O scrisoare pierduta de I.L.

Caragiale - Comedia
Ion Luca Caragiale ,dramaturg i prozator, a fost un observator lucid i ironic al societii romneti din vremea lui, un scriitor realist i moralizator. Comediile sale - ilustreaz un spirit de observaie necrutor pentru cunoaterea firii umane, de aceea personajele lui triesc n orice epoc prin vicii, impostur, ridicol i prostie.

Comedia este o specie a genului dramatic, in proza sau versuri in care se ironizeaza societatea si personajele , dar are final fericit. Actiunea se desfasoara pe scene si acte iar personajele participa direct la dezvoltarea actului dramatic avand trasaturi complexe. Modul de expunere predominant este dialogul care are rol in dinamizarea actiunii si in caracterizarea personajelor. Tema comediei reliefeaza societatea romanesca in timpul alegerilor electorale si a schimbarii Constitutiei din 1883.ironizarea vietii politice si a moravurilor politicienilor. Astfel, se
atrage atentia asupra adulterului, demagogiei, coruptiei si imoralitatii Titlul piesei sugereaza de fapt elementele din intriga si, prin forma articulata nehotarat a substantivului, se creeaza generalizarea, astfel scrisoarea devine un simbol al coruptiei, sugerand faptul ca functiile politice nu se obtin pe baza meritelor ci intr-o maniera imorala.

Structura este alcatuita din 4 acte pe momente ale subiectului. Timpul si spatiul nu sunt
precizati, in didascalia initiala aparand mentiunea in capitala unui judet de munte, in zilele noastre. Astfel, actiunea si tipurile umane prezentate capata valoare generala, conferind piesei un caracter pururi actual.In expozitiune se precizeaza se precizeaza coordonata spatiala, casa

prefectului Tipatescu, in care are loc discutia dintre acesta si Pristanda, politistul orasului. Se precizeaza si spatiul actiunii capitala unui judet de munte., in zilele noastre, in sec 19. Intriga actiunii este relevata inca din titlu prin pierderea unei scrisori de amor compromitatoare pt reprezentantii locali ai partidului aflat la putere. Desfasurarea actiunii consta in conflictul dintre puterea politica a 2 forte opuse aflate la putere. Cetateanul turmentat gaseste scrisoarea, dar ii este sustrasa de catre Nae Catavencu reprezentantul opozitiei. Acesta ii santajeaza pe sotii trahanache si prefect cu publicarea scrisorii in cazul nesprijinirii pentru functia de deputat. Farfuridi si Branzovenescu ii acuza de tradare si trimit o depesa la Bucuresti in care reclama aceasta situatie. Tipatescu ii ordona politistului sa-l aresteze pe Catavencu, insa Zoe il elibereaza pt a-i propune sustinerea in alegeri. La intrunirea electorala Catavencu pierde la randul lui scrisoarea aflata in captuseala palariei si este gasita de cetat turmentat care o inapoiaza adrisantului cunoscut. Agamemnon Dandanache este trimis de la centru drept candidatul partidului, si va castiga cu sprijinul tuturor. Acest moment suprinde punctul culminant. Deznodamantul releva impacarea dintre cele 2 tabere, catavencu conducand manifestatia in cinstea noului ales. Personajul Catavencu are trasaturi individuale, negative, complexe, este static pt ca nu se transforma pe parcursul naratiunii, ramane acelasi personaj demagog, care santajeaza pt a ajunge deputat.Este tipul demagogului politic. iret i volubil, dornic de chiverniseal, practic
dou profesiuni - avocat i gazetar. Se adapteaz uor oricror mprejurri, nu are ticuri verbale ca celelalte personaje, e violent cnd se tie stpn pe situaie, linguitor, umil i servil cnd se

tie vinovat. Arogant, inflexibil ct timp are scrisoarea, devine lipsit de demnitate, trndu-se la picioarele Joiici, acceptnd s conduc manifestaia cnd nu mai are scrisoarea.

Comicul este o categorie estetica prin care se starneste rasul, avand accente moralizatoare prin tonul ironic al autorului. Comicul n O scrisoare pierdut are ca principal surs discrepana dintre
esen i aparen, dintre ceea ce sunt i ceea ce vor s par personajele.

Tipurile de comic relevate la nivelul textului sunt cele de nume, de limbaj, caracter si de situatie. Comicul de situaie obinut prin pierderea i gsirea scrisorii de amor, prin postura ridicol a lui Caavencu, de a ajunge, din stpn pe situaie, victima a unei escrocherii asemntoare celei la care el apelase. Totodat, comic este situaia final, cnd cele dou fore potrivnice se mpac i fars electoral se termin cu un compromis pe care toat lumea l accepta cu dezinvoltur. Comicul de moravuri, realizat prin nfiarea relaiei dintre Tipatescu i Zoe, ori a felului n care se pregtesc i se desfoar alegerile sau se obine victoria. Este, aadar, vorba att de moralitatea din viaa de familie, ct i de cea politica, iar corupia politicienilor mbrac o diversitate de forme. Comicul de caracter, care izvorate din comportamentul personajelor, din atitudinea lor i din ipostazele n care acestea sunt prezentate. Personaje ca Dandanache, Caavencu, Pristanda genereaz rsul prin contrastul dintre preteniile pe care le au i comportamentul lor. Caavencu se pretinde patriot, dar urmrete interese personale meschine; Dandanache este ramolit, dar iretenia s depete starea de decrepitudine n care se afla. La rndul su, Pristanda se supune orbete lui Tipatescu, ceea ce nu-l mpiedica s gndeasc despre Caavencu: Stranic prefect ar fi asta!" dup ce-i mrturisise c-i citete gazeta ca pe Evanghelie". Comicul de limbaj i de nume, se realizeaz prin ticurile verbale ale personajelor (Ai puintic rbdare", Curat"), prin pronunarea greit a unor neologisme i a unor cuvinte obinuite (remuneraie", famelie", bampir"). Tot din punctul de vedere al comicului de limbaj se observa numeroase tautologii (enteresul i iar enteresul", vezi tnr, tnr dar copt", unele cacofonii (s zic c nu le are"), i chiar anacolut (eu, care familia mea...) Hazul crete mai ales atunci cnd personajele folosesc unul sau altul dintre structurile specifice unui stil ntr-un context neadecvat, aa cum se ntmpl cnd, adresndu-se lui Pristanda, n comicul de limbaj se ncadreaz i comicul de nume pentru c acestea sunt deosebit de sugestive nct fac concurenta strii civile". Zaharia se traduce n ramolitul, Trahanache, derivat de la cuvntul trahana, o coc moale sugereaz caracterul uor maleabil al personajului, patronimul Caavencu derivat de la ct, mahalagioaica sugereaz caracterul demagogic, patronimul Pristanda desemneaz un joc moldovenesc ce presupune btaia pasului pe loc, traducndu-se caracterul slugarnic al personajului, iar numele prefectului deriv de la substantivul tip nsemnnd june prim, punctndu-se imoralitatea personajului n cadrul categoriilor de comic se observa un comic al inteniilor prin care este pus n eviden atitudinea scriitorului fa de evenimente i personaje: umor, ironie, sarcasm etc, acestea fiind categorii ale comicului.