Subiecte practic fiziologie

1.Explorarea functionala a tiroidei prin metode directe si indirecte

Metode indirecte

1.Metabolismul bazal
-masoara consumul de oxigen in conditii bazale
-produsul cantitatii de oxigen (litri) cu echivalentul caloric mediu al unui litru de oxigen
(4,83 calorii la un coeficient respirator de 0,02) permite determinarea valorilor absolute (in
functie de varsta, sex, suprafata corporala)
-rezultatele exprimate procentual:
- hipertiroidie- cresteri de +95%
- hipotiroidie - scaderi la 80% din normal

-dar cresterea mb e influentata si de factori extratiroidiani (stari febrile, boli ale sn- manie,
boli cardiovasculare- hipertensiune arteriala, stenoza aortica, boli respiratorii- emfizem, boli
hematologice, boli endocrine-diabet insipid, sarcina)
-scaderi ale mb- denutritie, boala Addison, nefroza

2. Reflexograma achiliana
-masoara durata relaxarii musculare in timpul reflexului provocat prin lovirea tendonului lui
Achile
-valori normale: 240-340 msec
hipertiroidie- relaxare mai rapida
-hipotiroidie- relaxare mai lenta

3. Colesterolemia
-scade in hipertiroidism
-creste in hipo

Metode directe

bazale-determ de hormoni sau iod in plasma

dinamice-teste de aprecieri a raspunsului tiroidian

Bazale

1. Dozarea tiroxinei si a triiodotironinei t3 serice

- realizata radioimunologic- tehnica Murphy Pattee
- Valori normale: -t4- 6-12 micrograme/100ml
-t3 - 0,075-0,175. micrograme/100ml

2. Iodul legat proteic PBI

-valori normale : 4-8microgrma/100ml
3. Iodocaptarea tiroidiana
-determinarea capacitatii glandei tiroide de a capta iodul radioactiv ( I 131 sau I 132)
administrat in circulatia pacientului (2-15 microli)
-valori normale : 3-10 % la 2h si 8-30% la 24h

4. Dozarea TSH seric

-indicata pt diagnostic de hipotiroidism primar
-met radioimunologica- valori normale0 sub 2ng/ ml sec
-cresteri- hipotiroidism primar sau in tumori secretoare de TSH

Dinamice

1. Testul de supresiune cu t3
-administrare de t3 in doze de 60-100micrograme/zi timp de 7-10 zile-> scaderea marcata cu
50% a iodocaptarii grafic la 24h dupa administr izotopului sau radiodozimetric la 2h
-absenta reactiei- PREZENTA UNEI HIPOTIROIDII

2. Testul de stimulare cu TSH

-administrarea de 5-10 unitati de TSH /2-3 zile-> la 12-24h dupa- cresterea iodocaptarii
-REACTIE ABSENTA IN HIPOTIROIDIE
 2. Probe de hipergliemie provocata

Glicemia 80-120 mg%, hiperglicemia apare in diabet

Gligozuria- apare in diabet

Probe de incarcare= probe de hiperglicemie provocata

1. Proba de incarcare orala simpla

Consta in principiu din administrarea unei mari cantitati de G dimineata pe nemancate si
determinarea glicemiei in probele recoltate la 30 min timp de 2-3 ore
normal- glicemia nu trebuie sa depaseasca valorile de 1-1,2g%0 inainte si la 120 min dupa
incarcare, iar pe parcursul1,80%0
Glicozuria trb sa fei absenta

2. Proba de incarcare orala dubla cu glucoza

La 90 min dupa incarcarea a 50g G in 100ml apa se administreaza o a doua doza de 50g
Recoltarile de sange incep la 30min dupa prima doza si se repeta la acelasi interval timp de
240 min
Se obtine o curba cu 2 varfuri dintre care primul nu trebuie sa. Depaseasca 1,8g/L
Vaorile trb sa revina la cea initiala intr-un interval de 180 min

3. Proba de incarcare intravenoasa cu glucoza

Se realizeaza administrand timp de 20 min o perfuzie de Glucoza 20% in cant toala de 0,3-
0,5 g/kg
Se recolteaza sangele venos inainte si dupa administrarea timp de 2 ore la 30 min interval
normal- glicemia nu depaseste 1,8g la mie, dupa 90min revine la normal
 3. Reflexe medulare; demonstrarea actiunii inhibitorii a structurilor nervoase
superioare asupra reflexelor medulare- experienta Secenov

Unitatea functionala a maduvei spinalii o form arcul reflex medular

Acesta reprezinta aparatul elementar pt intregul SN
Actul reflex medular=procesul fiziologic care se petrece pe traiectul arcului reflex si
reprezinta RASPUNSUL ORGANISMULUI LA EXCITANT, cu participarea maduvei
spinarii

Reflexele medulare- somatice (monosinaptice si polisinaptice) si vegetative (simpatice si

parasimpatice)

EXPERIENTA LUI SECENOV

=demonstreaza actiunea inhibitorie a centrilor nervosi superiori asupra reflexelor medulare

Materiale necesare-
Broasca spinala
Solutii de acid acetic (% de 2,4,6,10 si 20%)

Tehnica de lucru
Se lucreaza pe broasca neanesteziata cu centrii nervosi medulari si supramedulari intacti
Se identifica lobii optici-intre emisfere si bulb
Se stabilesc legile PFLUGER- experiment martor
-l unilateralitaii 0,5%
-l simetriei 0,7% AC ACETIC
-l iradierii 1%
-lgeneralizarii 2%
Se excita lobii optici prin aplicare de cristale de clorura de sodiu
Se indeparteaza cristalele de NaCl prin spalare cu ser fiziologic
Se urmaresc din nou legile PFLUGER

REZULTATE
Dupa stimularea centrilor nervosi supramedulari pt evid legilor reflexe sunt necesare
concentratii mai mari de acid acetic decat initial
Dupa indepartarea excitantului, legile reflexelor se pot pune in evidenta cu solutii de acid
acetic identice cu cele folosite la experimentul martor
Se pune astfel in evidenta ca CENTRII NERVOSI SUPRAMEDULARI (lobii optici) a
caror activitate a fost crescuta prin stimulare chimica au rol inhibitor asupra centrilor
reflecsi medulari

IMPORTANTA EXPERIMENTULUI
Demonstrarea fenomenului de inhibitie a centrilor nervosi medulari de catre centrii nervosi
superiori cat si a faptului ca prin aceasta s-a aratat pt prima data existenta procesului de
inhibite in SNC alaturi de cel de excitatie
Studierea reflexelor are importanta in diagnosticul unor afectiuni NEUROLOGICE, au
importanta mare reflexele MIOTATICE
Aceste reflexe sunt declansate de intinderea muschiului care reactioneaza printr-o
contractie, de aceea se mai numesc reflexe de INTINDERE

Pt obtinerea unei contractii e suficienta o intindere de 20-30 microni

Intinderea muschiului se realiz prin aplicarea unui excitant pe muschi sau pe tendonul sau
Ca urmare se determina o extensie care stimuleaza fusurile neuro-musculare si corpusculii
Golgi

In controlul reflexelor are rol important- formatiunea reticulara

Explorarea reactiilor reflexe ofera indicatii asupra localizarii leziunilor din SN

4. Reflexe cu importanta clinica somatice (osteo-tendinoase, cutanate) si vegetative

(reflexe pupilare, reflexul oculo-palpebral)

REFLEXELE SOMATICE
A. REFLEXELE OSTEO-TENDINOASE

Principiu
Se percuta strict tendonul muschiului
Se obtine o reactie de raspuns care poate fi:
-contractie musculara simpla,fara deplasarea segmentului corespunzator
-contractie care antreneaza o miscare cu amplitudine variabila

Principalele reflexe osteo-tendinoase sunt:

1. Reflexul naso-palpebral (V-VII):
-se percuta radacina nasului- bolnavul este cu ochii deschisi
-se contracta muschiul orbicular- bolnavul inchide ochii

2. Reflexul maseterin (Vs-Vm):

-pacientul are gura intredeschisa
-se percuta mentonul
-se contracta muschii maseteri-pacientul inchide gura

3. Reflexul pectoral (C5-D1):

-se percuta tendonul m mare pectoral
-se obtine ABDUCTIA si ROTATIA interna a bratului

4. Reflexul scapulo-humeral
-se percuta marginea omoplatului
-se obtine retractia omoplatului

Reflexele osteo-tendinoase ale membrului superior

a)Bicipital
b)Tricipital
-muschiul se afla cu antebratul intr-un unghi de 90grade
-se percuta tendonul tricepsului deasupra olecranului
-tricepsul se contracta si prod extensia antebratului pe brat
c) Reflexul stilo-radiar (C5-C6)
-se realizeaza la un pacient in poz ortostatica-sezand sau in decubit dorsal
-antebratul-in flexie si pronatie usoara
-se percuta apofiza stiloida a radiusului
-se contracta muschiul lung supinator care determina flexia antebratului pe brat
d) Reflexul cubito-pronator (C7-C8):
-se realizeaza in aceeasi poz ca reflexul stilo-radiar
-se percuta apofiza stiloida a cubitusului
-se obtine pronatia antebratului

Reflexele osteo-tendinoase ale MEBRULUI INFERIOR

a) Reflexul rotulian/ patelar (L2-L4)

-se percuta tendonul rotulian la pacientul care se gaseste in pozitie de decubit ventral cu
gambele usor flectate pe coapse sau asezat pe scaun, fara sa-si aprijine piciorul pe podea
-se contracta muschiul cvadriceps ceea ce determina extensia gambei pe coapsa
b) Reflexul achilian (S1-S2)
-se realiz flexia gambei pe coapsa si a picorului pe gamba
-se percuta tendonul achilian
-se contracta muschiul triceps sural care determina flexia plantara a piciorului
c) Reflexul cuboidian (S1)
-se percuta reg cuboidiana- la niv fetei dorsale a piciorului
-se obt extensia degetelor
d) Reflexul medio-plantar (S1-S2)
-se realiz la pacient in aceeasi poz ca pt determ reflexului achilian
-se percuta regiunea mijlocie a plantei
-se produce contr m triceps sural care realizeaza flexia plantara a piciorului

Modificari ale reflexelor osteo-tendinoase

ROT-pot fi exagerate, abolite, pendulare si inversate

1. Exagerarea ROT= producerea unei reactii de raspuns mai accentuata-raspuns mai brutal
si cu o amplitudine mai mare fata de limitele normale; ROT pot deveni polikinetice
cand sunt antrenati si alti muschi decat cei care participa in mod normal la reactia
reflexa. In aceste situatii contractia musculara are un caracter DIFUZ
2. Diminuarea sau abolirea ROT=consta in scaderea amplitudinii sau absenta reactiei de
raspuns
3. Reflexe pendulare= aceste modificari se datoreaza HIPOTONIEI musculare de diferite
cause si se obs la determinarea reflexului tricipital si rotulian. La percutia tendonului
muschiului se produc oscilatii pendulare ale gambei si antebratului
4. Reflexe inversate=se datoresc propagarii excitatiei si la muschi din vecinatate, in special
la cei antagonisti. Ca urmare reactia de raspuns se desfasoara in sens invers de reactia
normala

B. REFLEXELE CUTANATE
Principiu-la stimularea tegumentelor cu un ac se obt o contr musculara

1. Reflexe cutanate ABDOMINALE

Explorarea presupune adoptarea unei pozitii a pacientului care sa asigure o relaxare a
musculaturii abdominale. Se prefera pozitia de decubit ventral si cu membrele inf flectate
Excitarea tegumentelor se realizeaza dinafara inauntru

a) Reflexul cutanat abdominal superior *D6-D7*-se excita tegumentele sub rebordul costal
b) Reflexul cutanat abdominal mijlociu *D8-D9*- se excita tegumentele la nivelul
ombilicului
c) Reflexul cutanat abdominal inferior *D10-D12*- se excita tegumentele deasupra pliului
inghinal
2. Reflexe cremasteriene (L1-L2)
-se exita tegumentele de la nivelul fetei supero-interne a coapsei la un pacient in decubit
ventral, cu mebrele inf intr-o pozitie de usoara abductie si rotatie externa
-se contracta muschiul cremasterian determinand ridicare testiculului homolateral
3. Reflexul cutanat-plantar (S1-S2)
-se stimuleaza marginea ext a plantei de la calcai spre degete. se obtine flexia plantara a
degetelor

Modificari-reflexele cutanate
In cazul reflexelor cutanate, arcurile reflexe se inchid la niveluri supramedulare. Ca urmare,
reactiile de raspuns sunt transmise la nivelul neuronilor motori din coarnele anterioare ale
maduvii prin intermediul fasciculelor piramidale. Astfel, modificarile reflexelor cutanate
sunt semnalate in leziuni ale sist motor piramidal.
Unul dintre cele mai importante semne piramidale patologice il constituie inversarea
reflexului cutanat plantar, numit semnul lui BABINSKI

REFLEXELE VEGETATIVE

Afectarea componentelor arcului reflexlex vegetativ la diferite niveluri realizeaza o

simptomatologie diferentiata in functie de LOCALIZARE
O clasificare riguloasa a testelor care exploreaza sist nervos veg va fi prezentata in cadrul
disciplinelor de specialitate-fiziopatologie, neurologie, neurochirugie
1.Explorarea tonusului vegetativ
Tonus veg=stare de permanenta excitatie a sist veg care creeaza activitatea de fond a tuturor
organelo
5. Reflexul de acomodare la lumina/fotomotor
Intunericul prod dilatarea pupilei=midriaza prin cresterea tonusului simpatic, iar la lumina-
micsorarea pupilei=mioza prin cresterea tonusului parasimpatic
Explorarea se face prin poiectarea unui fascicul luminos asupra ochiului deschis intr-o
camera obscura, fie intr-o camera obisnuita pe subiectul cu ochii inchisi, a carui pleoape sup
sunt ridicate brusc de catre examinator cu degetele
Suprafata receptoare=retina
Calea aferenta=fibrele si bandele optice ce urmeaza calea nervului optic
Calea eferenta=fibre parasimpatice ale nervului motor ocular comun si simp cervical
Centrii reflecsi= mezencefal si mad osoasa sup
3. Reflexul de acomod la distanta- se face prin urmarirea de catre subiect a unui obiect mic
sau vf degetului mainii care se departeaza si se apropie lent de ochiul examinat, putandu-se
obs modificarile diametrului pupilar in rap cu distanta la care se gaseste acesta
Departarea ob prod midriaza, aprop-mioza
4. Reflexul oculo palpebral
Consta in inchiderea pleoapelor prin contr m orbicular produsa de exercitarea mecanica a
corneei
Studierea reflexelor in clinica prin modificarile cantitative si calitative suferite de catre
acestea-da indicatii importante asupra localizarii leziunilor sistemului nervos si evolutiei in
timp a acestora .
Este necesara cunoasterea componentelor fiecarui act reflex in parte-suprafata reflexogena,
calea centripeta si centrifuga, centrul reflex si organul efector, excitantul fiziologic si reactia
reflexa normala.
-patologic, diminuarea reflexelor sau disparitia lor-se produce prin leziunile
neuronilor senzitivi, a neuronilor motori periferici sau a muschilor(miopatii)
-exagerarea reflexelor-leziunile neuronilor motori centrali sau a cailor piramidale
-inversarea este exceptionala
Patologic se produce abolirea sau diminuarea reactiilor reflexe prin leziuni ale arcului
reflex- nevrite, reticulite

5. Reflexe neconditionate si conditionate (conditii de realizare, caracteristici)

1. Reflexele neconditionate
-reactii innascute, permanente, de specie
-caracterul lor depinde de suprafata receptoare excitata si de intensitatea excitantului
-prezinta cai nervoase permanente si arcurile reflexe se inchid in centri nervosi subcorticali-
bulb, maduva- deoarece ele continua sa se produca dupa extirparea cortexului cerebral
-sunt putine la nr *ALIMENTAR, DE ORIENTARE, DE APARARE*
-asigura integritatea limitata a organismului in mediu

2. Reflexele conditionate
-se formeaza in cursul vietii individuale pe baza reflexelor neconditionate si de asemenea a
celor conditionate elaborate anterior
-REPRODUCE REACTIA DETERMINATA DE EXCITANTUL FUNDAMENTAL
INTREBUINTAT PT ELABORARE
-inceteaza sa se mai produca prin lipsa de intarire
-excitantii conditionali indeplinesc rol de semnale ale excitantilor neconditionati
6.ELECTROENCEFALOGRAMA(tehnici de realizare, derivatii, ritmuri normale)

EEG=metoda neinvaziva de explorare a activitatii bioelectrice a creierului, inregistrate la

nivelul scalpului

Tehnica de realizare
-subiectul se afla in repaus, in stare de veghe, cu ochii onchisi sau legati cu o banda de tifon,
relaxat psihic si muscular
-se plaseaza electrozi din argint sau aliaj de Pb, inveliti in comprese de tifon, imbibati in
solutie de clorura sodica 20%
-se plaseala electrozii in forma de disc pe pielea capului degresata cu alcool
-se fol derivatii monopolare si bipolare

Derivatiile monopolare
-1 electrod activ plasat in diverse zone pe pielea capului si 1 electron indiferent plasat pe
zona mentoniera(barbie), la lobul urechii sau la baza nasului
-CULEG ACTIVITATEA BIOELECTRICA DE PROFUNZIME A CREIERULUI

Derivatiile bipolare
-constau in aplicare pe scalp a 2 electrozi activi
-se aplica electrozii in zone diferite in functie de focarul patologic, pot fi asezati
longitudinal, transversal, oblic

Ritmuri normale

1. EEG de veghe si de somn

-se evidentiaza o serie de unde care sunt puse pe categorii in functie de frecventa lor pe
secunda
-sunt impartite in:
a) ritmul alfa
--frecventa de 8-13 c/sec, amplitudine- 10-100 microV; adult 10c/s, batrani 8-9 c/s
-ritm regulat, organizat uneori in fusuri
-reprezinta peste 50% din traseul EEG
-isi modifica frecventa si amplitudinea la diferiti stimuli *lumina*
-modificarea= reactie de blocare, de oprire a ritmului alfa si apare la deschiderea ochilor,
auzirea unui zgomot, emotie, calcul mintal
-ritmul se obtine doar in perfecta liniste psiho-somatica
b) ritmul beta
-frecv de 14-30 c/s, aplit. De 5-30 microV
-neregulat, asimetric, inconstant
-se inregistreaza mai frecvent in regiunea frontala, rolandica, parietal anterior si temporal
anterior *in ARIILE MOTORII*
-ritmul nu reactioneaza la stimuli luminosi
-poate fi blocat de unii stimuli proprioceptici *strangerea pumnilor* cat si de excitanti tactili
c)ritmul theta
-frecventa 5-7c/s, aplit 40-70 microV
-predomina pe traseul EEg la copii de 2-6 ani
-la adult are procentaj mic 10-15%
-nu se blocheaza la stimuli
-poate creste in incidenta si amplitudinea la emotii
-indica aspect iritativ cerebral
d) ritmul delta
-ritm fiziologic al SUGARULUI
-la adult apare uneori in dervi post
-se blocheaza la stimuli luminosi

In viata intrauterina *5luni*- lungi perioade de liniste electrica intrerupte de unde cu frecv
scazuta ce dureaza 1-2 sec
Pe masura evoluarii sarcinii, apar activitati bioelectrice cerebrale continue, cu ritmul de baza
DELTA de mica amplitudine
-pe masura dezv sist nervos, frecv stimulilor creste
7. Segmente de receptie, conducere si proiectie a analizatorilor tactil si gustativ,
determinarea pragului de sensibilitate a acestora

ANALIZATORUL TACTIL

Determinarea tactila- exprimata prin dist minima la care este posibila recunoasterea a
doua excitari
-se foloseste un compas(esteziometrul WEBER)
-se aplica simultan ambele brate ale compasului pe zona de cercetat
-se stabileste distanta minima la care sunt percepute cele doua senzatii distincte
-cu cat sensibilitatea regiunii explorate este mai mare, cu atat distanta dintre bratele
esteziometrului este mai mica si invers
Sensibilitatea tactila a corpului este:
-2 mm-varful degetelor
-4-5mm-fata palmara a mainii
-10mm-obraji
-20mm-frunte
-30mm-fata dorsala a mainii
-40mm-antebrat
-65mm-coapsa
ogognozie= capacitatea subiectului de a localiza cuprecizie excitatia
steregnozie=capacitatea de a recunoaste obiectele puse in mana

ANALIZATORUL GUSTATIV
Rol in cunoasterea calitatii alimentare, reglarea ingestiei de alimente si declansarea
secretiilor digestive

Senzatiile gustative primare sunt dulce-varful limbii, amar-baza, acru si sarat pe partile
laterale; pe mijlocul fetei dorsale nu are receptori de nici un fel

Segmentul de conducere
-reprezentat de calea gustativa-formata din 3 neuroni
N 1- neuronii senzoriali din gg extranevraxiali de pe traiectul nervilor 8,9,10
N 2-neuronii din jumatatea sup a nuceului tractului solitar al bulbului
Un nr de colaterale ajung de la nucl solitar la nucleii salivatori sup si inf
N 3- in talamus

Proiectia corticala- in aria gustativa din partea inf a girusului post- central
Se prepara solutii din subt dulci- zaharoza, amare-chinina, sarat-NaCl, acre- acid acetic; in
% variate

Tehnica de lucru
Dilutiile pt fiecare tip de subt- in eprubete
Temp sol- 25 grd celsius
Se inmoaie un penson mic in sol de testat
Se badijoneaza pe rand- vf limbii, laturile, baza si port mijl
Se incepe cu % cele mai mici
Dupa fiecare det se inlatura subst prin clatirea gurii cu apa distilata

8. Segm de receptie, conducere si proiectie a analizatorului vizual

Segm de receptie-celule fotosensibile cu conuri si bastonase

Segm de conducere- I neuron se afla la niv celulelor bipolare din retina; II neuron- tot in
retina, dar mai profund, fiind reprezentat de celulele multipolare; III neuron- in
metatalamus, la corpul geniculat ext
Segmentul de proiectie- lobul occipital, in jurul scizurii calcarine, unde se afla ariile viz
asociativa si primara

9. Segmentele de receptie, conducere si proiectie a analizatorului acustic-vestibular

Analizatorul acustic
Segment de receptie- la niv urechii int care e situata in stanca temporalului
Segm de conducere
I neuron- in gg spiral cORTI
II neuron-in nucleii cohleari bulbo-pontini
III neuron- in corpii geniculati mediali din metatalamus
Proiectia- in profunz santului lat SYLVIUS, in lobul temporal-aria auditiva I

Analizatorul vestibular
Segm de receptie= creasta ampulara-semicirculara
Cale de conducere
I neuron- in gg Scarpa
II neuron- in nucleii vestib din bulb
III neuron- in talamus
Proiectia- in girusul temporal sup
10. Imaginile Purkinje, reactii pupilare de adaptare, teste clinice vizuale si
determinarea acuitatii vizuale

Imaginile lui Purkinje

Se demonstreaza ca in acomodarea la distanta rolul principal il are modificarea
curburii anterioare a cristalinului.

-experienta se realizeaza in camera INTUNECATA

-pt o obs mai buna- se provoaca anterior midriaza
Tehnica de lucru
-se plaseaza o lumanare aprinsa lateral fata de ochiul examinat
-se observa 3 imagini:
- 1- cea mai luminoasa-reflectata de pe suprafata ant a corneei
- -2- mai mare, mai slaba-refl de curbura ant a cristalinului
- 3- mica si inversata- refl de fata post a cristalinului
Concluzie- in procesul acomodarii numai fata ant a cristalinului isi modifica curbura
semnificativ

Reactii pupilare la adaptare

Gradul de adaptare al pupilei rezulta din echilibrul actiunii antagoniste exercitat asupra
fibrelor musc netede-circulare si radiare- ale irisului, de catre impulsele de origine simp si
parasimt. Contractia fibrelor radiare, inerv de simp, prod dilatare pupilelor-midriaza, iar a
celor circulare-meioza
Adrenalina prod dilatare pupilelor
Teste clinice vizuale si determinarea acuitatii vizuale

1. Masurarea activitatii vizuale statice la departare

Se foloseste optotipul ce utiliz scala MOYER. Subiectul se aseaza in fata optotipului la 5m
si este invitat sa citeasca literele din fiecare rand
Daca semnele grafice nu sunt distinse la distanta de 5m, subiectul se va apropia de optotip
pana ce acesta va vedea literele clar
Acuitatea vizuala a ochiului drept este sup fata de cea a ochiului stang 9/10

2. Masurarea activitatii vizuale dinamice

Se urmaresc imagini in miscare circulara, miscarea fiind continua si reglabila (20-200
rotatii/min)
Subiectul va trebui sa recunoasca ob proiectat in miscare, de la viteza cea mai mica la cea
mai mare
Se noteaza viteza la care testul a fost recunoscut
Cu datele obtinute se realiz o curba in cadrul unui sist de axe
Acuitatea vizuala dinamica este cu atat mai buna cu cat curba este deplasata in sus spre
dreapta

3. Masurarea activitatii vizuale obiective

Se foloseste pt pers necooperante- bolnavi, copii
Se realiz prin: masurarea nistagmului optokinetic; inregistrarea potentialelor evocate
occipitale

obs-inclinarea capului-vedere parafoveala

Fromula AV=d/D
d= distanta de citire a optotipului
D=distanta de citire a unui ochi emetrop

11. Teste clinie acustico-vestibulare

1. Acumetria fonica
Se realizeaza cu voce soptita/tare
Se investigheaza separat fiecare ureche-cea neinvestigata se obtureaza cu un tampon de vata
normal-vocea soptita-de la 6 m; aeriana
Vocea tare-de la 40 m; aeriana+osoasa

2. Acumetria instrumentala (se fol diapazoane cu 65sau 125 Vibratii/s)

a)proba Rinne
-se aplica pe mastoida un diapazon care vibreaza
-se aseaza diapazonul in dreptul pavilionului urechii
-se noteaza durata perceperii aeriene a vibratiilor
PR pozitiva- transmisie aeriana>transmisie osoasa
PR negativa-transmitere aeriana<transmisie osoasa- surditate de t
b) proba WEBER
-consta in stab perceptiei vibratiilor sonore prin transmisie osoasa
-vibr sunt percep de- ur afectata in surditate de transmisie;
-ur sanatoasa in surditate de perceptie
c) audiometria
-stab Pragul auditiv al frecventelor sonore
-cu audiometrul se emit sunete pure, cu intensit ce creste treptat
-se exploreaza pt fiecare frecventa pragul de receptie
-rezultatele- permit stab deficitului de tonuri percepute

Testarea capacitatii vestibulare

1. Nistagmusul
-o miscare involuntara a globilor oculari, form din 2 secuse-se suced ritmic
-o secusa lenta-orig vestib, orientata spre aceeasi parte cu leziunea
-o secusa rapida-readuce gl ocular in poz initiala
-directia nistagmusului poate fi- oriz, vertic, giratorie, disociata
2. Evidentierea tulburarilor de echilibru
-devierile tonice se fac spre partea afectata
-inchiderea ochilor accentueaza tulburarile de origine vestibulara
a) proba ROMBERG
-aprecieaza echilibrul in ortostatism cu bazaa de sutinere redusa, rezultand picioare alipite
-pacientul inchide ochii
-dupa o perioada de latenta, corpul se inclina in directia labirintului afectat
b)proba ,,bratelor intinse,,
-se efectueaza cu pacientul in poz sezanda, cu bratele intinse orizontal inainte (degetele
indexe extinse)
-se va marca poz degetelor
-la inclinarea ochilor, bratele pacientului vor devia spre partea unde exista leziune labirintica
c)proba ,,indicatiei,,
-pacientul este examinat in pozitie sezanda
-se executa simultan, cu ambele membre superioare, miscari in planul orizontal/vertical
-se repeta de cateva ori, apoi se inchid ochii si se continua
-in caz de leziune labirintica, va devia bratul spre partea afectata
d)proba mersului inainte si inapoi
-se efectueaza 5 deplasari inainte-inapoi (cu ochii acoperiti)
-in afectiunile vestibulare, la fiecare deplasare se realizeaza o deviere mare fata de directia
initiala, traseul fiind in forma de stea

12. Examenul microscopic si chimic al sucului gastric

Examenul microscopic

-se efectueaza pe sedimentul obtinut in urma centrifugarii lichidului recoltat prin tubaj
-se fol preparate proaspete intre lama si lamela
-lame de microscop perfect curate si uscate
-se numeroteaza lamele de la 1 la 4, se pune cate o picatura de sediment pe fiecare
-se observa

-lama 1-se examineaza imediat dupa acoperirea cu lamela

-sucurile gastrice neutre sau alcaline->cristale de fosfati amoniac-magnezieni
-fibre musculare=incetinire a evacuarii/hiposecretie gastrica
-se mai observa:
cristale de acizi grasi, picaturi de grasime, celule epiteliale plate, sarcine,
ciuperci, bacili Boas-Oppler

-lama 2- picatura de sediment se lasa sa se usuce si apoi se coloreaza cu May

Grunwald Giemsa, apoi se acopera cu lamela
-se examineaza cu imersie
-se obs elementele celulare si microorganismele
-normal:
rar- epitelii plate cu originie din muc stomacala
- leucocite normale sau partial digerate
-microorganisme, ciuperci
-mucus

HIPERACIDITATE- resturi nucleare

ANACLORHIDRII- leucocite intregi

-lama 3- se amesteca cu o picatura de Sudan 3 si apoi se acop cu lamela

-se observa:
Grasimi-portocalii
-care daca sunt in cant mare dupa un pranz de proba-> incetinirea evacuarii sucului
gastric

-lama 4- picatura de pe lama se am cu o picatura de LUGOL

-se examineaza:

granulele de amidon=albastre

Examenul chimic

Sucul gastric:

-acid clorhidric liber si combinat cu proteine si subst minerale

-acid lactic
-puse in evidenta colorimetric

-acid butiric
-acid acetic
-recunoscute dupa mirosul specific

Punere in evidenta a HCl liber

Materiale necesare
-lama de sticla
-suc gastric
-bec Bunsen
-reactiv Gunzburg= alcool absolut 30ml+ vanilina 1g+ floroglucina 2g

Tehnica de lucru:
-pe lama-> 1 picatura suc gastric+ 1 picatura reactiv Gunzburg
-se incalzeste la flacara pana la evaporare
-apare:
-coloratie rosie=prezenta HCl liber
-reactie sensibil pozitiva chiar si cand este o concentratie foarte mica de HCl

Punerea in evidenta a acidului lactic. (Reactia Uffelman si Berg)

Materiale necesare:
-suc gastric
-eprubete
-ser fiziologic
-reactivii Uffelman si Berg

Uffelman= solutie apoasa de fenol 20 ml 4% + 2 picaturi solutie clorura ferica 30%

-culoarea albastru-violet
Berg=apa distilata 100ml + 2 picaturi de sol clorura ferica 30% + 3 picaturi de HCl
concentrat
-culoare galbuie

1. Reactia Uffelman
-2 eprubete
-8-10 ml reactiv
-in una- suc gastric cu acid lactic si in cealalta fara acid lactic
-cu acid lactic- coloratie galben-verzui
-fara acid lactic-se decoloreaza

2. Reactia Berg
-2 eprubete- 1 cu 8-10ml reactiv
-a doua cu 8-10ml ser fiziologic
-se adauga in ambele 10-15 picaturi suc gastric

->cea cu reactiv=coloratie galben deschis

->cea cu ser fiziologic=nici o schimbare

-daca sucul gastric contine fosfocianati proveniti din saliva inghitita->coloratie-rosie

portocalie

Reactia Berg- mai sensibila decat Uffelman, mai putin precisa

13. Dozarea aciditatii gastrice

Aciditatea gastrica este data de:
HCl, fosfatii acizi si de acizii organici

Hcl liber + cel legat de proteine sau minerale= aciditatea gastrica totala

Se foloseste metoda TITRIMETRICA pt dozarea aciditatii libere si totale

Principiul metodei
-aciditatea gastrica se neutralizeaza in prezenta NaOH si reactiv TOPFER(=alcool 96
grade, 100ml, paradimetilamidoazobenzol *PDAAB* 0,25g)
-se schimba pH-ul de la 3,5 care dupa ce se combina Hcl cu fenolftaleina(indicator) ->pH
8,2

Materiale necesare:
-suc gastric obtinut inainte si dupa stimularea secretiei gastrice 5 PROBE
-NaOH n/10
-reactiv Topfer
-fenolftaleina 2% in alcool etilic
-pahare Berzelius
-biureta
-pipete gradate

Tehnica de lucru
-10ml suc gastric filtrat-> pahar Berzelius
-se adauga 3-4 picaturi reactiv Topfer
-prezenta HCl liber- lichid rosu
->se introduce picatura cu picatura NaOH n/10 pt a se face titrarea Hcl LIBER din biureta
pana la aparitia unei culorii galben-portocaliu
Se noteaza:
n1=nr de ml de NaOH n/10 folositi pt neutralizarea aciditatii gastrice LIBERE

->se adauga 2-3 pic de fenolftaleina

-se continua titrarea cu NaOH n/10 pana culoarea devine ROZ=indica neutralizarea HCl
combinat, prezenta unui exces de hidrat

(uneori r Topfer deja contine ff si se numeste r TOPFER-LINOSSIER)

Se noteaza:
cifra de la biureta= n2, care reprezinta nr de ml NaOh necesari pt neutralizarea Hcl
combinat din cei 10 ml de suc gastric

Aciditate totala=n1+n2
=nr total de ml de NaOH folositi pt neutralizarea aciditatii totale

Se repeta operatia cu fiecare picatura de suc gastric din fiecare proba

Exprimarea acidiatii libere-> unitati clinice LAWORSKY/ g%o (UC)

 Rezultate:
Unitate LAWORSKY= nr de ml de NaOH necesari pt neutralizarea acidiatii gastrice
libere/totale din 100 ml suc gastric

-pentru calcul se inmulteste cu 10 nr de ml de NaOh necesari pt neutralizarea a 10ml

suc gastric

Hcl liber = n1 x 10 UC unitati clinice

Hcl combinat = n2 x 10 UC unitati clinice
Hcl total = (n1+n2) x 10 UC unitati clinice
14. Recoltarea si compozitia sucului PANCREATIC. Evaluarea diastazuriei

Sucul pancreatic= produs de secretie externa a pancreasului, varsat in duoden prin

canalul Wirsung

Recoltarea:
a)la animale-> metoda fistulelor pancreatice temporare- introducerea unei canule in
canalul Wirsung
metoda fistulelor pancreatice cronice=abusarea canalului excretor la
peretele abdominal (pt a se mentine in viata animalul, i se administreaza regim lactat sau sa
i se dea sa ingere suc pancreatic recoltat prin fistula, iar intravenos- solutie de bicarbonat
de sodiu si solutie Ringer)

b)la om
-pt a nu se amesteca sucul duodenal cu cel gastric se folosesc:

-sonde duble- gastrica si duodenala, prevazute cu balonase prin care se insufla aer pt
a impiedica scurgerea de suc gastric sau refluxul jejunal
-sonde Einhorn

-se provoaca evacuarea bilei coledoco-veziculare introducand in sonda solutie de sulfat

Mg 33%
-dupa epuizarea secretiei biliare, se administreaza hormonii duodenali pancreozimina si
secretina
-se recomanda mai intai adm de secretina intravenos 1-2u/kg corp
-se urmareste secretia pancreatica 30-40 min in timp ce se recolteaza sucul din 10 in 10 min
-pancreozimina tot intravenos 1-2u/kg corp, recoltarea se face timp de o
ora
-dupa recoltare, se faca analiza calitativa a sucului pancreatic
Secretina si pancreozimina= excitanti fiziologici de origine duodeno-jejunala ai
secretiei pancreatice
-secretina creste volumul secretiei pancreatice de 4 ori si al bicarbonatilor in suc de
4-5 ori*efect hidrolatic*
-pancreozimina- influenteaza doar cantitatea*efect ecbolic*
-dupa secretina- in mod normal-cresterea secr pancreatice la 100ml/h, conc de bicarbonati-
74,4mEq/l
Patologic-pancreatita cronica- volumul secretiei SCADE la 75 ml/h, concentratia
bicabonatilor la 47 mEq/l

Dupa pancreozimina, tripsina duodenala atinge 310+-160 nanogram/ml (metoda

LUNDH)
Compozitia sucului pancreatic

-apa 98%
-saruri minerale- clorura de sodiu, bicarbonat, fosfat de calciu 6-7%
-substante proteice 7-8%
-fermenti

Sucul pancreatic
- incolor, fara miros, gust sarat, reactie alcalina dat continutului de NaCo2
-pH 8,3-8,9

Actiunea digestiva
Contine fermenit proteolitici (tripsina), amilolitici (amilaza pancreatica), lipolitici
(steapsina) si chimotripsionogen

Tripsina
Secretata sub forma de pepsinogen care e activat de enterokinaza
Isi exercita actiunea asupra subst proteice in mediu alcalin sau neutru transformandu-le in
ALBUMOZE, PEPTONE, POLIPEPTIDE

Amilaza pancreatica
Degradeaza glucidele pana la DZ cu trecerea prin stadiile intermediate de dextrin
DZ------maltozei, lactazei, invertazei--->MZ

Lipaza Pancreatica
Emulsioneaza grasimile si le scindeaza in AG, GLICERINA

Chimotripsinogenul----tripsina---->chimotripsina
Are actiune coagulanta analoaga labfermentului

EVALUAREA DIASTAZURIEI
=eliminarea amilazei pancreatice si a altor E

Eliminare ↑ -tulburari functionale pancreatice sau renale

Materiale necesare:
Eprubete, stativ
Apa distilata
Urina
Ser fiziologic, solutie amiloza, sol Iod
Termostat

Tehnica de lucru
Se iau eprubetele numerotate 1->10
In prima se pune 1ml urina proaspata
In urmatoarele cate 1 ml ser fiziologic
In eprubeta 2 se adauga 1 ml urina obtinandu-se o dilutie a urinii de 1/2
Se ia 1 ml din urina diluata si se pune in eprubeta 3-dilutie de 1/4
Peste serul fiziologic din eprubeta nr 4 se adauga 1ml din solutia 1/4-dilutie 1/8
Se continua, obtinandu-se in eprubeta 10 o dilutie de 1/516
Se adauga in fiecare eprubeta amiloza si se pune la termostat
Dupa 30 min se scot de la termostat si se racesc la curent de apa si se adauga cate 2 picaturi
de IOD solutie n/50

Prima eprubeta- colorarea in albastru- indica dilutia de urina care nu a fost capabila sa
hidrolizeze amidonul adaugat
Cantitatea de amilaza pancreatica se exprima in unitati diastazice, feicare unitate repr
cantitatea de diastaza continua intr-un ml de urina capabila sa hidrolizeze 1ml din solutia de
amidon 1%0
15. Recoltarea si compozitia sucului biliar, examenul chimic al bilei

Bila
=Apa, mucina, saruri biliare, pigmenti biliari, lecitina, colesterolina

Bila hepatica-culoare galbena (dat bilirubinei), clara

Bila veziculara -culoare inchisa dat biliverdinei rezultata din oxidarea bilirubinei
-este mai vascoasa dat mucinei (secretata de mucoasa veziculei biliare)
-cont mai putine saruri minerale (si prezinta o concentratie de 5-10ori mai mare decat bila
hep)

Bila hepatica Bila veziculara

ph 1-8,5 5,5-7,7
Rez uscat 1-3,5 4-17
Baze mq/l 150-180 -
Cl mq/l 75-110 15-30
Ca 4-9 10-14
Fe 0,03-7 -
Mucine 0,1-0,9 1-4
Acizi biliari 0,2-2 1,5-10
Lipide totale 0,1-0,5 1,8-4,7
Colesterol 0,05-0,17 0,2-0,9
Fosfatide 0,05-0,08 2-0,5
Greutate 1,09-1,013 1,26-1,30
Subst anorg 0,2-0,9 0,5-1,1

Recoltarea bilei
=produsul de secretie externa a ficatului, colectata in vezicula biliara si excretata in duoden
prin canalul coledoc

METODE DE RECOLTARE
OM- prin tubaj duodenal

Materiale necesare
-sonde EINHORN
-seringa, stativ cu eprubete
-sulfat de Mg 33%

Tehnica de lucru

Subiectului, pe nemancate, i se introduce sonda in stomac

Dupa inghitirea sondei pana la diviziunea 50cm de catre pacient, acesta se culca pe partea
dreapta si continua sa inghita sonda foarte incet respirand adanc si uniform
Sonda ajunge in duoden dupa 30-60min sau chiar mai mult
Dovada patrunderii in duoden este data de obtinerea spontana sau prin aspiratie usoara a
unui lichid galben vascos
Acest lichid este BILA A (coledociana) si este un amestec de suc intestinal, pancreatic si
bila

BILA A-> culoare galben inchis si se scurge prin sonda inainte de introducerea substantei
colagoge

BILA B-> veziculara-este vascoasa si de culoare galben inchis si se scurge la 15-20min

dupa introd colagogului

BILA C->hepatica-culoare galben aurie, se obt dupa golirea veziculei biliare

Examenul chimic al bilei

Materiale necesare
Eprubete, stativ
Bila diluata
Acid acetic sol 10%
Acid sulfuric concentrat
Floare de sulf
Acid azotic azotos
Tinctura de Iod
Cloroform
Apa distilata

Tehnica de lucru
1. Punerea in evidenta a mucinei:
1. Se pun intr-o epr 2-3 ml bila dil
2. Se adauga cateva picaturi de sol acid acetic
3. Apare precipitatul filamentos de mucina
2. Punerea in evidenta a sarurilor biliare
sunt amestecuri de saruri sodice a acidului tauro si glicocolic
Determina scaderea tensiunii superficiale a solutiilor
Sarurile acidului dezoxicolic favorizeaza solvirea in apa a AG, lecitinei, colesterolului

a) EMULSIONAREA LIPIDELOR
Se bazeaza pe proprietatea sarurilor biliare de a scadea tensiunea superficiala de contact
dintre apa si globulele de grasime
Peste o solutie de saruri biliare se adauga 1ml untdelemn
Se agita, se omogenizeaza s se lasa in repaus
Se obs ca cele 2 straturi de saruri biliare si untdelemn care erau la inceput miscibile, se prez
sub forma de emulsie

b) REACTIA HAY
Se pun 4-5ml de apa distilata peste care se adauga floare de sulf, aceasta ramane la suprafata
Se adauga bila si se observa ca floarea de sulf cade la fundul epr dat modificarii tensiunii
superficiale a apei de catre sarurile biliare

Pigmentii biliari

REACTIA TROUSSEAU
Se pun 2-3ml bila diluata
Se adauga prin prelingere tinctura de iod
La contactul dintre cele 2 apare un inel verde caracteristic biliverdinei

REACTIA CU ALBASTRU DE METILEN

Se pun 3 ml sol de cercetat
Se adauga 1-3 pic de albastru de metilen
Solutia va capata culoarea verde dat biliverdinei
In absenta BILIVERDINEI sol se coloreaza in albastru

REACTIA GMELIN
Se pun 2-3ml acid azotos
Se adauga bila diluata prin prelingere pt a nu se amesteca
Vor aparea o serie de inele suprapuse colorate in verde, rosu, galben si albastru
Ulterior, dat oxidarii complete ramane un singur inel verde

PUNEREA IN EVIDENTA A COLESTEROLULUI

REACTIA SALKOWSKI
Se pun 2-3ml cloroform
Se adauga bila diluata, se agita puternic si se lasa in repaus
Contintul se separa intr-un strat INFERIOR-cloroform ce contine colesterol in stare solvita
si un strat SUPERIOR ce cont bila
Se adauga prin prelingere 1ml H2SO4 concentrat
La zona de contact apare un inel de culoare rosie
16. EXPLORAREA FUNCTIILOR HEPATICE

Vizeaza explorarea functiilor metabolice (met glucidic, proteic, lipidic, hidric) de epurare a
functiei biliare si a sindromului citolitic
METABOLISMUL PROTEIC

Dozarea proteinelor totale din plasma se face prin metode colorimetrice ce se bazeaza pe
proprietatea compusilor cu legaturi peptidice de a rectiona cu ionul de cupru in solutia
ALCALINA dand SARURI COMPLEXE de culoare violeta.
Metode folosite: biuretului, Weichselbaum, Lowry
Valori scazute in ciroze, neoplazii, sindrom nefritic, malnutritii
↑- plasmocitom, poliurie, diabet insipid

METABOLISMUL GLUCIDIC

Ficatul intervine in homeostazia glicemiei dar testele de investigare a metab glucidic au o

specificitate redusa pt afectiunile hepatice
PROBA HIPERGLICEMIEI PROVOCATE/testul de toleranta la G, consta in urmariea
variatiei glicemiei dupa administrarea unei cantitati de G
TESTUL GALACTOZURIEI PROVOCATE=administrarea de G dupa care se recolteaza
urina la 2,4,10 si 24 ore, normal galactoza este sub 6g la mie la 2 ore si sub un gram la mie
la 4 ore

METABOLISMUL LIPIDIC
ficatul=sediul major a met lipidelor

Dozarea colesterolului
Principiu
Colesterolul form cu ac sulfuric si anhidria acetica compusi colorati

Metabolismul pigmentilor biliari si sarurilor biliare

Dozarea bilirubinei se face prin met MALLOY EVLYN cu reactie Diaz pt BD si cu metanol
pt BT

Metabolismul HIDRIC
Ficatul detine un rol importantsi in metab hidric
in cursul afectiunilor hepatice au loc si modificari in metab apei, modificari ce pot fi
puse in evidenta prin:

PROBA DIUREZEI MINUTATE

Se inregistreaza dimineata pe nemancate prin ingerarea de 1000ml apa in 10 min dupa care
se recolteaza diureza din 30 in 30 min timp de 3 ore
Eliminarea max are loc in proba 2 si are valoarea de 600ml
In afectiunile hepatice valoare diurezei din prba 2 scade dp cu gravitatea afectiunii

17. Metode de recoltare a salivei la om si animale

Saliva= produsul de secretie a celor 3 perechi de glande salivare si a glandelor accesorii din
cavitatea bucala. Produsul de secretie al acestor glande constituie saliva mixta
-lichid incolor cu densitatea care variaza intre 1004-1009 si pH-ul intre. 7,4-7,8
Recoltarea salivei
La animalele de experienta recoltarea se face prin met fistulelor acute si cornice:
a)in metoda fistulelor acute, recoltarea se face prin introd unui cateter in canalul de excretie
a glandei salivare si excitarea nervului corespunzator
Coarda timpanului pt submucoasa si sublinguala n auriculotemporal pt parotida
b) in metoda fistulelor cornice, recoltarea se face pe animalul in stare de veghe caruia I s-a
exteriorizat orificiul calalului excretor al glandei submaxilare sau parotide

La om, pt recoltarea salivei mixte se foloseste: met HOLMES, recoltarea salivei

paratiroidiene si a gl submandibulare si sublinguala
1. Metoda HOLMES
-se penseaza nasul pacientului, acesta este obligat sa respire pe gura
-uscaciunea mucoasei faringiene ↑ secretia salivara
-recoltarea: cu o pompa vacuum
2. Recoltarea salivei paratiroidiene- se realizeaza cu ajutorul unei capsule Ashley
a. Circumferinta interna a capsulei se plaseaza la al 2-lea molar sup la locul de varsare a
canalului STENON
b. Se stimuleaza secr saliv paratiroidiana cu 2-3 pic de suc de lamaie pus pe f dorsala a
limbii
c. Saliva e recoltata prin tubul sup a acestei capsule
Cu o alta capsula SCHNEYER se recolteaza saliva gl submandibulare si sublinguale

18. Compozitia salivei, examenul microscopic si chimic al salivei

saliva= 98,5-99%apa, 1-1,5% subst org si anorg
Substantele anorganice- sub forma de cloruri, bicarbonati, fosfati si suflati de Na, K, Ca, Mg
Subst organice- mucina, cel epiteliale descuamate, uree, leucocite si ptialina-E salivara
-contine Co2, O2, N in stare solvita

Functii-saliva
-de remineralizare
-de spalare
-de tampon
-activit leucocitara

Examinare-saliva
1. Examenul microscopic
-se coloreaza cu albastru de metilen-sol 1%; o picatura de saliva pe o lama de sticla si se
exam la microscop
-se obs filamente de mucina si resturi alim

2. Examenul chimic al salivei

a) punerea in evidenta a mucinei
-intr-o eprub se adauga 2-3 ml de saliva
-peste ea se adauga 3-4 picaturi de ac acetic 20%
-se constata aparitia unui precipitat filamentos caract mucinei
b) punerea in evidenta a sufocianatilor
-peste 2-3 ml de saliva se adauga HCl si 1-2 picaturi de clorura de ferical (FeCl3) si apare o
coloratie rosie, caract rodanatului feric. R este mai intensa in saliva
3. Punerea in evidenta a anionilor-Cl, SO4, PO4, CO3H
Materiale necesare
Eprubete,stativ, hartie de filtru, azotat de Ag, clorura de Bariu, HCl,ac azotic, molibdat de
amoniu, ac acetic, bec Bunsen
ANIONII DE Cl
-se pun intr-o eprub 2-3 ml de saliva fiarta si filtrata si se adauga cateva pic de ac azotic si
2-3 pic de azotat de Ag
-se constata prez unui precipitat alb casos de clorura de Ag
ANIONII DE SULFAT
-se pun 2-3ml de saliva fiarta si filtrata intr-o eprub si 2-3 pic de HCl 10% impreuna cu
NaCl 5%
-se obs aparitia unui precipitat alb de BaSo3 sulfat de bariu
ANIONII DE FOSFAT
-se pun 2-3ml de saliva fiarta intr-o eprub si se amesteca cu 1-2 pic de ac azotic
-se adauga in exces molibdat de amoniu
-se incalzeste la flacara pana fierbe
-la racire se observa aparitia de cristale galbene de fosfomolibdat de amoniu
ANIONII DE CO3H
-se adauga 2-3 ml saliva nativa in-tro eprub peste care se adauga 1-2 pic de ac acetic
-se constata aparitia unei bule de CO2
4. Punerea in evidenta a cationilor (Ca, Na, K)
Materiale necesare
Solutie de oxalat de K, fir de platina, bec Bunsen, sticla albastra de cobalt
a. Cationii de Ca
-se pun 2-3 ml de saliva fiarta intr-o eprub peste care se pun cateva pic de oxalat de K
-se constata o tulburare intensa prod de form unui precipitat fin de exalat de Ca
b. Cationii de Na
-se introd un fir de platina in saliva si apoi in flacara becului Bunsen
-aceasta devina galbena
c. Cationii de K
-se introduce un fir de platina in saliva, apoi in flacara becului bunsen care se priveste
printr-o sticla albastra de cobalt ce prezinta proprietate de a retine radiatiile prod prin
arderea Na
-flacara prez cul violeta dat radiatiilor prod de arderea K

19. Biomecanica structurilor alveolare orale- modele reale, patologice si ideale

Roice dinte e form din doua portiuni- coroana si radacina, separate de un colet. Radacina
este unica la dintii frontali si multipla la dintii laterali. Prezenta radacinilor multiple la dintii
laterali realizeaza suprafata radiculara mai mare la acesti dinti fata de dintii frontali.
Existenta unui nr mare de radacini la dintii lat realizeaza o suprafata radiculara mai mare in
raport cu coroana unde rezulta ca presiunea masticatorie pe mm^2 de suprafata parodontala
este mai mica, ceea ce confera acestor dinti o stabilitate mai mare in alveole
Linia de insertie a muc gingivale pe dinte reprezz coletul clinic al dintelui. Mucoasa
gingivala completeaza radacina la cei sanatosi. In cazul retractiunii gingivale se observa o
retrofie a osului gingival
Dpdv mecanic, in fct de punctul de sprijin in in fct de raportul coroana-radacina, se pot
forma parghii de gradul 1 sau 2, in masticatia normala apar forte care actioneaza in axul
lung al dintelui
Dintele normal se comporta ca o parghie de gradul 1, iar in atrofii alveolare si retractii ging
se Transf in Parghii de gr 2
Daca se aplica forte masticatorii de intensitate mare, dintele actioneaza ca o parghie de
gradul 2 deoarece pct de sprijin se deplaseaza spre apex
lig alveolo-dentar realiz preluarea, atenuarea si transmiterea presiunilor la str osoase
invecinate. Realizeaza totodata si stabilitatea dintelui in alveola
Lig circular al dintelui (al lui KOLLIER)-la niv coletului
Lig de suspensie prez 2 capete-primul se fixeaza pe peretele alveolar, al 2-lea pe cement
Dintele realiz o miscare de intruzie in 2 faze
1. Miscarea rapida si ampla
2. Miscare mai redusa
La indivizii normali apare o actiune stimulatoare si de restructurare in urma presiunilor
intermitente a actiunii in lungul axului median al dintelui
intr-o ocluzie ideala, presiunea masticatorie act strict in axul median al dintelyi, efectuandu-
se tractiuni egale prin microzonele ambilor pereti-alv si cementar
Totodata, presiunea hidrostatica a lichidului interstitiului periodontal provocata de
infundarea dintelui in alveola se va transmite uniform pe microzonele ambilor pereti
Presiunile masticatorii nu act strict in axul median, astfel incat, ca un dinte sa poata suporta
presiuni relativ mari, se schimba tractiunea exercitata la nivelul peretilor alveolari de fibrele
lig datorita intinderilor inegale
Particularitatile morfofunctionale ale dintilor si ale parodontiului ce permite dispersarea
presiunilor
1. Suprafara ocluzala mai mica in raport cu cea radiculara
3. Raportul coroana clinica/radacina clinica in fav radacinii
4. Puncte de contact cu dintii vecini
5. Existenta cuspizilor si planurilor inclinate la dintii lat
6. Inclinare dintilor lat pe arcade

Patologia dintilo si arcadeor dentare poate fi grupata in urmatoarele aspecte

1. Patologia dintilor in care locul central il ocupa caria dentara si pulpitele
7. Patologia pariodontiului-parodontopatia
8. Anomalii de implantare a dintilor pe arcade
9. Patologia edentatului partial sau total
10. Traumatismele dento-maxilare

20. Dinamometria si tonometria muschilor mobilizatori ai mandibulei si oro-faciali,

indexul neuro-muscular
1. Tonometria
Tonus muscular= starea naturala de tensiune musculara (semi-contractie) in conditii de
veghe, generata de existenta in mod normal a unei usoare contractii sau semicontractie a
muschiului in repaus sau de tensiunea musculara de grade variate prezenta in timpul
contractiei propriu-zise
Ofera date asupra capaciatii muschilor sist stomatognat de a asigura relatia centrica,
intercuspidarea max si pozitia de postura
Explorarea acestuia este utila pt a det si evalua echilibrul intre musc extraorala si intraorala
Evaluarea clinica a musculaturii si starii tonice normale sau anormale este bazata pe
inspectie si palpare
Prin inspectie- se fac obs asupra- fantei labiale- deschisa, inchisa
-aspectului buzelor- hipertonicitatea muschiului orbicular induce aspectul de buze subtiri
-analiza spatiului de incluzie fiziologica ofera informatii asupra echilibrului dintre tonusul
de repaus al muscchilor masticatori elevatori si depresori cu importanta in ocluziile adanci
Prin palpare se poate aprecia tonicitate buzelor sau a muschilor obrazului in functie de
rezistenta opusa la degetul examinatoului sau la impingere cu oglinda stomatologica in
peretele jugal al spatiului vestibular
Prin inspectie si palpare se fac evaluari asupra tonicitatii principalilor muschi masticatori- m
linguali, temporali, maseteri, ceea ce contituie cel mai important aspect
Un grad ↑ de obiectivitate il are explorarea tonusului musc cu instrumente dedicate
Se utilizeaza MIOMETRUL (Szirmai) care prin:
-asezare (sprijinire fara apasare) pe supraf cutanata ce acopera muschiul mobilizator al
madnibulei
-prin compresiunea exercitata liber la suprafata muschiului in aceste conditii de propia lui
greutate pe muschiul ales pt evaluare INREGISTREAZA prin devierea acului indicator
grandul tensiunii sub care se afla muschiul respectiv atat in stare de repaus, adica tonusul,
cat si in contractia completa de diferite intensitati

Rezultatele tonometriei evidentiate de valori ce se pot incadra in exprimarea clinica cu

normotonie, hipotonie sau hipertonie pot fi asociate cu datele obtinute si prin alte
investigatii- cu cele obt prin kimograma masticatorie, electromiografie; si obligatoriu cu
datele rezultate din examenul clinic
In mod curent se practica masurarea tonusului muschilor temporal si maseter, dar si cel al
muschilor periorali-m buzelor; si a limbii-miotonometria rezistiva

Tonometria este Utila in evaluarea

-tonusului postural mandibular
-tonusului din cursul intercuspidarii maxime
-a relatiei centrice
-a ocluziei de efort
-deglutitiei
-miscarilor mandibulare test sau functionale
-in evaluarea refacerii proteice a planului de ocluzie
-disfuncti mio-articulare
-dezechilibre/asimetrii neuro-musculare stomatognate generate de iritatii dentare sau de stari
de stres psiho-emotional
Echilibrul dento-parodontal, directiile de dezv a arcadelor si forma acestora depind de
echilibrul tonic, static- in starea de repaus si dinamic- in actele functional; al musculaturii
vestibulare si orale

Dinamometria masticatorie
=o tehnica de investigatie functionala a fortelor presionale masticatorii ce sunt aplicate
asupra fragmentelor alimentare supuse sfarmarii si triturarii la nivelul suprafeteor ocluzale
-se inregistreaza concomtent undele kimogramei masticatorii (masticatiograma) si variatia
fortelor aplicate (masuratori dinamometrice efectuate in dinamica functionala)
-se evalueaza fortele dezvoltate in cursul procesului masticator, prin interpretarea integrata a
aspectului liniilor descendente si ascendente masticatiografice impreuna cu valorile
dinamometrice succesive obt in fiecare moment de pe linia descendenta (ridicare
mandibulei) a fiecarui ciclu masticator

Dinamometria- repere functionale utile in protetica, ortodontie, in tulburari ale ocluziei sau
in sindomul algodisfucntional stomatognat si mai ales in recuperarea si reabilitarea
complexa neuro-motorie oro-maxilo-faciala
Pt unii muschi din terit oro-facial (m intrinseci laringieni) problema sincronizarii contractiei
bilaterale si coordonarii act lor este esentiala pt realizarea functiei lor
Acest aspect este imp in cazul fonatiei-> muschii fonatori pot fi inervati fie de acelasi nerv
motor, fie de nervi motori diferiti (ramul extern al nervului laringeu sup si ramul laringeu
recurent)
Unele ramuri nervoase motorii prezinta lungimi diferite ceea ar putea implica timpi diferiti
de transmisie a influxului nervos, ori conditia ajungerii biopotentialelor excitatotii la
muschii fonatori in acelasi timp util este esentiala in fiziologia fonatiei.
In mod normal nu exista diferente de timp intre contractiile muschilor laringieni
stanga/dreapta participanti la procesul vorbirii (contractii care trebuie sa fie si sunt
simultane) desi exista diferente de lungimi a nervilor motori.
Explicatia acestei sincronizari temporale consta in faptul ca grosimea crescuta (deci
conductibilitatea crescuta) a nervului mai lung compenseaza diferenta de lungime facand ca
timpul de conducere a influxului nervos sa fie acelasi
Explorarea acestor parametri se face determinand indexul neuro-muscular INM= lungimea
nervului(cm)/diametrul fibrei nervoase(microni)
In baza INM se explica fenomene ce tin de coordonarea actiunilor unui muschi inervat fiind
de fibre diferite ale aceluiasi nerv sau de nervi diferiti
Ex:mecanismul prin care corzile vocale au o miscare sincrona, deci primesc in acelasi timp
salvele de influx nervos, desi intre partea dr si stg exista o dif apreciabila de lungime la
nervii recurenti
INM este util in studiile legate de diagnosticul unor afectiuni dento-maxilare sau evaluarii
functionale in terapia ortodontica

21. Influenta tridimensionala a musculaturii oro-mandibulo-faciale asupra aparatului

dento-maxilar

22. Functiile individuale ale muschilor mobilizatori ai mandibulei, activitatea simetrica

si asimetrica a muschilor mobilizatori ai mandibulei

Muschii masticatori responsabili de:

-inchiderea si deschiderea gurii
-miscarile de protruzie/retruzie ale mandibulei
-miscarile de lateralitate ale acesteia
-permitand in acest fel desfasurarea functiilor de masticatie, deglutitie si fonatie

-primesc inervatie de la n mandibular, ramura a trigemenului

Maseter:
Insertia mandibulara-> in reg molarului 2. Prezinta 2 portiuni:
-superficiala cu fibre orient inf si usor post
-o portiune profunda cu fibre orient predominant vertical.
Contractia maseterului ridica mandibula, portiunea superf fiind activa si in propulsie.
Stabilizeaza articulatia in timpul inciziei.

Temporal:
Tendonul muscular se insera pe coronoida si in port ant a ramului ascendent
Prezinta 3 portiuni:
anterioara (cu fibre verticale)
mijlocie (cu fibre oblice)
posterioara (cu fibre orizontale)
Contractia lui ridica mandibula

Pterigoidian lateral
Prez 2 fascicule: inferior si superior, contractia simultana bilaterala a fasciculelor inf (PLI)
deplaseaza mandibula inainte (propulsie)
Contractia unilaterala deplaseaza mandibula lateral. Fascicolul sup (PLS) e mai mic, prez
fibre orizontale care se insera pe disc, gatul condilului si capsula artic ce devin active in
timpul masticatiei. PL este alc din fibre de tip I caract contractiilor LENTE

Pterigoidianul medial
Origine- in fosa pterigoida, insertie pe gonion. Impreuna cu maseterul form o chinga
musculara de sustinere in jurul unghiului mandibular. Prin contractie se ridica mandibula si
dintii ajung in contact
Intervine si in propulsie. Contractia unilaterala deplaseaza mandibula lat spre linia mediana

Digastric
Prezinta 2 port- ant si post
Contractia simultana bilaterala cu hioidul fixat de muschi supra si infra hioidieni determina
rotatia post-inf a mandibulei fiind activ in deschiderea gurii. Digastricul si hioidienii ridica
hioidul pt deglutitie

Sternocleidomastoidian (SCM), cervicali posteriori intervin in relatia de postura

23. Biomecanica miscarilor in artic temporo-mandib- tipuri de parghii ale artic temp-
mand
ATM participa la sist de parghii osteo-articulare maxilare
-parghie osoasa= doua oase sunt legate printr-un muschi
Parghiile sist mio-osteo-articular prez 3 elem- FORTA, REZISTENTA, SPRIJIN; din a
caror dispunere succesiva in Dif pozitii rezulta si clasificarea parghiilor biologice in parghii
de grd I, II, III

Forta activa- muschiul care se contracta si mobiliz segm osos

Fosta de rezistenta- greutatea segm osos si sarcina exterioara deplasata
Punctul de sprijin fix-axul biomec al miscarii aflat in artic ce leaga cele 2 oase
Parghiile sunt:
De gradul I(de echilibru)- cu PDS la mijloc
De gradul II(de forta)- cu pct de aplic a FR la mijloc
De gradul III(de viteza)- cu pct de aplic a FA la mijloc

In cadrul parghiilor sist temporo-max, m mobiliz ai mandibulei+elem struct lae artic

temporo-mand corecteaza mandibula la oasele temp
Articulatia t-m, mobila, face parte din clasa diartrozelor- realiz un cuplu cinematic in care
unul din cele doua oase componente executa rotatii in jurul unor axe sau translatii in difeite
planuri(osul mobil fiind mand iar osul fix- temporalul)
Teoria lui GYSI
Daca pct de aplic al R se afla la niv dintilor front, se realiz o parghie de grd III (parghie de
viteza) cu S la nivelul artic t-m, iar F la niv locului de insertie a m ridicatori ai mandibulei;
in acest caz parghia este mai Putin traumatizanta, dar in acelasi timp si mai Putin eficace ca
forta pentru ca frontalii nu se caract prin R apreciabila la duritatea opusa de unele alimente
in mom act fortelor mastic.
Triturarea dentara a alim are loc rar in aceasta pozitie, iar atunci cand se incearca si mai ales
cand se insista forta pe alimente dure dat ineficiente ,,ab initio,, a acestui tip de parghie se
pot prod agresari ale parodontiului dintilor incisivi si suprasolicitarea artic temp-mand ca
pct de S, fenomele asociate cu dureri si posibil cu cresterea anormala a mobilitatii dentare in
cond exersarii frecvente a acestei tendinte
Deplasarea pct de R a alimentului spre zonele laterale ale arcadelor dent transf parghie de
grd III->parghie de grd II (parghie de forta), cea mai eficienta fiind plasarea
R- intre arcadele dent in dreptul celui de al doilea molar
S- la nivelul artic t-m de parte opusa
F-la nivelul insetiilor m ridic ai mand de pe partea existentei R

24. Analiza miscarilor simple si combinate ale mandibulei si rolurile lor functionale in
masticatie, deglutitie si fonatie
MISCARI SIMPLE
Misc mandib pe directii si in planuri diferite rezulta din- rotatia, translatia condililor; rotatie
si translatie
Miscarea de coborare a mandib incepe printr-o rotatie pura in axul transversal, care se
combina cu translatia simetrica a axului transversal, realizandu-se o serie de axe instantanee
de rotatie
La ridicarea mandib se parcurge o traiectorie inversa, misca terminandu-se printr-o rotatie
finala in axul bicondilian
Misc de propulsie si de lateralitate- incep printr-o roatie in axul transversal cu coborarea
initiala a mandibukei care asigura dezocluzia arc dent dupa care apar 2 posibilit
1-se produce translatia simetrica a condililor mand cu propulsia mandibulei
2-se prod rotatia in axul vertic cu lateropulsia la dr/stg mandibulei

MISCARI COMPLEXE=efectuate prin contr m mobilizatori ai mand, in vederea

prehensiunii, taierii sau sfasierii alim, in scopul zdrobirii si triturarii lor
Prehensiunea alimentelor se realiz in 2 timpi prin:
-coborarea mand cu deschiderea voluntara a gurii, prin contractia controlata de catre SNC a
m suprahioidieni, msubhioidieni si pterigoidieni ext (fav la om de forta gravit) (condilul
mand face o misc de translatie inainte si in jos
-propulsia mandib, contractia bilaterala si simetrica a m pterigoidieni ext si fasciculul ant al
m temp