INVAZIA LĂCUSTELOR-MIRON COSTIN

In cronica sa, Miron Costin gaseste prilej si pentru a descrie catastrofe

naturale,evenimente iesite din comun, fapte care l-au impresionat,
trecand pe nesimtite in ipostaza de narator-martor,caracteristica prin
excelenta prozei beletristice.
Invazia lacustelor este un astfel de moment, surprinzator prin caracterul
neobisnuit al imprejurarii.
Norul de lacuste este o urgie ingrozitoare si devastatoare, tabloul descris
de Miron Costin fiind dominat de spectrul mortii si de incapacitatea
oamenilor de a se impotrivi catastrofei ecologice.
Momentul invaziei lacustelor este strict precizat, ca orice fapt
memorabil,cuprinzand atat repere istorice, cat si detalii personale, ale
naratorului:"Cu unu anu mainte de ce s-au radicat Hmil, hatmanul
cazacescu, asupra lesilor, aproape de secere,
eram pre atuncea la scoala la Baru, in Podoliia, pre cale fiindu de la sat
spreoras." Privirii surprinse ("numai ce vadzum") i se arata "unu nuor",
care seamana cu o negura, o furtuna, identificata in cele din urma cu un
nor de lacuste, care venea ca "o oaste stol", de o putere extraordinara.
Unele zburau mai jos, "de un stat de om si mai gios zbura de la
pamantii", altele "mai sus, ca de trei sau patru sulite", astfel ca "ni s-au
luat soarele de desimea mustelor".
Urdia se comporta dezlantuit, cu un urlet fara seaman.Dimensiunile
stolului sunt impresionante: "Sa radica in sus de la om o bucata mare
deceia poiada, si asea mergea pe deasupra pamantului, ca de doi coti,
pana in trei sulite de sus, tot intr-o desime si intr-un chip." Invazia se
realizeaza in stoluri, iar "un stol tinea un ceas bun si, daca trecea acela
stol, la un ceas si giumatate sosiia altul...". Stolul cade pe pamant,
formand adevarate covoare vii, precum albinele: "Cadea si la
popasuri,insa unde manea, ramanea pamantul
negru, imputit." in urma acestei forte distrugatoare nu ramane
nimic:"Nice frundze, nice pai, ori de iarba, ori de samanatura, nu
ramanea."
Constructia negativa a frazei,enumeratia insistenta,comparatiile cu stihii
ale naturii sugereaza dinamismul actiunii si amploarea dezastrului.
Invazia lacustelor dureaza mult si se intinde peste tot: "atunci au fostu si
aicea in tara lacuste, si dupa acela anu si la al doilea, insa mai
putine."Tabloul invaziei lacustelor este hiperbolic,el vizand o
anumita putere a fortei biologice dezlantuite, a naturii periculoase.
Un tablou asemanator cu invazia lacustelor infatiseaza domnia lui Patru-
Voda, relatata de Grigore Ureche in cronica sa, cand se intampla o serie
de nenorociri: "mare secita s-autamplatu in tara, de au secat toate
izvoarale, vaile, baltile si unde mai nainte prindea peste, acolo ara si
piatra prin multe locuri au cazut." Seceta si saracia tarii par a fi
in concordanta cu firea cea rea a domnitorului, pentru ca vitele "n-au
fostu avandu ce pastevara, ci le-a fost daramand frunza."
Singura metafora a acestor domnii sarace este praful,care se asterne
peste tot, “cat s-au fostu strangandu troieni la garduri si la gropi de
pulbereca de omet.”

DOMNIA LUI VASILE LUPU

Mai departe este descrisă domnia lui Vasile Lupu pe care cronicarul a
putut sa o cunoască personal pe de o parte iar pe de alta parte a
cunoscut-o de la demnitarii care au fost martori înscăunării i ai primilor
ani ai domniei lui Vasile Lupu. Cronicarul adeseori spune ”Înteles-am
din boerii bătrâni” sau “Sa fie zis Vasile-Voda” sau “spun,sa fie zis
Vasile-Voda”. Deci,autorul nu avea nevoie de izvoare scrise, care de
altfel nici nu existau. Miron Costin ne oferă o amplă descriere a
evenimentelor din timpul acestei domnii, pe care cronicarul o numeste
‘fericita’,dar care la sfarsit,dupa incursiunile Cazacilor si in urma
greselilor lui Vasile Lupu,ajunge la mari framantari.
Miron Costin, care se orientează perfect în situaia internatională
de atunci si în jocul diplomatic al tărilor vecine, descrie domnia lui
Vasile Vodă în cadrul evenimentelor din tările vecine. El este la curent
cu tot ce se face la curtea sultanilor, în regatul polon, la ”cazaci”,
el urmăreste toate miscările la  popoarele din jurul Moldovei.
Luptele dintre Vasile Lupu si Matei Basarab, din Muntenia, intrigile
pe care le fac la Poartă acesti domnitori, unul în contra altuia,fac sa
sufere si o tara si alta: “Deci”,scrie cronicarul,”pre unul din acele capete
la imparatie,pre Silihtar Pasa,il cuprinsese Matei Voda,cu darile,iara pe
Căzlar Aga-Vasile Voda;si eșisu ispravi de la imparatie si lui Matei
Voda,pren chipurile mai sus pomenite”
Raporturile dintre Cazaci si Polonezi, incursiunile Tătarilor în tinuturile,
căzăceti, amestecul lui Vasile Lupu în lupta dintre Cazaci si Tătari-sunt
descrise amănunit. Se redă nunta lui Timu Hmelniichii
cu Ruxandra, fiica lui Vasile Lupu,casatorie pe care cronicarul o
socoteste nepotrivita si legaturile lui Vasile Voda cu Cazacii,cari au
zdruncinat situatia domnitorului Moldovei si au dus la caderea casei lui.