Curs Instrumentatie

Instrumentation and Control
INSTRUMENTATIE
SI CONTROL
SUPORT DE CURS
CURSANT
HAZU ION FORMATOR
MIHAELA TUDOR
1
Scopul:
Dobandirea notiunilor de baza ce trebuie sa le aiba, atat instrumentistii, cat si personalul
tehnolog despre aparatura de masura si control a proceselor tehnologice.
Cursul are o durata de 16 ore structurat pe doua zile si contine informatii introductive despre
sistemele de control si reglarea proceselor tehnologice din instalatiile de rafinare a petrolului.
2
Obiective:
La sfarsitul cursului cursantii vor dobandi informatii generale legate de :
- Sisteme de control.
- Traductoare de presiune, debit, nivel, temperatura.
- Convertori.
- Robineti de reglare.
3
Ziua 1
09:00 - 09:30 Deschiderea cursului
09:30 - 12:00 Sisteme de control.
12:00 - 13:00 Pauza.
13:00 - 16:30 Traductoare.
16:30 – 17:00 Discutii libere.
Ziua 11
09:00 - 12:00 Convertoare.
12:00 - 13:00 Pauza.
13:00 - 16:30 Robineti de reglare.
16:30 - 17:00 Inchiderea cursului
4
Sisteme automate
Procesul condus, supus automatizarii, impreună cu echipamentul de automatizare (de conducere),
care asigură desfăşurarea procesului după anumite legi, poartă denumirea de sistem automat.
Prin automatizarea proceselor de producţie se elimimă intervenţia directă a omului asupra acestora,
omului revenindu-i în acest caz rolul de conducere generală.
Avantaje:
- creşterea performanţelor,
- ridicarea eficienţei în utilizarea resurselor (umane, materiale, energetice, etc.),
- îmbunătăţirea calităţii produselor,
- eliminarea muncii fizice,
- eliminarea muncii in medii periculoase (toxice, cu pericol de explozie sau de producere a unor accidente)
- evitarea unor activităţi monotone şi obositoare pentru om.
- eliminarea erorii umane.
Complexitatea procesului controlat impune utilizarea unor sisteme automate care au:
- timp de reacţie mai scurt
- putere de calcul mai mare
5
Sisteme automate - componente
Elementele unei bucle de reglaj sunt:

– procesul controlat – instalaţia tehnologică sau echipamentul a cărui parametru se controlează
– regulator – dispozitiv de automatizare care generează o comandă (c) pe baza abaterii (ε) dintre
valoarea prescrisă (VP) şi valoarea măsurată (VM) a unui parametru de proces (VE - valoare de ieşire)
– traductor – dispozitiv care transformă o mărime de proces într-un semnal electric
– element de execuţie – dispozitiv care transformă un semnal de comandă într-o acţiune (m) de obicei
de natură mecanică prin care se influenţează evoluţia procesului
Schema unui sistem automat monovariabil simplu cu bucla inchisa
VP ε C Elem. de m VE
Regulator Proces controlat
+ execuţie
-
VM
Traductor
6
Clasificarea sistemelor de reglare
În funcţie de modificarea mărimii impuse se disting trei tipuri de sisteme de reglare automată :
– sistem de stabilizare automată - la care mărimea impusă este constantă pentru o anumită perioadă de
timp sau eventual se poate modifica din când în când după anumite intervale de timp (exemple: sistem
de reglare a temperaturii într-o încăpere, sistem de reglare a turaţiei unui motor).
– sisteme de reglare după program - sunt sistemele de reglare automată la care mărimea impusă se
modifică după o lege cunoscută dinainte (mărimea impusă va avea o variaţie de timp bine determinată)
(exemple: sisteme de reglare pentru tratamente termice şi chimice, sisteme de reglare pentru acţionarea
maşinilor unelte şi roboţilor industriali).
– sistemele de urmărire reprezintă sistemele de reglare automată la care mărimea impusă este
măsurabilă, dar se modifică după o lege necunoscută dinainte (exemple: sisteme de reglare a
temperaturii dintr-o incintă care trebuie să realizeze o temperatură egală cu temperatura dintr-o altă
incintă termică, sistem de reglare a poziţiei unui element în raport cu alt element).
7
În funcţie de cunoaşterea dinainte a evoluţiei subsistemului condus (procesului sau instalaţiei tehnologice )
sistemele de reglare automată se împart în:
– sisteme de reglare automată la care informaţiile despre evoluţia procesului sunt complet cunoscute
dinainte. În acest caz, subsistemul condus (procesul), are caracteristici invariabile în timp fiind
complet definit;
– sisteme de reglare automata adaptive la care informaţiile despre evoluţia procesului sunt incomplet
cunoscute dinainte. La aceste sisteme de reglare automată, caracteristicile procesului sunt variabile în
timp. Perturbaţiile parametrice ce acţionează asupra procesului modifică parametrii sau caracterisiticile
de transfer şi in acest caz echipamentul de automatizare (subsistemul conducător) va trebui să se
adapteze continuu acestor modificări pentru ca procesul să evolueze conform cerinţelor impuse.
Structural, aceste sisteme, pe lângă circuitul de reacţie negativă, conţin elemente funcţionale care
asigură identificarea continuă a procesului şi elaborează strategia de modificare a algoritmului de
conducere.
8
După relaţia funcţională dintre variabilele de intrare şi cele de ieşire ale subsistemelor componente, sistemele
de reglare automată se împart în:
– sisteme de reglare automată liniară la care funcţionarea tuturor subsistemelor este descrisă de funcţii
liniare.
– sisteme de reglare automată neliniare, care au cel puţin un subsistem ce este descris de un model
matematic neliniar.
După natura semnalelor preluate în cadrul sistemelor de reglare automată (variaţia lor în timp) se deosebesc :
– sisteme de reglare automată continue, la care toate variabilele sistemului se modifică continuu în timp;
– sisteme de reglare automată discrete când cel puţin una dintre variabilele sistemului are o evoluţie
discretă, discontinuă în timp
Sistemele discrete se împart la rândul lor în sisteme de reglare automată cu impulsuri modulate şi sisteme automate
numerice.
9
În funcţie de de numarul variabilelor de intrare şi /sau de ieşire ale sistemului de reglare automată,
sistemele se împart în :
– a) sisteme de reglare automată monovariabile la care există câte o singură variabilă de intrare şi
ieşire;
– b) sisteme de reglare automată multivariabile care au mai multe variabile de intrare şi / sau ieşire;
După forma ecuaţiilor ce descriu funcţionarea sistemelor de reglare automată, există:

– a) sisteme cu parametrii distribuiţi descrise prin ecuaţii cu derivate parţiale ce conţin una sau mai
multe variabile independente şi derivate parţiale ale variabilelor independente şi derivate parţial ale
derivatelor dependente in raport cu variabilele independente.
– b) sisteme cu parametrii concentraţi care sunt descrise prin ecuaţii diferenţiale ordinare sau prin
ecuaţii diferenţiale finite.
10
Bucla de reglare automata
AI – (Analog Input) bloc de intrare analogica

PID – bloc care realizeaza calcul parametrilor buclei de reglare
AO – (Analog output) bloc de iesire analogica
TT – Traductor de temperatura
Cas_In – marime de intrare in bloc, intermediara, rezultata in urma unui calcul
Bkcal_In – intrare supusa calcului de reglare pentru comparare
11
Structuri si sisteme de reglare si conducere a proceselor
Pentru multe procese supuse automatizării, structura convenţională de reglare cu o singură buclă nu permite
întotdeuna obţinerea performanţelor dorite. De aceea alegerea structurii sistemului de reglare se face ţinănd
cont de complexitatea procesului, de gradul de cunoştere al acestuia, precum şi de performanţele impuse.
În funcţie de informaţiile cunoscute dinainte despre proces, se pot utiliza următoarele variante de sisteme de
reglare :
– sisteme de reglare în cascadă;
– sisteme de reglare paralelă;
– sisteme de reglare după perturbaţie şi reglare combinată;

– sisteme de reglare după variabilele de stare;
– sisteme de reglare cu compunerea timpului mort.
12
DCS Servers:
Historian
Domain Controller APC Servers:
Backup and Recovery Historian
Update Server Inferentials Business Network
Asset Management
Database
Modbus/Profibus / ControlNet
Modbus/Profibus
13
Sistem distribuit de control

Un numar mare de achizitii de date locale, monitoare si calculatoare pot fi distribuite in jurul unei
instalatii. Toate acestea comunica intre ele prin magistrala de date (highway). Aceste elemente
distribuite pot varia in functie de responsabilitatea lor. Magistrala de date este ca o coloana vertebrala
pentru un sistem DCS. Aceasta ofera informatii multi-display pe diferite panouri de comandă ale
operatorului, trimite noi date si serveste ca o legătură de date între calculatorul principal de control si alte
părti ale rețelei.
Componente
Sistem sau proces (care trebuie controlat)
Actuatoare (convertesc semnalul de control intr-o actiune ce modifica procesul)
Senzori (asigura masuratori ale parametrilor de proces)
Intrarea de referinta (reprezinta valoarea dorita)
Detectarea erorilor (formeaza controlul erorilor)
Controller (opereaza asupra erorii de control pentru a forma semnalul de control, numit uneori
compensator)
14
In acest capitol ati invatat:

- Ce este un sistem automat de control, precum si o clasificare a acestora dupa anumite criterii.
- Ce este o bucla de reglare si componentele acesteia.
- Ce este un sistem distribuit de control si componentele sale.
15
Masurarea
presiunii
16
Presiune
Aparatura de instrumentatie este dedicata măsurarii parametrilor din instalatiile tehnologice (presiune,
debit, nivel sau temperatura)și furnizează un semnal care este proporțional cu parametrul măsurat. Semnalele de
ieșire sunt semnale standard(unificate) care pot fi apoi prelucrate de alte echipamente pentru a furniza indicație,
alarme sau de control automat.
Există un număr de semnale unificate dintre care cel mai frecvent utilizate in aplicatiile industriale sunt sunt
4-20 mA in semnal electronic și 20-100kPa(0.2-1Bar) in semnal pneumatic.
Presiunea este probabil una dintre variabilele cel mai frecvent măsurate în instalatiile tehnologice.Aceasta
include măsurarea presiunii aburului,presiunea apei de alimentare,presiunea condensului,presiunea uleiului de
ungere și multe altele.
Presiunea reprezinta de fapt valoarea forței care acționează asupra unei suprafete.
17
Unitățile de măsură sunt fie în kilograme pe centimetru patrat (PSI), în unități britanice sau pascali (Pa) în
sistemul metric.Presiunea variază în funcție de altitudinea fata de nivelului mării, fronturi de presiune meteo și
de alte condiții. Măsurarea presiunii este, prin urmare, relativă iar valorile obtinute sunt prezentate ca valori
relative sau absolute. Manometrul este dispozitivul cel mai des intalnit in activitatea de zi cu zi (masurarea
presiunii in anvelope).
Presiunea absoluta = presiunea relativa + presiunea atmosferică
Majoritatea valorilor de presiune masurate în instalațiile tehnologice sunt exprimate in unitati de presiune
relativa kPa(g). Valorile exprimate in unitati de presiune absoluta kPa(a) sunt obtinute in conditii presiune mai
mica decat presiunea armosferica(vid).
18
Traductoare de presiune
Traductoarele au rolul de a transforma mărimi fizice de măsurat, de obicei mărimi neelectrice, în mărimi
electrice sau în aceleaşi mărimi fizice. Prin masurarea presiunii obtinem o indicație pe care o putem citi direct
pe cadranul unui manometru sau un semnal unificat de(4-20 mA) ce poate fi folosit intr-o bucla de reglare si
care reprezinta valoarea presiunii din proces.
Dispozitivele de masurare a presiunii includ diafragme, burdufuri de presiune, tuburi Bourdon și capsule
presiune.
Tuburi Bourdon
Tuburile Bourdon sunt tuburi de formă circulară, cu secțiuni transversale ovale.Presiunea din proces
acționează pe partea interioară a tubului deformand tubul la exterior producand deplasarea capatului acestuia in
directia indicata de sageata.
Datorită construcției lor robuste,tuburile Bourdon sunt adesea folosite în medii dure si la presiuni mari dar
pot fi de asemenea utilizate pentru presiuni foarte scăzute;timpul de răspuns este mai lent decât in cazul folosirii
burdufului sau diafragmei.
19
20
Tip burduf
Elementele de tip burduf sunt construite din membrane tubulare care sunt unite în jurul circumferinței.
Membrana este atașat la un capăt la sursa de presiune(proces) și la celălalt capăt la un dispozitiv indicator.
La aplicarea presiunii,burduful se deplaseaza în direcția săgeții asigurand un interval de cursa relativ mare.
21
Diafragme
O diafragmă este o membrană ondulata în formă circulară, atașata în jurul circumferinței camerei de
presiune.
In capatul membranei se atasaza unui indicator.
La introducerea presiunii în camera se produce deformarea membranei în direcția indicată de săgeată.
Diafragme ofera indicații ale presiunii rapid și precis. Cu toate acestea cursa nu este la fel de mare ca in
cazul burdufului.
22
Traductoare de presiune diferențială
Cei mai multi senzori de presiune sunt construiti pe principiul capsulei de presiune.Acestea sunt de obicei
capabile să măsoare presiunea diferențială (diferența dintre doua presiuni diferite) și sunt numite traductoare de
presiune diferentiala.
Capsula de presiune diferențială este montata în interiorul unei camere.Un capăt al unei bare de forță este
conectat la ansamblul capsulei astfel încât miscarea capsulei poate fi transmisa unui sistem de detectie.Se
utilizează un sistem de etanșare care impiedica patrunderea presiunii din proces în incinta detectorului si care
actioneaza si ca punct de pivotare pentru bara de forta.Camera este prevazuta cu doua intrari (H/+) si (L/-) de o
parte si de alta a capsulei.
Orice diferență de presiune va deforma membrana capsulei deplasand bara de forta al carei capat suparior
este conectat la un detector care prin intermediul unui sistem electronic va produce un curent 4-20 mA ,semnal
care este proporțional deplasarea barei de forta.
23
24
Masurarea debitului
25
Măsurarea continuă a debitului de fluide
Măsurarea debitului de fluide este, fără îndoială, tipul cel mai complex de masurare a variabilelor de proces din
aplicatiile industriale. Există o gamă foarte mare de tehnologii pentru masurarea fluxului de lichid - fiecare cu
propriile sale limite – putind astfel afirma ca natura variabilă în sine nu are o definiție unică.
“Debit" se poate referi la un debit volumetric (numărul de volume de lichid care trec prin conducta raportate la
unitatea de timp m³/h), debitul de masă (numărul de unități de masă de fluide care trec prin conducta raportate la
unitatea de timp T/h) sau debitul volumetric standardizat (numărul de volume de gaz care trec prin conducta
presupunând valori de presiune si temperatura diferite de parametrii optimi ai procesului tehnologic
m³S/h ).Debitmetrele configurate să funcționeze pe gaz sau vapori de multe ori sunt inutilizabile pe fluxurile de
lichide datorita proprietatilor dinamice ale acestora care se modifica functie de rata debitului.Chiar si după alegerea
si montajul corespunzator al debitmetrului,pot apărea probleme din cauza modificărilor proprietăților fluidului de
proces (densitate, viscozitate, conductivitate), sau prezența impurităților în lichidul de proces.
Există mai multe metode pentru măsurarea debitul de abur, apa,lubrifianți,aer,etc,cea mai des intilnita este
metoda masurarii debitului cu traductorul de presiune diferentiala. Pentru a măsura rata de curgere prin metoda
presiunii diferențiale, se monteaza in conducta un disc de restrictie pentru a crea o cădere de presiune. La trecerea
fluidului prin acea zona de conducta,presiunea înainte restricție va fi mai mare decât cea din aval. O astfel de
reducere a presiunii va cauza o creștere a vitezei de curgere a fluidului.Viteza va creste în mod direct cu debitul
obtinand astfel o crestere a presiunii diferentiale,valoarea presiunii diferentiale reprezentand valoarea debitului de
fluid ce trece prin conducta.
26
Diafragma
Diafragma este cea mai comuna forma de restricție utilizata in masurarea debitului.O diafragmă este de fapt un
disc de metal subțire, cu un orificiu în centru si cu o codita sudata la exterior pe care sunt inscriptionate datele
conform specificatiei tehnice.
Partea din amonte a orificiului are de obicei marginea ascuțita.
Când o diafragma este instalata in flux (discul este montat între doua flanșe), creșterea vitezei de curgere a
fluidului prin zona redusă dezvoltă o presiune diferențială de o parte si cealalta a orificiului.
Presiunea statică din conducta crește ușor in amonte de disc și apoi scade brusc la trecerea fluidului prin
orificiu, atingând un minim la punctul de strangulare în care viteza de curgere este maximă.
Dincolo de acest punct, presiunea statică începe să creasca odata cu scaderea vitezei fluidului.
Cu toate acestea, in cazul diafragmei,presiunea statică în aval este întotdeauna considerabil mai mică decât
presiunea din amonte
27
28
Tub Venturi
Tubul Venturi este cel mai precis element pentru masurarea debitului in conditiile unei calibrari
corecte.Tubul Venturi are o intrare convergentă conic, un gât cilindric, și un con divergent de recuperare.Nu are
proiecții în lichid,colțuri ascuțite și nici schimbări bruște de contur.
Micsorarea secțiunii de intrare, face ca viteza fluidului sa creasca și presiunea să scadă.Presiunea scăzută se
măsoară în centrul gâtului cilindric deoarece presiunea va fi la cea mai scăzută valoare si viteza va fi constanta.
Valoarea cea mai mare a presiunii este măsurată în amonte de intrarea in con. Dezavantajele majore ale
acestui tip de masurare a debitului sunt costurile inițiale ridicate și dificultăți în instalare,inspecții si
mentenanta.
29
Tub Pitot
Tubul Pitot este un alt element primar utilizat pentru masurarea debitului prin detectarea unei presiuni
diferențiale.În forma sa cea mai simplă, acesta constă dintr-un tub cu sectiuni diferite la capete.Capatul tubului
cu sectiune mica este pozitionat in conducta in zona de curgere a fluidului.Viteza fluidului la deschiderea
tubului scade la zero. Aceasta asigură presiunea la intrarea prizei de (+) a unui traductor de presiune
diferențială. Priza de (-) a traductorului se conecteaza prin intermediul unui robinet montat pe conducta ,in fata
zonei de incidenta a tubului.
Tubul Pitot măsoară de fapt viteza fluidului si trebuie să fie calibrat pentru fiecare aplicație specifică,
neexistand o standardizare. Acest tip de instrument poate fi folosit chiar și atunci când fluidul circula într-o
țeavă sau conductă libera la un capat.
30
Masurarea nivelului
31
Masurarea nivelului
Dispozitivele de măsurare a nivelului de lichid sunt clasificate în două grupe:
- metoda directă
- metoda dedusa
Un exemplu de metoda directa este joja de ulei de la masina care măsoară înălțimea uleiului din baia de
ulei.
Pentru metoda dedusa putem lua ca exemplu un manometru
(indicator de presiune) montat la baza unui rezervor in conditii de presiune atmosferica care măsoară presiunea
hidrostatică indicand astfel înălțimea lichidului.
32
Sticla de nivel
Modalitatea cea mai simpla pentru masurarea nivelului de lichid într-un vas este folosirea sticlei de nivel
Aceasta metoda presupune montarea unei sticle de nivel sau a unui tub transparent la partea de jos și de sus a
rezervorului in care urmeaza sa monitorizam nivelul.Înălțimea lichidului în tubul transparent va fi egală cu
înălțimea lichidului din rezervor.
33
Plutitor(flotor)
Masurarea nivelul lichidului cu ajutorul plutitorului este o metoda de citire directă.Este cel mai simplu
sistem,nu există restricții la dimensiunea,forma sau materiale folosite,plutitorul fiind in general o bila,sfera de
metal goala.
Designul constă dintr-un flotor atașat la o tijă, care la rândul ei este conectatata la un ax de rotație ce indică
nivelul pe o scală gradată.
Funcționarea sistemului este simpla.Flotorul plutește pe suprafața lichidului din rezervor. În cazul în care
apar modificăril ale nivelui de lichid, plutitorul va urma suprafata de lichid și va schimba poziția indicatorul
atașat la axul de rotație.
34
Flotor cu lant
Acest tip de echipament foloseste un flotor al carui diametru poate ajunge până la 12 centimetri și este
utilizat în cazul în care limitele de nivel impuse pot fi depășite.
Gama de nivel măsurat va fi limitată doar de dimensiunea vasului.
Funcționarea flotorului cu lant este similara celei cu plutitor cu excepția metodei de poziționare si conectare
la indicatorul cu scala gradata.
Flotorul este conectat la un element rotativ prin intermediul unui lant care are atasat la celalalt capat o
greutate pentru a oferi un mijloc de mentinere a lantului întins pe durata schimbărilor nivelului din vas.
35
Indicator magnetic
Metoda indicatorului magnetic a fost dezvoltat pentru a masura nivelul in spatii inchise(incinte).Sistemul este
alcatuit dintr-un flotor magnetic, care se ridică si coboara functie de variatia nivelului.
Flotorul magnetic culiseaza dea lungul unui tub non-magnetic, are are montat in interior un alt magnet
conectat la un indicator de nivel.
Când nivelul crește sau scade, magnetul exterior atrage magnetul interior, modificand astfel valoarea citita pe
indicatorul de nivel.
36
Sonda conductiva
Acesta constă dintr-unul sau mai multe detectoare de nivel, un releu si un controler.Când lichidul este în
contact cu oricare dintre electrozi,între electrod și masă va apare un curent electric.
Acest curent energizeaza un releu care isi deschide sau închide contactele în funcție de cerinta procesului
tehnologic.
Contactele releului la rândul său va acționa o alarmă, o pompă, o supapă de control, sau toate trei.
Un sistem clasic are trei sonde: o sonda de nivel minim, o sonda de nivel maxim si o sondă de alarmă de nivel
maxim maximorum.
37
Masurarea nivelului cu traductor de presiune diferentiala
Aceasta metoda de măsurare a nivelului de lichid folosește un traductor de presiune diferentiala (ΔP) conectat
la partea de jos a rezervorului monitorizat.
Presiunea mai mare,reprezentata de nivelul lichidului din rezervor,este comparată cu o presiune mai mică de
referință (de obicei atmosferică).
Această comparație are loc în traductorul de presiune diferentiala (ΔP) .
Rezervorul fiind deschis în atmosferă, se va conecta la proces doar priza(+) de înaltă presiune (HP) a
traductorului diferential (ΔP) iar priza(-)de joasă presiune (LP) ramane in atmosferă.
Diferența de presiune dintre cele doua prize reprezinta presiunea hidrostatică, sau greutate de lichid din
rezervor.
Nivelul minim este reprezentat de punctul în care traductorul este conectat la rezervor iar nivelul maxim care
poate fi măsurat de(ΔP) este determinat de înălțimea maximă a coloanei de lichid din rezervor.
38
39
Nu toate rezervoarele și vasele sunt deschise în atmosferă. Majoritatea sunt complet închise pentru a preveni
scaparile de vapori sau pentru a permite presurizarea rezervorului. La măsurarea nivelului într-un rezervor sub
presiune ambele prize ale traductorului de presiune diferentiala (ΔP) trebuiesc conectate la proces.
Priza(+) a traductorului se conecteaza la punctul minim al nivelului ce urmeaza a fi masurat iar priza(-) se
conecteaza la punctul maxim superior ce trebuie masurat.
Priza de (-) considerata si referinta trebuie menținută uscată, astfel încât pe membrana traductorului sa apese
doar presiunea gazalor sau vaporilor din partea de sus a rezervorului.
Priza de (+) este expusa la presiunea hidrostatică a lichidului plus presiunea gazelor sau vaporilor exercitată
pe suprafața lichidului. Deoarece presiunea gazelor sau vaporilor este egala pe ambele prize, ieșirea al
traductorului (ΔP) este direct proporțional cu presiunea hidrostatică a lichidului.Valoarea obtinuta reprezinta
nivelul din rezervor.
40
În cazul în care in rezervor apar gaze sau vapori care pot condensa (aburul) se va folosi un montaj ușor diferit
fata de exemplul anterior.
Pentru a compensa efectul condensului care se poate acumula pe priza de referinta(+),aceasta va fi umpluta
cu același lichid ca si in rezervor.
Lichidul din priza de (+) aplică o forta pe capsula traductorului iar valoarea acesteia va ramane constantă
atâta timp cât priza este menținută complet plina.
Dacă această presiune este constantă, orice schimbare în traductorul diferential(ΔP) se datorează unei
modificaria nivelului din vas care actioneaza pe priza de(-) a traductorului.
Cand nu avem nivel de lichid in vas traductorul va arata maxim datorita presiunii lichidului din priza de
referinta.
Traductorul diferential(ΔP) este expus la o presiune egală pe priza de (+) si priza de (-) atunci când nivelul de
lichid din rezervor este maxim, de aceea presiunea diferențială va fi zero.
Pe măsură ce nivelul rezervorului scade, presiunea aplicată pe priza de(-) scade si astfel creste presiunea
diferentiala.
In concluzie,presiunea diferențială și ieșirea traductorului sunt invers proporționale cu nivelul rezervorului.
41
42
Traductor de nivel cu imersor
Traductorul de nivel cu imersor functioneaza pe Principiul lui Arhimede , a detecta nivelul de lichid prin
măsurarea continuă a greutatii imersorului scufundat in lichidul din proces.
O problemă de inginerie interesanta pentru traductoarele de nivel cu deplasare a fost transferarea greutatatii
imersorului catre mecanismul traductorului si izolarea acestuia de factorii tehnologici de proces(presiunea de
vapori ,temperatura).
Soluția aceastei probleme o reprezinta un mecanism ingenios numit un tub de torsiune.

În funcție de nivelul lichidului, imersorul aplica o forta mai mica sau mai mare asupra tubului de torsiune al
traductorului, care interpretează pierderea in greutate ca o crestere a nivelului și cresterea in greutate ca o
scadere a nivelului,transmitind un semnal de ieșire proporțional
43
44
Masurarea temperaturii
45
Masurarea Temperaturii
Cresterea sau scaderea temperaturii unei bucati de plastic, lemn, metal, sau alt material depinde de activitatea
moleculară a materialului.Energia cinetică este o măsură a activității atomilor care alcătuiesc moleculele din
orice material.De aceea,temperatura este o măsură a energiei cinetice a materialului în cauză.Fie că doriți să
cunoașteti temperatura aerului înconjurător,apa de răcire a motorului unei mașini sau componente ale unei
instalatii industriale, trebuie să aveți instrumente pentru a măsura energia cinetică a materialului.
Cele mai multe dispozitive de măsurare a temperaturii folosesc energia materialului sau a sistemului pentru a
monitoriza cresterea sau scaderea valorii energiei cinetice a materialului.Termometrul pentru uz casnic este un
bun exemplu.Mercurul sau un alt lichid aflat în bulbul termometrului se extinde odata cu cresterea energiei
cinetice.Observand cât de mult se ridica lichidul în tub,putem indica temperatura obiectului măsurat.
Deoarece temperatura este unul dintre cei mai importanți parametri ai unui material,au fost dezvoltate mai
multe tipuri de instrumente de măsura.
Un astfel de instrument folosit pentru masurarea temperaturii este TERMOREZISTENTA sau RTD.RTD este
utilizat în foarte multe instalații industriale pentru a măsura si monitoriza temperatura parametrilor procesului
tehnologic.
46
Termorezistenta(RTD)
Incorporează metale pure sau anumite aliaje a caror rezistenta creste sau scade direct proportional functie de
cresterea sau scaderea temperaturii. RTD actionează ca un traductor electric, transformand schimbările de
temperatură prin masurarea rezistentei in semnale de curent sau tensiune.
Cele mai potrivite pentru a fi utilizate ca senzori de cercetare si dezvoltare tehnologică sunt metalele pure, de
calitate uniformă, stabilă într-un anumit interval de temperatură si care ofera posibilitatea citirii temperaturii in
cicluri repetitive.
Doar câteva metale au proprietătile necesare utilizarii în elemente de cercetare si dezvoltare tehnologică.
Elementele RTD sunt în mod normal construite din platină, cupru sau nichel.
Aceste metale sunt cele mai potrivite pentru aplicații de cercetare si dezvoltare datorita caracteristicii lor
liniare de temperatură-rezistenta, coeficientului ridicat de rezistenta,precum si capacitatea lor de a rezista la
cicluri repetitive de modificare a temperaturii.
Coeficientul de rezistență este transformarea variatiei rezistenței/grad temperatura si se exprima de obicei în
procente pe grad de temperatură.
47
Materialul folosit trebuie să poată fi tras în sârmă fină, astfel încât elementul sa poate fi usor de
construit.Elementele de RDT sunt de obicei fire lungi spiralate protejate de un izolator ceramic si introduse intr-
o teaca metalica de protectie.Schimbarea temperaturii va provoca o schimbare proporțională a
rezistenței.Valoarea rezistenței este apoi măsurată cu un dispozitiv de precizie calibrat si etalonat pentru a da
citire valorii de temperatura.
48
Termocuplul
Un termocuplu este construit din două fire metalice diferite sudate la un capăt.Atunci când capătul fiecărui fir
este conectat la un aparat de măsura,termocuplul devine un dispozitiv de masurare a temperaturii extrem de
sensibil si precis.Performanța unui termocuplu este în general determinată prin utilizarea unui material in
combinatie cu platină. Cel mai important factor care trebuie luat în considerare atunci când selectam o pereche
de materiale este "diferența termoelectrica"dintre cele două materiale.Diferența semnificativă între cele două
materiale va duce la cresterea performanței termocuplului.Din punct de vedere al materialelor folosite cele mai
uzuale termocuple sunt:
- Fier-Constantan,excelent pentru temperaturi de până la 700°C
- Chromel-Alumel pentru temperaturi de pana la 1100°C
Pentru temperaturi ce depasesc 1100°C pana la 1600°C se foloseste Platin/Rodiu-Platin. Încălzind

jonctiunea termocuplului acesta va produce o tensiune electromotoare care este mai mare decât tensiunea la
bornele jonctiunii de referinta.Diferența dintre cele două tensiuni este proporțională cu temperatura si poate fi
măsurată cu ajutorul unui voltmetru(în milivolți).
49
50
51
Adaptoare
52
In acest capitol ati invatat despre:

- Presiunea, metode si aparate cu care se masoara aceasta.
- Debitul, metode si aparate de masura a debitului
- Traductoare de masurare a nivelului.
- Temperatura, metode si elemente de masurare a acesteia.
53
Convertori
In automatică, noţiunea de convertor este atribuită unor subelemente realizate fie sub o formă independenta,
fie incluse în structura unor elemente complexe.
Convertoarele sunt aparate care furnizează la ieşire semnale unificate primind la intrare semnale de la
detectoare (elemente sensibile) diverse.
Elementul care permite convertirea (traducerea) unei mărimi fizice,de obicei neelectrică,într-o altă mărime
fizică,de obicei electrică,dependentă de prima în scopul introducerii acesteia într-un circuit de automatizari se
numeşte convertor.
După tipurile de semnale furnizate la ieşire,convertoarele pot fi grupate în două categorii:

- electrice (electronice),
- pneumatice.
După forma de variaţie a semnalelor de ieşire adaptoarele se clasifică în:
- analogice,
- numerice.
54
Semnalele analogice se caracterizează prin variaţii continue ale unui parametru în funcţie de variaţia mărimii
aplicate la intrarea elementului sensibil (mărime în mod natural continuă).
Ca exemple de semnale analogice unificate avem:
- curent continuu: 0,5...5 mA;2...10 mA;4...20 mA

- tensiune continuă: 0...10 V;1-5V;0...20 V; -10...+10 V
- presiune (aer): 20...100 KN/m2; 0,2...1 bar
Prin calibrare,intervalul de variaţie al semnalului analogic de ieşire se asociază domeniului necesar mărimii
de intrare în traductor (element sensibil + adaptor) şi în consecinţă fiecărui nivel de semnal îi corespunde o
valoare bine precizată(legea de dependenţă fiind liniară) a mărimii măsurate.
Se folosesc semnale unificate cu nivel minim zero şi semnale unificate cu nivel minim diferit de zero. Acestea
din urmă prezintă avantajul că pierderea semnalului de ieşire indică prezenţa unei defecţiuni.
55
CONVERTOR ELECTROPNEUMATIC
In cadrul sistemului unificat se utilizeaza convertoare curent-presiune (i/p) pentru convertirea semnalului
unificat electric 4…20 mA in semnal unificat pneumatic 0,2..1Bar. Acest convertor poate fi utilizat,de exemplu,
intre un traductor cu marime de iesire electrica (semnal unificat) si un regulator pneumatic.
Acest convertor foloseste ca element principal un traductor–curent deplasare sub forma unui electromagnet
polarizat cu miez mobil,care transforma curentul i=4..20mA intr-o deplasare D proportionala cu i.
Deplasarea D este apoi transformata intr-o presiune p cu ajutorul unui amplificator de tip ajutaj-paleta.
Electromagnetul polarizat este format din 2 miezuri feromagnetice 1 si 2 ,intre care este situata o lama mobila
3 realizata din material feromagnetic.La trecerea curentului prin bobina W,in functie de sensul curentului si
marimea acestuia,apare un cuplu de forte electromagnetice.
Astfel lama se va roti pana la stabilirea unui echilibru,cand momentul antagonist al arcului va fi egal cu
momentul fortelor electromagnetice.
Deplasarea lamei este transmisa unui element ajutaj-paleta,care transforma aceasta deplasare intr-o presiune
de aer comprimat transmisa apoi unui amplificator pneumatic de putere
56
57
Robineti de reglare
58
Robineti de reglare
Unul dintre cele mai comune elemente de control final în sistemele de reglare industriale este robinetul de
reglare.
Rolul robinetului de reglare este de a controla/limita curgerea fluidului printr-o conductă, la comanda unui
controler sau a unui dispozitiv logic (precum un PLC).
Robinetii de reglare sunt alcătuiti din două părți principale:

- corpul robinetului, care conține toate componentele mecanice necesare controlului curgerii fluidului
- partea de acționare sau servomotorul care din punct de vedere mecanic dezvolta puterea necesară inchiderii
si deschiderii robinetului.
Servomotoare pot fi pneumatice, hidraulice ,solenoizi sau motoare electrice.
59
Servomotoare pneumatice
Acestea funcționează prin combinarea forței create de aer si forța arcului.

O membrană din cauciuc separă carcasa servomotorului în două camere de aer.Camera superioară primește
aer introdus printr-o deschidere în partea de sus a carcasei.Camera de jos contine un arc care impinge
membrana in blocajul mecanic din camera de sus.
În cele din urmă,un indicator local este conectat la tija plunjerului pentru a indica poziția robinetului.
Poziția robinetului este controlată prin variația presiunii aerului de alimentare în camera superioară. Aceasta
produce o forță variabilă pe partea de sus a membranei.Inițial fara alimentare cu aer,arcul forțează membrana în
sus spre blocajul mecanic și ține vana complet deschisă.
Cand presiunea aerului de alimentare creste,forța cu care apasa membrana începe să depășească forța cu care
se opune arcul. Acest lucru face ca membrana sa se deplaseze în jos si robinetul de reglare să se închidă.
Odată cu creșterea presiunii aerului,membrana va continua să se deplaseze în jos si sa comprime arcul până
când robinetul de reglare se închide complet.
60
61
Servomotoare hidraulice
Servomotoare pneumatice sunt utilizate în mod normal pentru a controla procesele care necesită un răspuns
rapid si precis deoarece nu necesită o forță de actionare foarte mare. Când este necesară o forta de actionare mai
mare in funcționarea unui robinet (reglari pe sistemului de abur)se folosesc servomotoare hidraulice.
Acestea constau dintr-un cilindru,piston,arc,sursă de presiune hidraulică conducta de retur si tija. Pistonul
alunecă pe verticală în interiorul cilindrului și separă cilindrul in doua camere,camera superioară in care este
pozitionat arcul si camera inferioară in care este uleiul hidraulic.
Sursa de presiune hidraulică si conducta de retur sunt conectate la camera inferioară si permite fluidului
hidraulic să curgă spre și dinspre camera inferioară deplasand pistonul si miscand robinetul prin intermediul
tijei.Initial,cu nici un fluid hidraulic sub presiune,forta arcului tine robinetul în poziția închis.Cand lichidul este
impins în camera inferioară,presiunea creste si apasa pe partea de jos a pistonului opusă fortei de apasare a
arcului. Când forta hidraulică este mai mare decât forta arcului,pistonul începe să se miste în sus,arcul se
comprimă iar robinetul începe să se deschidă.
Pe măsură ce crește presiunea hidraulică robinetul continuă să se deschidă pana cand ajunge in pozitia complet
deschis. Invers,cand uleiul hidraulic este drenat din cilindru,forta hidraulică devine mai mică decât forta
arcului,pistonul se deplasează în jos,iar robinetul se închide.
Prin reglarea cantitătii de ulei furnizate sau drenat din actuator, robinetul poate fi pozitionat între complet
deschis si complet închis.
62
63
Electroventil
Acesta constă dintr-o bobină,armatura,arc si tija.

Bobina este conectată la o sursă de curent externă.Arcul se sprijina pe armătură fortand în jos tija
plunjerului.Montajul acționează pe verticală în interiorul bobinei si transmite miscarea sa prin tija plunjerului
robinetului.
Atunci cand fluxul de curent strabate bobina,se formeaza în jurul bobinei un camp magnetic care atrage
armătura spre centrul bobinei.
Cand armatura este atrasa in sus,arcul se comprima si robinetul se deschide. La lipsa tensiune de alimentare a
bobinei dispare câmpul magnetic,arcul revine la starea initiala,se extinde,impinge tija plunjerului in jos si
închide robinetul.
Avantajul major al acționarii electromagnetice este timpul de raspuns scurt.De asemenea sunt mult mai ușor
de instalat decat servomotoare pneumatice sau hidraulice. Cu toate acestea electroventilele au două dezavantaje.
In primul rând au doar două pozitii, deschis si închis iar in al doilea rând nu dezvolta multă forță,fiind
folosite in general pentru actionarea unor robineti relativ mici.
64
65
Servomotor electric
Servomotoarele electrice actionate cu motor difera foarte mult din punct de vedere constructiv si functie de
aplicatiile in care sunt folosite. Unele servomotoare cu motoare electrice sunt proiectate să funcționeze doar in
două poziții(complet deschis sau complet închis),altele pot fi folosite pentru reglare continua cu oprire in orice
punct al cursei functie de comanda primita.Părțile componente ale unui astfel de servomotor sunt:motor,
ambreiaj si asamblu reductor,cutie conexiuni electrice ansamblu electronic,roata de mana si maneta de
comutare pe manual,tija de actionare robinet. Motorul actioneaza prin intermediul ansamblului de roți dintate
asupra tijei care deschide sau închide robinetul functie de sensul motorului.
Maneta de actionare manuala actioneaza ambreiajul si deconectează motorul electric de ansamblul de roți
dintate permitand robinetului să fie acționat manual cu roata de mana.Cele mai multe servomotoare de acest tip
sunt dotate cu limitatoare de pozitie,limitatoare de cuplu sau ambele. Limitatoarele de pozitie opresc motorul
electric atunci când robinetul a atins o anumită poziție. Limitatoarele de cuplu,opresc motorul electric atunci
când forta de torsiune a ajuns la valoarea specificată.Forța de torsiune,în mod normal,este mai mare atunci când
robinetul ajunge în poziția complet deschis sau complet închis.
Această caracteristică poate împiedica, de asemenea, deteriorarea servomotorului sau robinetului dacă
robinetul se blocheaza într-o poziție intermediară.
66
67
Acum ati dobandit cunostinte despre:

- convertoare electro-pneumatice,
- servomotoare pneumatice,
- servomotoare hidraulice,
- servomotoare electrice,
- electroventile (solenoizi),
68
VA MULTUMESC,
69

Curs Instrumentatie

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Instrumentatie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Instrumentation and Control

Sisteme automate - componente

Elementele unei bucle de reglaj sunt:

Schema unui sistem automat monovariabil simplu cu bucla inchisa

Clasificarea sistemelor de reglare

După forma ecuaţiilor ce descriu funcţionarea sistemelor de reglare automată, există:

Bucla de reglare automata

AI – (Analog Input) bloc de intrare analogica

Structuri si sisteme de reglare si conducere a proceselor

– sisteme de reglare după perturbaţie şi reglare combinată;

– sisteme de reglare cu compunerea timpului mort.

Sistem distribuit de control

In acest capitol ati invatat:

Traductoare de presiune diferențială

Măsurarea continuă a debitului de fluide

Masurarea nivelului cu traductor de presiune diferentiala

Traductor de nivel cu imersor

Soluția aceastei probleme o reprezinta un mecanism ingenios numit un tub de torsiune.

- Fier-Constantan,excelent pentru temperaturi de până la 700°C

- Chromel-Alumel pentru temperaturi de pana la 1100°C

Pentru temperaturi ce depasesc 1100°C pana la 1600°C se foloseste Platin/Rodiu-Platin. Încălzind

In acest capitol ati invatat despre:

După tipurile de semnale furnizate la ieşire,convertoarele pot fi grupate în două categorii:

Ca exemple de semnale analogice unificate avem:

- curent continuu: 0,5...5 mA;2...10 mA;4...20 mA

Robinetii de reglare sunt alcătuiti din două părți principale:

Servomotoare pot fi pneumatice, hidraulice ,solenoizi sau motoare electrice.

Acestea funcționează prin combinarea forței create de aer si forța arcului.

Acesta constă dintr-o bobină,armatura,arc si tija.

Instrumentation and Control

Acum ati dobandit cunostinte despre:

S-ar putea să vă placă și