Sunteți pe pagina 1din 121

TEHNTC

%,

*€ I

,

.8r

'**

,d:

;*

,:k -1

#

:-F-

:fA :€-rt

"e@

j,l*,:,,;*',;'.

*'t'k

*t*

EEF$p'

**

T

r*tt=

o35;

t=l

-'--a

{

l&4 &

G6i.',

Wt *.t

'*

lt'

t-?

"

':@Z

w &

'?@,

** .-"*.t

W

/r\

(41 /J

\

T

r---c

I

w.wdwffiffiwwffi

Dragog,lohel Cosma

lrina Aura Manolache

Reglarea automata

a

parametrilor
I

proC€SeJ 0 r te h n o I og i ce

Manual pentru ciasa a Xll-a

Filiera tehnologica

'tiv;r.triir.i9r$

7iM,l/tlllli{.!,ttr!:!i?,,

Editor: Costin DIACONESCU

Redactor: Aura G1GA Corector: Vlad DOBRESCU Tehnoredactor: Mihaela ARAMA

Copertl: Valeriu STIHI

Foto coPerti: dreamstime'com

Desene,

fotografii: Dragoq Ionel COSMA' Irina Aura MANOLACHE

Editat gi distribuit de Editura CD PRESS Bucuregti, str. Logoflt Tiutu, nr' 67' sector 3

Cod 031212 Tel.:021.337.37 .17, O2l'337 '37 '27 'O2l'337 '37 '37

Fax 021.337 .37 .57

e-mail: office@cdPress'ro

www.cdpress.ro

Comenzi:

@ comenzi@cdPress'ro

@ 02r.337.37.37

JB www.cdPress'ro

@Copyright CD PRESS, 2012

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rominiei

cosMA, DRAGOS IONEL

Reglarea

automatl a parametrilor proceselor tehnologice :

pentru clasa a XII-a / Dragoq Ionei Cosma' Irina Aura

manual

Manolache. - Bucureqti: CD PRESS, 2012 Bibliogr.

ISBN 978-60 6-528-t32' 5

I. Manolache, Irina Aura

62(07s.3s)

Manualul este realizat in conformitate cu programa gcolard aprobatd

prin ordinul Ministerului Educaliei, cercetarii 9i Inovlrii nr. 4857 din 31.08.2009.

Editura CD PRESS este recunoscuti de Consiliul Nalional al Cercet[rii $tiinfifice din invl{imAntul Superior (CNCSIS)

www.cncs$.r0

Cuv6nt-inainte

o$coola trebuie sd urmdreoscd tot

timpul

cat^ndrutsapdrdseas:::::l:,?!"i!ii,iii,ilxilir'1,

Albert Einstein

Manualul Reglarea automatd a porametrilor proceselor

tehnologice

seadreseazd at6t elevi-

lor, cit 5i profesorilor de licee, pe filiera tehnologica, de profiltehnic, cu specializarile din domeniul

electronicd gi automatizdri, dar;i celor care doresc si se autoinstruiascd in acest domeniu.

Manualul este

structurat pe notiunile teoretice ;i practice necesare cunostintelor din domeniul

reglirilor automate.

Modulul ,,Reglarea automat5 a parametrilor proceselor tehnologice" se studiazi in closa

oXll-alaliceeletehnologice,invedereaasiguririipregitiriidespecialitate,incalificarea

automltizar, din profi lul tehnic.

Modululface parte din lucrarea,,Stagiide pregdtire practici"(aria curriculard,Tehnologii,,), are alocat un numdr de 50 de ore/an, gi urmire;te oblinerea urmdtoarelor competente:

- corelarea componentelor unui sistem de regiar+automati a unui parametru cu elementele

tehnicianin

schemei-bloc a unui SRA;

- examinarea modului de conectare a eiementelor componente pentru realizai.ea unui SRA cu structurd evoluatd;

- analiza utilizirii automatelor

programabile in conducerea unui proces tehnologic.

Lucrarea a fost structurati in gapte

capitole axate, proporlional, pe noliunile teoretice ;i

practice, conform programei, clupd cum urmeazd:

.

Capitol introductiv - Sisteme de reglare automati;

.

Capitolul 1 - Sisteme de reglare automati a temperaturii;

.

Capitolul 2 - Sisteme de reglare automatd a presiunii;

.

Capitolul 3 - Sisteme de reglare automate a nivelului;

.

Capitolul 4 - Sisteme de reglare automatd a debitului;

.

Capitolul 5 - Sisteme de reglare automatd a umiditllii;

.

Capitolul 6 - Sisteme de reglare automatd in cascadi;

.

Capitolul 7 - Automate programabile.

Lucrarea are o structurS complexd, urmdrindu--se realizarea unei conexiuni intre teorie gi

inlelegerea

realitate' Fiecare capito! are in componenla sa foarte multe fi;e de lucru, pentru a utura

noliunilor.Testele de evaluare cu itemi diver;i constituie o modalitate de a verifica daci s-au inteles

con!inuturile capitolului parcurs.

Acestea sunt circumstanlele care ne-au indemnat sd realizim aceastd lucrare, in care ne pro-

punem, in folosul tuturor celor interesali in perfeclionarea activitd!ii de invSlimAnt, sd sintetizim

atat ceea ce am considerat important?n patrimoniul de idei

gitehniciacumulate in aceastd direclie,

c6t;i si facem cunoscute unele concluzii desprinse din experienld.

Autorii

Cuprins

CAPITOL INTRODUCTIV - Sisteme de reglare automati 1. Elemente componente

2. Parametrii tehnici supravegheali

3. Schema funclionalS a unui SRA

4. Clasificarea SRA

5. Regimuri fundamentale de funciionare ale SRA

6. Legile de reglare

CAPITOLUL 1 - Sisteme de

reglare automati a temperaturii

1.1. Temperatura

1.2. Misurarea electricd a temperaturii

1.3. Activit;li experimentale 5i aplicalii

EVALUARE

CAPTTOLUL 2 - Sisteme de reglare automati a presiunii

2.1. Presiu

2.2. Aplicalii

EVALUARE

CAPITOLUL 3 - Sisteme de reglare automati a nivelului

3.1. Nivelul

3.2. Tipuri de regulatoare de nivel

3.3. Aplicalii

EVALUARE

CAPITOLUL 4 - Sisteme de reglare automati a debitului

4.1. Debitul

4.2. Misurarea consumului de carburant

4.3. Aplicalii

EVALUARE

5

5

6

6

9

1

1

15

,t

'15

ilifl

19

22

26

m

27

t

27

J

35

40

42

42

47

51

59

61

61

68

69

74

cAPlToLUL5-sistemedereglareautomat5aumidita!ii77

5.1. Umiditatea

5.2. Mdsurarea u midititii

5.2.1. Programul informatic CoolPack

5.2.2. Progr am u I Fl uidsim

5.2.3. Controlul umidititii in locuinte

5.3. Aplicalii

5.3.1. Detector de picdturi de ploaie

5.3.2. Traductor de umiditate cu tranzistoare 5.3.3. Traductor de umiditate cu releu electromagnetic

EVALUARE

CAPITOLUL 5 - Sisteme de reglare automati in cascadi

6.'1. Reglarea in cascadi

6.2. Aplicatii

EVALUARE

CAPITOLUL 7 - Automate programabile

7.i. lntroducere 7.2. Clasifi carea automatelor programabile

7.2.1. Automate programabile cu prelucrare la nivel de bit

7.2.2.Programarea automatului programabil la nivel de bit

7.3. Aplicalii

7.4. Alegerea unui automat programabil

EVALUARE REZOLVARI TESTE DE EVALUARE

Bibliografie

77

79

82

85

87

88

89

90

91

93

94

94

96

102

104

104

105

106

109

111

116

118

119

120

Sisteme de reglare automati

trrocesele de produclie inregistreazd transformiri continue, redate prin reducerea treptati : -,ncii fizice a omului, simultan cu cresterea ponderii muncii intelectuale pentru conducerea - =s nilor, a dispozitivelor gi a instalaliilor. Automatica este ramura gtiinlei 5i tehnicii care cuprinde totalitatea metodelor 5i a mijioacelor :.- -ice prin care se stabilesc legdturi corespunzitoare intre instalaliile tehnologice 5i dispozitivele

I ^ i me introduse, astfel incAt cond ucerea proceselor de prod uclie sd se desfd5oare fSri intervenlia

: 'ectd a omului.

Principalele ovantaje ale introducerii automatizirii sunt de ordin:

, economic: determind mirirea productivitSlii, reducerea consumului de materie primd 5i

de materii auxiliare, reducerea numdrului instaialiilor necesare in produclie, economisirea combustibililor gi a energiei, reducerea cheltuielilor de produclie;

.

tehnic: contribuie Ia cretterea calitelii produselor, cre5terea fiabilitelii producliei 5i a prc-

duselor cblinute, mdrirea duratei de utilizare a instala,tiiior;

.

social: vizeazd cre$terea securit5lii munciiin diverse instalalii, asigurarea condiliilor ergono-

mice gi psihotehnice de desfdgurare a proceselor de produclie respective, imbunitilirea

condiliilor de muncd, ridicarea nivelului de trai.

drept un

Reglarea automati este definitd (conform STAS 60'19-74. Automatici.Terminologie)

ansamblu de operalii care se efectueazd in circuit inchis, alcdtuind o buclS echipatd cu dispozitive anume prevdzute, cu ajutorul cdrora se efectueazd o comparalie prin difereniS a valorii misurate

a unei mdrimi din procesul reglat, cu o valoare prestabilite constantd sau variabild in timp, 5ise

aciioneazd asupra procesului astfel inc6t si se tindi spre anularea acestei diferenie.

1. ELEMENTE COMPONENTE

Reglarea este un proces manual sau automat prin care o mirime fizicd este menlinutd sau i

se modifici valoarea prescrisS, conform cerinlelor procesului industrial in care se doi'e5te acest

lucru.

Mirimea care este supusd reglirii intr-o valoare prescrisi este cunoscutd sub denumirea de

marime reglata. Dacd reglarea se face de cdtre un operator, in urma verificSrii parametrilor tehnici cu ajutorul aparatelor de misurat, se spune cd este vorba despre reglare manuala. in schimb, daci se folosegte un dispozitiv automat, numit regulator, atunci se spune cd este

vorba de reglare automata.in acest caz, operatorul este inlocuit de dispozitivul automat, cel care efectueazi toate operaliile pe care, inilial, le realiza omul.

in consecinlS, putem afirma cd elementele unui sistem de reglare automatd sunt instalalia

automatizatd gi dispozitivul de automatizare. Pentru a studia modul in care se realizeazi reglarea automati, se folosesc scheme funclionale, scheme in care sunt indicate elementele componente ale sistemului de reglare (prescurtat SRA), destinalia lor gi legdturile funclionale dintre ele.

Cnprol tNTRoDUcrrv - Sisteme de reglore outomatd

2. PARAM ETRII TEH N ICI SUPRAVEGH EATI

ca funclie, reglarea este

specifici

activitalilor indu'striale, casnice, economice etc. Reglarea

face posibili modificarea anumitor stdri fizice.

Modificarea stdrilor fizice

presupune cunoa$terea cu

exactitate a mirimii regtate qi a mirim\\

mirjmea de

care se dore5te a ft oblinuti \a

lndiferent de mirimea

ie5irea procesului de reg\are.

de reg\Jre

reg\atir,\n procesu\

execur'ie. Acesre influenfe se datoreaza perturba!iir; c.;;;;t apare in timpur regrSrii.

apar \nfluen1e care mod\frcb

in concluzie, pentru orice modaritate de regrare se vor stabiri cu precizie:

7

o

- mirimea reglatl;

- mdrimea de execulie cea

mai potrivitd;

intervin;

- mdrimile perturbatoare care

- intervenlia mdrimilor perturbatoar"

- manifestarea mdrimiror perturbatoare in timpur proce"rrtri de regrare.

in pro.urul

de reglare;

Tabelul

.Tipuride morimi

r,r'ii:ri.,, :N Acl tiil-i i E^

tvltd -.x

Cupiu

Vitezi

Acceleratie

Cursi'

Nivel, pozitie

Presiune

Ternperaturi

Debit

PutSre caloricd

lnclinare

Altitudine l

jg:,::.-rl l,l,-

T tNr*

I

I

I

I

I

I

I

I

irrrm;

[mrs]

[m/s'1

trt

iml

tpai

ret

im'/sl

lkcall

Irad]

[m]

Electrice

Tensiune

Curent

Putere

Frecventd

Defazai

Amplificire

lluminare

U]

iAl

[\^r/]

IHz]

kadl

lluxl

MSrimile reglate

prezentate in tabelul

pot

1.

fi de naturd erectricd sau neerectrici. principarere mdrimi regrate sunt

3. scHEMA

Lln

FUNCTToNALA A UNU! sRA

t"r,ni.rrp*

sistem reprezintd un p'ott'

unorregidefunclionare prin

,rnt considerat

de intrare

5i de ie5ire' Mdrimile .u,." n, depind de arte i-,eriri

intermediulmdrimiror

e,,mdrimi

de intrare,,,

a unui

lil H'[l;X:::|flffi ffi;';*' 'rnt.on,ia erate,,marimi de iesire,,.s.h;;?;;.1ionard

Fig. l. Schema funcyionald a unui sistem

*\iiti'iiri;1?'" a sistemurui poate n dennitd prin rerasia:

-_------{

iC6

-

--

-

,ril5: -

: {ll-a r Reglarea automati a parametriror procesetor tehnoroglce

r'-

l'li5; lu i teh nic sa u de altd naturd, tdrd

intervenlia directd a ornu lui, se realizeaz5

lr - ?:-

::'-:-i

:anent (sau dispozitiv) de automatizare.

supus automatizdrii, impreunS cu echipamentul de automatizare (de

r-: :j :rrd desfdgurarea procesuluidupd anumite legi, poartd denumirea de sistem

,]llt*

lillr

-

.lir,!

-

---+

$srEM

AUTOMAT

Y1

y2

X,

u1

u2

U,,

S1

m

lT"t7 -

lTlrr

$1

y1

y2

Y,,

Fig. 2. Modetur structuror ar

-'-.-=-"':':'::'::;:::::o-,,:I,,r:.y

unui sistem automot orcotuit din doua ,rbrnie-

- mdrime intermediaro;

s,-

iiniir*rrrutde outomatizare,

ri1rirtrrrt ,oraur.

-:: :::-u,i de conducere sau conducdtor; Sr_ procesul supu, oii,roi{i,

N

P

r

U

- marimeo de referin{o;

- mdrimea de comandd;

Y - marimea de ie;ire;

Y,- morimea de reoc,tie inverso;

P

N

- mdrimeo perturbatoare;

- norimiie neciorite.

Fig.3. Moderur structurar ar unuisistem de regrare automatd ca reuniune

dispozitivul de automatizare (DA) ;i instato;ia tehnologicd (tT).

o dora pagi,

:- - Sistem de

Reglare

Automati (sRA) se inleiege un sistem realizat

intrare sd se realizera uriorut,lrdrd intervenlia

conducere a unui proces. rr

!1ntrg

mSrimea

r"pr"rint#r,ffi

-"i- -i3 de ieSire 5i mirimea de

-- -

::

:na15 care reflecta legea de

-": -:e

-::

astfel inc6t intre omului, o relalie

de conducere

de iegire

sistemului.

drept scop anurarea diferentei

impu* (referin!5) 5i mirimea

actioneaz; asupra

reglare automato.

:i-i' indiferent

de perturbafiile, mirimile nedorite N, care

mai spune 5i eroarea sau abaterea sistemului de

tehnorogice

r:=s:ei

diferenle i se

slstemele de reglare

automatd au rolul de a asigur, ,ungin"rea automatd, fdrd interventia

ra o varoare prestabiritd, de regim.

a

unui sRA sunt date elementele componente, destinatia

I rvvr rqr

,

: --lui, a unor mdrimi

in cadrul schemei funclio-nale

::estora gi legaturile funclionale

ln figura 4 sunt redate biocurile

functionale, mdrimile de intrare gi de iegire, precum gi sensul

::r care un element il influengeazi pe celdialt.

l

I

Fig.4. Schema funclionald a unui sistem de reglare automotd

Cnprol tNTRoDUcnv - Sisteme de reglare outomato

Semnifi calia blocu rilor fu nclionale este u rmetoa rea:

EC - elementul de comparalie; RA - regulatorul automau

EE - elementul de execulie;

lT (lA) - instalaiia tehnologicd (instalalia automatizatd);

Tr (EM) - traductorul (elementul de mdsurare).

MSrimile care intervin in schema de elemente a unuiSRA sunt:

u - mdrimea de intrare a sistemului;

y - mdrimea de iegire a sistemului (a instalaliei tehnologice); P. - mdrimile perturbatoare;

e - semnalul de eroare (mirimea de aclionare), e= u -yp

X. - mirimea de comandi a regulatorului automa!

X. - mdrimea de intrare a instalagieitehnologice mdrime de execulie;

y, - mirimea de reacfie.

r Rolul elementelor componente

Elementul de comparalie (EC) are rolul de a compara permanent mdrimea de iegire a instalaliei

tehnologice cu o mirime de acelaqi fel, cu vajoare prescrisa (consideratd constantd), rezultatul

comparalieifiind semnaiul de eroare r. Regulatorul automot (RA) are rolul de a efectua anumite operalii asupra mirimii e primitd la

lege de

reglare, rezultatulfiind mdrimea X., aplicati ca mdrime de comandd elementuluide executie.

intrare, respectiv are rolul de a preiucra aceastd marime dup5 o anurniti lege, numitd

tehnologice pentru

corectarea parametrilor i'egla1i, conform marimii de comandl transmise de RA.

supus unor acliuni externe, numite

perturbalii, Siacliunii comenzii generate de RA, a cirui mSrime de iegire este reglata conform unui

Elemmtulde execu{ie (EE) are rolul de a interveni in funclionarea instalaliei

lnstalolia tehnologica (lT) este, in general, un sistem

program prescris.

Traductorul(Tr), instalat pe bucla de reaclie negativ5, are rolul de a transforma m5rimea de iegire a l1l de reguli, tntr-un semnal electric aplicat EC.

Convertorul electro/pneumotic sau pneumo/elecrric (CONV l/P sau p/l) are rolul de a converti

semnalul oblinut la iegirea RA ?ntr-un semnal de altd naturd fizicd, necesar pentru comanda

EE,

atunci cAnd acesiea sunt diferite; dacd semnalul de Ia iegirea RA gi cel necesar pentru comanda EE

sunt de aceeapi naturd fizic5, atunci convertorul poate sd lipseasci.

r Funclionarea unui SRA

Mdrimile perturbatoare P. aclioneazi asupra instalaliei tehnologice lT, determin6nd variatii ale mdrimiireglate.

varialiile md rimli reg late su nt misu rate, semna lizate 5i prelucrate, prin intermediu ltrad uctoru lui Tr, cuplat ?n sistem pe legdtura de reaclie negativS, obgindndu-se la iegirea acestuia un semnal de reaclie y,, de aceeagi naturd fizica cu semnalul de intrare in sistem.

Prin intermediulelementuluide comparalie EC, semnalulde reacliey,de la iegirea traductorului

este comparat cu mdrimea de intrare u, proporlionalS cu valoarea prescrisd a mdrimiide referinli Xo, rezultAnd la ie5irea comparatorului (de reguli, diferenlial, aflat in constructia RA, pe intrarea

acestuia) un semnal de eroare = u -f r

pentru crasa a Xil-a r Regrarea automati a parametriror proceserortehnorogice

.:

* ,xlilff

;ff ffl:iff ll l:, :::::[^, :1

:';

:T:LI X;+ : :: :: 1 i1

in

RR), ta

iesire5irea

RA.

.;

-: t,

;

;

;

i,:

d

i

n co

: i:

n stru_G

il::

: iJ::

I

o. execulie EE,

[::Ty:

un

se cupleazd

#;fflrT

regrat

-

-1

jn cato r

ffi ;'

*l.n=-

5;

= .

,

'

::"ffi::il,:,':i:

.g:.,d:

i

reglare,

Tp,

;', ;l:

[:ll

circuit aflat

.: . jH

i,:;"':::::? i

ill"T.,i'

.,rp,.u servomoto ru r u i ere mentu r u i

.,"i,i ;:T,:, il::l:,:]

ffiffi"J" ::;ffX;

ffi':;;

",,

r

:

-

:.:r:#ffi::::r.T:ii::"^1,.1:lli.,.,i.lir,iu,,,

:T

i" n;ffi ;il

?lly, *": :l,o; "',.

sau p/1,

.-_' :

:*::r CONV

.

;

;.

;?;ili:i;,lIi

l/p

;;i :T':" ::l 11'.""y1 ;; ;

care

reali izeazd

ffi :l:ff:Ti: iffff

O.

conversia sem na I u I u i

."n,. nOr,l,,r.,,

=:j nririmile perturbatoaie P, continui sd-gi exercite influenga

asupra parametrurui

' :,ll:, l:::,",:i iT ll; :.: ;*:kl #,'JHillJil: I [:i,,.,u,. d e,ra d u c,o

iu r r, ro "

4 CLASIFICAREA SRA

:,

'

- ':rsitatea proceselor de productie

_;:ili[ll^i ,",L,:1,":):,8

implicd

;;i,,r,.

5i

o diversitulld"

p"iiuiriurill .i.,,0

sisteme de regrare. Astfer,

,"

in

a unui sRA 6in.," acestea,

i ' )'ctpo caracterur informa;iei apriorice

.:i{,ii;

o

a

S

RA cu

(P^d

att i^r^

informar,:

';:,:;::,:'fr:::;";::::::;j{',tln'

;

:::::,r:::::,,:[*,in resim',i,;,of,o',,,'

asupralr se deosebesc:

'!,,';';o"" o"ioii'a 'o*pi"ru - ru,rrte,,isticire instaraliei rehnorosice rrsunt practic

_yr::r,:!

incompteta_ carafteristicile

o,i,l',1?#;[::ffrosice rr se

;;;:';;;;;:";'i;';:;,::i;:;:,

^oacare

",,"

nu

alte etementutor

o SRA liniore

- :": sunt descrise;ili:;ffi'1fl",:;::'" sunt liniare; din punct de vedere maremaric, sistemere

_

-

:

o SRA neliniare,_ cdnd

cel pulin una

dintre

- '::natic' sistemele neiiniare

3. Dupa caracterul pretucrarii

dependent

rrri i*.r,re prin ecuatii

neliniarS; din punct de vedere

semnotelor, sedeosebesc:

care intervin

sunt

"",;i,iill

o SRA continue_ c6nd toate mdrimile

r

sRA discrete -- c6nd cer puiin una dintre mdrimi;;;:ili[::r']Hi;,,r,

-. -,-;i.T.i ::i::::l:i,:i:rieitn ''^o

o sisteme de reglore aubmatd_

- :'imea de iesire

-.

5. Dupa numarulde bucte

sRA cu o bucld de ,."ety,nrrn

:'::,7,I::,T:' j :.:;:: y 1 " i

'

,1A

r",,,,

o 'u',rii de intrarerr,, 0,.,, urmare, ei ar mdi.imii de ie$ire), se

dacd mdrimea de intrare

(de referinld) este constantd;

l:'n':,,,: rr" ,.,.,rr, ) variazddupd un anumit proeram;

',':,!X:::'1|II;"0:TJ;,,*T

t

urmdre$re,"ril;I:il,H;:'re (de referinld) variazd lr.uro,i, in timp

principaiii. ,"grure), se

deosebesc:

,irgu regulator

automat);

i'' i" rm a i m u, re,";;; ;;" a u to m a

ie)

apticat ta"in,,o,i,"deosebesc:

r,"'!J!!iii,J!':::^';:,,'t

-- - ' v*qs

-

LcrI rq

le eiectrice);

,,.

constantele de timp ale lr nu depd5esc 10 secunde (actio_

,,

=a!

,',

C+prol rNrRoDUcTtv - Sistemzde reglare outomatd

o SRA pentru procese lente - c6nd lT au constante de timp mai mari gi de multe ori au 5i timp

mort.

7. Dupa modul de anihilare o morimii perturbatoare, pot fi:

.SRA dupo abatere - care nu folosesc direct informaliile privind mirimea perturbatoare, ci acliunea acesteia sub forma abaterii e a mdrimii reglate x" fald de valoarea prescrisi a mdrimii de referinla;

o SRA dupd perturbare - in care mdrimea perturbatoare este mdsuratd direct 5i se aclioneazi

direct asupra mdrimilor procesului; . SRA combinate sauin cascadd - conlin atat sisteme dupi abatere (cu reac!ie), c6t gi sisteme

dupd perturbaie.

8. Dupa caracteristicile construcgiei dispozitive:lor de automatizare, se deosebesc:

o SRA unificate - c6nd toate mirimile care circulS sunt unificate, adici au aceeagi gamd gi

aceeagi naturS;

. SRA specializate - c6nd nu se int6mplS acest lucru.

9.

Dupo ogentul purtatorde semnal, sedeosebesc:

o

SflA electronice;

o SRA pneumatice; o SRA hidraulice;

o SRA mixte.

Tabelul 2.Tipuri de semnale aplicate SRA

TiDuiiemhal lui

Semnal ireaptd u nitard

Foirna iemnalului

ttot

Discontinuitoteo funcliei treapta u nito ro poote so apard'in o;rigine (to= 0) sau'lo momentll t = to

Semnal rampd unitari

to

i

Aceasta func;ie poate porni din origine cdnd t^= 0

sau la momentul t = tn

Semnal impuls

(Semnal impuls unitar

unitar

Dirac)

,Expresib niStEmetiti

,(r) = i;,

I t.

u(t)=1

'

l.0,

,rrl = {0'

[1,

t>to

t=to

t>to

t=to

vr * to

r:ro

- []asa a Xll-a r Reglarea automati a parametrilor proceselor tehnologice

u(/) = U,,., sino/

3* C.losificarea semnalelor utilizate in SRA (dupa A. Szuder)

t- Analogic

Scrrnal

I

I

I

t_

Numeric

Continuu

roR

1

l*,*,

-j-

Punie de impulsie o

255

L Egantionare

lnformalie

Nivel

Formi

Frecven!6

Stare

Vitezd

Nivel

:':l::=::

i,!@

il

5. REGIMURI FUNDAMENTALE DE FUNCTIONARE ALE SRA

in

o

SRA se deosebe sc daud tipuri de regimuri de fanclionare:

regimuri stationare, regimuri de echilibru, in care varialia mdrimii de iegire, din instalalia

:ehnologicS, trebuie sd aibd aceeagiforma cu variaiia ?ntimp a rnirimiide intrare;

r regimuri tranzitorii, regirnuri de trecere (tranzilie) de la un regim stalionar la un alt

regim stalionar. Aceste regimuri intervin datoritd faptului cd mirimea de iegire nu poate urmari instantaneu modificdrile valorilor mdrimii de intrare.

6. LEGILE DE REGLARE

Schema unui sistem de reglare automata (flg.4) include regulatorul automat RA. Regulatorul

automat primegte la intrare, ca mdrime de intrare, abaterea, iar la ieSire red5, ca mlrime de iegire,

prelucreazd dupi ni5te legi de reglare, in scopul

morimea de comanda. in acest bloc abaterea se

oblinerii mdrimii de comandd, pentru a asigui'a,

astfel, funclionarea corectd a SRA, respectiv

performanlele tranzitorii gi stalionare cAt mai ricjicate

Pentru alegerea tipuluide reglare gia valoriicoef,cienlilor care intervin in ecuatia

legii respective

(parametrii regulatorului), sunt necesare informalii despre caracteristicile instalatiei tehnologice.

CRptrol INTRoDUcrtv - Sisteme de reglare automoto

a) Lege detip P - proporlional

Mirimea de intrare

La aceste regulatoare proporlionale, intre mirimea de intrare in

regulator a(t) gicea de comandi c(t), se stabilegte, de cdtre regulator,

o relalie de proporlionalitate:

c = K"a, unde K, - cbnstantS de proporlionalitate.

KR

in acest caz regulatorul este, de fapt, un amplificator, Ko reprezent6nd fac[orul de amplificare. De obicei, K, este re!labil manual. Majoritatea regulatoarelor au in structurd un amplificator, in consecinld putem considera cd sunt de tip P.

o) schema electricd

b) ras pun su I siste mul u i

Fig.5, Regulator liniar cu acliune continud - proporlional - P

b) Lege de tip I - integrator

#F-

1,, !>r

ifa,r

Mdrimea de intrare

Se observi c5, la momentul t = f,, valoarea semnalului de

comandi este c = 0, indiferent de valoarea lui a.

Dupi acest moment, valorile lui c cresc liniar in raport cu timpul, conform relaliei:

c = Kla o't, unde:

K,- coristantd de integrare.

o) schema electrica Fig.6, Regulator liniar cu acyiune continua - integrotor - I

c) Lege de tip Pl -

ti

b) rospun sul sistemului

I

I

t

I

I

Mirimea de comandd c se obline prin insumarea componentei proporlionale cu componenta integrald.

La momentul f - t , valoarea semnalului de comandi este:

c = Kra.

Dupi acest moment, se observi o crettere liniari a lui c conform relaliei:

c = Kr.ao+ Kt.ao.t

a) schemo electrico

b) ras pun su I sistemul ui

Fig.7. Regulator linior cu acliune coniinua - propor{ional integrator - Pl

Manual pentru clasa a Xll-a r Reglarea autornati a parametrilor proceselor tehnologice

d) Lege de tip PD -

derivator

a

ao

M5rimea de intrare

Funclia de,,derivare"oferd la ie;ire o variabili a cSrei panti

depinde de viteza de cregtere (panta pozitivd) sau de scddere

(panti

negativd)a variabilei de intrare.

Mirimea de comandd c se obline prin insumarea com[onentei proporlionale cu component; derivativS. La