Cele 5 tipuri de comic

Comicul de moravuri
Comicul de moravuri consta in infatisarea imoralitatii vietii de familie (relatia
extraconjugala a prefectului cu Zoe Trahanache) si a coruptiei politicienilor vremii,
intrucat candidaturile sunt obtinute prin santaj, iar rezultatul alegerilor este falsificat.

Comicul de situatie :
 pierderea si gasirea scrisorii de amor
 situatia ridicola a lui Catavencu care ajunge, din santajist, victima a santajului
 incaierarea celor doua tabere electorale
 intrarile in scena ale personajului turmentat
 existenta triunghiului conjugal Zoe-Tipatescu-Trahanache
 existenta personajelor Farfuridi si Branzovenescu
Comicul de limbaj:
 pronuntia gresita a unor cuvinte, indeosebi a neologismelor: „bampir” (vampir),
„cioclopedica” (enciclopedica), „catrindala” (catedrala), „renumeratie”
(remuneratie), „nifilist” (nihilist)
 ticuri verbale: „curat”, „ai putintica rabdare”
 pleonasme: „Sunt cestiuni imprtante, arzatoare la ordinea zilei”
 confuzia sensurilor cuvintelor: „capitalisti”, cu sensul de locuitori ai capitalei
 confuzie sau atractie paronimica: „scrofulos” in loc de scrupulos
 contradictiile de termeni: „douasprezece trecute fix”
 nonsensurile: „sa se revizuiasca… primesc, dar sa nu se schimbe nimica, sa nu se
revizuiasca…primesc, dar atunci sa se schimbe pe ici, pe colo, si anume in
punctele esentiale”/ „Industria romana e sublima, e admirabila, dar lipseste cu
desavarsire”
 truismele: „o societate fara printipuri, va sa zica ca nu le are”
 stalcirea cuvintelor: „birza”, „puicusorule”, „tinti” etc.
 anacolutul: „eu, care familia mea, de la patuzsopt in Camera, si eu ca ruman
impartial, care va sa zica…cum am zite…in sfarsit, sa traiasca!”
Comicul de nume:
 numele lui Zaharia Trahanache sugereaza, pe de o parte, zahariseala, usoara
senilitate a personajului, iar pe de alta parte, viclenia acestuia, capacitatea lui de a
se modela in functie de interes (trahanaua fiind o coca moale)
  numele lui Catavencu este derivat de la substantivul „cata”, pasare foarte
galagioasa, reliefandu-se astfel demagogia latratoare a personajului
 aluzia cuinara a numelor lui Farfuridi si Branzovenescu sugereaza vulgaritatea si
inferioritatea celor doua personaje
 numele lui Agamemnon Dandanache, al carui ilustru prenume este deformat in
„Agamita”, sau chiar „Gagamita” dezvaluie ramolitia personajului, iar
„Dandanache”, derivat de la substantivul „dandana”, pune in lumina incurcaturile
pe care le creeaza personajul la aparitia sa
 numele lui Pristanda este derivat de la un joc popular moldovenesc in care se bate
pasul pe loc, ceea ce ar sugera agitatia fara rost a personajului, sau faptul ca e
capabil sa joace asa cum i se canta
Comicul de caracter
Comicul de caracter evidentiaza contrastul dintre aparenta si esenta, dintre ceea ce vor sa
para personajele si ceea ce sunt ele in realitate.
 Catavencu pretindea fi un mare patriot, care se sacrifica pentru binele tarii sale,
insa este, de fapt, un mic politician meschin care actioneaza doar in propriul sau
interes
 Pristanda ii declara lui Tipatescu ca ii va fi mereu o sluga credincioasa, ceea ce nu-
l impiedica sa-i declare lui Catavencu, adversarul acestuia, ca-i citeste gazeta „ca
pe Evanghelie” si sa gandeasca despre el „strasnic prefect ar fi asta”
 Dandanahe pare a fi doar un batran inofensiv si senil, insa viclenia lui depaseste
starea de degradare fizica in care se afla, fiind, asa cum declara Caragiale insusi,
„mai prost decat Farfuridi si mai canalie decat Catavencu”

Subiectul I
A.
1. In textul dat, secventa din cand in cand are sensul de uneori, ocazional.
2. Barbu Cioculescu s-a nascut in anul 1927, ceea ce reiese din secventa l-am cunoscut in
1931, cand aveam 4 ani.
3. Barbu Cioculescu avea o atitudine nepasatoare fata de Ion Barbu, fapt ce reiese din
secventa am dat un raspuns in doi peri
4. tudor Arghezi se supara pe tatal lui Barbu Cioulescu datorita faptului ca era
nemultumit de felul in care acesta ii comentase romanele.
5. Ion Barbu era un barbat curios, interesat de pasiunile baiatului cu care vorbea. Cand a
auzit motivul pentru care nu ii place perioada Evului Mediu pe care o studia la istorie,
Barbu a decis sa isi dedice restul calatoriei cu tramviul pentru a ii povestii cele mai bune
parti ale perioadei.
B. felul in care percepem realitatea este diferit de la o persoana la alta, existand cu
siguranta o serie de factori ce influenteaza modul in care ne raportam la anumite
evenimente. Omul isi creeaza propria opinie asupra realitatii, dar aceasta nu este unica.
Cosider ca opiniile celor din jur influenteaza intelegerea realitatii.
In primul rand, doi oameni prezenti in acelasi timp la un eveniment pot avea perceptii
total diferite, influenta parerilor altor oameni fiind unul din motivele pentru care acest
lucru se intampla. De exemplu, in textul suport, Ion Barbu avea o perceptie diferita a
Evului Mediu fata de Barbu Cioulescu, parerea baiatului fiind puternic influentata de tatal
sau. Copilul nu a filtrat informatia data de tatal sau, considerandu-l superior, astfel
crezand ca el are mereu dreptate.
In al doilea rand, oamenii pot considera ca parerea lor nu este buna, sau valida, astfel
simtind nevoia sa ia opinia altei persoane ca fiind adevarata si corecta. Astfel, parerea sa
initiala nu mai exista, fiind acoperita de cea considerata „valida”. Acest lucru se poate
observa in media, puternic influentata de organizatii superioare.
In concluzie, modul in care percepem realitatea este de cele mai multe ori influentat de
parerile altor oameni, originalitatea fiind rar intalnita datorita fricii de a gresi.

Subiectul al II-lea
In fragmentul din omul care a vazut moartea de Victor Eftimiu se regasesc doua indicatii
scenice, avand rolul de a ajuta cititorul sa isi imagineze actiunea si de a dirija jocul
actorilor si sprijinii viziunea regizorala.
Prima didascalie indica decorul scenei, oferind atat indici cronologici (zi de mai;
ceasornicul cu cuc anunta ora patru) cat si spatiali (in casa domnului Alexandru
Filimon). De asemenea este prezentat si decorul casei in detaliu.
A doua didascalie este folosita pentru a indica actiunea unui personaj, a lui Alice.
In concluzie, notatiile autorului din fragmentul dat au rolul de a prezenta fie decorul
necesar pentru punerea in scena a operei, fie actiunile personajelor.