tehnologice

la un rezervor cu secliune constanti S alimentat cu debitul F, din

consiJeri doui cjzuri posibile:

3; evacuarea la debit constant, Fr= ct;

r',r evacuarea la debit variabil, in funclie de nivelul
din rezervo r, F"(L).

L-

nivelul de lichid din rezervor;

F"- debitul

de

olimentare;

debitul de evocuore;
"- valoarea prescrisd pentru
Lonivel;
LRC - Level Remote Control (Controlul
nivelului de la distan,to);

- robinet

1;

Rr- robinet

2.

R,

ct
{H}
Fig.3.25.

--

SRA

pentru nivel

Estimarea parametrilcr acestui model se bazeazd pe ecualia de conservare

a cantititilor de

- id care se vehicuieazd

in proces.

Aplicolia 4

schema unei starii de betoane echipata cu traductoare de nivel

schema conline 5 rezervoare, fiecare prevdzute cu diferite traductoare
de nivel (fig. 3.26). in
:rimul rezervor se afla ciment, in cel de-al doilea nisip, al treilea conline
sort, al patrulea conline
:ca, iar ultimul, betonul preparat.

Fig.3.26. schemo unei sto,tii de betoone echipate cu troductaore

de nivel

CnptroluL S -

Sisteme de reglare

care
Sistemul coordonat de calculator'
in-dicator
programeazd senzorii, conline un
afigeazd
interioari'
iluminare
mairiceal cu
verifici
m6surate'
rezultatele 5i valorile
funclionarea corecti a senzoriior'

sunt
primul ,ar"ruot, cel care conline ciment'
cele
4'
3
conectate 4 traductoare, traductorul 5i
tip'
aflate spre interior fiind de acelagi

La

rarea
hid rostatic, uti lizat pentru mdsu
rarea
lor, pentru mi su
fl uidelor, pastelor, al uatu ri

Trad u ctorul

(niveielor) hidrocarburilor, solvenlilor 5i

pentru
chimicalelor, lichidelor spumante'
pentru
sau
materiale cu vdscozitate ridicatd
materiale foarte uSor corozive'

ourcmata o nivelului

utilizat la
Troductorul rodar cu antena horn'
nivelul'
temperat'lr; rlciicatS, care mdsoard

solide (prafuri)'
ciirtunlu :i volurnui pentru lichide'
gazogene'
maieriale tu rbulente, spumante'
*'r.irf niaxirr de fluld se afiS la inciicaiia dela
din rezervor se afl6
ZO m,q, iar nil'eluI mrnim
4 mA'
de
lnriicatla

Poleta

roto:it'j u;illzata pentru comutare de.nivel'

cu
pentru prafu:: 5i granula!ii, pentru materiale
pentru comutarea
densitate Ce rinlm 80 kg/m3,
ridicati (spuzi'
aderenli
cu
Oe niuef a maierlalelor
pentru
nisip umeo, rur-negL'i! etc')' comutare
suPerior'
nlv'el ul lnferior 5i

Manual pentru clasa a Xll-a

Reglarea automati a parametrilor proceselor tehnologice

Alte tipuri de traductoare de nivel folosite sunt prezentate in figura 3.27.

Troductoare de nivel cu lamelo

bicolord

Trad

Traductor hidrostatic

uctor ultrason ic integ rot

Tra d u

Fig. 3.27. Traductoore de nivel

Trod

ctor u lt ra s o n i c co

uctor mag n etostri ctiv

m pa

ct

- tipuri constructive

D Aplicolia 5
Schemo unui sistem integrat pentru gestionarea stocuilor ;i monitorizarea nivelului de carburanyi

Sistemele integrate complexe pentru gestiunea stocurilor

buranli sunt utilizate pentru m6surarea urmdtorilor parameti.i:
- nivel;
- volum;
- temperaturS;

;i

monitorizarea nivelului de car-

- stocu ri;
- recuperare vapori;
- rapoarte intrdri;
- ie;iri;
- pierderi;
- debit;

- monitorizare bazin de separare.

in figura 3.28 este prezentatd o schemd de misurare a stocurilor si a nivelului de carburanti.

CnplroluL 3 -

Sisreme de reglare outomotd a nivelului

lt
+,/ffi/

lJ

i-t-:=J-l

intrare pentru

conectarea

- ---

componentelor li-I

ieiiri

releu

de alarmd

tnonrtoflzafe
sparator de ulei
strat de sparalie
ulei separaror

---m

senzor de

separare strat

|
I

fR
la-'

Iffi

afisare

.t
---iy

sondi de

14,

{,

releu cu ietiri
multiole
unitale de lucru
pentru relervoare

interfata
distribuitor

..:.1r
*Hll

inalt nivel
senlor oe

=a
ffi

rli

ifi.,-*
,J

:il
ril

.1rrrr
,r?

ii!

unitate
de lucru
pentru levi

Fig.3.28. Masurarea stocurilor

si o

nivelului de carburanti

D Aplicalia6
Sisteme de olarmorein bazinete separatoare de petrol

Sistemele autorizate pentru alarmare in bazinele separatoare de petrol sunt utilizate pentru
monitorizarea nivelului gi a preaplinului. in caz de depdgire a acestora, se realizeaza alarmarea
localS sau prin mesaje SMS/GSM.
in figurile 3.29 a;i b sunt prezentate doui sisteme de alarmare a bazinelor separatoare de
petrol.

b)

Fi9.3.29. Sisteme de alarmare a

hfanual pentru clasa a Xll-a

Reglarea

automati

parametrilor procesetor tehnologice

FEVALUARE.
A. Completali spaliile libere.
I' Nivelul unuilichid reprezintd ...(1)... suprafeleilibere
a richiduluidintr-o incinti.
2. Regulatoarele folosite pentru nivel
sunt de tip ... (2) ... .
3. Aparatele pentru mdsurarea
nivelului se numesc ...'tSi. .
4. Frecven!a microundelor la traductoarele

radar este de ... (4) ... .

5.Principiul de funclionare a traductoarelor...
(5) ... se bazeazd pe mdsurarea
continud
greutigii plutitorului gi pe forla arhimedicd.

' :f::ilt:asocierile

corecte dintre fiecare cifr6 din cotoana gititera

A
corespunzatoare

in coloana A sunt indicate elementele

componente ale unui sistem de reglare
automata, iar in
:aioana B, mdrimile de intrare in aceste
elemente.

a =!^-^

onenre alq slstemului de reglare automati

traductor

requlatorautomF

ulumentdeerecffi
elementdecomparffi
instqlaliat"hnoloffi

B.

Mirimide intrare

mdrime de reac(ie
mErime de comandd
semnalul de eroare
mdrimea reqlatd

mirimea de executie
mdrime intermediard

C.Stabilili valoarea de adevir a afirmaliitor

de maijos.

1' Traductoarele cu servomecanism

mdsoard densitatea produselor din
rezervoare.
a traductoruruicu servomecanism
este de cca r0 mm.

2' Eroarea tipicd

]'ji[::t"ffi:ili.r:i8,;:,.,

D. Se

di

poate atinse erori de mdsurd mai

mici de

mm pe un

schema unuiautomat pentru bazine (fig.3.30).

i'il' l-

o'*o

Fig.3.30, Schema unui automot pentru

bazine

intocmi un referat care sd cuprindd:

1) ldentificarea tipurilor de tranzistoare
utilizate in schema unuiautomat pentru
bazine.

Se va

CRproluL 3

'

Sisteme de reglare

electrice'
2) Explicarea funcliondrii schemei
3) ldentificarea elementelo, .orpon"ni"

automota a niveiului

tip
ale traductorului de nivel cu imersor

intr-o clasi
traductorutuistudiat Siincadrarea acestuia
tabel de forma:
a" pr".irie. Datele vor fi consemnate intr-un

.,'' fi::"H.,,}l,ill;*.,"r,sticiistatice
l",i\i.:,mEsuraii

,[m

undel,r,,,orestevaloareamisuratdacurentului'iarI''*'estvaloareacurentuluicorespunzdtoarecaracteristiciistaticeidealeatraductoruluidenivelstudiat.
maca >lr^",1, unde r.o,este eroarea normat;
5) Determinarea claseide precizie.r;;;8.
D fiind domeniul de mdsurat'
ximd, calculat; cu relalia *o,= 700

+'

Sisteme de reglare automati

a debitului

trece prin secliunea unei conducte

Debitul este cantitatea de fluid (lichide, vapori, gaze) care
diferite forme (granule' bulgdri)' transportat
in unitatea de timp sau cantitatea de material solid, de
, ,,de o bandi rulantd in unitatea de timp'
inginerie' debitul reprezintd
fluidelor
dinamica
5i
hidrologie,
geologie,
geografie,
in aplicaiii din
intr-o unitate de timp prin secliunea
volumul unui lichid (Jp;, petrol e1c.) ,uu gu-, care trece
sonde, conducte etc' ti se exprimi ca
transversali curgerii unui curs de ap6, izvoia uneif6nt6ni,
debit volumic sau ca debit masic
cazulin care curgerea este constantd
Misurarea debitului este legati de curgerea unuifluid.in
daci este variabilS in timp' este o curqere
in funclie de timp, ea se nume lle curgere laminora, iar
turbulenia.
sau debit' Prin urmare' debitul este un
Curgerea este caracterizatd prin viteza de curgere
prezenli unui traductor intr-i.in fluid poate influenla
parametru caracteristic fluidurui in migcare.
curgerea acestuia.

Clasificarea debitelor
greutate'
Debitele pot fi clasificate in: masice, volumice' de

.debitdevolum(volumi<),Q,-vo|umuldefluidcaretreceprintr-osecliuneauneiconducte
in unitatea de timP:

*'/,

s|
Q,,
*r- =v = *a' "L"'

sau

nr'/h

sau

/Al,
-j' unde:

- volumulfluidului;
- timPul;
u - viteza de curgere;
S - suPrafala secliunii'
.debitdemasi(masic),Q,_masafluiduluicaretreceprinsecliuneauneiconductein

unitatea de timP:
kg/hf , unde:
Q*
-ttt =L = p'u'S = P'Q, fkgls sau
t

masa fluidului;

t - timPul;
p - densitatea fluidului;
u - viteza de curgere;
S - suPrafala secliunii'

Cnprolut 4 .

Sisteme de reglare automotd a debitului

debit de greutate, Q, - greutatea fluidului care trece printr-o sectiune a unei conducte in
unitatea de timp:

Qo=G lrg.,n'/sf,unde:
"t
G - greutatea fluidului;
t - timpul.
in concluzie, debitul este cantitatea de fluid care trece intr-o unitate de timp prin secliunea
unui canal, a unei conducte sau printr-o albie.
Mdsuririle de debit sunt legate de pr:incipiul conservdrii masei: o masd staticd, intrati intr-un
sistem in unitatea de timp, este egalS cu masa care iese din sistem in aceeagi unitate de timp.
At6t la mdsurarea vitezei, cdt 5i a debitului prezintd importan!5 caracteristicile lichidului: caracterul curgerii, vdscozitatea, transparenla, temperatura, conlinutul de impuritdli, existenta
suspensiilor etc., sunt caracteristici ce stabilesc metoda de mdsurare.
Mdsurarea debitului fluidelor se poate realiza ca urmare a modificarii curgerii prin intermediul
unui corp fizic sau prin intermeCiul unor fenomene care sunt influentate de curgere.
Mdsurarea debitului diferitelor curgeri se nume$te debitmetrie gi se realizeazd cu o varietate
largd de dispozitiire de mdsurare (fig. 4.1). Debitmetrul este instrumentul pentru mdsurarea
debittrlui unui fluid care trece printr-o conductd intr-c unitate de timp. Practic, in funclie de
volumul de aer ce traverseazd secliunea debitnretrului, acesta trimite informalii cdtre calculatorul
motorului, acesta cjin urmd 5tiind astfelce cantitate de cai'buranttrebuie introdusd in motor pentru
o ardere optimi.

ffi

W
ffim,*,m

ury
ii'h i

ffi

Fi9. 4.1. Debitmetre

Daniel Bernoulli (1700-1782) a fost matematician,

mecanician 5ifizician de origine elveliana.
Este co nsi d erat creatoru I h i d rod i n a mi ci i,
iar de numele sdu este legata ecualia lui Bernoulli
din dinamica fluidelor.

Manualpentru clasa a Xll_a

imea 5i forma bazinului

hidroor:fi.

:1:I:?,:li:i,1xlx'ff ffi

ffi

oceselor tehnologice

ci

.l^ -^^-li+:rr^

-,

:f:l*ii*j:rir1;1;jF#[:;:";]:?:*Ji::x'Jnrx:

',?::;i:*::;::iredeapi'""o""i'"';;;ffi#.";X'#'ilil2ii,',i,';;ffi;';:;i';XZ:,f;l;
'X'"",111,1;Li#;[j::#,::::#,].::i:'e:*j:""lTl,l'xi;:ffi,HlffJ::,ifffJ[:;;

Fig.4.2. Demonstrcreo principiuIui

tli B
(aensttoteo p este o mdrime
coffstantd in tiip sioriu).
rniaeti inc[m,o'rnii",,r,s, ,odifica
;i
forma, dar nu vorumur.
;i

n'''J:?::::Hti^'H:T[:il,iJilil:]1:''
ui,.,u n Lij, r,,
j.'
:-: :,iii cie :::-:lu
Principiui
",,",,.
functionare a cjebitmetreloriu

a)

diafragma

cu viteza u,; conducta este pi.evazutd

cu o stran-

stranguiare fixd este prezentat

in figura 4.3.

b) duza

c)

tub Venturi

Fig. 4,3. Di spozitive d e stra

ng ula re

mai rdspdndite tipuri de dispozitive

de strangurare sunt diafrogma,
duza 5i tubur
Diferenfa de prr

,rrr'"il,i

:J?l::J''f

;"''?;T'llir;-,ir;l]lil:iffi',"#T#'i,,Jl'.ii,1iilfli;:';:f,T,T:.ffru:

Toate traductoarele folosite

la debitmetrele cu strangulare
variabild sunt construite
astfel
cdderea d"
prin

ff::J,il::;x11rT,T"'td

[.,irn.

inteimrjilr ,nripronjor ce se poate

deprasa

CnproluL 4

Sisteme de reglore automoto a debitului

variantd a acestuitip de traductor o reprezintd rotamefrul Rotametrele sunt aparate utilizate

pentru mdsurarea debitului lichidelor gi al gazelor, pe baza deplasdrii unui plutitor in interiorul
unui tub tronconic gradat, dispus vertiqal, cu secliunea mici in jos, prin care circuli fluidul de
mdsurat. Rotametrul este un debitmetru cu diferenla constantd de presiune gi plutitor rotativ.
La baza funclionirii acestor aparate, numite ,itroductoore cu strongulorevariabila, sti principiul
echilibrdrii fcrlei gravitalionale (greutatea) a ,unui irnersor cu for!5 ascensionali, provocatd de
o'ciderd de, presiune care trebuie menlinutd constahtd ;i care depinde de viteza de deplasare
O

verticalS a unui fluid (fig. a.a).

Rotametrele pot fi utilizate atet pentru gaze, cdt gi pentru lichide, cu o precizie de 1 +2o/o, pQ
un d6meniu de varialie al debitului relativ restrdns, Se utilizeazi mult in medicinS, laboratoare,
industria alimentarS, dirin specialin industria petrochimici pi oriuride trebuie controlate continuu
debitele de lichide sau gaze.
Componentele rotametrului sunt tubul tronconic gi plutitorul (flotorul, imersorul). Plonjorul
este plasatintr-un tub de formi conicd, prin care circulS fluidul al cdruidebit se mdsoari. Asupra
luiva acfiona, in afara greutdtii, G li a forlei arhimedice, f, o forli dinamicd ascensionalS, F,, care
t
este proporlionali cu pitratulvitezei de curgere, u.
Rezulti cd debitul ma9ic, Q, este direct proporlional cu indllimea la care se giseSte plutitorul:

Q^=f(h)'
legire.fluid
t

F^F3

-1

Rotametrele mSsoard debite de ordinul 10a+ 200 m'/h,in limitele Q*o/Q*,,= 10, cu precizii de
ordinul procentelor, gi introduc rezistenle in curgerea fluidului, rezistenle ce pot fi importante in
'
unele aplicalii industiiale.'
in exploatare se mai pot utiliza gi debitmetre cu strangulare, la care forla dinamicd rote5te
paletele unei turbine, vitera de rotalie a acesteia fiind o mdsurd a debitului. Dintre avantajele 5i
dezavantajele acestora, amintim:

Tabelul 4.1. Avontajele gi dezavantajele traductorului de debit

:Avahtaie
construclie simpla;i ieftind;

- com po rta re n el i ni o ro ;
- introduc rezistenle importante in curgerea fluidului;
- au cddere de presiune mica;
- sunt utilizabile cu lichide gi gaze agresive;
- Dot mdsura debite foarte mici.

Deieiia,ntairit'
- nu suportd presiuni ;i temperaturi ridicote, sunt

fragile (cele din sticla);

sunt contraindicate pentru debite mari.

Manual pentru clasa a Xll-a

Reglarea automati a parametrilor proceselor tehnologice

Pentru evitarea dezavantajelor trebuie sd linem cont ci apele industriale sunt bune conducitoare de electricitate, practic sunt un canductor lichid care curge (se deplaseazai cu o anumiti
vitezS.
Un debitmetru foarte utilizat este cel electromognetic.

Debitmetrele electromagnetice misoari viteza de deplasare a fluidelor bune conducdtoare

-de electricitate, principiul lor de funclionare baz6ndu-se pe legea inductiei magnetice a lui
Faraday: tensiunea indusi printr-un conductor, aflat in migcare printr-un c6mp magnetic este
direct proporlionali cu viteza acelui conductor.Tensiunea indusd prin fluid este misurati de doi
electrozi montali diametralopus. Semnalul ob. tensiune indus este proporlional cu produsul dintre
densitatea fluxului magnetic, distania dintre eiectroz! 5i viteza medie de curgere a lichidului.
Schemele de principiu ale unui traductor de debit electromagnetic sunt prezentate in
figura 4.5.

slectrod
{metalic}
P.

./)4.\'ffi
r

Fri

ffi

tub izolatcr{conducG de curgere}

e=B.i.v

W
W
r:,r.u
E

Fi9.4.5. Scheme de principiu,sie unui troductor de debit electromagnetic

Debitmetrul electromagnetic permite misurarea debitului de curgere datoriti tensiunii electromotoare produse de un fluid conductor electric in migcare. Este un debitmetru frecvent folosit, fiind
al treilea ca utilizare dupi debitmetrele cu piese mobile. Electromagnetul produce un cdmp magnetic
de induclie fl ale cirui liniide cd'mp sunt,,tiiate"de conductorul lichid format de fluidul care curge
cu viteza v (orientati perpendicular pe secliunea de curgere, dinspre planul desenului).
Pe tubul nemagnetic (izolator) prin care curge fluidul cu viteza 4 se poate executa o bobini in
aer (existd variante constructive la care bobina se execute pe un miez magnetic) gi se prevdd doi
electrozi E, $i Er.intre cei doi electrozi metalici, conectafi la un voltmetru y, se culege o tensiune
electromotoare ind us5:
e=kH rzQ unde:
H - intensitatea c6mpului magnetic creat de bobinS;
D - diametrultubului;
k - constantS;
v - viteza de curgere.

Cnprrolur- 4

Sisteme de reglare

outomoto a debitului

lndicalia voltmetruluiV este proporlionald cu viteza de curgere, deci cu debitul fluidului.

Mdsurdtorile nu sunt influenlate de v6scozitatea fluidului, densitatea sau conductibilitatea
acestuia gi nici de modul de laminar sau turbulent.
Precizia de mdsurare este de + 1o/o la lichide cu o conductibilitate minimd
de 100 pS/cm 5i
viteze cuprinse intre 0 + I m/s qi l0 m/s.
Debitmeirul electromagnetic mdsoard debite gi volume conducitoare de curent electric.
Aceste debitmetre nu contin piese mecanice in migcare, asrfel lichidul nu va
lovi nicio obstruclie in
timp ce curge. Aceasta permite evitarea posibilelor daune provocate de prezenla unor
elemente
solide in lichid. Partea internd a senzorului de mdsurare este izolat5 electric. [i.r,idut prelucrat
nu este niciodatd in contact cu materialul senzorului sau cu materialul flangei (fapt
care permite
mdsurarea oricSrui tip de lichid compatibil cu garnitura internS). Posibilitatea
de instalare in
aproape fiecare pozifie, impreund cu pierderea de presiune extrem de joasd, face
utilizarea acestui
model potrivitd pentru cele maidiverse sectoare: chimic, industria hArtiei, industria
alimentard gi
hidraulicS.

Debitmetrele de inductie electromagneticd au o construclie

simplS, o precizie gi fiabilitate inalti, nu asigurd nicio mic5orare a
presiunii lichidului, iar indicaliile lor nu depind de temperatura,
presiunea, v6scozitatea lichidului. in plus, temperatura lichidului
poate sd varieze de la -20 "c p6nd la 200 "c. singura restriclie de
utilizare a acestora se referi la conductivitatea electricd a lichidului,
care trebuie sd nu fie mai micd de 5 pS/cm.
Pentru a micgora gabaritele traductorului, bobinele de excitalie
se alimenteazS cu curent alternativ de frecvenla inaltd. insd, in acest
Fi9.4.6. Debitmetre de induc,tie
caz, tensiunea indusd se insumeazd cu o componentd sinusoidald,
el e ctro m ag n et i cd S lT R AN S
ca
la transformatoare. Aceasta din urm5 este apoi compensatd in
MAGFLOW Siemens
dispozitivul secundar de amplificare 5i convertire.
Forta electromotoare m5suratS este proporlionalS cu viteza medie de
curgere a lichidului,
deci cu debitul volumic al lichidului. semnalul de ie5ire are o amplitudine
ae ialiva milivolli gi
arata direclia de curgere.
ca ra cteriza rea debitmetrelor de i nd uclie electrom a g neti ci :
- domenii de utilizare: lichicie v6scoase, cu impuritdli, abrazive sau foarte corozive, cu condilia ca acestea sd fie bune conductoare de electricitate (ceea ce nu se aplicd in
cazul hidrocarburilor);
- diametru de leavi: de la 3 mm pitndla 3 m;
- precizie ridicatd: lo/o;
- mdsu ri rile n u depind de caracteristicile fizice a le lich id u lu i (v6scozitate, densitate, gra n u lalie),
de temperatura ridicatd (4s0'q gi de presiunea mare (r 000 bor).
Contoarele pentru lichide sub presiune fac parte din categoria aparatelor
integratoare. Acestea
mdsoari cantitatea de lichid care trece printr-o conducti (se consumd) intr-un
interval de timp
oarecare. in acest scop, contorul este racordat la conductS, iar lichidul
care circuli prin acesta, sub
presiune, trebuie si fie lipsit de impuritili.
Contoarele sunt debitmetre utilizate pentru misurarea volumului'de lichid.
Contoarele pentru apd se numesc apometre se utilizeazd atdt pentru apa potabild,
5i
c6t gi
pentru apa industrialS (rece sau caldi), gi pot fi:

contoare volu metrice;

contoare de vitezS.

Manual pentru clasa a Xll-a

Reglarea automati a parametritor proceselor tehnologice

contoorele volumetrice rndsoard direct debitele de apd, prin

umplerea 9i golirea succesivi a
unor compartimente ale aparatului de capacitate determinatd (fig.
+.2i. oispozitlvut de inregistrare
a aparatului indici volumul de api dupi fiecare
fazd de umplere gi golire.

**rra

:*

Fig. 4.7.

Co n to a re vo I u m

lntrare

etr ice

Contoarele de viteza se utiiizeazd pentru nevoile casnice gi

masoara volumui de apd care trece
prin aparat, in funclie de viteza apei.
citirea apometrelor:apometrul din figura 4.8.a inregistreazS
consumul de ap5, care se citerte
pe ecran' Apometrul din figura 4.8.b indica
consurnul deipd, iar citirea se face insum6nd indicaliile
de pe ecran.
in locuinle avem nevoie de mijloace de misurare capabile si
misoare, sd memoreze gi sd
afi5eze voiumul apei care trece prin interiorul traductorului
de misurare. Acestea se bazeazd pe un
sistem mecanic de numdrare cu demultiplicare, ac.tionat
de un sistem cu paiete, puse in migcare
de volumul de lichid care trece prin conductS. Un
e,xemplu, in acest sens, de traductoare de debit
utilizate in locuinle este reprezentat in figura 4.g.

0.ogm3

'\s"

w,ol

99M.

MErE EiE
\

m3

9a
Valoarea indicata
de apometru este
4o2g.g m3

&

90'!

eqg-o f.r.:

indice de
multiplicare
a valorii citit

" dt.

m"'

o'1m'

&.,
unitate
de mdsura

Sens de curger

90'0
Valoara andicata
de apometru este

rlrrt
I

Fig. 4.8, Contoare de debit de vitezo, utilizote

in

unnale
de masura

9814.48 m3

s"n. o. ,rro"ru

locuinle (apometre)

Cnproluu 4

Sisteme de reglare

automato a debitului

Mdsurareo consumului de corburant prin metoda directa

presupune determinarea consumului prin utilizarea unui singur debitmetru' Pentru aceasta,
in sensul introducerii motorinei de
se impune modificarea traseului de alimentare a motorului,
un rezervorpe retur inapoi in circuitul de tur, printr-o bucld inserat; intr-un corp de filtru sau
tampon.
Rezervor utilaj

Electrovalwli

Filtru motorini

DebiEetru

Fig.4.9. Masurarea consumului de corb':r6:i cr n retodo directa

principal, ce trece
Din rezervorul-iampon se executd un traseu separat citre rezervorul

printr-un singur debitmetru care contorizeazit direct moioi'lna consumatd'

in cazul Ltilizdrii civerselor metode de pe pia16, adic6 un simplu corp de filtru ca rezervorcalitaIi de ungere
tampon, procedeul poate duce la supraincdlzirea motorinei, pierderea unor
precum gia calitililor de ardere.
de cca 50 /, construit
Sistemul de mdsurare directi constd in utilizarea unul rezen'or-tampon
din aluminiu, un materialce permite un schimb de cilduri rapld.
din rezervorul recein
Eleste previzut 5i cu o electrovalvuld care opreSte trecerea carburantului
volumului
rezervorul cald (tampon), pe mdsurd ce acesta din urma se ra.este. Astfel, la contorizarea
'r'arlaliile
diurne ale temperaturii'
de motorind consumatd (fig. a.9) sunt luate in calcui inci'st ,'

Mdsurorea consumului de carburont prin metoda diferenliala

presupune montajul a cflte unui debitmetru, pe circu':- tur, respectiv retur (fig. a'10)' Prinerorilor
cipiul de contorizare-presupune mdsurarea debitelcr coie:tarea lor pentru anularea
misurat
consumului
aflarea
instrumentale, corectarea noilor valoriin funclie de te^'ce:aturi ;i
prin ciiferenlierea volumelor oblinute, in aceeagi unitate ce :imp, pe circuitul tur, respectiv retur'

DebibrerFig.4.10. Mdsurorea consumului de carburo'":

:' ' *':tt5

ciferenliala

tnyim
ologice

ill;T#,Hur)dtreacoroaneidecarburant,generata;;;;#ffi;;,T:;XffifiXl,;:
ffi fil ffi r H* r#t{i*fxt
ill
i,:F:l
lntp.tia
injeclie.

aceasta,
>rinei de
ezervor_

De aceea; amglas.aga
debitmetrului in

tur este

de a5a naturd inc6t

-circuitur
?r^.urd
sd existe
xl.:ffi"[:ffi{1}'J1ilffiffi*:"..,H;jp",,,1filffiin
cazurin care nu se

line conr de

-)
I
I

--t
:1

I
1

trece

vor-

,#",1:::::,[iiT{;:,I,i:I[
ren.men de
Acest fenomen va
[Tfei*ffi::;,J::i:
:;;:;^,un
altera,
i,
,*rri
^in mod eronat r;t"r;;;;;#;ffij majordrii, indicafia oeoitmetri, tui,Jiln
a,,*irut tur, mirind
t' t'"si n.,,uu .o
i o,.;,'.X',uo];lJ1[:
lilii
;l;1.U:l##i10,,;;;;;;;:.';,fl'#
jgj:T:l#ilHi:;,'ff
s u ra

m.a n u a r u r u

-il";

in

[i:J:J';:il:'#

[i'"T

;;; ;, r;'
"t
,i::,::r#:";,i:*,T*[iiljmf
echipat debitmetrur-9or.",J*1"#ir"r"rrr";,;;;;..;#i,..:il,fl iiliqr,ffi Til:i"l:H:T:
., care este
Toiifactorii menfionalirri;;,;;;;pitenliatuto"
l5:lj*,ilo,
rli*rr
ilff-Y:
preamare.o.o,#Jffi
. r".

t,

u i,

in

f u n cf

u'i

il i5:'*,

e de

ffinl;;;llfu

:" "frllij:
m Det No rs ke Veriras
;;

p rec u

t ip u

rarorire

:uuffi

:
ir.r,., i

;rry

ail. #.

Jere

l:ilffi:jJjHi.J,::ffj,H;il;';:

ruit

Precizia unei astfeiot

corect' iar fenomenere
'at"atori poate fi de p6nd la
asociare

tur;

,;irrri*ii

n3r

It

e, a n.

f;a,e

pent,u,";,;;;;"
^,i[ryJ"f
oup;

,rn,

s Jl,

rlui

mdsu;;;;;",.

p.,]

u-,a

De aceea, ei au
as

te p ta,, i r o r

:n:*ilXXf

:i:

opri,ne.,ui,)ur, va putea

cdnd montajur este

i***i",'g%o,atunci
.lrn,,o.abire .un.irtuirit.. rearizat
5i

Apticalia I

.,,rti?l,Tl:i;ff:8:rautomatd

debiturui fluideror in
conducte se ares in
runcfie de modur de
Atunci c6nd s,
cddere,'o.alrr;i;t lilTJ,"",Tff0*ntrifuse sau c5nd arime-ntarea conducteror
se face prin
se re ma rci ra ptu r
.:;
I
;l
0.,,
debitul. orsanut ie
";il;
,,Jl:::,:pe!1.;
,esrare
condu.tu in'.u,u se

.i

;ru;?,l:,.'#ff

"r,"

.r*-i'Jil:ff: [:::,:n,ar

Dacd

arimenru,,l.r.r"

,ii,,.

resreazd

:r;:J;nii:?idllr:'#,Tnil:T,:?,r

fi[i:;:il:rf
;iLi,'ffiil*11trffi
., ,.iirr. .".#,'rT::i

,:ff,ffillirizate

,ir..r" o" ,..sr.,. ,r,*u,j

o"
p;ilffi:J,"|ut,T,,':ffi:::oi r. " p"r=p. .J'J.uit constant, utiriza
'.gi.'.unei
urn figura 4.'t't.a,
oblinerii
nu permite u;rr,ur.. ju#i:il?;'r::rrXl
vatori ooiite ;
conductd se poate
tu ,atoureu p-r;;;;
face prin ,".ir.riur.u
u auuituruiin

;;;;;.

.i,t"tilrti7#;f;,:T

:;:nililr;i:;?i{'1;:Jg::,'.i.,;p,i,/##i;};#fi,:iil,#*:}ffi
rncet debitur prin

condu.* p" .ur.'uli."on,ut

traductoruir; ,erire
ra varoarea impus..

ClplroluL 4 -

Sisteme

d"@
T

- troductor;

i-

EE

regulator automot;

element de execulie;

R,- element de referin\d'

Fig. 4.1 1. Regloreo deDtrutut

debit

trebuie si se asigure un
se int6lnesc situalii in care
industriale
procese
ln numeroase
diferitS de p" la iegirea instalaliei
R un. altul la presiunea P,'
la presiune, p, int.un recipient 9i
poate realiza mai u5or'
mare, cu atit reglarea se
presiuni
JT"tre
Oir.r"^f.
cit
Cu
(fig. a.12).

APlicolia2

;;i; ;.i

pr,

"tT::"Ji:,*,,"J;ui:?:,T:'Jllixr!;,0

eroarea s:talionard
datorrti capacitiiii ror de a anura

ra

intrare treaPtd.
R

reciPient;

PC- pomPd centrifugd;

RA- regulator aurcmat;
Q- debit;
r

robinet (element de execulie);

- debitmetru;
p - presiune.

ffi,eautomatoodebitutuiloopompocen!rifuga,Asigurareadebituluilopresiunidiferite
PC, este reglat.de regulatorul
ie5.irea din pompa centrifug5
Debitul la presiunea p2, oblinut la
i0- 4r'Misurarea para,..gruiir iiooi".tur) r-. Referinla este
r"",irrr
r.i,"*l'rr
care
RA
automat
de debitmbtrui D' Cu cdt ciderea
u p,"']untt P, este reilizati
metrului reglat, aeUitut Q, la iegire,
mai bunS'
mare' cu atat st bb1in" o reglare
de presiune AP = P z- pr este mai
f

cu D = 100 mm' utilizsnd o

care circurs printr-o conducti
api
de
oeuitut
;i:':T:',f,ize
o cddere de presiune ap -- 0'2 bor'
mm- p" cure se produce
d=
cu
flange
in
prize
cu
se dau
diafragmi
debit poare fi considerat constant'
are debiturui .o.n.i"ntur de
precizeazdpentru

.;;.i;;

,=ri!#,,,i";ffi13;lrJJflil;.rrui

d/D = 0,4. Din anexi,

de debit o se carcureazi raportur B =

,.0"::3,:""ilt::dor=::li"p.na.n1a
relalia:

este descrisd de
debit-cidere de presiune pe diafraemd

r
pentru crasa a Xrt_a

I\4anuar

^.nnn a,[z-E

nd2 W
e,=crT\T

,, l:,ffi

,'',: i:,

Regrarea automati

=0-608-

o-\- w

^'.": il}ffi

tehnorogice
parametriror proceseror

t'=4.84'i0-3m3

ls=L1'423m1

i'I;
*i,:,.l:,+3""ii:f*+i lilix

lh'

: !"il xlii ft

:i

: xffJ'::

'

q
diafragmei, iar este
Se calculeazd

numirul ReYnolds:
' -^'991 ',11'42--

oQ

]; " ;..,Tt il;HS

'

u,,"'

;**,,i r*#ffi

Q este exprimat
,"rui,. Is'te varauira cand

considera
Deoarece R"> R",,putem

6l'4'l0i

Ace a s'[i

il ffiT i;\i' ii, ^'

a= a"ca fiind negriiabiti'

aproximalia f,cuti,

prin urmare'

debituleste:

n = n,(, .

=,r,or!r,-

= 11'46mi t h'

ffi#)

(anexi' tabelul 4'a)'

funclie de B gi D
in
experimentard,
determinat pe care
unde A este un coeficient

H)

relalia:
atunci cAnd se verificd
constant
este
o
Coeficientul

,,rrr,ffi'R'"

'

adici atunci c3nd:

^ Dqq'" -100'10-3'16'103 =4'54nf

.'e'
0'3537'997
0,3537'

llt'

APlicalio 4
de saze
Si se calculeze debitutunuiamestec
cu orize in flan5e
ale debitului
ve
p = 300mm, ut,ir=aii"o'Ji.t,us*6
precizat pentru ce valori
p"'iun" *i"':i:aar-ireuuie
se masoari
" debit are valoarea c-onstanta'
0,72kg/m3,K;=0'97'\=10'8'10-.6kg/@'s)',x=1'31'

"ttY:l:']*;1i:1'H:':':?;5i;;:il!i[
.' t'1[H:i;;il"

;#;;irlde

tai"'Jit

Semai.unoof,=20bar,T,=irl'[';;=
g=d/D=rr');ln=;,'uii's'"ttl';[;;;;poicoeficientuldeexpansiune
Secatculeaza,uio,tur

e' cu

relalia:

\ Ap

r=r-(o'+t+0,35'F*)

- (0,+r + 0,35'0,58331)

vo,=r-\u!+'-"'"" _'.

#h

=0'99'1 '

zotropic ar gazului

undep.estepresiuneainamontedediafragmS,iarxestecoeficientuli
(coefi cientu I adiabatic)'

g D
Corespunzitor varoriror ri
dificat a'- 0,642'

de debit movaroarea coeficienturui

extrage
se
2
din taberur

Cnprrolur.4
Se consicjerd a =

o'ti

gi

automata a debitutui

de reglare

se calculeazi coeficientul de proportionalitate K, cu relalia:

k _?0,76.r.o,. pr.

" =--m-=

- Sisteme

D,

20,76.0.gg7.0,642.0,5g33?. 3002

=4E6E9l'

debitul normal modificat e', conform relaliei:

o;:'

o*u*r,.,@ :

n.,fo;oP :

VTt

V293

4e267mi / tt,

in care cjebitul normal modificat Q', (raportat la starea normali

fizicd, cu temperatura de
I, in "K, D in mm gi p, in

273,15 "K 5i presiunea de 1,C13 bar) este exprimat in m3N/h, p, Ap in bar,

$i

kglm'.
Se

calcuieazi apoi numdrul Reynolds:

0'72'49267

R. = 0,3537ry,

"'
Drt -0,3fi7300. i0,8 . I0-'!= 3.g7.r0o.

iardin tabelul

1 se

extragevaloarea lui R",=

0,1

S.

106.

Corespu nzdtor va lorilor F ti D, d in ta belu I 3 se extrage va loa i.ea coeficientu lui c

se calculeazi

debitul normal e* conforrn relaliei:

e, = e,(, .

H)

4e267

(,.,'::j; iol,-,)= +vzsz,ni i

2043,ia r apoi

Diferenla neglijabilS dintre O', Ory se justifici prin faptul ci valoarea numirului Reynolds, R,
ii
este mult mai mare dec6t valoarea-limit5, R",.
coeficientul de debit, o, este constant in raport cu debitul atunci c6nd:

P,:
0,35:z
'

Qrtr

D.\

> R'", de unde rezultd condilia:

o,'' , .?]]:R: 0,3537. p",

D Aplicalia

300' 10,8' l0-6 '0-ls' 106

0,3537

.0,j2

= e08mi ;h

Debitmetre pentru sisteme antifurt motorina

Un sistem antifurt de combustibil poate fi realizat simplu gi eficient fotosind
debitmetre
de motorini (sau orice alt lichici), in combinalie cu contoarele de motorind, ceea ce
oferi o dubli

monitorizare a cantitdlilor de combustibil.

Debitmetrele sunt contoare care seamdni in funclionare cu pompele de benzini din

staliile de aiimentare cu benzinS, acestea contoriz6nd volumul total de combustibil volumul
5i
momentan' Constructiv, se pot realiza debitmetre de combustibil cu afigaj digital sau
analogic
(fig.a.13 gia.la).

Manualpentru

. coltorizarea
cantitdtii de
rez.ervoarelor sau la
ratd de

motorini

la umplerea
cu o

tr;;i"-fii;.'iil;li6g r;,ll:.rini

'afi5eaz6:
- volumul de

motorini intrcdus

pe moment (de

iirffuli4i:f,"Iriiig?;;;;
ii
i b.Ei[l

d,t:,3

:",T,.,?: :?:Ei

F i g. 4. t 3.

D eb

::

it m et r u d e

D Aplicalie

in

t r_

ro,

niim il

; i.

uoiiiilfiJffi

. afi;eazd volumul
de motorini mdsurat (de
91empl.u, contorul de apa);
. afigeazd:
1.

cantitatea totald de m-otorini (neresetabild);

2. ca n ti ta tea m o m e n ra
. avantaje:

d O e m otb

r-i

nE

i[i.

i,", O i U

l.

Pletul redus gi simplitatea (nu necesitd baterii

etc.);

- foloiite cu succes

ca sisteme

Fig. 4.1 4. Debitmetru de

antifurt de motorind.

ro^AuiAitiififfi

,,".?lil,"jr?; :;."[:jtr;:lffi:'"ntinuare,

identincali

ra

automobir ripur de carburator

utirizat,

Flux de aer

.,@Plutitor
Jbt Lamera de nivel
Supapa accleratie

Fig, 4.15. Carburator

carburatorui este o componentd

a sistemuluide arimentare.
Er este un aparat ar unui
ardere internd' cu aprindert
motor cu
tt..rriia,i,i..r. se formeazi amestecurcarburant,
prin difuzarea combustibilului
proporlia
in
doritd,
intr-un lrr"n, de aer. Func(ia
de bazd a unui .uro,]ruao,
momentul aprinderii' sd ofere
este
ca, in
un amestec d"
t. proporiii ideare pentru formarea
amestecului combustibil care
sd ardd cdt maieficient.,
putinre gi sd eribereze un
mare de gaze cu un consurn
vorum ciit mai
de benzind c,it mai
De asemenea' prin fenomenulgairirii.untitalii
de aer, majoritatea carburatoarerorcontroreazd
viteza unui motor' Un carburato"iilpr,
ure un tubVenturicarL controreazd
printr-o valvd numiti clapetd
cantitatea de aeradmis
de ad;isi;a carburatorutui.
iuoutventuri are prevdzute ni$te
calibrate prin care se pulverizerr;
orificii

;;;;t"#"i

;k:;il.i.;d

.orOurtibilul fOor.t."r"lpunzato4
in curentulde aer, penrru
Jintr. cele doud .orpo'n"n,e (mai"*u.i.oroustibirur
este
,",j'#,1",",",..uinu,.,,o-u,,., in acesr

realizarea c6t mai bund

a arnestecului

fr:5';.,fffl:'i;:;ff:*:#fl #f,T."#li*H"Jr

scop
Principiul de funcgionare
al carbuiriorurri .r,u-ou.ui'p
e Legea rui Bernouyi:cu cdt
mai mult clapeta de aer, viteza
se deschide
de circulalie a aerului .r"i",
,arindu-se in acest fel cantitatea
combustibil aspirat' La noiin
j..rrorruiour;i;;r;;
de
!ar5, ,,prril"
des intdrnite sunt sorex

5iwebber.

Ceplrolut- 4

Sisteme de reqlore

automata o debitului

Clapeta
de i@

Cablu
de _soc

86lzina de

la

ponpa

Buon
de

d6 alimontare

toc

r'

Oi1ulo.

-/vapori

de bendna

Cablu de acceleralig

Clapeta de acceleralie
P6dala de acceleralie

Fig. 4.16. Schemo de funclionare a unui carburator simplificat

al unor canale
Carburatorul dozeazd cantitatea de benzind in funclie de,,gradul" de obturare
cu
din interiorul acestuia gi de pozilia clapetei de acceleralie. Canalele acestuia sunt obturate
coeficientului
al
reglaj
de
acela
ajutorul unor 5uruburi rlglabile, dintru care cel mai cunoscut este
jetului de aer aspirat de motor. Cu cAt
lambda. Deschiderea clafetei de acceleralie regleazd viteza
cantitatea de
viteza jetului este mai mare, cu atat depresiunea din difuzor cre$te; in consecin!d, 5i
pompa
benzini aspirati se va mdri. in cazul acceler5rilor bi'u;te (numite Spriluri), intri in acliune
pulveri zeazd unvolum suplimentar de combustibilin galeria de admisie. Acest volum
gpri!,
care

de

suplimentar face ca motorul sI poati accelera brusc'

F,EVALUARE.
A. Completali sPaliile libere.
1. Debitul volumic se definegte ca fiind ...(1)... care trece printr-o secliune

a conducteiin

unitatea de timP.
2. Principiul de funciionare a ...(2)... se bazeazi pe legea inducliei.
3....(3)... este un debitmetru cu diferenla constantd de presiune Siplutitor rotativ.
4. Funclionarea debitmetrelor cu strangularea secliunii se bazeazd pe '..(4)"' '
5. Regulatoarele folosite pentru reglarea debitului sunt de tip '..(S) ... .
B.

l.

Stabiliti valoarea de adevir a urmitoarelor afirmalii:

Regulaioarele de tip p sunt folosite datoritd capacitilii lor de a anula eroarea stalionard

la

intrare treaPtd.

2. Debitul volumic reprezintd masa fluidului ce trece prin secliunea conducteiin unitatea de
timP.
3. Debitmetrele electromagnetice misoari viteza de deplasare a fluidelor bune conducitoare
de electricitate.
C. Enun!a!i principiul de misurare folosit la debitmetrele cu strangulare fixi.

intocmili un referat ce va conline:

rotametrice
a) o comparalie tntre traductoarele debitmetrice cu diafragmS, traductoarele
D.

5i

traductoarele debitmetrice de induclie.

raport
b) precizali de ce este de dorit ca valoarea coeficientului de debit o sd fie constante in
cu debitul 5i cdnd se pistreazi aceasti proprietate.

-----------l

eselor tehnologice
Tabelul 4.2. Volorile ,
Re rrcnt,,,

#truvalorileF;iD
B\D
50

/5

_q

12

100

0.1

0,2

12
t2
20
30

,oA

05

4.6

20

'0.7

Ta belul,4.3.,Va I

Ae
0_,10

0,12

:or canale
)turate cu
;cientului

0,14

t6

0,s99

0.18
0,20

0.598
u,598
0,598

0,

:or. Cu c6t

0,600

0.22

0,24

0,34

0,6A0
0,602

0.603

0.60

0.36

Q9!s

0.38
0,40

o,$

0,607

0,62s
0,629

0,624
0,629

0,634
0,639

0,533

0.60

0,652

0.6,\

o,t

0,709
0,7

_u,!!3

u,b95

I
i

7710,

0,673
0,693

N
0,10
0.1?
0.14
4,16
0.18

60

56

180

r98

18s

21)

196

22

?9!

230
237

0.s93

0,594

-4,s96
0,597
0,598
0,s99
0,600

0,599
0,600

0,603

0.603

0.6A4

0,604
0.606

0,606

rrc

o,!.ll lo,or:

0,616
0,619
0,623
0,627
0,632
0,637

0,636

0,631
n R2A

0,642

0,642

0,648

0,648

4,654

0,654

0,616
0,619

0.5rq

0,627

0,63i

0.663
0,672
u,691

4,6i6

0,680
0,690

I alu

0,il6

4,59 t-

I <ol

_9E21

-9196
-0,s97
0,s98

0,s98
4,s99

0,s99

c,6C0

0,600

0,604

4,602
0,603

0.604
0,606

0,608
0,610

u,ou6

0,613

0,619

nAlo

o,azz

u,o26
0,631

-p,oza
o,o:o
U,OJ5

I
I

0,6 10

0.6i3

0,61

0,613

0,0

o.e:-o-

o,o:s

0,641

0.61

0,61 8

30

0,653

0.661

0,i i53

0,661

0,669

0,669
o,678
0.687
0,698
0;710

0,660
0,668
0,677

0,678

_9_078
0,688
0.711

diafraami

0,

200

269

250

312

300

374

400

476

500

404

gzl_

1,I

:19

865

1054

310

i21

281

329

287

JJJ

247

294

251

fof

257

l-q2
307

141

5/6
379

338
340

I-

342

Q4

!2

379
380

s33
544

440
437

6.1A

718

639

74j

537

649
648
640
628

528

bt)

547

442

434

635

,677
0,687
0.697
n 7no

77

'ize in

t15
262
271

22

0,660

0,687
0,698
0,710

150

338
3s6
368

l!_

_u,640
_0,646

w_

9i8
945

751
937

!142

1142
122

1254

846

991

811

2!2

432

51)

58s

s09

654

577

780

641

757

1!4
1499

336

'1331

1041

43.3

240

18

't

693

598

700

Elg

91

71s

600
1

898

19s

1066
008

961

l
l

),61s

q19_

r:

n A?n

oZE

0,654

0,688
4,699

v,olo

u.nh

0,689

c,5A6

0,608

Grs
o Aa)

oita

0,606
0,608

0,61 8

0,64ro

0,603

0,61

oZD

0.60l

0,6 t3

qql5

95

),596

o,606
0.608
0,610

0,619

-c 3

4,591
n <oi

0,598
0,599
0,599
0,600
4,502
0,603
0,604

0,598

0,6A2
c.503

u,622

o,670

0.714

3,5

0,s97

0,595
0 5q6

u,ot5

0,670

0.700

0.5 95

0,595

0,616

0,641
0,647

0.5

0.59s

0.501
I

0.608
-0,610

0.594

0,594

0,s99
u,500

0,604

0,608
0,610

u,610 10.610

0,6s5

0,s99
0,600
0.601

0,593

0.s94

7A0

0,s94
0.s94

o,59/

0.5qR

ooo
0,592
0,593

0.s91
0.594
0,s9s

0,596

0.601
l

n <o1

120

291

263

0.59s
0.59s
0,596

0.59s

0.601

0,593

0.s93
o.594
0.59s

,,soo,l

100

221

239

0,592
0,593

80

226
l?1

0,592

0.s94

0,603

0,716

17)

210
216

0,22
0.24
a;26
0.30

50

0,592

0,593

o,toz

0,592
0,592

400

0,s92
0,594

C,608

0,672
0,682
0,692

300

0,593

Tabel ul 4.4.Valorilo
U:!91{" r^6c-;^-L-,
coeficientutui. a pentru

.0,28

---t

0,658
0,666

250

0,594
0,594
0.59s
0,595
0,597
0,598
0,599
0,600

.,lE

200

0,594
0,s93

0,606

0,649
0.6s6
O 66n

12C

20a

200
200

i50

12.0

0,6C)4

a,c7

0,6s0
0.557
u,005

a707

50

0.601
0,603

4,616
u,620
0,623
u,ol /
0,632

!_q
_!!.

100

c.5i3

0,620
0,624
0,628
0,632
0,638

0,67s

=d O

l0 rt

i,61)

0,638
O 6z,t

0,659

.i
'c ?l
-.

0,5i4
4,6i7

0,61 8

0,64

0,61

0,614

0,54
0.55
0,s8

0,74

0.601

_t?!

60

0,600

u,oi2 10,611

0,621

0,59s

0,603
0.60s
0.606
u,609

760

60

_u,598

c,609

0,52

0,72

u.595
0.59s
0,596

o.oG

0,44
a,46
o,48
0.50

0,66

0.5 9s

0,596
0,s94
0,594
0,594
0,594

0.5Cq

_qet_o

0,64

icare

0,598
0.597
0,597
0.597
0,597
0,s97

0,60)

ist volum

'ard la

0,s97

0,30

0,28

;cteiln

0,600

375
60
60

r00

n qoa

0,i2

0,26

80

0,602

0,598
0,s98
0,599
0,600

:itatea de
e pompa

250

ori te coefi cie ntu lu i o,

a' pentru diafragmd
cu Drizo in lI

lg

50

200

24

s0i

50

150

16

0,3

ANEXE

r,-t^-:r^^

1479
1418
1345
1265
1

186

114

10s5

CnplroluL 4

Sisteme de reglare

outomata a debitului
:::il

Lit

50

60

80

i00

120

'r50,.

200

250'.,

:00.,

400

500,;

600

700

n?1

247

)71

315

354

3S0

5tl

576

840

281

1)5

583

7M

835

294

537

28)

487

563

o.40,

298

518

599

850
887
950

0.42

318

497

557

a.44

340

309
?27
348
374

537

60s

646
700

600
629
670
725
795

760

0.38'

339
356

400
415
436
463

520

o-36

36s
379

930
919

1014

256
268

636
64'l
658
688
734

743

434

439
449
465

0.46
0.48
o.50

365

402

586

662

777

881

394
426

642

862

983

960

0,5

729
806
894

0,54
o.56
0.s8
0.60
o.62

54

398

378

Q3

404
434
4r'0

452
488
530

435
472

511

461

513

500

559

608

609
666
729

579
634
696

589
638

66)

794

719

872

'i

016

53

691

781

951

'I

112

)67

J.64

747

847

0.66
0,68
0,vo

808
868
933

o,t2

o.74

000
069

557

84)
9)5

o7)

oof

19S

0l

339

877

027
153

r313

305

't4gR

'I 102

977
096
235

485

238

396
577
779
2003
2247
2511

493

350
489

661

843

2182

389
518

638

2037

797

2421
2675
2944
3227

916

26

220

1441

654

964

2244
2462

561

796

39

2691

421

1687

27

1817

945
2099

849
926

220

989
1 065
1144
1226

18

797

1392
1 564
1753

1216
1325

036

766

706
778
8s9
949
o47

2322

2930

751

3117

50

3521
27

41

463

680

853

1717

938

)1 49

692

1970

2237

2494

927

2259
2582

2578

2887
3330

2481
2800

2941

2961
3386

3334

3853

3146
3517
3913
4332
4773

3760
4219
4708
5226
5772

4360
4905

6341

74

57',r0

6931

81

00

4r'.63

cu

243
402
604

3822
4361

4948

5487

5580
6255

6104
6754

7723

6970
85',i

37

9328

IN

120

150

200

250

300

400

500

600

va0;

0,596

0.5s4

0.5

92

0.592

0.s92

0.592

0,855
1.162
1.520
1.925

0.85 2

0.85 3

0.853

1.162

1.152

1,162

0.592
0.8s3
1 .164

o.ss)

0,858
1 .164

0.593
0.854
1.162

0.592

0.860
1.166
1.523
1.928
2.38
2.88
3,44
4,04
4,70
5,40

0.853
1.164

0.8s3
1 .164

6,1 5

o.602
o.864

0. 4

1.',\76

i.172

0. 6

1.533

1.528

0,

1.937

1.934

2.392

2.388

2,894

f ao

o,24

3,44

0,26
0,28
0;30
0:37
o.34

4,04

3,44
4,04
4,70
5,40
6,16
6,97
7.94

6,97

3750

'1285

il00

0.867

6,16

t)

161

0.5 g8

0.604

4,70
5,40

54

1042
1146

8C

0. 2

0.20

3096

1041

006
048
126

2190

2794

971

996

60:

0, 0

959

'abelu 4.5.Valorile produsului 1A0 a'B'pentru dio

794

931

036

7.44

0.38
0.40
0.42

4.76
9.76

8,78
9.74

0.8

10.8

6,97
7,84
8,76
9,74
0,8

O;44

1.9

1.9

a.46
0.48
0;50
o.52
0.54
0,56

3.1

u.fo

21

0,60
0.62
a,64

23.s
2s.3
27.3

,:n5,6-

29.4

29.4

0,68
0.70

31.7

31 .6

34.1

o,-12

0,74

1.520

1.925
2.38

1.520

'r

.520

1.925

1 014

'1

2.38

2.38

2,38

2.88

2.88

2.88

88

3,M

3,44

3,44

4,04
4,70

4,04

L nr.

3,44
4,04

4,70

i7n.

4,70

5,40

5,40

5,40

s,4l

6,15
6,97

6,15

6,1 5

6,15

6,97

6,97

6,97

7,84

7,83

7,83

7.83

8,76

8,76

8.7^

oa

o7?

8,76
o ??

9.

i-

-)2U

t.)lu

.-c28

q?R

CC

5,9

q.:3

2.384

2.384

ao

f ao

2,89

1 00

3,44

3,44

3,44

1,04
4,70

4,04

3,44
4,04

4,70

ali

3,44
4,05
4,70

5,40

5,40

6,r5

6,16

6,97

6,97

6,16
6,97

7,83

7,83

7,83

7,83

7,83

8,16
9.71

8,76
9.7

8,76

8,76

9,73

8,76
o 7?

9,73

0,7

0,7

10,7

10,7

0,7

11,8

,8

,8
3,0
l')

'tc

10,8

0,7

0,7

11.8

.8

.8

3.1

3_1

13.1

3_',i

4.3

4.3

4.3

4.2

4.2

5.6

5.6

5.6

15.6

5_6

5.6

5.5

7,0

7,0

.0

17.O

6.9

6.9

';6.9

8.5

OC

18.4

4.4

4.4

8.4

20.0

20.0
21.7

20.0

20.0

9.9

19

21.6

21.6

.6

)1.5

)3.4

23.3

3.3

23.3

25.3

4.4
20.0
21.6
23.4
2s.3

25.2

25.2

27.2

27.2

25.2
11

5.2

27.3

27

27.1

)9.3

29.3

29.3

29.2

29.2

31 .5

31 .5

31

31.4

34.1

34.0

34.0

33.9

33.9

36,7

36.6

36.6

36.5

36.4

36.3

36,2

39,8

39.6

39.4

39.3

39.2

39.1

39,0

aaA

t8

1.8

4,70
5,40
6,16
6,97

3,1
't4_2

3,0

5.5

5_5

15,5

15,5

6.9

6.9

16.9

16,9

4.4

18.4

18.4

9.9

9_9

19.9

1.6

21.\

3.3

3.3

a.t

4.2

3.i

:1

1S.9

5,41

6,16
6,97

6,9
8,4
g.s
11

_5

21,5

23.

21.3

23,3

5.2

25.1

)5.1

)5.1

25,1

7.1

27.1

7.0

27,0

27,0
)q.1

1.4

3',I

3.7

33.7

29.)
1'/
3

4,05

3.1

33.8

1.523

1s28

q4n

1.520

1.928
2.384

2,89

1,561
1

1.520

1.928
2.384

0.853
1.164
1.523
1.928

'1

)9.',|
'I .3

11.7

)9.1

f ? f

31

1.3

33.6

7_6

36,2

36.2

36.)

36.1

36.1

8,9

38.9

38.9

38.8

38.8

Sisteme de reglare automati

a umidit;rii
ffi
Umiditatea aerului reprezintd cantitatea
de vaporide apd care se afli in
aerulatmosferic. Ea este un
factor de microclimd' important
in .pr".i"r.u complexd a ambianieitermice,
la care ne referim aproape
tot at6t de des ca 5i la temperatura
aerului.ln
up.iJin
,Juiutacvatic, din sor,
de pe plante' din respiralia animalelotgioin
unele proces" r,notogi.g rezultdvaporicare
cu aerul atmosferig fdcand
se amestecd
ca acesta si capete o umiditate
variabild in spaliu gitimp.
Analiza

,;il

";;;rl.irni.",
t

umiditagii aerului este necesard penti'u:

studiur condi;,-iior'ir'
evaporarea; determinarea condiliilor
se desfi5oard
de cregtere a plantelo r, rearizareacarcureror
corecte necesare
condiliondrii temperaturii gi umiditdiii
in inciperi.
IVldrimile fizice care descriu,
cantitatlv, umiditatea sunt:
umiditctea

.I"

unuigoz- reprezinti

'

cantiiatea cie vapori de apd conlinutdih

unitatea de masd
sau de volum a unui corp gazos
sau solid.
.Umiditatea absclutd,
U" r"pr.rintd cantitatea (masa)
vaporiior de apd, M, exprimatd
grame,

confinutd intr-un metru cub de

amestec gu.o;igZr,) _ volumulcjeaer.

in

,,
-Mrl s1
"'-7lr'J

Umiditatea absoiuti are varialiiin

funclie de altitudine de condiliile

5i
atmosferice. DacS aerul
umed este saturatcu vaporide
apJ, umiditaiea absolutd J"rin.
maximj
(umiditate
o anumitd valoare a umiditdliiabsolute,
de saturalie). La
aerul poate R consiJerat umed
sau uscat. Dacd umiditatea
absolutd cre$te p6nd ra umiiitatea
ru*ira, vaporii de api se vor condensa,

'umiditatea maximd',u.o*- reprezintd cea mai mrr"

cuntitate de vapori de apd
poate gisi intr-un volum'determinat

care se
de aer, ru o unrriti iemperaturd. gp.1;6;1atea
presupune saturarea cu vaporide
maxim,
apd a aerului. pantrr'u.uaagitemperaturd,
aerul este saturat
cu aceeaSi cantitate de vapori
de ap5. inri, or.e ,"ro.ru,rra
aerurui
crepte
sa de satllrare cre$te, el va
5i capacitatea
acumula o cantitate mai mare ,Ce-vapori
de_apd, ceea ce este
important in procesul de termoreglare
prin evaporare.
Evaporarea
transpiraliei nu ar maii posinild
dacd umiditatea aerului la temperatura
se gdse'te organismul ar
la care
atinge umiditatea maximd, dar,
dacd temperatura aerurui crerte
de aceastd temperatu.rd., cregie
mai sus
;i ..p..la.tea de acumulare a vaporilor de apd, iar procesui
evaporare a transpiraliei va.reintra
de
in acliune ca un mecanism eficient
de cedare a cdrdurii.
'umiditotea relativd' u, reprezintd raportur ainti.
.rntitatea vaporilor a"lm conlinutd
intr-un metru cub de gaz pi cantiiut..
posibild (saturafie) a vaporilor
de apd dintr_un
cub de gaz,laaceeagitemperaturd (yo).
,
retativd este o uulouru
pou,u fi catcutatd cu formuta:

.r:lf,
::,1]:*,
,,=

d.100La/ol

,rrird

i*

Cnptrolut 5 -

Sisteme de reg;sr. 9Ltomata o

M.

umiditolii

Umiditatea maximd, in scopul stabilirii umidititii re ative, se calculeazd la aceea5itemperaturi

la care se determind gi umiditatea absolutd.
.Punctul de roud - reprezinti temperatura la ca.e vaporii de apd dintr-un gaz ajung la
satura!ie.
La o presiune normald ti o temperaturl de 20'C, ca ntitatea de vapori de api este de maximum
17,5 g/m3,aceasti valoare reprezent6nd umiditatea absoiuti a mediuluiambiant (in condiliile de
climi specifice lirii noastre). in ceea ce privegte umidltalea relativi a mediului ambiant, aceasta

poateluavaloriintre63 5i67o/o.Tottncontextulumiditetiiaeruluisedetermind5ipunctulderoud,
adicd temperatura la care saturarea aerului cu vapori de api atinge punctul maxim, urmarea fiind
aparilia condensului (picituri fine de api) Ia suprafala unor produse.
Aparatul pentru misurarea umiditSlii poarte denumirea de umidometru, iar cele specifice
misurdrii umiditelii aerului (gazelor) sunt denumite higrometre 5i psihrometre.

diodr

invet

pun(

i
9ere

nus

lezu

,t

5i so
ame

zulu

in e:
des

sta rt

ajur
con
Tab
Higrometru

Umidometru

Psihrometru

Fig. 5.1. Aparate pentru masurareo umiditatii

r Metode de misurare a umiditilii

Pentru a mdsura umiditatea gazelor se aplicd metode prin care se realizeazi o dependenld intre

diverse mdrimi fizice gi umiditate: metoda gravimetrici, metoda higrometricd, metoda punctului
de roud, metoda psihrometricd. Misuririle care determind umiditatea realizeazd o dependen!5
intre diverse mirimifizice 5i umiditate.
, Metoda higrometrica sebazeazi pe modificarea directi
sau indirectd a proprietalilor fizice ale unor substanfe, in
funclie de umiditatea unui gaz de misurat.
Principiul de funclionare a higrometrului cu fir de pdr
(sau de capron) se bazeazi pe modificarea lungimii

60
UM

85-

trel

firuluitn

funclie de umiditate.
. Metoda gravimetricd se bazeazi pe determinarea, prin
c6ntdrire, a cantitdlii de api absorbiti de o substanld
chimici dintr-o cantitate anumiti de gaz analizat.
. Metoda punctului de roud permite determinarea gradului de umiditate prin mdsurarea temperaturii de
condensare (saturalie) a vaporilor de apd dintr-un gaz
Fiq.5.2. Rouo pe o pdnza de poianjen
(punct de roud).
Punctul de roud se poate mdsura cu precizie, ricind o oglindi metalicd p6nd c6nd suprafala
acesteia se aburepte 5i, apoi, mdsu16nd temperatura oglinzii.in dispozitivele comerciale, in general,
ricirea se face folosind elemente Peltier; starea aburitd sau clari a oglinzii se determinS, optic, cu o

sol

alit

Manual pentru clasa a Xll-a

a
a

'|

)
I

Reglarea automati a parametrilor proceselor tehnologice

diodi lurniniscentd

5i o fotodiodd, iar temperatura se mdsoard electronic. printr-o bucli de reactie

inversd se poate face astfel inc6t temperatura oglinzii si urmireasci permanent
temperatura
punctuluide roui a atmosferei supravegheate.
' Metoda Psihrometrica se bazeazd pe sesizarea cantitelii de cEldurd necesari procesuluide
evaporare a apei conlinute intr-un volum de gaz.
in industrie, mdsurarea umiditSlii este importanta in procesele termice in care
se doregte atingerea unui randament ridicat.in aceste procese, at6t gazele
combustibile, c6t giaerul de combustie
nu sunt gaze complet uscate. Ele conlin o cantitate de vapori de apd care micgoreazi
cildura
rezultati prin ardere.

Vaporii reprezinti denumirea pentru faza gazoasi a corpurilor care existd sub form5 lichida
gi solida. De aici provine gi denumirea de vapori de ap5. Aeiul
uscat gi vaporii de api formeazi

amestecul de,,aer umed'i

Cantitatea maximd de vaporiin aer sau in gaz prezintd starea de saturalie a aeruluj
sau a gazului. C6nd starea de saturalie este atinsS, aerul nu mai poate absorbi algi vapori
de api, vapcrii
in exces condens6ndu-se sau rdm6n6nd in suspensie sub formi de ceald vizibili.
Aceastd stare
de saturalie este vizibilS numai pentru o anumitd temperaturd. Mdrind temperatura,
se pirdsegte
starea de saturalie gi procesul de evaporare continud.
Dacd se scade temperatura, o parte din vapori condenseazi gi se transformd
in picituri de api,
ajungandu-se tot la o stare de saturalie. odatd cu scdderea temperaturii,
scade ti cantitatea de api
con!inuti la saturafie.

Tabelul 5.
aerului saturat in
eiatu ra pU nitului'de' rouE{.CI
0
r*Sji'i
lslm'lii
4,80
' ,l'=1,', ,,,rit ,
5,36
Umiditatae
ImmnqiiE 4,56
6,60
f.milib'airl

6,17

8,96

de temperaturd

+I5

*25i:

+'30

12,70

17,50

22,80

30,90

9,25

13,20

16,90

223A

31,40

12,00

20,60

22,8A

30,20

42,50

li:,:+r0

9,40

iir}2O

Sistemele de aer condilionat pentru confort au un nivel al cdldurii

sensibile cuprins intre
60 5i 7ao/o, ceea ce inseamni cd 60-700/o sunt destinate sciderii temperaturii
gi 30-40920 scdderii
umiditalii. in cazul camerelor in care existd calculatoare, nivelul optim
al cildurii sensibile este de
85-100%o, fiind mai importantd scdderea temperaturii in proporlii
mai mari dec6t umiditatea, care
trebuie si fie menlinute intre 0 pi 15%.
Acest intervaltrebuie strict controlat, din doui considerente majore:
-in cazul in care umiditatea relativ5 din aer este mai mare de 15o/o, seva forma condens,
circuitele se vor coroda 5iintreg sistemul va avea de suferit;
-daci umiditatea relativd este eliminatS .l00%0, atunci poate apdrea altd problemd-majord:
fenomen ul de descdrca re electrostatica.

f,
AlSturi de alli factori de mecJiu, precum temperatura, compozilia pi
circulalia aerului, lumina
solarl gi alte radialii, umiditatea are un rol important in buna pdstrare ?n

depozite a mdrfurilor

alimentare.
Mdsurdtorile de umiditate se pot face pe doui cii:
- se misoari masa m a vaporilor de api continuliintr-un volum dat Vde aer atmosferic;
- se determind presiunea actuald p,a vaporilor de api din atmosferd.

Gnprorut 5 -

Sisteme

de regiare outomota o umiditolii

cu ajutorul
Umiditatea se poate determina

::T::-1':l

'u

:,:::::::tr!)''*"'
:,ffi

''

de par,

n,r,:;:i;;";;2iioi,i,i1ii';';;';'*^y::9:F:!J?!,?J:l;"y:I;fl
i'#
'#l
,:1+:li::**:l:Tilil1',TT;::'.:HilIfl
?i,i;;ff
"
HigrometrelecufiraeporsurltdPdroLsLqrL
5.4, schema-bloc a unet
t figura
"7,:,!Z:';:'.;i:;;"fr;xfi
dat.in fisura 5.3 este reprezentat:1d11"'1,::Yli'^tt:l::l:[""'l-.*esimplese

L1!J::H*:il:J::'.'#):til;1;il::**;::',ff [:Jffi '#5ffi

produc pentru

[[il:#ll';

i::liffiT::?J:::ff.'J':Hnd,',ff:I.::li:,,i:itl*,,,T,:j,'ff[i:i&",,{:fiiJ,:,f;3'#::}il
ea zi n rala
';:H5ffi:i::il:?#'x':ff'::u'::':1ixiili.l;i:;l'r.'r5jnr.'#,:'::l;H*i:i:[
dep
flilX.fll'J;
i: il: H; ffi [:::H llJ
100%.:e
ili iii* : i:: r: de[l ra53:0 +i,,ffi
a

i:l;,::xjx'xijil,irl',";ulo,iur"

umiditarii rerative

a aerurui,

Senzor de
presiune

,,g.

t.r.

ig.

Higrometru cu fir
de pdr

S,q. Centrolizarea dotelor

iar rezultatele mio tensiune de alimentare de 5 v

folosesc
5'4
figura
din
anarogic-digital al
cei trei senzori
n.oro .rt" fotosif ccnvertorur
,nr.ro.oniir.r.
cdtre
analogice multisui.itoriror sunt transmise
gama o + 5 V de pe opt intriri
,.n''uJJln
misura
pot
de
Se
microcontrollerului.
amplitudine' convertorul arefacilitatea
n,tin
intrare
la
de
plexate. Dacd semnalul
"""pittrezultatele Sunt transmise cdtre afiSajul LCD'
.onr"rrli,
urma
in
acestuia.
a
preamplificare
i n a e n sa r e w'','
Hi gr omeir)
r i r e) . Rd ci n d u n

;fiil"'o

l,',r.',:ffifi"L

;;;

up

u r,

?r"-':,::i:::::l,i:H:ilT;
a e

r, J u i d e

ro u

{d

obu

pentru care
va aburi la temperatura
corp in atmosfer;, acesta se
a
egalS cu presiunea actualS
presiunea vaporilor'*"tii este
vaPorilor de aPi'
cu
construclia unui higrometru
in figura 5.5 esteredatd schematic
"

condensare'Estealcdtuitdintr-unrezervormetalicA,injurulciruiase
afldoplacSmetalicaE'Atdtsuprafa!arezervoruluiA,cAtSiceaapldciiB
de reflex'":

-'

sunt Iustruitu

ia"ntit,"p;;;;;J'

prin diferenla

l'*:ll:'llj!

poatdobservaceamaimicdaburire.Rezervorularelaparteasuperloara
un termometru T 5i doui tuburi
o p6lnie P, pe unde se toa'n; eterul'
tubul din
stdnga 5i altul la dreapta' Prin
cu robinetele r, $i un'l la
a eterului 5i astfel
'r,
rn*'nr it",l"Fi9.5.5. Higrometru
dreapta sufldm .t' lt
:lt:::tre
"vaporilor de
eter'
aldoilea servette"la ie;irea
o/0. schema electrici
temperatura lui sd scadd.Tubul
0
reraiiv; in intervarur + 100
u*ioirui.u
mdsoard
5.6
o tensiune de
Traductorur din figura
LM30B' 5i genereazd Ia ie'ire
realizat.cu-clriuituf
Jferenlial,
are un amplificator
componente: R' = 50 ko'
electrice se folosesc urmltoarele
schemei
pentru
2,9 + 3,9V.
R.=1-400ko,R3=10kQ,Ro,Rr,Ru,1r;1*'xo'q-=sr,o'.tL=100pF'cz=50pF'c-=100uF'
pentru a mAiura conlinltul de vapori
mJteorologie
in
fotosit
dispozitiu
un
psihrometrul
este
.
pe masura;"1Y:;1:
aer
din
roui'
eise bazeaze
de apd
* i o itatea rerativd 5i pu nctur de ["rfo''t"'

;li;r;;;

fl

?*:,",::X;l;'ffi::iJi'i:
;::::,:::X?5ilffiffi
'.,*n,
Lililt';ff

Manual pentru ciasa a Xll-a

<

Reglarea automati a parametrilor proceselor tehnologice

+5v

vT

Traductor

de umiditate

OUT

rezistiv

c2

T
Fig. 5.6. Schemo electrica o troCuctorului pentru umiditote

cel mai utilizat este psihro metrul cu ventilotor (aspiralie)

de tip Asmann.
Psihrometrul cu ventilator (aspiralie) de tip Asmann
esie alcdtuit dintr-un termometru uscat
(1) si un termometru umed (2),
cain figura 5.T.c.Termometrul umed este infd$urat intr-o p6nzd
higroscopicd imbibati cu api distilata.-Viteza
de evaporare a apei de pe tifon, deci intensitatea
rdcirii, variazd cu viteza de ventilalie, dar tinde
cStre o valoare limitd pentr, ,itur. de ventilalie
superioare valorii de 2,5 m/s. Aparatul este prevdzut
in partea superioari cu un aspirator cu ai.c,
care asiqurd viteza de ventila,tie necesard pentru
ambele termometre. Capetele termometrelor
sunt scdldate cie curentui de aer umed, aspirat
de cdtre un mic ventilator (4) gi aclionat cu un resort
metalic sau electric.
in funclie de ciiferenla de temperaturd dintre cele
cioui termometre gi de presiunea atmosferic5, umiditatea se determind cu ajutorul
diagramelor sau a tabelelor psihrometrice.
Termometru cu bulb
uscat indici
temFeratura rerului

Termometrul

penduleazi
in jurul

*)"*

manerului

a)

L.rotir"i

term6metrului, apa
din titil se evaporA,
rieind buibul umed

Schena de funcgionore

psihrometrului

b) Schemo electrica

i intrare a..

c) Tip

constructiv:

1,2-termometre;
3 - suport;
4

- ventilotor

Fig. 5.7. Psihrometru cu ventilator, tip Asmann

Datoriti evanorarji temperatura t,, indicati de termometrur

umed (2) este mai mici dec6t
temperatura t,, indicati de termometrul'uscat (t).
Umiditatea rerativd a aeruruise deterrnind forosind
reratia:

,p

= Pl-Ap"!

p.-C.Pn
l,s
-L'

Po'

lt

u/s

z \
-l'ml

CnplroluL 5 -

Sisteme de re4lare outomoto a umidita;ii

in care:
- presiunea vaporilor de ap5;
p,- presiunea parlia15 a vaporilor de api saturali conlinuli de aer, la temperatura t,,i
p,- presiunea parliald a vaporilor de api saturaliconlinulide aer, insi la temperatura t,,;
C - coeficient psihrometric, in bar / K;
p, - presiunea barometricd gi, totodat5, presiunea totald a aerului umed, in bar;
po- presiunea la starea normald fizici - 1,01325 bar.
p,

. Umidometru! rezistiv este prezentat in figura 5.8.

- rezistor;
Rt- termistor;
Rn- termistor (semn tolerat);
E - surso de curent continuu;
LU - vorio.tie de tensiune;
Al - amplificator operayionol.
R

Rr,'l\fu

l"lR

Fi9,5.8.

m ido

n eir u,' .e z.: si,i v'

Elementul sensibii ia umiditate este introdus irr bratele unei punli gi compensarea cu temperatura se face cu un termistor R;.Termistoi'ul mic5oreazi efectultemperaturiiasupra rezistenlei
traductorului de umiditate. Elementul sensibil la umiditate are termistorul de compensare cu
temperatura integrat in traductor- Rezistenla senzoruluri se rnodifici la umiditate, determindnd
aparilia unei tensiu ni de dezechilibru proporliona le cu r:rn id ltatea.

5.2.1 . Prog ramul informatic Cool Pack

Pentru realizarea calculelortermice ale ciclurilor friEorifice reale, se va utiliza produsul informatic
CoolPack, realizat ia Universitatea Tehnicd din Danernarca.
Programul CoolPack are tdse module, a5a cum se ocsen,a in meniul principal, la lansarea in
execulie a programului:
. Refrigeration Utilities: programe pentru calcule prrvlrc agenlii frigorifici;
. Cycle analysis - Analiza ciclurilor;
. Design - Proiectare;
. Evaluation - Evaluare;
. Auxiliary

. Dynamic

Fle

- Auxiliar;
- Dinamica.

Settins (,Etrons

& & St i

l{elp

Fdrrgerarrrtrr Urilir;er

I Co.lT*1., C.vcleArdyss

A & &, *M,n*J,,ncl

S,t$

I CodTeii

5 e=+.i

i :lo; -+.

e, *reaor

ffiWffi

Fiq.5.9. Meniul progrom;'tui 133 )ssq

CootToo{e. Auxiliay

or"**

Manual pentru clasa a XII-a

Reglarea automati a parametrilor proceselor tehnologice

observi in imaginea care prezintd meniul principal al programuiui, patru

din cele gase module de calculale programului
fac parte din pachetul denumit generic,,Cool
Aga cum se

Tools'i

Pentru efectuarea calculelor, exist5 c6teva date de intrare care trebuie transmise
ob!igatoriu programului CoolPack, printre
care se numdrS: temperaturile de vaporizare
5i de condensare, natura agentului frigorific 5i
puterea frigorifici a instalagiei. Temperaturile
de vaporizare gi condensare sunt notate in
program prin Tr, respectivT., gi se introduc in
"C. Natura agentului frigorific este indicati
in fereastra,,REFR|GERANT'|in care se poate
alege unul dintre agenlii disponibili, printre
care se numdri gi nurnerogiagenliecoiogici.
Programul permite realizarea calculelor
pentru:
1. subrdcirea in condensator gi
su praincdlzi rea in va porizator;
2. supraincdlzirea pe conducta de
aspiralie;
3. pierderile de presiune la aspiralie gi

n4O{* r

Fig 5.10. Fereastro REFRIGERANT

Fig.5.1 1. Ecronul ,,Stote Points"

refu la re;
4. schimbul intern de cildurd;
5. condiliiie de funclionare ale

compresorului.

l6ngi opliunile prezentate, programul poate si prezinte gi valorile parametriPe

lor termcdinamici in stdrile caracteristice ale

ciclului, la selectarea opliunii,,State Points'i
Programul CoolPack permite utilizarea

Fiq.5.12. Diagrama aerului umed

a doud module pentru determinarea proprietSlilor aerului umed.

Prima varianti este utilizarea diagrameiaerului umed.

inainte de activarea propriu-zisd a diagramei, se pot alege parametrii de configurare:

. Total pressure, PB lbar] - presiunea totalS a aerului umed;
. Min. temperature on saturation curve, Tr fcl temperatura minimi ce intersecteazi curba
de saturalie;
. Max. temperature on saturation curve, T, fcl - temperatura maximi ce intersecteazi curba
de saturalie;
. lsotherm trough upper right corner,T3 fcl- izoterma care trece prin colluldin dreapta sus al
diagramei (cea mai mare temperaturi reprezentati pe diagramd);
. lnclination of isenthalps H - inclinarea izentalpelor;
. Max. number of isenthalps on I axis, NH - numdrul maxim de izentalpe reprezentate pe
diagramS;

CRprolur 5 -

Sisteme de reglare

outomota a umiditalii
pe

de izoterme reprezentate
. Max. number of isotherms on T axis, NT numdrul maxim
diagramd;
. Max. number of x lines, NX - numdrulmaximalliniilordeumiditateconstantdreprezentate
pe diagram6;
curbele de umiditate
. Distance between RH-curves, DRH tolol - pasul cu care sunt reprezentate
relativd constantd.

cs.d
H&l

---:J-J

ic!.kt
f*t t'*.

sr-

Fig. 5.1 3, Para metrii

La parametrii care permit configurarea,

de

conl

t,

g t: rcr e

dupi dorinla utjlizatorului, a cAmpului reprezentat

al

faptul c5 Se poate introduce valoarea presiunii aer,ului

diagramei, o ir.nportanld deosebitd o repr-ezintS
cu ajutorul acestei diagrame, a parametriior
umed, ceea ce inseamnd ce este posibila determinarea
prin utilizarea diagramelor clasice' trasate' de reguli'
aerului umed comprimat, ceea ce este imposibil
numai Pentru Presiunea de 1 bar'
aerului umed o reprezintS utilizarea optiunii
A doua posibilitate de determinare a parametrilor
lnstruaerului umed" dln modulul"CoolTools: Auxiliary ,,Properties for moist air - proprietilile
antericr. l-a selectarea acestei opliuni se lanseazS
mente pentru tehnica frigului: Auxiliar', descris

in execulie ,n prog*; .ranO interfala cuprinsd in

in
PRoPRIEiATILE AERULUI UMED'1 prezentate

fig' 5'14'

fereastra "HUMID AIR PRoPERTIES

med su:: :a cu iate a utomat in funclie de valorile

Valorile parametrilor termodinamici ai aeru lui u
partea c'eaDt; a interfelei:
mirimilor de intrare 5i sunt prezentate in ferestrele din
.THERMODYNAMICPRoPERTIES-proprietd1119lrno6]li.3:.ice:

Manual pentru clasa a Xll-a

Reglarea automati a parametrilor proceselor tehnologice

-Tempei'ature - temPeratura ["C];

- Pressure - Presiunea [kPa];

- Relative humidity - umiditatea relativS [o/o];
- Dewpoint temperature - temperatura punctului de roui ['C];
-Wet temperature - temperatura termometrului umed ["C]'
. spEclFtc pRopERTIES (per kg dry air)
uscat):

proprietSli specifice (raportate la kilogramul de aer

- Humidity ratio - umiditatea relativd tkg/kgl;

- Specific volume - volumul specific [m'/kg];
- Density - densitatea [kg/m'];
- Specific enthalpy - entalpia specifici tkJ/kgl;
- Specific heat capacity - cdldura specificd tkJlkgKl'
. spEclFtc pRopERTtEi (per kg humid air) - proprietdli

specifice (raportate la kilogramulde aer

umed):

- Specific volume - volumul lPecific [m'/kE];

- Density - densitatea [kg/m3].
. TRANSPORT PROPERTIES - proprietdii de transport:
- Dinamic viscosity - vdscozitatea dinamici [Paxs];
- Kinematic viscoiity - v6scozitatea cinematici [m2ls];
-Thermal conductivity - conductivitatea termicd [WmK]'
Av6nd in vedere flexibilitatea acestui modul al programului

CoolPack, utilizarea lui este

parametrilor aerului umed'
recornandatd in orice situa!ie, atunci cinC trebuie efectuaie calcule ale

5.2.2.Programul Fluidsim

poate fi realizati Siasociind

Simularea funcliondrii unui sistem de reglare automatd a umiciitdlii

programul Fiuidsim
un senzor de umiditate cu o schemd de aclionare electropneumaticS in
(fi9. s.1s).

presiunea de aer
Circuitul electropneumatic este format dintr-un compresor cai'e produce
pentru aclioutilizate
necesard circuitului pneumatic. Circuitul conline douS pistoane pneumatice
doud distribuitoare
narea unor valve dintr-o instalalie tehnotogic5. Pistoanele sunt comandate de
ajutorul a doud
care permit comutarea circuiielor pneumatice. Distribuitoarele sunt aclionate cu
pus sub tenbobine din circuitul electric. circuitul electric este format dintrun releu 1 care este
unui buton
prin
intermediul
siune prin intermediul unui buton de pornire 5i scos de sub tensiune
pdstra
releul
pentru a
de opiire. Butonul de pornire este prevSzut cu un contact de automenlinere
t sut tensiune gi dupi ce butonul de pornire a fost eliberat, dar numai pdni c6nd butonul de
de citre
oprire este aclionat. Circuitul mai conline bobinele distribuitoarelor, care sunt aclionate
senzorul de umiditate.
de
Coeficientul de conductivitate termici depinde at6t de densitatea materialului, c6t 5i
umiditatea acestuia.
ceea ce
Echipamentul prezentat in figura 5.16 permite evaluarea unui perete exterior in
perioada de
prive5te acumularea de cdldurd pe parcursul zilei gi eliberarea acesteia in interior, in
noapte.
in schema electronicd din figura 5.16, elementul sensibil este realizatdin doud conductoare
contact a
de cupru, dispuse pe o placi de cablaj imprimat; impreuni cu R, $i Rr,.rezistenla de
de
elementului sensibil formeazd divizorul de tensiune pentru polarizarea bazei luiTr. Curentul
Tr'
de
amplificat
este
care
(semnalul
de eroare)
colector al tranzistoruluiT, reprezintd abaterea

CnplroluL 5

Sisteme

d"'gto" o"o'otd o u^i

ffiectropneumoticdaunuisistemdereglareautomatdaumidita'tii

6..,18V

Element sensihil

ffi,icapentruevaluareo-ocu,mutariidecotdurointr-unpereteexterior
(transferul termic ol
Pere

'tilol

regulatorul automat care comandS elementul

Circuitul integrat 4011 din schemd simuleazd
ca
Poarta.A din circuitul integrat lCr lucreazd
de execulie format dintr-un releu electrorugn"ti..
Acest
('0"
digital
5i"'1")'
d"e la colectorul luiT, in semnal
un Trigger-schmitt, ilansformand semnalul
porlii
B avem
ieSirea
La
lucreazi pe post de inversor'
semnal este aplicat la intrarea porlii B, care
elementul
cAnd
sesizeazd umiditate' respectiv "O" logic'
semnal ,,1" logic, c6nd elementul sensibil
intermediul
aplicat.prin
este
la ieSirea porlii B
sensibil nu sesizeazd umiditate. Semnalul de
dioda
resPectiv
cupleaze in circuii bobina releului K,'
rezistorului R, pe baza tranzistoruluiT,, caie
electrolumi niscentd LED,.

Manual pentru clasa a Xll-a

Regtarea

automati a parametriror proceselor tehnologice

La conectarea bobinei rereurui K,, acesta

comutd contactur. p, din pozilia

e, in pozilia s,,
erectiice circuitul;. ;,;;;,ut cu un stabirizator
de tensiune
format din circuitur intesrat rc, pi doud
condensatou,"'o"r,iJ'fiilrj
Alimentarea se rearizeazd cu o t"nrirn"
cuprinsi intre 6 si ig v.

;::*:11"r:i::,*ii:.*y.::f

;:ff#il:'f"d:[:]:i

5.2.3. Controlul umiditilii in locuinte

Menlinerea unuinivelde umiditate corectin
locuinli

este importantd pentru sdndtate. putini

umiditate poate fi beneficd, dar prea murtd poate,d
' p;;;l;pericorsdn5ratea.
Nivelul de umiditate recomandat este intre
35%o g i 4ilo/o.Acest interval va fi confortabil,
nu va
afecta aparatura electricd sau diferite materiale
.ur. u,, putea fi deteriorate din cauza umiditdtii in

Nivelul de umiditate variazi insd in funclie

de climat

temperaturd,

iar modul in care o casd se

comporti la umiditate variazd ?n funclie de tonstrucli", 5i
oJgn gi de etangeitatea clddirii.
Atunci c6nd umiditatea este pr.u ,ur", aerul
umed remane in colluri, beciuri gi alte zone
inchise' cel maiadesea, se observS in bii,
atunci cand la colluri se formeazd mucegai.
Condensul
se poate acumula 5i la ferestre, fdcdnd
ca apa sd curgd pe geam, ceea ce determjnr
mucegdirea
lemnului' Acest tip de umezeala furnizeazd
un mediu firietniJinmultirii bacter.iilor pi a
mucegaiului.
Mucegaiul

ldsat necurdfat va afecta sdndtatea foarte

serios.
in timpul iernilor geroase, sistemul de incdlzire
poate faceca aerul si devind prea uscat,
siiualie
in care obiectele de i-emn pot cr;pa' Pentru
a imbundtdli calitatea aerului din casi
se recomandi
umidificator' Acesta trebuie plasat acolo unde
ne petrecem cea mai mare parte a
Ii,],"J,fil

"ui

Dimensiunea

u mici ifi catoru rui trebu ie corerati

cu dimensiu nea camerei.
Modelul wD B 450 este cel mai puternic
umidificatori fiind proiectat pentru inciperi
de
maximum 400 m3' Reglarea gradului de
umidificare face poiiuite uiilirur"a acestuia giin
incdperi
cu volum mai mic' Datoritd principiului
de funclionuo, p.i#ga umidificarea
aerului, se reaiizeaza
gi o curdlare a acestuia, rezulten;
un aer condiiionat in modlptim. Modelul
wD B 450 se poate
folosi ca umidificator purificator de
aer (fig. 5.17).
;i

'il-

['t,

',.i1

. t."+

Fig, 5.17. umidificotor

WD B 450

Fig. 5. 1 8. Dezu

m id ifi cator

cosnic DH

in schimb' in timpul verii, in funcfie de-climat,

este posibir
in acest caz avem nevoie Oe un Jelum-iaincator

7l l

sd fie prea

multd umezeald in casd.

tng.'S.18). Dezumidificatorul are previzut un
higrostat mecanic incorporat setarea
treptei ventilaiorului. La umplerea recipientului,
5i
aparatul
se opre$te automat' Poate fi racordat
la un furtun cu evacuare directd la canalizare.

CrnroluL

Sisteme de reglore

outomotd a umiditalii

casi. Aparatele de aer condilionat

Un higromeiru ajutd la aflarea nivelului de umiditate din

la care putem
nivel optim de umiditate. ExistS umidificatoare cu ecrane integrate
prea mic 5i oprirea acestuia
programa pornirea aparatului atunci c6nd nivelul de umezeali este
cAnd nivelul de umezeali este prea mare'

menlin

u-n

t+mpeAuii{dcl

vdntului

te-insola

Trhalrrl 5 2
:Urniditatea
i::. ".i:{o/o),i' ,:i

lnsola!ia
(h)

Radiatiair:

:{fl}11fi1,;.,,

Viteza

vintultii

(km/hi'

14

85

1.300

15

15

75

1.350

25

16

80

1.275

20

17

75

1.400

25

18

50

1.420

15

19

80

1.050

20

20

80

1.230

25

80

1.230

20

21

22

65

1.700

20

23

50

1.700

25

24

50

1.700

20

25

50

1.700

25

26

50

1.700

20

de umiditate'
in foarte multe instalalii se folose;te cu mult5 eficienli familia traductoarelor
umiditilii, fie mdsoara cantitativ
Acestea sunt dispozitive care fie sesizeaze prezenla sau lipsa
poate semnaliza optic sau acustic
valoarea acesteia. At6t intr-un caz, cat ;i in celilalt, traductorul
funcliune
poate acliona asupra unor regulatoare care, in final, pot pune in

depiqirea unui prag sau

robinete, ecluze etc'
'pompe,
principiul de funclionare al detectorului de umiditate aflat in structura traductorului poate
de tip rezistiv, de tip
fi diferitd. Astfel, vom int6lni detectoare de tip meconic, de tip electrochimic,
capacitiv.
de tip rezistiv'
Dintre acestea, in continuare va fi prezentat traductorul cu detector
pe principiul misuririi sau sesizirii
Detectoarete de umiditate de tip rezistiv se bazeazi
rezistenlei electrice unor lichide sau unor mase organice'
la o distanli d una de alta'
Astfel, doud plici metalice, de suprafald S, izoLte intre ele ;i aflate
electrici de ordinul zecilor de
vor prezenta, atunci cind se afl5 in aer (mediu uscat), o rezistenld
lichid conductor, rezistenla electricd
Mo. in momentul in care intre aceste doui plSci pitrunde un
miilor de ohmi.
se mic;oreazd mult, putand ajunge la valori de ordinul
electricd ce poate fi
Daci cele doud pldci metalte sunt introduse in sol uscat, rezistenla
umezit, rezistenla electricd scade
misuratd intre ele este de ordinul sutelor de ko. Dacd solul este
de cAteva zeci de ori.

se datoreazi conducliei
Sciderea rezistenlei electrice dintre cele doui armituri metalice
aici ;i concluzia ci nu
De
respectiv.
ionice, ca urmare a existenlei sdrurilor minerale in lichidul

Manuai pentru clasa a Xll-a

Reglarea automati a parametrilor proceselor tehnologice

pentru orice lichid se poate folosi un asemenea

detector, ci numai pentru acele lichide care sunt
conductoare electrice. Dintre acestea pot fi enumerate urmitoarele:
lichidele care conlin acizi sau
baze in concentralie slab5, lichidele care conlin sulfat
de cupru, apd de mare ;i de r6uri, apd de
bdut, preparate lichide precum cele de tip limonadi.
Dintre lichidele neconductoare se pot enumera: benzina,
uleiurile, alcoolul, apa distilatd etc.
s-au realizat diferite forme constructive de detectoare de
umiditate, pentru toate fiind caracteristic faptul cd cele doud armdturi metalice (placi) sunt despdrlite
printr-un material izolator.

5.3.1. Detector de

picituri de ploaie

Montajul din figura 5.19 poate servi drept detector de picdturi

de ploaie, detector de in.ceput
de inundalie, indicator de nivel al lichidului dintr-un vas (bazin,
rezervor etc.).
Detectoarele de urniditate sesizeazd prezenla sau absenla
umiditdlii. Traductorul poate
semnaliza optic sau acustic depigirea pragului maxim
sau minim pe de o parte, sau poate acliona
asupra unui regulator care sd puni in funcliune o pomp5,
un robinet etc., pe de altd parte.
Detectorul prezentat in figura 5.,l9 este de tip rezistiv. Funclionarea
acestuia se bazeazd pe
misurarea rezistenlei electrice a unor lichide. Acest tip de
detector se poate folosi doar pentru
mdsu rarea ichidelor cond uctoare.
I

Pentru realizarea schemei electrice se folosesc urmitoarele

componente: tranzistoare (T,, Tr,
Tr,To - BCl09), rezistenle (Rr, R2, Rr= 4,7 kO, R4,
Rs = 33 ke, R6 = 1 kO), condensatoare (C,
= 4,7 nF,
C-, C, = 47 nF);
E=+4,5V

Fig. 5.19. Schema electrica a unui detector de picaturi

de ploaie

. Funclionore
Elementul care intrd

?n contact cu picdturile de api sau cu pelicula

de api este constituit din
doud armituri de forma unei furci, care se intrepdtiund.
Atunci c6nd pldcula nu este umezitd,
bornele A 5i B o rezistenid de minim 5 Mo, iar cSnd
este umezird, o rezistenld

f;tn'llt'intre

Montajul are doud poziiii de functionare: o pozilie

de a5teptare 5i o pozifie de lucru.

sub

{nprolut 5 -

Sisteme de reglare outomatd a

umidito;ii

in pozitia de agteptare, caz in care consumul de curent din sursa de 4,5 V este de circa 20 ptA,
sesizoruleste uscat, iarT, nu primegte niciun fel de polarizare pe baza sa. Ca atare,T, este blocat,
dar este blocat 5iT, din cauza cuplajului tip Darlington.
in acest mod, polarizarea bazelor tranzistoarelor T, $i To prin Ro $i R, este intrerupt6, motiv
pentru care giaeeste tranzistoare vorfi blocate. Semnalul de iegire care se culege de la bornele A - B
este in acest caz nul. in aceastd pozilie de aSteptare, traductorul poate sd stea un timp nedefinit.
La aparilia piciturilor de ploaie se creeazd condilia de inchidere a circuitului de polarizare a
bazei luiT, de la. + Eu prin rezistorui R, gi rezistenla electricl prezentate de senzor. Astfel se deschide
T., gi,

simultan, Tr.

.Cum curentul de colector al luiT, este $i curent de bazd al tranzistoarelorT, giTo, transmis prin
R4 - Rs, rezulti cd acestea se vor debloca.

multivlbrator astabil, tranzistoarele T, - To, impreuni cu celelalte

componente, vor bascula periodic, asigu16nd la bornele A - B un semnal de ieSire format din
impulsuri. Acest semnal, prin intermediul unui amplificator audio simplu, poate fi folosit drept
Aflate

in montaj tip

semnal de avertizare sonorS localS sau la distan!5.

Acelagi semnal de iegire poate fi folosit pentru a pune in funcliune, prin intermediul unor
relee, diverse dispozitive de comandd. Schema astfel realizatd poate funcliona 5i prin atingerea
suprafelei sesizorului cu degetul.
. Aparate folosite: miliampermetre, vcltmetre, sursa de curent continuu, osciloscop.
.Mod deiucrtt:se realizeazS montajul din figura 5.19 prin plantarea componentelor. Se regleazl E = + 4F V gi se misoard curentul de colector al tranzistoruluiTr gi cdderea de tensiune
d-intre punctul C pi mas5.
Se

vizualizeazi semnalul de ieqire dintre punctele A 5i B.

5.3.2. Traductor de umiditate cu tranzistoare

Montajul din figura 5.20 reprezinti un traductor de umiditate, av6nd treitranzistoare cuplate
galvanic gi aiimentat de la o sui-s5 de 4,5 V.

E=+4,5V

Fig, 5.20. Schema electricd a unuitroductor de umiditate cu tronzistoore

Manual pentru clasa

axll-a

Regtarea

automati

parametrilor proceselor tehnotogice

Pentru realizarea schemei electrice,

se folosesc urmdtoarere componente:
tranzistoare (T,, Tr,
T, -BC 109), rezistenle (R,
=43 kO, R, =.1 MO, R:3= ig k61, Ro=2
14 - ke,
ru" RL=220O),
ttL- zzv \2), LED.
LEL
. FUnCliOnAfe

Semnalul de iegire se culege din colectorul

care^avertizeazi optic aparilia umidit5lii.

tranzistoruluil. in schemd este introdus un

LED

posibi,itatea ca r,, prin R,, si

l*:;::ll;;:':::f:,','*::1"::ii.::r
lg:rr:rei1!
lstrer
pi, deci,'si fie deschis
ei,;r,f.l r";rffi':::;;: ji.:,llll*;'J

}rfiXT:ilfjigorarizare

masd
tr sd fie de circa 0,3 V.
La umezirea sesizorului,T, conduce,
iartensiunea micd de la colectorul sdu
face ca T, sd fie blocat.
De data aceasta,
va primi tensiunea de polarizar" prin
n., f.rmipnd LED-ului s5 se aprindd.

' Aparate folosite: miliampermetre, voltmetre,'sursa*de curent

continuu, osciloscop.
, Mod de

lucru: se realizeazd montajul din figura

5.20.
Aliment6nd schema la E + q,sv, se
va misura curentul de colector al tranzistoruluir,
=
tensi u nea colector-em itor a tra
nzistoru I u i

t.

t.r;l.ll:1y*r

de umiditate cu reteu etectromagnetic

$i

In scnema este aclionat un releu electromagnetig

Rell, .uru poate conecta la randul sdu
electroventile' electropompe etc. Pentru
ca releul s5 fie acfionat ferm, pentru
u-"riau situalia de
vibragie a contactelor sale, schema
este
.,
,.'.,gl.r'f"rmat din ,runriiaour.le
".r,ip.,;
- To.

Fig, 5.2l. Schemo electricd a unu,

uoilurror

sesizorul este realizat din doud armdturi

dispuse in spirald este cuplat cu
5i
cele doud borne in
circuitul de polarizare al bazeitranzistoruluir,,
in stare. a.-.gi"ptrre, adici atuncicdnd
sesizoru, este
uscat' tranzistorulT' nu conduce, prin
R, necirculand curent. cum
preia
tensiunea
de la emitorul
luir,, rezuttd cd 5ir, va fi br;;;;:i;
fer, este creatd .onJ4,u ca
sd primeasci tensiunea de

;:;il

f:ilfi':.iJil ff i lif

*"ill,.?1,1i.

Neav6nd asisurati

La umezirea sesizorului,T, se
ieschide, se deschide
' -de la bornele lui Rr, iar tranzisiorult
se va

bloca.

,"n,i,n"u o" i,oruii,.,.;f,a

sra brocat pi,

git'2 datoritd
vq
tensiunii de polarizare culese

''

CnproluL 5 - Sistemed"'g't""-t"ot
1'
ffiaaVealocins5dec6tinmo..e::-..:a'etensiuneadelabazasacoboardsub
totodatS, atragerea releului Rel
oec]o:a':
Urmeaza
DZ,.
dioda
de
asigurai
5,1
pragul de
v
: l:?,,
detectoare
pot fi u: za:e^ [''i :ca:'te bune rezultate Sica
Traductoarele de umiditate prezentate

ot

";:tJi*

folosesc
rearizarea schemei electriee se

(T"T"

-'-i:sarele componente: tranzistoare

R =tif^*'=1'2MQ'R'=6'2ko'R4=43ko'

T.,To-BC10e),aiooetiN-+004,Plsvl),t;!i:l;
i 3r :e
2 ko' R, =.'] 0 Q)' LED-ur'''
R- = 10 ko, R6 = 4,7 kO R, =

6 V'

.Aparotefolosite:miliampermetre'voltmetre's-'s=3erurentc3ntinyl:::'l:ttoO'
de colector
Oin f 9'ra 5'2'l se mdsoarl curenlii
. Mod delucru:dupi realizarea montJiutui
Terer'
tranzistoarelorT, 5iT,

5i

tensiunea pe dioda

extrase de cata cg'

in tabelul 5'3. sunt prezentate citeva

Tabelul 5.3. Extrase

d":ot!!9g

ffi,','..i',.,L?l.[HlfI,'ifi'?[Tlf+,ft*'l!rii,yt*3[::l;'"?^': '=T:; a]]:T3 3:i.l;!

rester automat def fJfils:""3,1?iLl,X1Ei,rrii, rearizind
lnstrument Pentru ca.l(

arr:-::

.c-ectia

erorllor

,n,i iBr,fl'6:$ffiiiJlitig,tj;:;:.;:j=;;:';,1':fl:?::';',?
;;i; i"i"l*.oi,r
intre 2
irnitSlii este

iiuitdl tlprti

!!-1 ,^--,

de lemn/Placaj'

.,, rarartic aJt3'rai:'3

2 ,-1i.r a:: z remDeratunr'
Umidometru / tester eiectronicInstrument a" raru'uil=p]q t''ei;ti9i9itu]:!'corec1ie

H:".?:3T3:l"ili'*ilei'.1#"##,*:#':ru:iliiislii.t:-it:asote'seminlede
tr",t11.,1s,ii;'"ltYffi*i:t[n,:?l!ii:ir:91,i'^1'eu
i

; Zil;

;; i iuii,tii

umidit;lii soru lor' rapid 5iprecis'

(sto ca [e d a te)'
o e,, a a iJ I o s s e r "

solurilor
Statie de monitorizare pentru umiditatea
ui"-ibitaf l; 56r"rilor in mai multe
tnsttument pentru

*oilioiii'iriJ;i'ini6gistrai-"'u

tiiZli"l [l'.ffi $Ff ,',

r *cioc:imat
:i t: r.-i :m
;i'J*ili*
irJi'.
muiior'senzori
;i pentru
mai
mohitorizarea

Li#t

gS

i.',','Jfi :"^l B:l I Ix Jxll*i:::

Umidometru Pentru hirtie

un'uf

?.'r'', 5?'

i"

"u

i,

di t i t

o I u ri I o r,

si de teren'

m id it a ! ii so Iu Iu i

absolute in hirtie sau carton, sau

tnstrument destinat ,..liliiiiti umiditalii
tonductivitilii electrice'
abrazivutui pe suport i;t;;ii.;'p;'il',,ttriarui

ai

Manual pentru clasa a Xll-a

Reglarea automati a parametritor proceselor tehnologice

Higrometru portabil digital

Instrument pentru determinarea umiditatii si a punctului

de rouS in gaze industriale
explcizive.

;i/sau

Jermohigrografe

lnregistratoare qrafice de temperaturi si/sau umiditate pentru

camere frigorifice
depozite agroalimentare (p6n; ia f +ri;tll--

gi

FEVALUAREA. Completali spaliite libere.

1. Aeruluscat givaporiide apd formeazd amesteculde
...(1)... .
2. Aparatul pentru misurarea umidita[ii poartd denumirea
de ...(2)...

3' "'(3)"' reprezintd temperatura la care vaporii de api

dintr-un gaz ajung la saturalie.
4'Umiditatea unui ..'(4)... reprezintd cantitatea de vapori
de api conlinutd in unitatea de
masd sau de volum a unui corp gazos sau solid.
5. Psihrometru cu ventilator, de tip Asmann, are ...(5)...
termometre.
B. stabiliti valoarea de adevir a urmdtoareror
afirmatii:
1' Umiditarea absoiutd reprezintd cantitatea (masa)vaporilor
de apd conlinutd intr-un metru
cub de amestec gazos (g/mry.
2' Metoda punctului de roui permite determinarea gradului
de umiditate prin mdsurarea
ternperaturii de condensare (saturalie) a vaporilor
de apd clintr-un gaz (punct de roud).
3. Aparatul pentru misurarea umiditdlii poarta
denumirea de Coolpack.

c. Enun!a!i principiul de misurare folosit de psihrometrut

Asmann.

I rlni

rif,

-:;'lt lg

sisteme de reglare automata

:uci'elc

reco

;a albi
TECYC

in cascade

Ct

si iad
>ll!u!

nreci

fi

zul

proceselor

..^x .nrir:hilitate si
StructuradereglareincascaddareolargdaplicabilitateSiesteutilizatiatAttnca.
un
de transrer poate conline
unor
il,:::T:J.",jlxitate,runclia
ptnt'u io*ptntutea lor' utilizarea de
t"'*punt'
timp,...*
de
dificultSlile
a. gr.drii"iai' our" fiind
numir mai mare o" aor,r,unte
,."ri,"rinou*.
*.,
conlina
componentele
argoritmi de regrare .;;;;;
o".r".tuli;;;;i; pt ttre-lausuprareglajului)'
silin'ini;;;.
,"gurutoare
cre$terea
rearizare a uno, ur"rnlL.u
a
sistemurui (amp'ficareu 'go;otior'
,.rror^rrir,
comPlicare-a structurii 5i
tt
asupra
derivative
a nu s,e
p"ni'u
timp
nsttei,
de
i" ..r.ra;.
de doud constante
se recomanoa ,ugrirJ.
prol!"ror ce conlin *.i,^i'rt
multe
destina,"
it ttit'itaitiu t" utilizeazi mai
construcliei reguratoareror
r"r't"'i"
o"
o structuri
dcminante, r" u,iople
prin alegerea
procesulu i\n subprocese'
blocuri de reglare tiPizate'
bazeaza pe impdriirea
ieSire'
principiulr"ilariiin;scadase
lauzal' de la intrare la
mai multe regulatoare'
unormarimiintrrmeii'o'rr-iasura,if..ur.iJi'ln'n.'''
fi structurattin tu"uod
o*
procerrrri
o limitare
intermediare 9i' implicit'
in funclie o. .ornft"*itatea
mirimi
,1,'I''ul'o'
caz, reglarea.
de ieSire'
asiourandu-se, in alest
impreund cu mdrimea
.uaruilistemului'
aln
alegereavariabilelor
sirriultani u *ui n",utiir ,nan*,
ilg;r,,i. *r1ioi,.* .tt"=u"u
pentru folosirea efrcienu a avantajer",
e'v' u
s i s e p o a'l d
dar

,.r'illi1ilr?".#i*fl:ffffi

*t'*

i*oi

:""J'ilE

'

fiecdrei
","igt *iii;*ET ;*:I,:'ffi i',1".:TJl:[' !H]:
traductoarelor corespunzitoare
i,o.rnr,i,
prin mijtoac. ,"nn,..li;G;;
'tl;;;t;t
ele si
T

unele dintre

sau cel pulin

mdrimi.
"'"
inrrirer ca mdrimile intermediare -r
indicat
^r*a
este
i" doitea r6nd,
" T:ilT:':^
acliunea an
de ie5ire la:::ili;:;.;r;j;;erturbalii,

"r
mdrimea
rdspundd mai repedl'O"iat

[Tt

ffi t

ffiJd"rffi

:l

dominante sd ne compensate

l*
tgt']

lm I :"i.^il:'i[ il,Ii

v.[]

o,

l,

reducindu-se, in

stre r i n c i

t pe rt u r b a

iiI

mai
3i[i]il.::li''ne"ci'lnumaiconlini
reduse in
:T:i"f il,'.'l; I.ii,"p si

'1'-n'iiurin'i1:1l^:::i

;iTlJ::*;':*,X,ffi
1ffiii,:,:iJl';:
din buclele interioare'
cadrul subproceselor

rltani

a mai

multor mdrimi, de miclo-

un
de ieeire' care de'Iermind
in cazul
p""u'ui'iiti ,n'it n,ui 'idittt decitreferinlei'
:u
cu modificarea
alitezei de raspurls in"upoi,

;,::"Jlgli#:?,""1 ;XX':.-i:i':s"lll?:iJ[;;l]i:fi,;'i*ii
mirimi 0;;;r;,,
srad de

inr*iunriliui"rt"i

de

schemeror convenlionare, 5i
tuitto;'
structura a"
u

nei

se n si bi

"gru';'in
itaii
"-Ju'e

;::iiilliJ,'*Iil;e;

.r.5r.r.

aato'ita'pl")t'i"*"'::"JJ:trXi;X*:;lt'ff:H:X"T:?:l
a va.riali a *
: i'l: ::.t ::[:.tJ:il.prin

u''u'"'

o bund robustele'

buci
pca
re9,

.n!

Manual pentru clasa a Xll-a

Reglarea automati a parametrilor proceselor tehnologice

DificultSlilein oblinerea unor performanle cAt mai bune cu ajutorulstructurilor.de reglarein

cascadd
s-:nt legate de alegerea 5i acordarea optimi a algoritmilor de reglare,
seama
ci
regulatoarele
tinand
:'lclelor interioare au referinla fixatd extern, de citre un alt regulator. in general, pentru
bucla interioard
se recomandi un regulator P sau Pl, gifoarte rar un regulator
PlD. Se mai recomandi ca bucla interioard
aiba o vitezi de rispuns mai mare dec6t bucla principald
;i, tocmai de aceea un regulator p este
+cvent utilizat
in cadrul buclei interioare, degi prezintd dezavintajul unei regliri cu eroare.
CreSterea factorului de amplificare in bucla interioari contribuie la mdrirea vitezei
de rdspuns

diminuarea erorii.
Structurile de reglare in cascadi sunt mai performante decdt structuriie convenlionaie cu
un
s'ngur regulator numai daci se alcituiesc in mod corespunzitor, alegdnd corect variabilele
inter'rediare giasigurdnd alegerea optimd a regulatoarelor.
Sistemele de reglare automati in cascadd sunt sisteme de reglare automata cu mai
multe
oucle de reglare. in cazul in care mdrimile perturbatoare pot fi mesurate, funclia
de reglare se
soate realiza prin elaborarea unor comenzi in funclie de perturbafie, rezult6nd un sistem
de
reglare automato cu acliune directa.
Daci se face at6t compensarea influenlei perturbafiei, c6t gi realizarea funcliei de reglare in
'aport cu mdrimea/mdrimile de referintS, rezultd o structuri cie sisfem de reglare
combinatd
si ia

fi9. 6.1).

!, - mdri m ea de i ntrare

(referinya) ;

- eracre (obotere);
y - mdrimea de ie;ire;
v - mariniea perturbotoote;

RA,, RAr- regulator automat;

T

traductor.

or
Fi9.6.1,

SRA

dupo referin,ta ;i perturbayie

lnstalaliile tehnologice au de multe ori o structuri complexd, care determini prezenla

mai multor constante de timp, corespunzdtoare prezenlei mai multor elemente
care provoacd
int6rzieriin transmiterea semnalelor. Structura sistemului de reglare in cascadd
este o structurd
cu o aplicabilitate foarte largi.
Procesul condus poate fi descompus in subprocese interconectate cauzal,
cu variabile intermediare accesibile mlsurdrii. Astfel, se poate alcitui o structurd de reglare
in cascadd, folosind un
numar de regulatoare egal cu numirulvariabilelor mdsurate din proces (fig.
c2).

l,-

marimeo de intrare (referin,td); e- eroore

zr- marime de ie;ire; v,, vr- mdrime

(abotere);2,,

perturbotoare; 1,,

l r-

morime de reocyle;

,, r- mdrime de comanda; m - mdrirne cje

execulie; RA,, RAr- regulotor outomat;
T/72- traductor; EE- element de execu,tie;
u

P,,

Pr- proces.

Fig.6.2. structuro sistemului de regrare in coscado a doua variabile, z,;i z,

Cnptrolul 6

Sisteme

a"'glo" ou'o^o"I
cauzal

(unica) determin6nd
cauzal' mdrimea de execulie
Cele cioui subprocese sunt conectate
variabilei de
ei' determini cauzal evolulia

evolulia variabitei i.;;;;;lirr.-

21,

care,rt

tJ"J'r

ie'ire

din proces.

RegulatorulRA,estedestinatregliriivariabileiz,sicompensiriiacliuniiperturbalieiv1,iar
de reglarein raport cu referinla
de u uriguru r;atiza'rea funcJiei
regulatorul principal RA, are rolul
doud regulatoare din
regulatorul secundar RAt' Cele
ptni'u
referinlu
sctp
acest
in
y,, furnizind
in regim de urmdrire'
cadrul acestei structuri funclioneaz5
constante de timp impor
aout tii'inarea a cel mult doud
Regulatoarer. a,pi).," p"t asigura
PID' in cazul
cea mai complicatd fiind regulatorul
transfer
de
funclia
cu
ti;i;
tante, regulatorul
nevoie de un regulator cu
multor constante de timp' am avea
mai
doreqte
se
structuri mai
care
in
PID' Dacd ar fi regulatoare cu
"tin.'inur".dec6t ."' u
complicatd
mai
de la
o structurd
'"wrutorului
suprapuse peste semnalul util
zgomotelor
urprinijrii
complicate, ar aparea dezavantajur
tipizate structurl
practicd, nu sI adopte pentru regulatoarele
in
aceea,
De
regulatorului.
intrarea
prD, recurgandu-se ra o compricare a
reguratorurui
ur"
."r"
decat
gi regi de regrare mui.omprcate
murte resuratoare tipizate' inss'
rui
care se transmit anumite
porliuniintre
urte impariiJ in mai m u lte
sistemrtui
a
fixd
pai.tea
suplimentar'
totodatd,
este regratd ie un regulator tipizat
in,.*.irurd
mrrime
fiecare
mdrimi intermediare:
ca in orice sistem de reglare'
u
regulatorul destinat mdrimii de ieSire 'j'i"*utuiexist6nd
alegerea 5i acordarea
cascaae sunt determinate de
in
,"gru"
de
structurilor
Dezavantaiele
fixate de cStre
buclelor interioare au referinlele
regulatoarele
deoarece
optim6 a regulatoareior,
un alt regulator.

;'

,r::::J::Jil:,'ff'::11:::5ff:::'T5l'i,".,.":u,

APlicalia

(ra rabricarea benzinei

curent, amestecare u u 1* 4 nuide
cu o anumiti
in amestecul respectiv' fiecare fluid intrl
comerciale, tn industria farmaceutic;).
regulator'
c. r"guE, in structura^lor mai mult de un care urmeazd
pondere. sRA cu uu.i" *rriif le conlin,
debitul
Snn de nivel in cascadi cu
in figura 6.3 este prezentati structura ''iui
unui sRA-Nivel'
un sRA-Debit' care este subordonat
conline
sistemul
op"rua.
si fie cunoscut ti
poate spune cd' pentru
de comanda SRA-Nivel' deci se
Referinla SRA-Debit lri" ,"pr"*ntat6
practic' elementul de execulie'
acesta din urm5, SRA-Debit ieprezinti'

#!::;::i]:;i:"i:y:1i'*,oo

volo.oreo

odaptor curefi - presiune;V,valoarea

maximd'a nivelului din rezervor;V ,debitulde
iinima a nivelului din rezervor; Qnivelul mosurat;
fluid; Q debitul de evacuare; H u - morimeo de
-'riLutiniliot(referinlo);
ilrinaa; R ,,'R z RR - robinet (element de execu 'tie
ia,"rr rt""nte componente ole

t/P

iisini; rc,

LT' LR - regulator
de presiune'
dercmperaturo'
nivel,
de
iipotzi;ional

reoulatorului automat; LC,

eig.

A.l.

SRA

de nivet in cascado cu debit

-roceselor tehnologice

td cauzal
de iepire

*!,:]:].^13::::.add

vor n evidenliare prin

comparalie cu SRA_Nivel
simplu, a carui
O.+.

structurd este prezentatd

in figura

:i v,, iar
eferinga

lare din
imporn cazul
ator cu
.rri mai

Idela
'ucturi
icare a
Fig.6.a.

, insd,

rmite
Sntar/
Jarea

cdtre

SRA

Nivel simplu

Dacd, in cazul unui

SRA_Nivel
riYS' simplu,
J"trvtu' debitul
uolfut e
Q variazd dintr_u
dintr-un motivoarecare
motiv oarecare (de exemplu,
de presiune p" n,l,
u, mnrrinr.
:'oerii

,tlillr"
13:.: cdderiid
^",^,..1,
*^.1i?j,;*#J;:.?:ilJ[:ffi1,],1:::j::li::-l...Ttr1,,,H,urm,ndca LCsi iireaduca,
I:,[?ii"?i;:TJ,J:[;:lXIillffi
lil[',T:,',H',Ij'ii;x,T,1H,T:Tl;*fl
fl ;ii,!',#ilil:,TX::rll::ti:*:lll":i:i:'X.:?::';ffi
a niver ru
r ordin u r a 0_20
,ffii :T:i::[$:tl;';#
j;;:
de
m
in
;
ute,
;:
;#'
."";';;
::
",:
:Hf:
;:;ff
;;#::i;
[:J;
" La :i::l
I perturbalie
li.il"l: : aplicatd
aceea5i
fr.rlii, .;
presiune pe R,),
ctul artfeir in." ,"l,ncAre : rrahir,,,;,,
^_i"t:ide
jiirfl:T j:,:LTil:r:
niverur H nu se
;T::,T::mj;1,..*n,Hp,f:",i':i;eT,,
modincd A$.d,;#iil;;ff:I,i:::i,?:ji^ , in 5-i0 secunde,
timp in care
:li?Jit'ffi
sunt
t er
eliminate
m
te ddee s RA-p fd
calllur
agenturui
raia
id .;
., ;;
d; ,"gi;;;
,ir"rri;
r, i; ffiffi:::;#,.;*ffi
," modifiro p.r^,,^"]s"Lye
ff ,Tflilli* :1,,1
'RA-D
modificarea

:I

su n

na

L - ni,velui de lichid
din rezervor;
F,- debitul de alimenture;

nei
ritd

F"- debitul de evocuore:

valoarea nrescrisd pentru
nivel;
t:,:r pe ntr u res t oreo d ebitu
t u i;
iLn(- regutotor
:?,
pentru reglareo nivelului.
L.O^-

::-

rzd
'ei.
rU

Fis.6.5. arsb,, d,
I

nGtniiiiiiiiilt

Reglarea in cascadd
este mai eficientd dacS
bucra secundard de
dec6t bucla princioalS
debit este murt mai rapidd
o" ni'"i' ;;;';;;.roectd
aceasta ..rinra, perturbaiiire
datorate schimbarii
eliminate o"

,.l,i,#11,l.u,fluid'sunt

nr.r.;..;;;;;;,;nr''rui

pot

modific;;;;;r"u

principard
datd conexiunea caracteristicd
de cascadd, prin care
reguratorur din bucra
,Iry.xff

n}tt IXH"T:t!:,::.";:';#i'""r"1fi
tJ,,t,;i;i;ffi

ff i"":[ff jLfr ijt*H:f ?f i::;

Xll;"?;'fl,?',:,lf"yorat tiaduc.*i,io. debit ,eluratoiurui

:+il?,',.i;*
.i" o"oi*lri de

arbitrare

alimentare.

'ior' fiind robustd

la

si
din bucra
perturbrriil. oui*ure
modificdrilor

ClplroluL

2
. - -. .+^m.rizirilor industriale, sunt
+r rrii
practica automatizirilol1::
Reglarearcmperaturii
,rri.
utilizatein
prin structuri
temp-e':,,::
siitemere a.,.gru1.'pentu
Hf,ffi;:XJ[':'i:H:ffiliqlq:1,
erc
(frg'
6'6)'
dupd
prin structuri de reglare
lrpa perturbalie

Aplicalia

,"utJut"

evoluate de tu"uoa''J'-ititgltt"

combinati dupd eroare

"'

drbitut agentului rcrmic;

tm p u o t
---';;:i;;;;
)'^'::'^'r1l,lf ;,
""
' o'
o asentutui rcr mic;
;ieciica

7-

y','

Agenl terrnn

'fi - draitulP'odusului;

rrroriotura Produsului;

'
i-i
-' ratli,i,o,P"ifi'o a Produsutui;
agentului termic;

Produs

--irns,tateo

oo

densitotea Produsului;

7 - re*ruo" ra o mestecului;
'i
tPecifico a omestecului;

-'ruilr,o
m estecul
i, - d rn sitateo a

este conex.iunea
Regrarea in cascad6

tipici intre

ui'

pentru reqla1,e1 temperaturll

bucra principard

sibucrasecundardp"":'-'.1::]1::'i:1;'i,,f,3;#r',:',:pt"ffiU::tf
f'

rezervor;
nivelul de tichid din

F
Fp

Tp

Produs

:[:iil:Ti::

em Perat ura

f'i - r"r,r"rotura

i ni,ti ol

a;

de ieSie;

-'ro,l[irro prescriso
'rilc
- ,rgutotor pentru

pentru rcmperatura;

'rhr'l,ii"i{o)r-pentruregloreodebitului;..-"
reglarea rcmperaturtt'

de agent rcrmic
'tul

oferd performanle
prezentat, in figura 6.8,
a
dupi abatere Si.perturbalie,
riodificarea.int6mplitoare
Schema de reglare
mentinerel:::::.u .o*p.nrur"u o.iiuri.tiii"r'produse'f,rin
superioare in raport
LtJr rurlrr "';;;Jrt
printr-o':i1li::
Drlnrr-u
'
F,
debituruide
debitului de produs
la o valoare constant,'
'- ,""0'ri. unui raport constant intre
ug"ntuotuitermic;idebitul
dintre debitul
de cascadd' se asigura
Pe lAngi p"'ro''Jnili"'tttutt"ii
regrati' nu se modificd
t'11'^=:;;;re
care.este
car"."tt: m6rimea
cirduri,
cilduri,
de
robusti atit
rr
iacire2
schimbdtorului
ieqirea schimbdtorurui
u rma re' o comporta
Temperatura de ra
rialilor ll J?::';fi :il
rr: ale debituluijl?::""
varlalrrru,l,"'o"on'i'i
uza va
cauza
F''
cinn ca
di
tat 5i T:
i,
dator
perturbaliile
la

i::[:*15::,T::Xiil;;;"
I
<

debite'

4'

::;ffi

Manual pentru clasa a Xll_a

Reglarea

automati a parametrilor procesetor

tehnologice

t
'i
T0

Produs

TRC
BP

Teo

Fig, 6.8,

Reg

lorea

- valoarea prescriso

pentru temperorura;

rnL-- regutotor pentru reglareo

debitului;

- regulotor pentru reAhreo trrperiiurii;

bloc de roport,

te m peraturi i d

r@

D Apticalia 3
Re g I a

rea co n ce nt rali ei

Astfel' in automatizdrile industriaie,

in special in domeniulchimiei,
sunt realizate ca sisteme
sRA pentru concentratie
de.reglar" Orp; eroare
frO.i"r.l,'.1 ,n finrru 6.8, dar mai frecventta
rng o'ej, I"pe*iv..

;ffi.xl.,i,1;:?iffi;:l::t'

",,,.*.i0.

,.s[i..;;0"-";;upd

eroare si

F,- nivelulde lichid concentrat;

\-

niveluide lichid diluont;

de lichid la ie;ireo din
rezervor;

F"- nivelul
L-<

Co

con cent ra! ia I i ch id u I u i

co n centrot;
con centrolia I ich id u t u
i d i t uat;

C"- concentrolia tichidutui ta

ie5ireo din rezervor;
Co--voloorea prescriso pentru
concentrotie:
reSuta.tor

pentru reglarea debitului;

l::-vvnL - regutator pentru

reqlarea concentroliei.

Fig.6.9. frn,orro Or ro

r - reoclio;
F,- nivelut de lichid concentrat;

\, nivelulde tichid diluant;

F"- nivelul de lichid la ie5irea
din rezervor;
q - con centralio lich id i I u i co
ncenrit,-''
Co

con centrali a I ich id u I

u i d i I uat;

C"- concentrafio lichidutui lo

ie5irea din rezervor;
r:r.rrescri sd pentru concentrolie;

f,,;rr!::
rnL - regul,otor

pentru reglorea debitului;

nL - tegubtor pentru reoloreo
rcmperoturii;
BP - bloc de raport.
t

Fig.6.10.Rrglor*drrce nt roli e d u p

ao

trr$ i a$ifiiili

CRprcr,ul 6

Sisteme de reglare automota in coscada

Cascada se realizeazd prin conectarea in serie a buclei principale de reglare a concentraliei

cu
bucla secundard de reglare a debitului de diluant Fo, care este marimea de execugie a
sistemului.
in aceastd configuralie, sistemul proiectat cu o astfel de structuri devine invariant la pertur-

baliile datorate varialiilor int6mplitoare ale debitului F-.

lmplementarea structu rii de+eglar,e in cascadi, .ur"'"rt" cea mai frecvent utilizati in practicE,
;i
este posibil5 fie prin utilizarea aparaturii cu semnal unificat de curent (4-20 mA), fie
a aparaturii cu
semnal unificat de tensiune (0-l O V..).
F,- nivelul de lichid concentrat;
T,

Cilduri

/1

[&,'-=>

Aer (O2)

te m

perotu ro

I i ch

id ul

i con

centrot;

T,- temperotura lo ie;irea din cozan;

ll

Fc

FRC

- regulotor pentru reglarea debitului;

TRC

FR

regulotor pentru regloreo temperoturii;

- inregistrator de debit

de aer.

Q27 :

Fig,6.1

1.

Reglorea temperoturii dupa abotere

Apiicalio 4

Masurarea debitului 5i a presiunii

in figura 6.12 este prezentat un sistem automat de masurare gi reglare a debitului gia presiunii.
Reglarea debituluiseface prin bucla 1, iar regiareapresiuniise realizlazd prin
bucla 2.

Regulator 2

x - morimea de intrare (referinyd);

y - marimeo de comondd;
w

- morimeo de reac.tie.

Mdsurarea debitului

Ventil de reglare

Ventil de reglare2

Autoclavi

Fig. 6.12. Masurareo debitului ;i a presiunii

D Aplicolio 5
Tipuri de scheme de reglare in coscada
Reglarea in cascadi se recomandd in cazul proceselor tehnologice cu numdr
mare de constante
de timp, care se pot descompune in subprocese care si nu contind
mai mult de

doud constante de

timp principale. Pentru compensarea constantelor de timp, este dificil si se utilizeze algoritmi
de
reglare tipizali (Pl, PD, PTD).in cazul utilizdrii regliriiin cascadi, in modelul matematic
al procesului
supus automatizirii, trebuie puse in eviden!5 mirimi intermediare care trebuie sd
fie accesibile
din punct de vedere fizic ;i misurabile prin mijloace relativ simple. De asemenea, ele trebuie
sd
rispundi la perturbalii mult mai repede dec6t marimea de iesire.

Manual pentru clasa a Xll-a

Reglarea automati a parametrilor proceselor tehnologice

spre alt utilizator

Sihima procesulul

I schimbitor de

cildurl

Schema procesulul
Respuns la o schimbare de incercare

Flr.6J 3" Brrtd

dr-."r*l

(Regulotor detemperoturo);
o temperoturii:TlC-Temperoture lnc)icating Controller

(Temperaturo).
TT -TemperatureTransmitter (Traductor detemperoluro);TEMP

Procesulreg[atestereprezentatde,.n'*o,ffiala!iadereglareCuprinde

procese, fluidul
regulatorulTlC, de tip PlD, traductorul de temperaturi TT 5i robinetele. in aceste
incilzitor, valoare
de incdlzit trebuie adus la o anumitl temperaturd, prin intermediul fluidului
fluidului. in
temperatura
stabilitd de utilizarea lui industriald, oricaie ar fi debitul de abur sau
valoarea de
funclie de valoarea abaterii, mdsuratd la iegirea din schimbdtorul de cdldurS, fala de
ale
tehnologice
condiliile
referinld, aplicatd la intrarea in regulatorul autornat 5i determinati de
robinetu lu i
utilizatorului de flu id incilzit, reg ulitoru ltrebuie sd modifice corespunzitor deschiderea
eroarea.
a
anula
de
(elementuluide execulie) de admisie a fluiduluiincdlzitor, cu scopul

CnplroluL 6

Sisteme de reglare outamota in cascado

Flow Tronsmitter (Traductor de debit);
FIC- Flow indicating controller (Regulotor
PID - litere de identificare);
TIC - Tem perat u r e n d i coti n g Cont r ol I er

FT

(Reg

loto r d e

te m p

erot u ro) ;

Temperoture Transmitter (Troductor

de temperaturd).
TT

abur s;::,
l,
r
t- - l)lj

I
*

t--

It
'T
I
ti - ----t'
,. t.,
I

- controller exterior;
- controller interior;

- proces exterior;

spre alt utili2

,tilizator

. rl

iac IL-- ] -r--,1il"L:rrryC

:-'a I
irrc
tt
-l**
'ti
-i----j

-l
_>l

,Schema proces!lui

proces interior;

- Flow Transmitter (Traductor de debit);

FIC - Flow indicoting controller (Regulator
PID - litere de identificare);
TIC - Temperature lndicating Controller
FT

(Reg

u I oto

TEMP

Bucli in cassacii

r de

te

mp

temperotura).

3
4

ro) ;

peratu r e Tra n s m itte r (Tra

TT
cie

e rstu

-femperatura;

Te

d u ct ar

- controller exierior;
- controller interior;
- proces exterior;
- proces interior;

LT

FIC

LevelTransmitter (Traductor de nivel);

- Flow indicating controller (Regulator

PID

Iitere de identificore);

LIC

Level reading to o controller

(lndicator de nivel);
FT- Flow Transmitter (Traductor de debit);
lN

- introre;

OUT

ie;ire.

Fig. 6,14. Buclo de temperaturo in cascado

FEvRtuRRe.
A. Completali spaliile libere.
1. La reglarea in cascadi se folosesc mai multe regulatoare ...(1)... .
2. Sistemele de reglare a temperaturii, utilizate in practica automatizirilor industriale, sunt
realizate prin structuride reglare dupd ...(2)... .
3. ...(3)... structurilor de reglare in cascadi sunt determinate de alegerea 5i acordarea optimi
a regulatoarelor.

ologice
4.Avantajulregldriiincascad5conducelao...(o)...,n,",
'vuLq rd o ".r4)... insemnati a duratei
regrare.
procesurui de

iffi'J1fi1,il,lltttod'

bucla secundard are

o dinamicd murt mai ...(s)...,
comparativ cu

stabirili vatoarea.de adevir

a urmStoareror afirmatii:
t' Reguratoarere bucretor
B'

ini"rioi.., ,"r"ri";;til.1'l'.;tr.

3:

ili.li;xi' ;?:::H:; * n [**n

:u;lu[ : ir,:il:

c' Enunlagi avantajele

gi dezavantajere

D.5e va intocmiun

:i :liy:.,," o.,"sr.,.l"if::I.,T,",'d

:ijlT[:::*,;:,.J,lmdrimilor
a criteriilor

un art regurator.

du

pd e r.a,e

(a

ba,e re,

regririi in cascadi.

cuprindd:

resrare in cere doud

bucre de resrare;

alese pentru

acordarea-ffi.,our"lor, pysqsrn
5ia regiror de
d) comentarii asupra
performanleror
rezurtate in
'rs,v, ,E-urrd.e
rn urma test,r..
cadd.
testSrii structurii de regrare
in cas_
,.

regrare

ooiinute;

Automate
programabile
*

inainte de aparilia circuitelor logice cu semlconductori, sistemele logice de control erau proiectate $i
realizate exclusiv cu relee electromecanice'
PlC-urile (Programmable Logic Controller) au
deapdrut la sfdrSitul ,nilot'60, ca nigte echipamente
dlcate, cu rolin achizilia de date, comand5 5i reglare'
utilizatefrecventinautomatizSrileindustrialeSiin
industria de automobile.
Un automat programabil este un ,,calculator"
o
specializat care realizeazi funclii de control de
diversitate de tipuri 5i nivele de complexitate' lnilial'
varianta englezi pentru denumire era de PC' dar'
datoriti neiesitiiii unei diferenlieri clare' a apdrut
Fig. 7.1. TiPuri de PLC-uri
denumirea de PLC. Scopul unui automat controlabil
a fost acela de a inlocui releele electromecanice 5i
schimbarii schemelor de comandd' Ele sunt
elementele de logicd; astfel, s-a ajuns la performania
ra rearizarea cirora s-a urmSrit eliminarea,
structuri destinate conducerii proceseror industriaie,
acestora cu structuri logice
in c6t mai mare m6surd, a structurilor logice cablate 5i inlocuirea
logice programate' microprocesoarele
programabile,cum arfi: memoriile semiconiuctoare, releiele
cu acestea'
gi ciicuitele specializate programabile, compatibile
s5 simuleze funclii logice realizate
un program stocat in memoria calculatorului este capabil
electromecanice' in general' automatele
inainte prin interconectarea unui numdr mare de relee
de complexitate medie' Ele
programabile sunt destinate automatizarii proceselor secvenliale
f u ncli i:
iea lizeaze, pri n log ica p ro g ra matd, u rmitoa rele
pe intriri;
- detecteaza schimbdiile de stare ale semnalelor aplicate
conform programului stocat in memoria
- prelucreaze togic, pas cu pas, informaliile primite,
program (MP);
programului stocat in memorie;
- emite semnale de comandi corespunzdtoare
ie$iri (valoare logici ,,1",LED aprins)'
- sernnalizeazd optic valorile semnalelor de pe intriri 5i
de
prosramabile conline, tn ieciiunea dedicati aplicaiiei' o zond
^^1.,^^irX
;iip"urtipr"xare/demultipt..*.r., memorare, separare salvanicd
acnrirzi
--l-.il asociazd
programabil
de semnai. Pe de altd parte, structurile de automati
ranCnt trafA2
- -..*ieA^1,,
^ractili.
configurarea
"i*rrt o interfali de diarog cu operatorur, permi!6ndu-iacestuia

;#;;;;;;i;r,"rate
in,.r"r.fi';:;;H;;;;;;"

;iffiil;.^ir,

:;*;Hfi'a.ioniu."re

r,eginiurilor de lucru 5i intervenlii in situalii speciale'

stdri
,r. mai mutteintrari,prin intermediul cdrora interpreteaze
6-l
^..:-+X
comutatoare' De asemenea' existd mai
logice,,inalte'i respectiv,,joase'i stSri transmise de senzori 9i

;;;,*;;;r"ri,.r.nlitplci

Manual pentru clasa a Xll-a

Reglarea automati a parametrilor proceselor tehnologice

ci rora dispozitivul transmite semnale,,inalte" sau,joase"

c6tre contactoare, motoare, ldmpi, sau orice alte dispozitive care pot fi controlate prin intermediui
semnalelor de ti p,,inchis/deschis'i
Folosind automatele programabile, se pot realiza instalalii de comandd automatd secvenliale, de
complexitate medie, de conducere a proceselor tehnologice din metalurgie, construclii de ma5ini,
chimie, din industriile: alimentard, a materialelor de construclii, electrotehnicd etc. Din punctul
de vedere al complexitilii, automatele programabile sunt situate intre echipamentele clasice cu
contacte sau cu comutatie statici ale instalaliilor de comandi 9i calculatoarele electronice.
multe terminaie de ie5ire, prin intermediu

Existd mai multe tipuri de automate programabile (AP), clasificate astfel:

1. Dupd principiul constructiv al AP, existi:

au structura aseminitoare unitSlilor de control ale

procesoarelor. Sunt construite in serie mare, ca sisteme inglobate 5i pot fi programate doar
de personal cu pregitire superioarS;
. Automate progranabilevectoriale- sunt, de fapt, microcalculatoare special construite pe care
se pot implementa, prin programare, structuri de logicd combinalionali 5i secvenliale.
2. Dupa numdrul de procesoare al AP, existS:
. Automate programabile cu un singur procesor - folosesc un tampon de memorie, numit
imagine de proces,incare se pistreazd valorile intririlor 5i ale iegirilor din proces; pe perioada
execuliei programului, gi care este actualizat la sfdrSitul execuliei programului;
. Automotprogramobilemultiprocesor-la care modificarea stdriiieSirilorSisesizarea modificSrii
stirii intririlor se realizeazd imediat.
3. Dupa dimensiunea magistralei de date, existS:
.Automote programabile cu prelucrare la nivel de bir - sunt automate programabile la care
dimensiunea magistralei de date este de 1 bit, astfel inc6t operanzii care se proceseazi au 5i
eidimensiunea de 1 bit;

Automate programabile algoritmice

Automote progromabile cu prelucrare la nivel de cuv1nt de,,n" bili - sunt automate programabile
>
la care dimensiunea magistralei gi a operanzilor este egald cu lungimea acestui cuv6nt, n 8.

Auto,rnote programobile mixte

- sunt automate programabile

prevdzute cu doud

unitili

de

calcul aritmetic 5i logic, una pentru procesare pe 1 bit 5i alta pentru cuvintede,,n"bili.

Avantajele lucrului cu automatele programabiie sunt urmdtoarele:

- flexibititate: prin intermediul automatelor programabile este posibili conducerea concomitenti a mai multor dispozitive, folosind un singur automat programabil; fiecare dispozitiv va
avea programul propriu, care va rula pe automatul programabil;
- implementarea schimbdrilor gi corecyia erorilor: prin utilizarea automatelor programabile,
schimbdrile sau corecliile pot fi efectuate foarte uSor in program;
- pre;ul de cost redus;
- posibilita.tidetestare: programul poate fi rulat 5i evaluat inainte de a fi instalat pe automat,
pentru a realiza conducerea dispozitivului;
- vitezo de operare: este dependenti de timpul de scanare al intrdrilor, timp care, in prezent,
este de domeniul milisecundelor;

prin introducerea diagrametor ladder, respectiv a metodei booleene

de programare, a fost facilitat accesul la mediul de programare;

- modulde programare:

lv

CLpnolur 7
- documentarea;
- securitatea;
- gabaritulredus;

- Automateprogramobile

electrica;

-'ronsumul redus de energie

- fi obititatea ri di cato;
de conexiuni 5i de cobloj;
- consumulrrau. ii conductoare
'tii;
- imunitateo sporita la perturba
intr-un mediu industrial obiSnuit'
sigutra
funclionarea
putem menliona:
cu automate programabile,
Dintre dezavantajele lucrului
programabil relativ
-aplica'tiile,,fixe,,,uneleaplicaliinuaunevoiedeautomatp,og,u'n.bil,dincauzagradului
achiziironErii unui automat
n"*riiutea
neexistino
comprexitate,
de
foarte mic
condilii care pot
sofisticat;
'"""temperaturi ridicate sau alte
existd
medii
unele
in
friatemele de mediu:
acestea sunt greu sau chiar
programabile' motiv pentru care
automatelor
duce la deteriorarea
auto,-,n:tl:;'.?;
pr.ocesutui, de multe ori, folosirea
illllll,oro, daci nu apar schimbdriin cadr.ul
matului Poate fi mai costisitoare'

cu preluct?': li-iilel de bit

7.2.L Automate programabile
prelu.r# tu nivel de bit implementeazS
Autcmateie programabile cu

structuri com'plete de

tipul:
de extensii funclionale' de
automate finite, permilind o serie
- calcul aritmetic;
- temPorizdri;
- contorizari'

Consola de
prograrfiare

unrt*Iea
carrtralS

P*riterice de
, , .intrara.'

Periferice

Periferice cle
. . iegire

interne

programabit to nivel de bit

Fig,7.2. Schema-btoc a unui aurcmat

asemSnitoare cu a unui calcura niver de bit (ApB) este

structura unuiautomat programabir
ieSiri din proces, in
un numSr mare de intrdri gi de
controreze
s6
trebuie
ApB
un
rator.in schimb,
in timp real, arhitectura interni
ridicati. pentru a putea rdspunde
siguranl;
de
condiiii
redus'
eite simptini-atd, iar setul de instrucliunieste

i*.rr..td

intres

n
re coo rd neazi ctivitatea
B,
lffih:ffiffil':ll: :tii,iltp
este
2, consota de prosramdre f,11e5
proeram;
acest :::::il:
"'nipunrln-til{::ai: APB'
ffi;:";5';;;jt;t'J' in memoria de prosrame a

ca

u I si ste

m;

ce va rula pe

Manual pentru ciasa a Xll-a

3' Periferice de intrare

Reglarea automatd a parametrilor proceselor

tehnologice

- sunt blocurile funcfionale prin care

(de la intreru pdtoa re, com utatoa re,

contactoa re, reree,

4' Periferice de ieSire

ApB primeSte informalii din proces

itatoa re);

- sunt blocurile funcfionale prin care ApB trimite comenzi in proces (de
exemplu, pentru alimentarea unor bobine de relee
sau contactoare, sau pentru aprinderea
unor lSmpi de semnalizare);
5. Periferice interne (temporizori/ contorizari)_
sunt btocurile funclionale prin care se pot genera
intervale de timp gi contoriziri de evenimente;
6'Magistrcla internd - este reprezentatS de conexiunile
prin carese face schimbul de date
intre modulele componente ale automatului gi
este structuratd funclionalin:
' magistrola de date - pe care circuld datele inspre gi dinspre unitatea centrald;
' magistrala de adrese - pe care unitatea centralS dlpune adresele perifericelor;
. mcgistrala de control- pe care
circuld semnalele de comandi.

Port de

;wi,#:,il,
Port de
*xtensie

Fiq.7.3. Exemplu de

pLC _

Mitsubishi FX3t

Atrtomatele programabile la nivel de bit (APB)

indeplinesc sarcini de conducere pr.oprii
echipamentelor cie comandd discretd a proceseror
industriale, permiland:
- detectarea valorilorsemnalelor, furnizate de: butoane cu menlinere,
butoanecu autorevenire,
comutatoare basculante, Iimitatoa re de cu rsd;
- prelucrarea infoi'mafiilor furnizate de aceste elemente, pe baza
unui program inscris
intr-o memorie, in vederea emiteriisemnalelor
de iegire care comandd elemente de tipul:
contactcareror; rereeror; erectroventireror,
erementeroide semnarizare etc.
Modul de conectare al unuiautomat programabil
cu prelucrarea informaliei la nivel de bit, la
un proces, este urmdtcrul:

Modul de temporizare/contorizare

Fig.7.4, Modul de conectore a unui outomat progromabil

ta nivet de bit

Ceplrolut- 7 - Automate programabile

programabile, cu
Structura minimati a unui sistem de conducere a proceselor cu automate
prelucriri la nivel de bit, este formatS din trei unitdli de bazi:
, Procesorulcentralde prelucrare logici a programului rezident in memoria program;
, Modulele de intrare-ieSire - care realizeazi cuplarea cu procesul condus;
. Consolo de programur" - rut" permite configurarea sistemului de conducere'
procesorul central (logic) de prelucrare a inftrmaliilor este compus dintr-o unitate centrali,
program, memoria pentru stocarea temporai'5 a datelor, modulele de temporizare/contomemoria

ie5ire'

btcurile de multiplexare gi demultiplexare a canalelor de intrare, respectiv de

din memoria program'
Unitatea centrali prelucreazi operanzi pe un bit, conform instrucliunilor
o modularitate de
avdnd
Memoria program este o memorie fixd, de tip PROM sau EPROM,

rizare gi din

1 kcuv6nt.

de alimentare,
Memoria de date este de tip RAM $i este pr,otejatS impotriva cdderii tensiunii
fiind alimentate pe baterie de acumulatori, cu autonomie de36-72 de ore'
de ordinul milisecundelor
Modulele de temporizare/contorizare asiguri temporiziri de la valori
p6ni la valori de ordinul orelor sau contorizSri de evenimente de proces'
galvanicd, a semnalelor
Modulele de intrare/iegire realizeazd o adaptare statice, cu izolare
vehiculate de automatele programabile la canalele informalionale.
sau curent
Modulele de intrare/ie'ireicceptd, respectiv genereaz6, semnale in curent continuu
sau
continuu
in
curent
(5,24,48,
V
I
10
altei'nativ standardizate infuncgie de nivelul de tensiune
A,
0,15
fiecdrui canai (treptele fiind de: 6 mA,
1 10 gi 220 V in curent aitern:ativ), decurentul asociat
(8, 16, 24,32).
0,5 A, 1 A, 2,5 A) 9i de numSrui de canale de intrare sau ie5ire
comenzile
Moduiele de intrare transformd semnalele referitoare la starea procesuiui condus 5i
daci este cazul,
operatoruluiin semnale logice (niveleTTL), filtreazi aceste semnale SiefectueazS,
conversii de tip serie-paralel sau paralel-serie'
in general, intre
Modulele de iegire convertesc semnalele logice in nivele de tensiune cuprinse,
24-220V giefectueazd conversie de tip serie-paralel'
este memorat programul
Consola de programare arein structurasa o memorie de tip RAful,in care
program a automatului'
memoria
in faza de experimentare. Programul validat este apoi transferat in

Periferice de iegire:
. BCC (blocul de iomandi alcanalutui) - are rolul blocului de multiplexare 5i ieSire de date
pentru fiecare canal de
de la perifericele de intrare gi, in pius, are un element de memorie
iegire, in vederea pdstrdrii stdrii canalului.
. BE (blocutde ietire) - realizeazi adaptarea de nivel a semnalelor de ieSire.
. BDA (blocul de decodificare a adresei) - prime;te semnalele de adresd de pe magistrald
placS cu ajutorul unor
gi compari adresa de pe magistralS cu adresa modulului stabiliti pe
microintrerupdtoare. BDA emite semnalul de recunoattere a modulului.
r Periferice de intrare
. BDA (blocul de decodificare adrese) - are aceea;i funclie ca 9i periferic de ie;ire.
. BpSl (blocul de prelucrare a semnatuluide intrare) - asigurd adaptarea semnalelor recepcu nivelele de pe placi. Realizeazd, totodati,
lionate din proces pentru a deveni compatibiie
izolarea galvanicd intre proces 5i unitatea de comand6'
. BMED (blocul de multiplexoare ;i ie;iri date) - realizeazd o multiplexare a semnalelor de
la intrare, iegirea sa fiind conectatS la magistralele de date.

r Periferice

interne

de intrare
Sunt module de temporizare 5i contorizare. Ele sunt, in acelaSi timp, module
module de ieSire.

5i

Manual pentru clasa a Xll-a

Reglarea automati a parametrilor proceselor tehnologice

Magistrali adrese
tt

II

MagistralS control

Magistral; adrese

tt
||

Magistrali conhol

Magistrali date

BDA

BE1

u(

:ur
I

BEn

Fiq.7,5, Periferice de ie;ire

Fig. 7.6. Periferice de intrare

BDA (blocul de decodificare adrese) - conline 8 sau 9 intrerupitoare, prin pozilia cdrora se
fixeazd adresa perifericului. Decodificarea adresei se face prin compararea conlinutului magistralei
de adrese cu semnalele date de microintrerupitoarele de pe modul.

Fig. 7.7. Periferice interne

(blocul de comandi al canalului) - conline cate un bistabil pentru fiecare bloc de

temporizare. in bistabil se memoreazd comanda blocului de temporizare. Citirea blocului de
BCC

temporizare se face prin blocul de multiplexare gi iegiri de date.

7.2.2.Programarea automatuiui programabil la nivel de bit

funclionirii, executi, intr-o ordine logicS, instrucliuni
programul
programe.
ce compun
aflat in memoria de
Acest lucru este posibil deoarece instrucliunile din program aparlin unui set de instrucliuni
concepute special pentru automatul programabil respectiv gi pe care acesta le inlelege.
Fiecare automat programabil are propriul siu set de instrucliuni ce acoperd toati gama
de operalii necesard achiziliei datelor din proces, prelucririi lor 5i, apoi, trimiterii comenzilor in
Orice automat programabil, pe parcursul

proces.

CnptroluL T

Automale programabile

Pentru exemplificarea noliunilor de automat

programabil, se va folosi simulatorul Logixpro, dez_
voltat de Bill Simpson (thelearningpit.com).
Programul conline cele mai utilizate instrucliuni
ale releelor logice. Programele au o structurd de tip
sca r5.

lnstrucliunile releelor logice pot fi grupate in

doui categorii: instrucliuni de intrare gi instrucliuni
de iegire.

Fig. 7.8. Sim ul atorul Logixp ro

Tabel

XIC

releelor
tnsiiucliuh i Ae.intraii:

It

xlo -l/t-

lnstructiuni de iejire

Este analog, ca efect, unui contact

de releu normal deschis. La aceastd
instrucli une, procesorul ui

Este analog bobinei unui releu.

OTE

i se pune intrebarea:

-o

Are valoarea
^ rnstrucliunealogicd,,1'l at6ta timp
cat
de intrai.e are valoarea

,,Contactul este inchis?,i

log icd ,,adeva rat,i

Este analog, ca efect, unui contact

de releu normal inchis. La aceasti

Este analog bobinei unui releu.

,qre valoarea logici,,f i daci instructiunea
de intrare a avut la un moment ante'rior de

instrucliune, procesorului
I se pune tntrebarea:

OTL

-(L)-

tfqp, valoarea logicd,,adevdrat,i

attfet spus i"e;iqga i5i mentine starea
tt oupa tntaturarea cauzei.
,

,,Contactul este deschis?,i

OTU

(u)-

Este analog bobinei unui releu.

Are va.loarea logicd,,0'i dacd instrucliunea
de intrare a avut la un moment anierior
de.timp, valoarea logicA,,adevirat;; atttet spus i,e,si1ga igi menline starea
tt oupa tntaturarea cauzei.

Deasupra fiecdrei instrucliuni se gdse|te o combinatie de

litere gi cifre. programul se executd
linie cu linie, de la stdnga la dreapta, incepdnd cu linia 000.
Pe aceia5i linie se pot gisi instrucliuni de intrare gi
de iegire a$ezate in serie sau in paralel.

Tabel7.2.Ti,

de

instructiuni
':Expliiatii

,.Foimat

o
I

O:e/b

l:e/b

E&mplerr,ri

iesire (output)

intrare (input)

delimitator pentru element

E

numdr slot (zecimal)

delimitator de bit
numdrulterminalului

O :2

/ 0 iesirea 0. slot 2

l:1 / 2 intrarea

2, slot

Pentru a edita un program este nevoie de realizarea unei

diagrame de tip scard. simulatorul
oferd posibilitatea realizdrii acestei diagrame folosind operalii
de tip,,drag anj drop,i

Manual pentru clasa a Xll-a

li/.":
')

Reglarea automati a parametrilor proceselor

tehnologice

& {d bs kt;i6-;
*1e1&i ,1

(-. -

'l i.i

i!H3J.S#trlflj$*ixl
ilk i1aturl ,Wsl $sel
i

-.

Din meniul File se acceptd parametrii

ferestrei de lucru. Din
fereastra de simulare in partea
tiangj,iur in partea

meniul simulationsse observd

dr;.;;, ;";eastra de editare a programurui.

Rula.ea unui orogram se realizeazi
dupi ce ...rlu , fost incdrcat cu ajutoi.ul
butonului
"-""1i., ," serecteazd opriun* Run. Laareserea-opliunii

?::r;::1;.'iliJ,i:If;:L'

srep,

*
D Aplicalia

Aprinderea unui bec din localii

diferite
Pentru realizarea programului,
Fereastrd de simulare:

din meniu I simulationse alege opliunea

t/o simulation.

. O.i

, 0:6
;EN

'jEr
F:EI
'j@
-:l4t
)a
-i[I
-iEl
.:@,

'rla,l

Bl

EII

llll-o
lll-En
li'- g
j+,8
L-

rtE

ml
ml

lE
:E

,m!

EI
ml
Ef

Fig.7,t 0. Fereostrd

ET

IEi
Ill:

mi

de simulore cu

E!
ET

rrr
.trE

'lEl

EI
EA

opyiun"o

ieI
:rcr
:IEI

IE

IEI

IA

m'
IEI

t/Oiiulorion

cnplroluL T - Automote programabile

Fereastrd de editare:

Pantt, aceastd aplicalie, avem nevoie de doui comutatoare normal deschise'

O:Z/Z

l:l/Z
0tr2

irrlS

Stop-S0
Fig.T.ll.Fereostrodeeditarecucomutotoarenormaldeschise

Fereastrd de editare: lnstrucgiuni pentru contorizare

{':r:nt Up

lcr::rtev {5:l
1[
Presel
0
-A.crrr;:r

CS:ltrTJ

-f-JL -*..C*tr:ri

..

--

u:

-. ,..-d

Ulhit

Csuntgtt#llfil
C5:1.{:i{
Courri

B*nslii

{rNn
Fig. 7.1 2. Fereastra de editare cu instrucliuni pentru contorizore

D Aplico,tia2
Controlul unei uti de garai

pentru realizarea programului, din meniul Simulation se alege opliunea Door Simulation.
sistemul conline: un motor reversibil, o u5e culisantS, o pereche de limitatoare de curs5, un
panou de control.
La realizarea programului trebuie sd se lind cont de adresele fiecdrei comDonente a
sistemului.

Manual pentru clasa a Xll-a

Reglarea automati a parametrilor proceselor tehnoiogice

Fig. 7.13. Op;iunea Door Simulation pentru controlul unei

u;i de goroj

cand uga este inchisi comple! ambele limitatoare de cursd (at6t

cel pentru,,inchis,j c6t 5i cel
pentru ,,deschis") sunt in starea
,,activat" (inchise). Deplasali cursorul mouse-ului peste fiecare
limitator 5i veli vedea un text care descrie starea fiecdrui
comurator.
ca sd filisiguricd aliinleies modul de adresare gi stdrile
iniliale ale limitatoareioi., treceliautomatul
in modulRun, pentru a porniscanarea intrdrilor.
Deschidetiapoifereastra DotcTabie,fdcdndclic pe iconila
DataToble.Selectalidin fereastr a Data
Table, din secliunea Table, opiiunea tnput Table.
Vizualizali starea fiecdrui bit asociat intrdrii corespunzdtoare
din modulul de inir.iri I:1. Observati
ci bitul l: j /02 este in starea,,High" sau,,Adevdrat,,(acjicd,, r ,,logic). Folosili
mouse_ul ;;;ir;;;rr;
butonul Srop de pe panoul de control observali modificSrile
in Tabelul de Date.
5i
D Aplicalia 3
Dozarea materiei prime dintr-un siloz

Pentru realizarea programului, din meniul simutation

se alege opliunea 5/o simulation.

Principala funclie a instalaliei este aceea de dozare

a materialului care se scurge dintr-un rezervor in
containerele care se deplaseazd pe o bandd rulantd.

containerele sunt oprite in dreptul gurii de vdrsare din

rezervor

de pe bandd
La aceasti aplicalie putem realiza

gi,

dupd umplere, sunt scoase.

trei programe. Fiecare program poate fi realizat separat,

putandu-se utiliza doar partea comuni.
Primul program poate sd controleze silozul astfel
inc6t si se realizeze opera[iile de pozilionare
gi de umplere a cutiiror care circurd pe
bandi in mod continuu.
Al doilea program trebuie sf, controleze procesu\ de ump\ere a\ containeru\ui
;i s6 permit6
repornirea manuald a procesului. Procesul se incheie dupd umplerea
unei cutii.
Al treilea program, o imbundtS[ire a celui de-al doilea program, permite
derularea procesului,
folosind un comutator cu trei poziliide pe panoul de controi.in
pozilie,
sistemulfunclioneazi
irima
in,,Mod continuu'; in a doua pozilie, sistemul trebuie si funclioneze
in mod,,Restartare manuali,i
iar a treia pozilie este pentru modul,,Fdri umplere"(cutiile se vor
deplasa pe bandd, fird si se mai
opreasci pentru umplere).

cnplroluL T - Automate progromobile

I Rux o:zru
l ftL o'zm
IFULL

I
f
!

or?io{

LEVEL SEIISOR
11,,04

Ruu o:zloz

nlr-

orzma

ruu- oan*

l0lsrnnr ttioo
l0lsroP rrmt
Fig.7.l4. Op,tiunea

Silo

Simulotion pentru dozarea moteriei prime dintrun siloz

D Apliec{ia 4
Animalie cu funcfionarea unui PLC
pentru
Se.ya lansa in execulie programul aflat la adresa http://www.plcs.net/,
narea unuiPLC.

studia funclio-

Fig.7.15. Analizo func,tiondrii unui PLC

Aplicalia 5

Sistemul de eviden,ta automatd a locurilor dintr-o parcare

program software.
Logica circuitului este stabilitd in interiorul PLC-ului prin intermediul unui

programul este introdus gi vizualizat prin intermediul unui PC conectat la portul PLC-ului
(programming port).

Manual pentru clasa a Xll-a

Reglarea automati a parametrilor proceselor tehnologice

Numdrulde intrdriSi de ie5iri pentru

t 2 intrari pentru PLC:

PLC este:

un senzor ultrasonic pentru deteclia iegirilor (OUT);

un senzor ultrasonic pentru deteclia intrdrilor (lN).
Totalul intrdrilor PLC este de minimum 2.
t 2 ie;iri pentru PLC:
- comandi pentru afigaj parcare plini -,,FULL";

- comandi pentru

afigaj parcare goalS -,,EMPTY':

Totalul ie;irilor PLC este de minimum 2.

Fig. 7,16. Sistemul de eviden[a automato a locurilor dintr-o parcore

Secvenla programabild pentru PLC arati astfel (pentru capacitatea parc6rii

cinci autotu-

risme):

t,,FULll'display = 65

- Pentru senzorul de intrare activat (lN), increment5m numarul ma;inilor din parcare cu 1.
- Dacd numdrul ma;inilor este mai mare sau egal cu 5 (capacitatea parcirii), se aprinde indicatorul de parcare plind (,,FULL" = ON) ti se reseteazd afiSarea de parcare goalS
(,,EMPTY" = OFF).
r,,EMPTY"display = gp
- pentru senzorul de ie;ire activat (OUT), decrernentdm numdrul ma;inilcr din parcare cu 1.
- Daci numirul ma;inilor este mai mic decdt 5 (capacitatea parcdrii), se reseteazd indicatorul
de parcare plini (,,FULU'= OFF);ise aprinde afi;area de parcare goali (,,EMPTY"= ON).
r Setarea datelor
- Putem seta capacitatea parcSrii (numirul maxim de maginidin parcare este 5).
Pentru un PLC tip FX-Mitsubishi, stabilim:

INPUT PLC:

X000; senzor ultrasonic pentru deteclia intririlor (lN);

X001; senzor ultrasonic pentru deteclia iegirilor (OUT).

Atribute:
- Y0O0; comandd pentru afi;aj parcare plinS,,FULll'display'
- YOO1; comandi pentru afi;aj parcare goa15,,EMPTY" display.

CRplloLuL T

- Automate programabile

a afiSajelor parcare goald -"EMPTY',i

schematic, putem descrie procesul automat de comandd
7'18'
respectiv p.r.ui. plini -,,FULlli prin schema logici din figura

$rrj'MPTY =aN

Assi'ruLL"

= oFF

Fig.7.18. Schema logica a unui sistem de

e,tiden,td outomotd a locurilor intr-o parcare

Fig. 7.1 7. Diag ra ma Ladder

programabil'
Existi mai mulli factori care concurd la alegerea tipului de automat
de alegere cel mai important este numdrul de intrari
1 . DacS apiicalia este mai simplS, criteriul
gi de ieSiri, precum Si dimensiunea programului utilizator'
Magistrali de comunicalii AP

Module distribuite de intreri, ietiri

Modul

intriri I iepiri 2

Proces r&spAndit in n loc{ii

cu AP conectot prin intermediul
distribuite de intrdri/ieSiri
module
la
speciole
unei magistrole

Fig.7,19, Conducerea proceselor

Manual pentru clasa a Xll-a

Reglarea automati a parametrilor proceselor tehnologice

2. La aplicaliile mai complexe (de exemplu, la o magind-unealti comandatd de un AP), sunt

luali in considerare, pe 16ngd numdrul de intriri/iegiri, timpii de rospuns dimensiuneo
Si
5i
memoriei, care trebuie si inmagazineze un num6r mare de date.
3.in cazul proceselor risp6ndite in mai multe localii, este mult mai indicatd alegerea unor
module de intrare/ie5ire distribuite decdt a modulelor de intrare/ieSire dispuse pe automat,
ca in figura 7.20.

Proces n localii

Fig.7.20. Conducerea unui proces cu un outomot programabil

Aceastd solulie duce la reducerea numdruluide cabluride legitur.i, comunicatia intre modulele

de intrare/ieSire 5i unitatea centralS a automatului programabil fdcAndu-se prin intermediul

magistralei de comunicalie, pe un numdr redus de fire. in acest caz, pi viteza de rispuns poate
fi
simlitor maimare.
4. Daci procesul automatizat poate fi imparlit in subprocese relativ autonome, atunci varianta
automatelor proEramabile dedicate subproceselor, interconectate ?n retea, este solu!ia
cea
mai bund (fig.7.21).
MagistraH de cornunicalie Inlre Ap

Subproces 2
Fiq.7.21. Conducereo subproceselor automate

cu

Ap

conectate prin intermediul unei magistrale speciole

Alegerea limbajului de programare depinde de utilizator gi de complexitatea

algoritmului de
conducere.

GRptro:-uL 7

Automate progromobile

EVALUAR
A. ComPletali sPaliile libere'
proceselor industriale'
1. Automatele programabile sunt structuridestinate "'(1)"'
lucru ;i intervenliile in, situalii speciale'
2. ,..(2)... configureura "gim"ile de
programabile' cu
d" tonJuttre a pfoceselor cu automate
3. Structura minimati u u,.-ui sistem
unit5lide baz5'
prelucrdri la nivelJe bit, esteformatd din "'(3)"'
ie;ire de date de la
al canalului are r"irr ui".riui de multiplexare 9i

4. Blocul de comandi
perifericele de ...(a).
comandi 9i reglare'
S. ....tS1... are rolin achizilia de date'

afirmalii:
Stabilili valoarea de adevir a urmitoarelor
programabile este cel al dimensiunii
l.Cel mai utilizat criteriu de clasificare a automatelor

B.

semnare furnizate de
permit detectarea schimbsriivaroriror unor
furnizate de aceste elemente'
diferite elemente 5i fi"f u.iut.a informaliilor
semiconductoare'
structuri in care se gdsesc memoriile
3. Automatele programabile sunt
specializate programabile'
relelele Iogice programate, microproc"toui'f" 9i'circuitele

, I;,rJil:15:i1$I:-abire

automate
sistem de conducere a proceselor cu
c. Prezentali structura minimali-a-unui
programibil",., prelucriri la nivel de bit'

D.AsocialiCorespunzitorcriteriiledeclasificarealeAPgitipuriledeAP.
fiiteiii,a'a.
i

ifid iE,[e

1.

PrinciPiul constructiv

3.

Numirul de Procesoare

2. Dimensiunea magistralei de date

a; Automate programabile multiprocesor.

prelucra"
b) Automate programabile cu
li':J 9:
la nivel de cuv6nt
prelucrare
cu
programabile
c) Automate
i) Auto*ut. programabile cu un singur procesor

l'

.j Autorut"

programabile vectoriale

f) Automate Programabile mixte..

g) Automate pro

grlneqEj]geritmice

li:

Manual pentru clasa a Xll-a

Regtarea

automati

parametrilor proceselor tehnologic

REZOTVARI TESTE DE EVALUARE

CAP.l

l. incSlzire; 2. Kelvin; 3. pI gi ptD; 4. absolut5; 5. doui.

B. 1. A;2. F;3. A.

A.

c'

implicit,.rezistenla termorezistenlei sunt determinate de

temperatura mediului.
l'rTeT,p:ratura $i,
2' lncilzirea este produsd de curentul electric care str;bate
termorezistenta.

CAP.2

A' a) aparat pentru misurarea presiunii cu tub.Bourdon; b) presiunea;

c) N/m2 sau pa; d)

t - element
elastic;2-pdrghiedelegdtura;3-sectordinlau4j,;;i";;5_acindicator;6_cadran;7_cep

filetat de legaturi sau element de legdturd; e)'oeformiliile

tubului curbat, de secliune ovald, sunt
transmise printr-un mecanism cu roti dinlate la axut aiului
inaiiat*, ..1. ;; il;j;;rrd pe scara
gradati circulari indic6nd direct presiunea misurati; f) manometru
cu tub spiral sau manometru
cu tub
elicoidal.

B.1-d;2-b;3-b.
C. 1

lungime, masd

5i

timp;2 - Bourdon, spiral sau elicoidal.

CAP.3

A.1 - cota;2 B. 1

-d;

- c;3-

5ipl;3 - nivelmetre;4_ l0GHz;5 _ servomecanism.

b;

C.1-A;2-F;3-f.

+-a; 5 -

e.

CAP.4

A' I - volum;2 - debitmetreie electromagnetice;3 rotametrul;4

- Iegea lui Bernoulli;5
B.l-F;2-F;3-A..

c' Principiul de funcrionare al debitmetrelor

debitmetru este prezentati in figura

4.5.

pl.

se bazeazitpe iegea inducliei. schema de pr.incipiu a unui

CAP.5

A.1 -aerumed;2 - umidometru;3 _ punctde rouit;4_gaz;5_doud.

8.1-A;2-A;3-F.
cl ventilator

c' Psihrometrul

de tip Asmann consta dintr.un termometru uscat un

termometru
$i
umed' Termometrul umed este infiturat,intr-o pa;,
fiigrtlcopice imbibari cu api. capetele
termometrelor sunt scaldate de curentul de. aer urea
arpiiui Je c;tre un mic ventiiator, actionat

cu resort metalic sau electric, cu o vitezi mai mare

de 2,5 m/s. Datorit;.evapordrii, temperatura t,.,
indlcat6 cje termometrul umed, este mai micd cie.c6t
t"n",p.ruiu[
indicat6 de termometrul uscat.
cu o expresie matematici, se poate carcura umiditatea rerativd \,,
a aerurui.

CAP.6
A. 1 - tipizate; 2 - eroare/abatere; 3 _ dezavant

B.1-A;2-A;3-A.

aje; 4

_reducere; 5 _ rapidd.

c'Avontaie: reducerea insemnati a duratei procesului de reglare;

posibilitatea limitdrii simultane
varialiilor mirimilcr intermediare. Dezavantaie.. alegerea
qi-u.oioiruu ;pii,rrd , ;;;Jiutour.tor.

CAP.7

A. 1 - conducerii; 2

B.1-A;2-A;3-A.

- operatorul;

3 _trei;4 _ intrare; 5 _Ap.

c' structura minimalS a unui sistem de conducere proceselor

cu automate programabile, cu
-a
prelucrdri la nivel de bit, este formati din
trei unitSli
ie
baz;:1. pro."rorrt cenirat-oe prelucrare
logicd a programului rezident in memoria program;
2. Modulele de intrare/iegire care realizeazi
cuplarea cu procesul condus: 3. consola de programare

conducere.

D.1 -e,

g;2-6,c,f;3 -a,

d.

care permite configurarea sistemului de

Bibliografie
l.Borangiu,Th.,Dobrescu,R',AutonoteProgromo,bile'EdituraAcademleiRomine'Bucure;ti'1986
pin'd mosuioreo debitutul' http://facultate'regielive'ro
2. Bucur, G., Popescu, c., iiiii|o
reqielive ro
po'p"t.",
c", iasuriredeoit' http://facultate
c.,
;.
oidactici si Pedaooqici' Bucuregti' 1972

il;;

4. Calin, s.,

Dumitrach.,

r.,iiir",

p],,i utonotizdrielearo.r"r,

ri-ri.

social European in cadrul Pos

5.Ciobanu, N.,sistemeoeregire'rrii*iia,ir*,tiur.urri.rlurpentiucictutrrp.rioiutiltl"ului'profiltehnicproiectului
invilim6ntul profesionat 9i tehnic in ao*"nirl"ir?, fi;*.r;#"."i.tal^t""aul
DRU 2007-20'13

; #U,,,:i;n:l:;::rf:*::';;:,;i:;i::.::,;,i!,1,f;,',ifi,iiJJ;i,1,),1**,**tireauromrt|'Editura
2002
Pedagogici, Bucure;ti,

Didactici

ei

deVest'Timisoara' 1996
oi'ti*'tin*no:ionondosisrenetor'EdituraTehnici'Bucureqti'1997

8. Ionea, A.,Mosuroreoelen"iiiai*ito"eelefiice'Editura

9.1-andaul.D.,(traducer;;;;;;;o"Steranoiu
AURA MUNDI' 2008
ilil;.;J,H , C , Mitri'iriiiioti,o,, Editurade PAX
EconomicS' Bucure;ti'
'itr.irii
10. Mare;, fl., Manotache=, i.,
resto:re rut,rrut,' Editura
iiriida;i,i***t'irriiri:ifirii,,'5isneie
1 r. Mare5, Fl. ;i cotectivul,
2oo2
l2.Mihoc,D.,lliescu,5l,Elementedeinformotico,Merunizore\'iauton\tiz|reoproducliei,EdituraDidacticSsiPedagogici,Bucuregti,
pedagogicS, Bucuresti, 1978
Automotiziri,Editura Didacticd 5i
Bucure;ti' 1980
1 r. lr?,it"., D., iliescu, Sr.,
Eaitura dicjactici giPedagogica'
14. Mihoc, D., tliescu, Sr.Ta.,Teoriasielementelesistemel"iiigt"iotio*ora'
J;;;;;itatea Dunirei de ''los' Galali' 2003
Pedasosici"Bucure;ti'
15. Miholci, c., senzorisitriditr#'
s.,rr;r,,iiriri,"riiia,iiii,troiirni,e.ditur"Didactica 9i
16. Mira, N., Bichir, N., Bo1an, c., Hitohi,

i997
iT.Pintea,M.,sistemedeautlmutizhre,Auxiliarcurricularpentruciciulsuperioralliceului'profiltehnic-ProgramulPHARE
Bucurqti' 1e72
5i Pedaeosici'
,, l'"'.Ji?'r:E''ir1;iiilir!,,t:frlonfr'r,oro*^rdemosurorstoutonatizori,-EdituraDidactica
Editura Didactici 5i
lg.Tertircorrl.,ropescu'b,l"irS, aurrt,Artoroiira:iiiriiii,itritr,,ue,rdituraoiaacticagiPedagogici'Bucureqti'1991
M., sorr;;2,; ip**ar*nurr;i**it.iuiorotizoreiproduc,iei'
20.Tertigco, M., stamati, A., Antonescu,
"riinindustriachimird,
Pedagogici, Bucuresti. 1984
,^ . r\r^1^,, a Gt:r7 Al..
Al'' Aporotedemosurot!outomatrzl
S.9a1e' C'' Neagu' A'' Glatz'

21.Tertigco,

rJii,i*

stamati, [', i"nlon":'' M'

bidactici ;i Pedagogici' Bucure$'i
rvr.,

'1986

www-Reg[iit7e-ro-nuroMArE-PRoGRAMABILE'zi
46' http://www'sonelec-usique'com
http://wlvw'infostar:pascani'ro
23.
47 'httpJ lwww'dezumidificare'ro
24. http://tlt.its.psu.eou
48' http://www'stud'usv'ro/
25. http://www'designworldonline'com
49' http://www'festo-didactic'com
26. http://research.bitnet'info
50' http://www'multilab'ro
/
27. http://wiki.xtronics.com
5'l ' http;//wwwlabshop'ro
28. http://ww*.unglnu.'inftoolbox'com
52' http://www'saoiensman'com
29. http://plomberie.bricov'ideo'com
53' http://www'atp'ruhr-uni-bochum'de
30. http://www.intellego'fr .
r+. http,//rnrtrumentationandcontrollers'blogspot'com
31 . http://orivierlebitra-nbis.free.fr
55' http://www'shimadzu-mectem'com

22. Vasiliu, A.,

http://www.cheml.com
33.http://wwwtermo.Utcluj.roso'r.ttp./i,i.rocontroller.circuitlab'or9
57' http:i/www'scribd'com
34. http://www.nivelco'com
58' http://ira2'inginer'info
35. http://www.electronica-azi'ro
59' http://wwwthelearningpit'com
com
36. http://www.electronicsarea'com

32.

fi. r',iiFv7"i,"'."'n,

rr

,..'^"rsq'Lv

http://dimsolve.xhost.ro
41 . http://users.utcluj.ro
42. http://www.prolsat'ro

40.

3?.

ffil;iilifllifrX]..3'fitspot

63' http://www'renesas'eu/
6+' rtn'pylrt'iuan-louis'pagesperso-orange'fr

65' http://www'plcs'net/

43.http://www.softpedia.com66.SLC500,AllenBradleylT85PLC-5Processors
Reference Book' 2004'

http://www.et.wet'mek'dtu'dk

44.
45. httP://www.termo'utcluj'ro